Mircea PLATON

CE-A MAI NAUAS DE APARAT

EoEBucuregti,2016

Sumar

PrologCe-a moi rdmos de apdrat? / 7

Partea int6i.Rom6nia in context global: Elita de dumping / 15

De la ,,lmperiul Rdului" la ,,lmperiul nevizut,,: UEuropa gi noi / 17Expertul ;i geniile / 21Confiscarea copiilor / 24Tactica sistemului de invSlim6nt p6rjolit / 28Criza economici si criza de identitate / 41Economia de "servicii" a lui Herr Syrup /44Putzi-clone / 52La loc telecomanda! / 65Europa lor gi gomajul nostru / 71Simple intrebiri despre nedreptatea timpului nostru / 77Rom6nia, noul lsrael? / 82intre Calvin pi Pangloss / 85Butoiul cu pulbere al Europei / 90Chevron, Mandela 9i hoitarii libertllii / 92Petrolul, nem[ii gi americanii / 97Fala umani a sistemului / 102Resursele Rom6niei gi securitatea nalional5 a altora / 104Breivik gi globalizarea minciunii / 111"

Tn lara chiorilor, Orbanul eimpFtrat / 1,I7Ceati peste Gallagher. Europa, izolatd / I21,Coruptia globali 9i coruplia locali. tstorii de degteptat copiii (t). / 125cum s-a f6cut de-a ajuns lon lliescu presedintele Rom6niei cu recoman-darea lui Vladimir Tismineanu, Istorii de degteptat copiii (ll) / 132Elita aeropurtatd / 1,45

Elita de dumping / 156Cum ?nvrijbegte Rom6nia marile puteri / 163Despre cum onegeurile-droni inibugi 96ndirea democratici gi creeazdnatriuni de unicd folosinti / 1G8

Partea a doua.Ce e Rom6nia profund5? / 211

Miorifa, iroziigi nerozii /213Normalitatea ca o pradd / 2'1.6

Ce e Rom6nia profundd? / 222

G6nduri despre ortodoxul romdn, astizi, in lume: impotriva teologiei de

debara / 227

,,Ortodoxia babelor" Tradilie 9i mijlocire sau Despre virtutile eshatologice

ale colivei, parastaselor 9i pigunismului I 240Noi gdnduri despre ortodoxul rom6n, in lume, ast6zi: despre c6teva

lucruri pe care le putem face / 259Satul / 299

Satul rom6nesc 9i m6ntuirea mecanice / 306Elitele / 314Pentru o politici la scard umani / 320

Micul intreprinzdtor / 325Exist5 politici de centru? / 333

Partea a treia.Congtiinta nationalS 9i statul reprezentativ I 337

Economia la scari umand 9i statul reprezentativ I 339

in linie dreaptS: Conservatorul Petru Th. Missir gi statulreprezentativ I 359

Dan Botta: Vocalia libertStii cu Dumnezeu / 417

Kanonenfutter sau ce devin romdnii c6nd nu sunt primejdiogi / 433

Nicolae lorga gi demnitatea unui popor "aplsal" f 443

Mircea Vulcinescu gi sociologia gustianS interbelici / 453

Natiunea in istoria europeani: realitate premoderni sau inventiemoderni? / 463

Epifenomenul cultural rom6nesc (o incercare de adaptare a triadeihegeliene la realit;tile noastre) / 483

Gogogica 5efului de cuib / 494

Libertatea istoriei gi istoria libertitii la rom6ni: radiografia "Anatomieiunei catastrofe" l 5tlEconomia de piati gi minciuna de subzistenle I 521.

545

EpilogArgumente pentru o noud direclie culturald / 538

546

Partea intdi.: ROMANIAiN CONTEXT GLOBAL:

ELITA DE DUMPING

MIRCEA PLATON

De la,,lmperiul Riului" la,,lmperiul nevizut":UEuropa gi noi

IDin ianuarie 2007, de cAnd RomAnia a devenit membri a

Uniunii Europene, corupliei bigtinage i s-a adiugat corupliaeuropeani. Relelele mafiote care conduc Rominia furi acum dintr-un buzunar mai mare. Pe lAngi bugetul statului, pot accesa acum

,,fondurile comunitare". ,,Elita" politico-intelectuali a lirii[partidele gi oamenii pregedintelui), degi pretinde cI e de

