Ce este comunicarea

Ce este comunicarea?

Perceptia publica asupra comunicarii reduce sensul acestui proces la un mijloc de transmitere a informatiei prin intermendiul cuvintelor.

Specialistii insa acorda sensuri diferite acestui concept porinind de la transmiterea unor date si pana la modalitati de gestionare a informatiei. Astfel, regasim la nivelul literaturii de specialitate o mare diversitate de definitii care traduc sensul comunicarii.

Dpdv psihosocial def comunicarii estea acea capacitate si abilitate a unei persoane de a schimba informatii in vederea atingerii propriilor sale interese.

Remarcam structura comunicarii in functie de 3 indicatori si anume:

capacitate si abilitate achizitionarea comunicarii e un fapt social si exista dif notabile intre indivizi in ceea ce priveste eficienta comunicarii

informatia element central privind procesul comunicarii

interesul structura motivationala care directioneaza conduita individului

Comunicarea eficienta presupune ca toate pers implicate intrun proces de comunicare sasi atinga interesele prin relationare.

Modele explicative in comunicare

Toate teroriile graviteaza in jurul a 2 interpretari si anume:

1. tehnicist defineste comunicarea drept un mijloc de transmitere a unui mesaj pe o anumita cale dinspre un emitator catre un receptor. Acest model defineste si structura comunicarii, privind comunicarea ca un proces liniar si secvential.

2. comunicarea este un proces prin care individul dezvolta un comportament in care valorifica aptitudinile sale cu scopul de a transmite niste info si a satisface niste interese.Modalitati de comunicareComunicarea interioare sau practica autointerogarii este un demers ce are ca finalitate autodescoperirea, structurarea personalitatii si definirea modului in care noi gandim sa ne raportam la ceilalti si la lumea inconjuratoare. Multe din experientele lumii interioare ne materializeaza in relatiile interpersonale. Retinem ca in comunicare oamenii se raporteaza unii la altii nu in functie de elem obiective si de val reala ci in functie de modul in care se gandesc unii la altii.Comunicarea interioara e modalitatea prin care individul interpreteaza intro prima etapa info pe care le primeste si este fondul pe care se construieste intreaga filosofie a individului privitoare la mijloacele si formele de relationare pe care e indicat sa le acceseze in interactionarea cu ceilalti. Paradicma structural functionalista exprima cel mai bine relatiile dintre personalitate si comunicare demonstrand ca exprimarile verbale si comportamentale definite ca fenomene de suprafata sunt determinate de resorturile intime ale comportam uman ce pot fi dezvaluite.

Psihanaliza a explicat aceasta situatie prin folosirea conceptelor sine, eu si supraeu.

Sinele reprezinta spatiul unde se imagineaza instinctele, forta biologica primara, toate acele pulsiuni care sub forma unor dorinte trec adesea granita acestui teritoriu patrunzand in zona eului care reperzinta instanta rationala si de asemenea in zona supraeului cxare reprezinta instanta morala. Eul si supraeul sunte cele care dau sens social dorintelor si blokeaza sau permit materializarea acestora sub forma intereselor. Dorintele neobiective nu dispar ele fiind reprimate si transferate inapoi in instanta sinelui.In conceptia psihanalista personalitatea se structureaza la nivel intim si la nivel relational. La nivel intim se structureaza gandirea si manifestrarile de ordin afectiv si la nivel relational se structureaza comportamentul verbal si manifestrarile exterioare ale individului. In comunicarea interpersonala si sociala remarcam manifestarile personalitatii de relatie care adesea este derutanta si are scop de manipulare.

Comunicarea interpersonala e comunicarea directa cunoscuta si sub sintagma comunicarea fata in fata. Ea se regaseste si se dezvolta atat in mediul formal cat si in mediul informal.

Indicatorul prin care putem face diferenta celor 2 medii poarta denumirea de libertate de miscare. Intrun spatiu formal libertatea de miscare e minima. Prin libertate de miscare intelegem posibiliatetea comunicatorului de a parasi rel de comunicare in momentul in care apreciaza k numai e oportun interesul lui sa se implice.

