7/21/2019 Ce Este Dreapta Credinta - Gabriel Memelis

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-dreapta-credinta-gabriel-memelis 1/4

Ce este dreapta-credinţă?

0 comments 

Posted on May 29, 2011 in Arhivă, Civitas Dei | 0 comments

Conotaţiile fudulortodo!iste, dar im"ro"rii, care#revea$ă cuv%ntul &drea"tăcredinţă' (n dema#o#ia ecle$iastică autohtonă, ca )i (nmentalitatea  pop religion  a &"o"orului dre"tmăritor', &ma*oritar ortodo!', sunt "reaevidente ca să mai fim (nvinuiţi de reacredinţă + sic atunci c%nd le constatăm-

.edusă la acce"ţia unei sim"le a"artenenţe formale la confesiunea ortodo!ă )i laminimalismul unei #esticulaţii ritualistcutumiare, drea"tacredinţă a a*uns să fie (nţeleasă(n mod o/i)nuit +)i, mai #rav, chiar "redicată cre)tinilor )i "redată (n )coli laice sauteolo#ice ca un sim"lu ata)ament tradiţionalist faţă de formele fosili$ate ale e!"erienţeiistorice "ro"rii cre)tinismului răsăritean- A)a (nc%t o (ncercare de restituire a viuluidre"teicredinţe este, cred, oric%nd /inevenită-

Mă voi a"leca asu"ra acestui termen dintro "ers"ectivă ati"ică, dar care va sf%r)i, s"er, "rin a recu"era, din "ers"ectiva adevăratei radiţii, semnificaţiile &tari' ale dre"teicredinţe- Pers"ectiva "e care o "ro"un este oric%t ar "ărea de straniu la "rima vedere  cea a e"istemolo#iei- e$a su/(nţeleasă a inter"retării care urmea$ă )i "e care no voiar#umenta aici mai mult dec%t o va face (nsu)i comentariul meu asu"ra te!tuluievan#helic normativ este aceea că reli#ia cre)tină, mai mult dec%t orice altăs"iritualitate, conţine  in nuce  "aradi#ma metodolo#ică a cunoa)terii valide ca ocunoa)tere i"oteticodeductivă, /a$ată "e o theoria  +vi$iune contraem"irică asu"rarealităţii +i.e- o"usă celei "e care o validea$ă e!"erienţa imediată a lumii, realismul&/unuluisimţ', "aradi#mă "e care (nsă)i )tiinţa o va "relua atunci c%nd se va afirma ca)tiinţă modernă +1-

7/21/2019 Ce Este Dreapta Credinta - Gabriel Memelis

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-dreapta-credinta-gabriel-memelis 2/4

curt s"us, .evelaţia cre)tină ne "re$intă o arhetipologie a cunoaşterii adevărate3 ceea ceface ca "ro"unerea #rilei e"istemolo#ice (n inter"retare să nu fie un sim"lu anacronisme!otic, ci un demers "e care (l socotesc fructuos deo"otrivă "entru teolo#ie, ca )i "entruinteracţiunea acesteia cu )tiinţa-Perico"a de la  Ioan  1, 4561 +2, care se cite)te (n7iserica .ăsăriteană chiar (n Duminica consacrată 8rtodo!iei +"rima din Postul Pa)telui,

lămure)te (n "rimul r%nd sensul dre"teicredinţe de o manieră care dele#itimea$ă oriceinter"retare formalistă )i facil confesionalistă drea"tacredinţă se arată aici a fi, ma!imal,aderenţa la o vi$iune revelată des"re :isus, teoretică "entru că opusă simţului comun- ;aeste arta de a trece, (nainte de orice, de la em"irie la theoria  (n "erce"ţia asu"raDomnului- <nsă)i frecvenţa ver/ului &a vedea' (n fra#mentul la care mă refer este unindiciu le!ical ce (ncura*ea$ă hermeneutica a!ată "e o astfel de ti"olo#ie a vi$iunii-