,,dreapta", a devenit, cu rare 9i secvenliale excepfii, gardianul

ideologic al noii ordini. Discursul eurosceptic e considerat ilegitim,periculos, fantezist sau demagogic' Chestiuni de aminunt se potdiscuta ni se sugereazi, dar in nici vn caz nu se poate pune indisculie proiectul UE. Nu avem o opozilie fa!5 de abuzurilemegastatului UEuropean, ci doar ,,disidenfi": oameni care nu

contesti UE, ci vor doar un EUroconformism cu fali uman5, a;a

dupd cum au vrut, ei sau pirinlii lor, un comunism cu fali umani.Trebuie sI ne intrebim dacd, prin aderarea la UE, mafia

politico-ideologicd din Romania nu a primi! in loc de lovitura de

gralie, un balon de oxigen. Trebuie si ne intrebdm daci, dincolo de

cifrele vehiculate pe hartie, preful pletit de Romania nu e mai mare

fnu doar financiar, ci gi cultural, simbolic) decAt beneficiile. Sigur,

unele ministiri ardelene au ,,accesat cu succes fondurile SAPARD".

Dar doar coruplia generalizata a clasei politico-ideologice dinRomdnia ne-a ficut dependenli de ,,fondurile SAPARD". Nu putem

socoti ,,accesarea fondurilor SAPARD", oricAt de utili in context,

coloana verticale a politicii gi identitifii nalionale romAne$ti.

Prioritatea ar trebuie si fie nu ,,accesarea fondurilor SAPARD",

demnl de liudat, ci construirea unui climat cultural/ teologic/politic care si ne permiti selectarea unei clase politiceresponsabile, care si-i poati aiuta pe romAni si duci o via!5libera,demnd gi feriti de ispita de a-;i vinde sufletul pentru a avea ce

pune copiilor pe masi, sau de a-9i abandona copiii pentru a leputea trimite, din UE, bani de rechizite gcolare,

17

Ce-a mai rdmas de apdrat

E deci necesar sI discutim la ce anume am aderat atuncicAnd am aderat la UE. Unii analigti politici, adicd oameni care scriucu dosul la interesele nafionale, argumenteazi ci ,,90o/o din vulgus"au vrut si adere la UE in 2007. Acestora li s-ar putea obiecta cIBB% din romAni l-au votat pe Ion Iliescu in 1990. $i ci, intr-adevdr,ambele campanii electorale au avut acelagi grad de transparen!5.RomAnii au fost la fel de informafi in privinfa UE pe cAt au fost deinforinali in privinla lui Ion Iliescu. in ambele cazuri, opozifiei nu is-a dat ,,timp de anten5". Edificator in acest sens e gi pufinltateacirlilor sau materialelor critice la adresa UE apirute la editurilemari sau in ziarele de mare tiraj.

Din rAndul cirlilor netraduse la noi face parte gi lucrarea luiJohn Gillingham, Design for a New Europe, Cambridge, CambridgeUniversity Press, 2006. |ohn Gillingham e profesor de istorie laUniversity of Missouri at St. Louis gi autorul a numeroase lucriridespre istoria Uniunii Europene. in Design for a New Europe,Gillingham arati cI UE e de fapt captiva unei birocrafii corupte,iresponsabile politic sau fiscal, inchise gi rizbunitoare cu cei careindrlznesc sd atragl atenlia asupra neajunsurilor ei. Rupli delirile din care au venit, dAnd socoteali doar gefilor direcli, care igiconduc departamentele ca pe nigte domeni feudale (baroni nulocali, ci comunitari), izolali unii de allii gi mediocri, funcfionariicomunitari constituie o castd mafioti care are privilegiile unei elite,firi a avea gi talentele sau obligafiile ei: ,,Acegti oficiali cAgtigdpAni la 300.000 de dolari pe an, plitesc taxe de pAni la 160/o dinsalariul de bazi gi cAgtigd de trei ori mai mult - gi in cazul lirilormai sirace, cu mult mai mult - decAt omologii lor nafionali. PAni gibeneficiile sunt mai bune. Ele includ sporuri in bani gheafl (!60/o)pentru ci tr[iesc in striinitate, ajutoare pentru chirie gi cregtereacopiilor (200 de dolari pe luni phts 2o/o din salariul debazd), gcoaliparticulari gratuiti pentru copii (pAni la 8.000 de dolari pAni lavArsta de 25 de ani), bonusuri pentru a deveni pirinte (pAnI la5.000 de dolari de copil, pe an), plata cheltuielilor de mutare gi deinstalare. Asigurarea medicali e generoasS, gi pensiile sunt de pAnila 70o/o din salariul cu care ies la pensie. E un venit pe care undirector de corporalie multinalionali l-ar putea invidia gi pe careaproape nimeni nu ar vrea si il piardi. Acest fapt explici poate

18

MIRCEA PLATON

ceea ce se nume$te la Comisia Europeand 'conspiralia politefii':corb la corb nu-gi scoate ochii".