Perceptia asupra libertatii de miscare, ascumarea responsabilitatii si autocontrolul sunt instrumente extrem de importante in economia rel interpersonale.

Rel interpersonala sau interumana poate fi privita ca un tip de interactiune, de manifest a puterii sau a influentarii sau a efectivitatii sau a asimetriei ori a reciprocitatii.

Dpdv al strategiilor de comunicare, relevant este sa interpretam rel interpersonale prin rapoarte la gradul de apropiere efectiva dintre interlocutori. Intro clasificare simpla putem considera ca la nivel interpersonal individul interactioneaza cu un celalalt apropiat si celalalt departat.

In primul caz vbim de o comunicare empatica, afectiva care se fundamenteaza pe un volum relativ mare de info, iar in al2lea caz o comunicare bazata pe politete si neutralitate afectiva.

In prima etapa includem persoanlele care fac parte din universul imediat (rude) fata de care manifestam o activitate pronuntata, dar si pers care formeaza universul mediat al individului fata de care acesta manifesta o atitudine de identificare afectiva si constanta in comunicare (prieteni).

In acesta categ regasim cu aprox 20/23 de pers. A2a categ reuneste pers cu care interactioneaza de regula in plan profesional si social (colegi, vecini) fata de care manifesta o comunicare in care primeaza respectul si bunul simt (15/17 pers)

In concluzie retinem faptul ca individul gestioneaza concomitent cel mult 40 de rel interpersonale. Restul manifestarilor sale comportamentale se regasesc la nivelul com interioare sau sociale. Aceasta diferentiere a celorlalti in functie de gradul de aporpiere efectiva este fundamentala pt definirea unor strategii eficiente de comunicare.Comunicarea sociala e intermediata de mijloace de transmiterea in masa (tv, radio, carti, reviste, dvd), in sesnusl in care un comunicator reuseste sasi faca cunoscut mesjaul intrun spatiu renumit cu un nr mare de receptori.Obstacole in comunicare

1. factori interlocutori: variabile psihologice, cognitive si sociabile.V psihologice influenteaza comportamentul prin personalitate si sistem de nevoi

Individul sub aspect psihologic reactioneaza ca o entitate supusa presiunii unor forte interne sau externe care creaza nevoi si genereaza o stare de tensiunea. Elinimarea acestei stari se realizeaza printrun comportament orietnat spre satisfacerea nevoilor si trebuintelor individului.

In comunicare stimulii care actioneaza asupra individului constrangator genereaza 2 tipuri de comportam si anume comp de apropiere daca fortele sunt pozitive si anume determinate de nevoi de perfectionare si comp de evitare daca fortele sunt negative si creaza nevoi ce tin de ocolirea sau eliminarea obstacolelor.

In procesul de comunicare fortele actioneaza simultan, presiunea pe care acestea o creeaza obliga individul sa dezvolte un mecanism de filtrare a info in mod deliberat sau cum sutin psihologii inconstient. Aceste mecanisme pot fi de 2 feluri: proiective asimilarea gandirii celuilalt plecand de la ideea ca opereaza cu acelasi mod de gandire

de aparare individul organizeaza info pt a corespunde structurii atitudinilor sale

In cadrul acestor mecanisme de aparare interlocutorii incearca sasi mentina echilibrul in ceea ce priveste impactul constrangator al fortelor si gestionarea nevoilor.

Psihologii apreciaza ca la baza acestor mecanisme stau o serie de procese psihice inconstiente si anume:

scotomizare proces de eliminare a info cosiderate ca fiind incorecte

memorizare selectiva uitarea sau pierderea info problematice

interpretare defensiva acordarea de semnificatii fara acoperire in functie de ce am dorit noi sa reprez datele in comunicare, primeste un sens convenabil noua

negarea autoritatii sursei dam crezare si acceptam info in functie de importanta si relevanta sursei

V cognitive sistemul cognitiv + sistemul de reprezentare

Sistemul cognitiv organizarea si functionarea mentala si intelectuala.