Cu "ersona*ul "rinci"al al evenimentului, =atanael, se (nt%m"lă o schim/are +metanoicăde vi$iune, (n sensul trecerii de la o ima#ine iniţială asu"ra lui :isus e!trasă em"iric din "re*udecata colectivă +&Poate să fie ceva /un din =a$aret>', la o vi$iune revelată, (nam/ientul căreia el ()i roste)te mărturisirea de +drea"tăcredinţă &.a//i, u e)ti ?iul lui

Dumne$eu, u e)ti re#ele lui :srael@'- =atanael vine, a)adar, la :isus #revat de o ima#ineem"irică asu"ra Acestuia, "reluată ad populum )i susţinută, la r%ndul ei, ca o conclu$ie aunui raţionament em"iricinductiv +din care, se )tie, nu se "oate infera adevăr universaldacă "%nă atunci nu a"ăruse nici o "ersonalitate remarca/ilă, "rofetică din =a$aret, nicide atunci (nainte )i, (n #eneral, niciodată nu era de a)te"tat a)a ceva din acest loc-+Acela)i ti" de raţionament va fi folosit, (n chi" de ar#umentaţie im"ara/ilă, de fariseiicare (l trimit "e =icodim &la /i/lio#rafie' s"un%ndui &Cercetea$ă +cri"turile )i ve$i cădin alileea "rofet nu se ridică@'  Ioan B, 62-

:isus nul (nt%m"ină, (nsă, morali$ator "e =atanael +de)i "utem fi si#uri că )tia de "ărereainiţială a acestuia des"re ;l, ci (l &des"ică' cu o "rivire intros"ectivă care mer#e "%nă (n

ad%ncul fiinţei sale- Ceea ce se (nt%m"lă la (nt%lnirea lor este, altfel s"us, un „duel” al viziunilor , (n care :isus (l &/iruie' "e =atanael din două mi)cări "rima dintre ele &:ată,cu adevărat, un israelit (n care nu este viclenie-' :isus (l (nvaţă "e =atanael un alt mod,teoretic, de a vedea, care "oate "ătrunde (nlăuntrul său (nsu)i3 =atanael tinde a răm%ne,(nsă, (n "rimă instanţă ata)at de o "erce"ţie em"irică, (ntre/%ndul "e :isus &De unde măcuno)ti>', cu alte cuvinte &re/uie să mă fi (nt%lnit fizic (ntro anumită (m"re*urare ca sămă "oţi cunoa)te'- :isus (i dă atunci lovitura de #raţie s"un%ndui &Mai (nainte ca ?ili" săte cheme, team vă$ut c%nd erai su/ smochin-' +1, 4- Cum (n lim/a*ul ra/inic &a fi su/smochin' (nsemna &a scruta cri"turile' +v- comentariul  ad locum  al lui Cristian7ădiliţă, re"lica lui :isus arată că (l vă$use "e =atanael (ntrun moment de maximăintimitate şi tensiune spirituală, atunci c%nd numai Dumne$eu lar fi "utut vedea- ăo/servăm, de asemenea, )i că =atanael se arată "rin aceasta a fi mai(nainte(m"linitor al "oruncilor hristice din Predica de "e Munte, vi$%nd discreţia a/solută )i intimitateaactelor devoţionale ru#ăciune, "ost, im"licit lectură /i/lică- Asiduu cercetător alcri"turilor (n intenţia de a afla identitatea lui Mesia fa"t ce reiese )i din captatiobenevolentiae  cu care (l atra#e iniţial ?ili" =atanael avea un /un "lasament "entru "rimirea revelaţiei mesianice-

7/21/2019 Ce Este Dreapta Credinta - Gabriel Memelis

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-dreapta-credinta-gabriel-memelis 3/4