Rezultatul acestei culturi e persecutarea oriciror funclionarionegti, care au incercat si-'i facd datoria. Gillingham discutd

nenumirate cazuri de revizori contabili sau de investigatori OLAF

care au fost concediafi sumar, ba chiar acuzati de ,,fascism", de

,,Gestapovism", pentru indrizneala de a incerca si dea de urma

banilor dispiruli din conturile europene sau de aplica o disciplinifiscald. Descriind coruplia din sanul birocrafiei europene, euro-

parlamentarul ]ens-Peter Bonde spunea c5: ,,Nu e vorba de un

"..ro., de doi, sau de cinci, ci de un intreg sistem paralel de

finanlare".Din nefericire, coruplia financiari e reflectatd 9i dublatl de

coruplia politici, gi aici Gillingham aduce numeroase dovezi care

arati natura dictatoriali a proiectelor UE. Uniunea Europeani,

arati Gillingham, e un ,,empire by stealth", un imperiu pe furig'

Politica ficuti in numele Europei, arati Gillingham,,,e suslinuti de

forfi, dar nu e acompaniati de responsabilitate". De aceea, vorbinddespre o posibili forli militari a UE, Gillingham se intreabi: ,,Cum

pot europenii - care nu pot si controleze nici macar acfiunile

eurocragilor civili - sd controleze un viitor establishment militarprotejat de legi referitoare la secretul operaliunilor 9i suslinut de o

industrie militarl multinalional5 lipsiti de competilie 9i de

deschidere fali de public?" In acest sens deci, vocile care cer oforli militarS uEuropeani, in condiliile in care nu existi o naliune

europeani gi nigte reguli clare referitoare la cine controloeazi 9i

fafi de cine e responsabild aceastd for![ armati, sunt voci

periculoase pentru libertatea cetilenilor europeni.Spre deosebire de guvernele nafionale, UE e o ,,entitate sui

generis care nu e responsabili in fala niminui". De aceea, dupiiu- tp.rn"a profesorul de la Oxford Vernon Bogdanor, ,,Europa dinagtere celui mai periculos dintre divorluri - cel dintre clasa

poiiti.a gi popor". in condiflile in care noi, in RomAnia, avem deja

un astfel de divor!, e legitim poate sI ne intreblm cum anume ne

va putea ajuta integrarea in Europa, in urmi cireia ne vom alege

cu un nou girag de birocrali imbuibali gi dispreluitori la gatul

RomAniei. Cum ne va ajuta deci si responsabilizim clasa politica

Ce-a mai rdmas de aPdrat

romaneasca? cum va ajuta integrarea intr-un organism patazitatde coruplie, mafie gi iresponsabilitate fiscali 9i politice sivindecim clasa noastrd politicl de aceste defecte?

intrebarea devine cu atAt mai acutl cu cAt, daci luim inconsiderare solufiile propuse de liderii UE pentru rezolvareaproblemelor politice gi economice, ne ddm seama ci ne pa9te

despotismul luminat. Astfel, Gillingham ia in disculie proiectulsocialistului Dominiiue Strauss-Kahn, fost ministru de finanle al