Functionarea cognitiva variaza in functie de contextul in care se desfasoara activitatea de comunicae. Prelucrarea info se bazeaza pe reguli specifice si ne referim aici la existenta unor biasuri cognitive a unor procese de categorisire sociala a unor mecanisme de atribuire a cauzalitatii. Caracteristicile cognitive influenteaza limbajul, organizarea logica si interpretarea mesajelor.Sistemul de reprezentare refelcta mecanismul mental de organizare a datelor. Dpdv mental, individul opereaza cu seminificatii, el isi reprezinta si reconstruieste libertatea. Toate mesajele sunt decodate prin prisma reprezentarii situatiei. El dispune de imagini privind situatiile de comunicare, acestea sunt determinate de sine care se bazeaza pe eul intim in sensul ca imaginea pe care individul sio face despre sine ramane neexprimata si pe eul public in sensul k ofera informatii in public care il pot avantaja, determinate de celalalt referitor la imaginea pe care o au ceilalti in okii nostrii sau determinat de obiectivul comunicarii, actiune si context.V sociale roluri/statusuri sociale. Prejudecati si sereotipii

2. factori care influenteaza comunicare codul si canalul comunicarii

V psihice constructia mesajului trebuie sa perimita intelegerea info, trebuie sa fie adaptat la natura info, la situatie si la caracteristicile actorilor implicati. Problemele aparute se reflecta la ambiguitatea codului de com si la niv adoptarii spontane a limbajului.

V psihosemantice si psihologice efectul de halo, adica rezonanta simbolica pe care o pot avea cuvintele, ideile, e un fenomen dificil de gestionat in com deoarece implica cunoasterea subiectului receptor. Ponderea si ordinea cuvintelor are in vedere efectul de primaritate si de recenta care se ref la faptul ca ultimele cuvinte in mesaj sunt favorizate prin raportarea la caracteristicile procesului de memorare, in mesaj pozitionarea cuvintelor trebuie sa se faca in raport cu importanta continutului informational, pozitionand central in mesaj cuvintele cheie.

Cand vorbim de obstacole in comunicare ne referim la elemente de perturbare care sunt exterioare procesului de comunicare. Ne referim la acele situatii sau aspecte care ne afecteaza eficienta si finalitatea comunicarii, cel mai adesea ele conduc la neintelegeri, la comportam agresive si nu de putine ori determina intreruperea comunicarii.

Semnalele care indica potential de ineficienta in comunicare sun importante in ideea in care redefinesc aparitia unor obstacole. Cele mai frecvente semnale sunt imposibilitatea de a stabili un cod intre cel care lanseaza mesajul si receptori, disponibilitati reduse de a folosi feedbackul, stare de iritabilitate nejustificata, gesturi care nu intaresc semificatia limbajului, conceptii diferite, promovarea ascultarii pasive fara interactionare.

Obstacolele in comunicare sunt definite ca perturbatii in desfasurarea relatiilor interuman, perturbatii ce pot fi interne sau externe. Unii autori impart diversitatea obstacolelor in 2 categorii si anume bariere ce tin de sistem (cana sau cod de com) si obstacole ce tin de proces ca rezultate directe ale interactiunii din interiorul com.

Ovdiu Panisoara in lucrarea comunicarea eficienta include in prima categorie de obstacole deficientele de transmitere si receptie a info, aspecte ce tin de alegerea codului si a canalului de com, precum si de limbaj si normele grupului. In a2a categ regasim acele bruiaje care au la baza legatura dintre afectiv si rational bruiaje ce tin de concordanta dintre verbal si nonverbal, perturbatii privind intentile ascunse ale partenerilor de dialog, latura actional emotionala a activitatii de comunicare care ne atrage atentia asupra faptului ca odata cu aplicarea dimensiunii afective scade controlul asupra elefectelor com.Alti autori analizeaza barierele in com plecand de la modalitati personale de organizare psihologica si rationala: disponibilitatea eulistica (ce ne vine in minte prima data knd ne gandim la ceva), efectul falsului consesn, efectul de insufletire, efectul de perseverenta, reprezentativitatea eulistica.