&7iruit', el renunţă la modul empiric al vederii asu"ra lui :isus )i ()i dă mărturisirea decredinţă su/ incidenţa acestei teorii divine revelate care, mai (nt%i, (l va fi a*utat să secunoască "e sine (nsu)i intros"ectiv, "entru ca a"oi săi de$văluie identitatea mesianică )ifiliaţia divină ale Domnului +"e care, iniţial, nu le cuno)tea nici măcar ?ili"3 acesta )tia deidentitatea mesianică a lui :isus &Cel des"re care scriu Moise, (n e#e, )i Profeţii', dar 

nu )i de cea divină, "entru că (l nume)te "e Domnul, sim"lu, &fiul lui :osif din =a$aret'-a sf%r)it M%ntuitorul anunţă, ca un corolar, )i o nouă viziune (teoria asupra lumii careurmea$ă revelaţiei mesianice a Persoanei ale "entru cel care crede dre"t, cerurile se văd  contrar vi$iunii curente, em"irice, a omului comun ca deschise )i "o"ulate de (n#ericare &urcă )i co/oară deasu"ra ?iului 8mului'-<n su/sidiar, te!tul ne mai a*ută să demontăm un cli)eu, "rovenit el (nsu)i dinmentalitatea colectivă actuală asu"ra credinţei vestitul &Crede )i nu cerceta@' =atanaelnu crede fără a cerceta3 dim"otrivă, el cercetea$ă, dar o face (n sin#ura manieră care esteconformă cu revelaţia, anume (n cheia unei euristici lăuntrice, o/ţin%nd dovadaneo/iectiva/ilă dar cu at%t mai certă cu c%t e emanci"ată total de modul em"iric alvederii a dumne$eirii lui :isus, dovadă ca"a/ilă săi susţină credinţa- ;l "rime)te

certitudinea (n s"aţiul relaţiei intime, mistice cu Domnul-Ce este, (n conclu$ie, drea"tacredinţă> ;ste an#a*amentul de fidelitate faţă de o anumităvi$iune, revelată asu"ra Persoanei lui :isus )i, "rin e!tensie, asu"ra lumii )i omului3vi$iune a cărei (nsu)ire eminentă este aceea de a fi scandalos contraem"irică, adică(m"otriva intuiţiei comune, a a)te"tărilor &/unuluisimţ' +5- Eor/ind (n termeniie"istemolo#iei, drea"tacredinţă este aderenţa la teoria care precede şi determinăexperienţa prezenţei lui !umnezeu aflat "n actul #evelării $ale depline prin %ntrupare-in#ura com"etenţă care "oate confirma un dre"tcredincios, (n sensul ma!imal alcuv%ntului, este de"rinderea modului de a vedea &"e dinăuntru', dincolo de a"arenţe, "eDomnul- curt s"us, a"titudinea vederii mistice a lui +)i asupra lui Fristos-

Deloc (nt%m"lător este de aceea fa"tul că Duminica 8rtodo!iei e le#ată cultic )i desf%r)itul cri$ei iconoclaste din 7i$anţ, de "roclamarea le#itimităţii teolo#ice a cultuluiicoanelor- Prin această victorie doctrinară, cre)tinismul este confirmat definitiv cas"iritualitate "rin e!celenţă a vizualului  +teoretică icoana nu redă, (ntradevăr, chi"ulunui om a)a cum "oate fi (nt%lnit (n e!"erienţa curentă, ci Chi"ul lui Dumne$eu revelat "rin <ntru"area ?iului, ale#%nd o e!"resie "lastică vădit neantro"omorfică, "rin urmarecontraem"irică-

+1 Pentru ar#umentarea "e lar# a acestei te$e, a se vedea a/riel Memelis, Adrian :osif,Dan .ăileanu,  #ealitatea transdisciplinară. & fuziune de orizonturi asupra teologiei, ştiinţei şi filosofiei,  Curtea Eeche, 7ucure)ti, 2010, ""- 1BGB-+2 Citatele vor re"roduce traducerea comentată a lui Cristian 7ădiliţă la  'vangheliadupă Ioan, Curtea Eeche, 7ucure)ti, 2010, "- 29-+5 Mai ales (n 'vanghelia după Ioan, "e care o "utem numi "e /ună dre"tate ;van#heliadre"teicredinţe, (n sensul ei mistic "reci$at aici, această tensiune em"iricteoretic estee!"rimată de contrastul &lume'mesa* hristic (n te!tul evan#helistului :oan #ăsim celemai tăioase critici la adresa &lumii', risc%nd uneori dualismul-

7/21/2019 Ce Este Dreapta Credinta - Gabriel Memelis

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-dreapta-credinta-gabriel-memelis 4/4

Gabriel Memelis