Obstacolele in com au legatura directa cu stereotipurile definite ca idei preconcepute, neintemeiate pe date precise. Avem tendinta de a ignora situatia si de a aprecia actiunea in sine a unei persoane, dam crezare primei interpretari, valorificam diferit comportam unor persoane cu efect de blamare si autointelegere, apreciam feedbackul favorabil prin prejudecati de autoservire.

O alta perspectiva in analiza barierelor de com soate in evidenta importanta mesajului: distorisunea, omisiunea, supraincarcarea, sincronizarea si expectanta. O tipologizare a obstacolelor ne perimite sa identificam bruiajele care reflecta limitele conditiei umane si a existentei sociale si blocajele care scot in evidenta caracteristicile individulale cesi pun amprenta in rel de com. Principalele blocaje sunt modalitatea de perceptie, concluzii gresite, atitudinea grabita de a defini si ericheta interlocutorul, lipsa cunoasterii si a interesului, imaginea despre interlocutor, motivele dorintele si trebuintele personale.

Manipularea

E creata premeditat pt a influenta reactiile si comportam altor indivizi in sensul dorit de manipulator.Situatia sociala actiunea si reactiunea individului intrun mediu social sunt det de forte si constrangeri specifice acelui mediu intro masura mult mai mare decat am fi tentati sa credem. Dincolo de infl personalitatii intime, aspecte exterioare care par banale pot determina schimbari semnificative in comportam pers aflate intro sit sociala.

Tipuri de manipulare: persuasiunea actiune de convingere; dezinformarea info false, zvonuri, relatari distorsionate; intoxificarea suprasaturarea cu info false, mesaje mincinoase cu scopul de a pregati individul pt o lovitura de proportii sau pt a discredita un mesaj corect asteptat.Tehnici de manipulare: piciorul in usa- pt a det oamenii sa accepte e important sa li se faca mai intai o cerere nesemnificativa; trantitul usii in fata cerere mult mai mare care are 100% sanse de refuz si cererea principala e acceptata; usa in nas refuzul initial il predispune cu usurinta sa accepte cererea ulterioara; tehnica de lowball oamenilor le vine greu sa revina asupra deciziilor initiale fara a cun toate detaliile; tehnica momelii inselaciuni, avantaje fake; piciorul in gura o pers care adopta o anumita decizie doar pt pastrarea unor aparente; tehbica fractionarii si comparatiei vanzarea produselor la pachet; tehnica linguselii; tehnica insultei.Rezistenta la manipulare ne pastram controlul, ne implicam sau ne detasam, cel mai bine alteram intre cele doua stari: identificam discontinuitatie, normalitatea aparentelor, sesizarea confuziei cognitive si emotionale analogii false, disconfort psihic, comportament aparent normal si politicos, camuflaj, atenta la detalii, etc

Comunicarea verbala

Este cea care se bazeaza pe limbaj, prin intermediul acestuia individul acceseaza cea mai mare parte a info din interactiunile sociale, dar totodata realizeaza si comunicarea cu propria persoana. Limbajul reprezinta simbolic un ritual in sensul in care acest ritual se petrece atunci cand ne aflam intrun mediu in care un raspuns conventional e asteptat de la noi.

La nivelul com verbale regasim relatari privind situatii, fapte, intamplari, reactii, opinii si atitudini. Capacitatea de a realiza eficient com verbala presupune dezvoltarea unor abilitati prin exercitiu si studiu permanent asupra efectelor actiunilor individuale. Capacitatea de a construi un mesaj clar si bine structurat depinde de stapanirea cunostintelor aferente subiectului abordat, exactitatea info si ordonarea logica a ideilor. Eficientizarea com verbale se poate realiza prin structurarea mesajului in functie de 3 intrebari ce dorim sa comunicam, cum dorim sa comunicam si cui dorim sa comunicam. Constructia mesajului trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile interlocutorului, un mesaj bine elaborat este complet, concis si curat.Calitatile vocale un element care asigura eficineta in com, sunt elem sesizabile in vorbire. Mecanismele vorbirii sunt reflectate prin viteza vorbirii, intensitatea vocii indica fondul energetic al individului si trasaturi precum calm, ferm, dictia si timbrul vocal modificarile de tonalitate, adesea tradeaza emotiile si atitudinile emitatorului, volumul vocii, dictia si accentul, fluenta e refelctat prin caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii care poate fi masurat prin frecventa pauzelor, de regula pauzele scurte divid ideile dintro fraza in timp ce pauzele lungi marcheaza sf frazei sau capitolului.Retorica se refera la arta de a convingeStiluri mai importate de retorica: metoda clasica adresare directa, info obiective, metoda fragmentelor ideea unui discurs spart in secvente pt a valorifica info nerelevante pt discutie, e aplicata knd situatia devine plictisitoare, obositoare si e nev de pauza, metoda concluziilor presupune utiliz concluziilor intermediare, metoda contrazicerii presupune exploatarea info si punerea in evidenta a contradictiilor existente, metoda bumerangului folosirea argumentelor interlocutorului drept arma impotriva lui, metoda sustinerii aparente presupune disimularea unui accept in legatura cu mesajul ca mai apoi sati dezvolti propria argumentare.

Comunicarea nonverbala

mimica, gesturi, pozitia corpului

Expresia fetei cuprinde ochii, privirea, zambetul si rasul

Ochii sunt oglinda sufletlui, exprima adevarata noastra atitudine. ochii larg deschisi sinceritate, receptivitate, dorinta de a retine cat mai mult, intelegere, aprobare ochii deschisi manifestarea sincera a interesului

ochii intredeschisi oboseala, plictiseala, participare redusa

ochii semi inchisi examinare neincrezatoare, indiscretie, efect neplacut de nepatrunzator si rece, egoism, critica, distant

ochii holbati mirare, surprindere

ochii inlacrimati expresia unei sit neplacute, furie, bucurie, incapacitatea de a stapani starile emotionale

Privirea contactul vizual acopera intre 30-60% din timpul com, ce depaseste 60% refelcta o rel bazata pe setnimente.

privirea drept in ochi actiune simpatica, dorinta de cooperare, com deschisa si directa, pers cinstita si corecta

privirea coborata/inaltata exprima dominarea, mandria, orgoliu sau instabilitate, tensiune, incordare, nevoia de sustinere

privirea care acopera intreg spatiul de com interes pt detalii, exprimarea unei aprecieri, curiozitate

privirea fixa tensiune nervoasa, concentrare, atitudine dominatoare

Zambetul stiinta zambetologiei vreo 18 tipuri de zambete

zambetul voit sau fabricat jena, complezenta, apare si dispare brusc

zambetul dulceag se obs printro intindere si o subtiere a buzelor, e exagerat si nefiresc, folosit pt intensificarea unor trairi

zambetul prostesc tensiune sporita, temere, nevoia de a ascunde ceva

zambetul depreciativ cu colturile gurii in jos, persoane ironice care se bucura de necazul celuilalt

zambetul relaxat lipsit de tensiune, apare o schimbare si la nevelul mimicii superioare, sinceritate in emotii si gandire

zambetul stramb confuzie in plan cognitiv si emotional, amabilitate prefabricataRasul o exprimare a eliberarii tensiunilor interioare bazat pe analiza sonora

rasul in a ras sincer, bucurie naiva, naturala, tipic pt pers care se pot bucura fara retinere

rasul in e exprima batjocura, dorinta de a atrage atentia, bucurie pt disconfortul celuilalt, poate fi expresia unei prietenii false

rasul cu i se observa la pers tinere, naiv, poate fi natural sau fabricat, poate exprima bucuria in cazul pagubei unei persoane si satisfactia ca cel pagubit nu a patit nimic grav

rasul cu o reactie de aparare, indoiala, suparare, protest, ura

rasul cu u persoana cuprinsa de teama care nu vrea sa o exprime, frica amplificata, apare de regula la pers introvertite

Capul miscarea si orientarea capului

capul orientat in sus incredere in sine, diferenta de status, agresivitate negativa si superioritate, ingamfare, dispret

capul orientat in jos postrura de renuntare, infrangere, supunere, obedienta, neputinta

capul inclinat spre dreapta reflecta interpretari de ordin logic, rational, dincolo de pragul emotional, critica, memorie, atentie la constructia mesajului

capul inclinat spre stanga analize de ordin emotional... imi place...numi place...e bine, e creativ...

ConflicteleDefinim conflictul drept procesul care are loc atunci cand un individ sau un grup de indivizi blocheaza accesul altor persoane la atingerea obiectivului propus.

sunt inevitabile

desemneaza si caracterizeaza o situatie de diferenta intre indivizi

un conflict nu e rau sau bun ci pur si simplu el exista in momentul in care oamenii percep faptul ca opiniile lor sunt antagonice

Remarcam faptul ca odata declansata o stare conflictuala, indivizii implicati cultiva antipatie reciproca si dezvolta stereotipuri negative unul fata de celalalt.Definim drept o ciocnire de interese, de opinii in care sesizam existenta unor diferente de interpretare, conflictul se dovedeste a fi atat constructiv cat si distructiv. Gestionarea conflictului face ca acesta in final sa fie un conflict pozitiv sau negativ.In conflictele negative, cele care ridica in mod real problema indivizilor in sensul necestitatii de a gestiona o stare tensionata remarcam refuzul de cooperare, ostilitate, retinere in ceea ce priveste furnizarea informatiilor.

La nivelul conflictelor constructive observam orientarea spre identificarea unor solutii cat mai bune pt rezolvarea problemei.

Cele mai relevante surse declansatoare de conflicte sunt diferentele de comportament si caracter, incompatibilitatea psihologica, promovarea unor conduite deficitare holericul e persoana cu cea mai mare compatibilitate de declansare a conflictelor, barfitorul ce permanent completeaza si inventeaza, vorbaretul cel care niciodata nu ramane fara replica si plangaretul cel care mereu se vaita.

O alta cursa de conflict e comunicarea defectuasa nu are abilitati de a comunica eficient, ambiguitatile are tendinta de a evita necunoscutul.

Etapele conflictului: starea tensionata caracterul limitat de resurse, lipsa de concordanta, dorinta de autonomie duc la crearea unor stari tensionate; recunoasterea starii conflictuale identificarea existentei unei stari tensionate; accentuarea starii conflictuale conflictul inteles incepe sa devina un conflict simtit; declansarea conflictului conflictul e sesizat chiar si de persoanele care nu sunt direct implicate in acesta.

Conflictele distructive sunt generate de erori, exprima un tip de relatie intre indivizi manifestat pe neincredere

Conflictele constructive sunt generate de cauze multiple si poate fi controlat, comunicarea e intensa si de incredre, iar fiecare coopereaza pt a media conflictul.

Ca modalitate de manifestare a conflictelor remarcam faptul ca un conflict major incepe cu un conflict minor si adesea neimportant. Prima forma de manifestare poarta denumirea de disconfort- situatie in care individul sesizeaza ca ceva nu e in ordine, incidentul reflecta un dezechilibru emotional care apare in urma starilor de disconfort, e o forma de conflict cosiderata fireasca si normala, e generat adesea de lucrurile marunte, neintelegerea reflecta anumite perceptii sub forma convingerilor care nu sunt pe placul individului, climatul e considerat a fi dezechilibrat, e situatie in care se recunoaste ca individul se afla in fata unei situatii conflictuale, tensiunea marcata prin acumularea semnificativa de ganduri si opinii negative si inflexibile, criza cea mai intensa forma de manifestare a conflictului, reflecta o rabufnire sub aspectul violentei si agresivitatii.

Ca modalitati de rezolvare a conflictelor: abandonul sau retragerea, reprimarea sau refuzul de a lua parte, confruntarea cea mai des intalnita de forma victorie infrangere, compromisul sau ajungerea la un consens, negocierea de tip victorie victorie cea mai permisiva si mai corecta forma, dar si greu de aplicat, e confundata adesea cu compromisul.

Ultimul curs nu-l am, Sorry, aveam treaba, transcriam altcv.. :D