Franfei. Sub titlul de ,,Raport asupra Mesei Rotunde despre un

Proiect Viabil pentru Europa de Maine", Strauss-Kahn propunea in2003 urmltoarele: ,,Congtient cdtn demos european nu existi inci,Strauss-Kahn nu se agteaptd ca proiectul siu si fie popular. Pentru

a modifica opinia publici, el susline intensa aplicare a 'metodei

comunitare'. Aceasta presupune dublarea bugetului european,

infiinlarea de avanposturi locale 9i regionale care si monitorizezegi dirijeze un vast program de educalie politicS, si organizeze

mass-media 'pan-europeani', sd introduci cursuri obligatorii de

indoctrinare uEuropeani in programa invSlsmAntului secundar, s5

finanleze partidele politice europene gi si le rezetve locuri inparlamentul European. Procesul de fabricare a unui demos, care se

agteapti si dureze 20 de ani, ar trebui si inceapi, susline Strauss-

Kahn, cu adoptarea noii Constitulii Europene". Respinsi prinreferendumuri, Constitufia Europeanl va fi introdusi pe u;a dinspate, pe furig, de agregatul franco-german care dominl UE. Dupicum noteazl Gillingham, proiectul lui Strauss-Kahn e,,manipulator,autoritar; gi consecinlele lui ar fi distopice".

Citind aceste rAnduri nu pot si nu mi intreb daci indArjirea

,,elitei" noastre de a susline Constitulia Europeani, chiar cu prelulmanipulirii, precum gi actualul zel pro-EUropean al elitelornoastre gi al cicisbeilor ei nu face parte din activitatea unor

,,avanposturi" eurocrate de genul celor prevlzute de Strauss-Kahn'

Di, oare, ,,elita" romAneasci, o mAni de ajutor la fabricarea,in20de ani [termen drag gi lui Silviu Brucan), unui demos european? Se

simte oare ,,elita", pletite din banii contribuabilului romAn,

dezlegati de obligalii fali de statul 9i fali de poporul romAn

pentru ci gi-a asumat obligalii fa!5 de un imperiu nevizut 9i fali de

20

MIRCEA PLATON

vn demos care nu existS? Se inchinS, oare, elita romAneasci, la

niluci?Conform lui Gillingham, singura gansd de succes a Europei

nu e in direclia elitismului dirijist gi corupt, ci in direclia unei mai

mari impliciri a cetilenilor in viala politici nalional5 9i

continentalS, inspre democrafie, inspre respec-tarea voinleicetafenilor. Dirijismul elitist a funclionat atat timp cat uE a fost un

club economic al lirilor bogate. Dar modelul autoritar nu poate

funcliona in condi;iile in care uE vrea si devina un superstat

implicat in alterarea identitalii cet5lenilor lui. Direcfia Europei

trebuie si fie inspre libertate, nu inspre eurosocialism dirijist. $ilibertatea merge mAni in mAnd cu responsabilitatea. Un sistem

politic iresponsabil produce sclavi: gi la vdrf, 9i la baza, manipulalide oamenii-butoane din avanposturi.

Cartea profesorului fohn Gillingham, curajoasi, doldora de

informafii, percutanta analitic ai memorabila in finelea tugei

portretistice (de la Tony Blair, la Silvio Berlusconi, Romano Prodi

sau Gerhard Schroeder, nimeni nu scapi), ar merita tradusi 9i

folositd cabazide disculie asupra integririi europene a Romaniei.

Nu de alta dar, abia iegili din ,,lmperiul riului", nu vrem sIpetrecem urmltorii 45 de ani in degertul ,,lmperiului nevdzut",

agteptAndu-i pe,,t5tari".

*

Expertul gi geniile

Experlii in educalie ai Uniunii Europene pun criza societetii

romAnegli pe seama ,,cultului geniilor". Conform profesoruluiRobert D. Reisz,3 modelul intregului invilimdnt romAnesc e

Eminescu gi, prin el, o anumiti imagine a ,,creatorului vag paranoid

gi asocial". Mitologia geniului, scrie profesorul Reisz amintindu-mide Personalitatea autoritard a lui Adorno, di loc in domeniul

social-politic ,,nevoii unui conducitor charismatic, mesianic ai

autoritar". Mitologia geniului merge agadar mAnI tn mAni cu

3 . http://www.adevarul.ro/andrei-plesu-opinii/O-noua-revolutie-cul turala-7 -222047796.html

21

Ce-a mai rdmas de apdrat

fascismul. intr-o" societate cu adevirat democraticS, scrieprofesorul Reisz, gcoala ar trebui si ,,producd cetileni" 9i

,,persoane normale, bine integrate social", adaptate,,mediocritiliivremurilor". Trebuie, indeamni profesorul Reisz, si se reabilitezenormalitatea, definitd in termeni de ,,medie", de ,,pagi algoritmici"gi de ,,predictabilitate a acfiunilor". Exceplionalismul e pigubos 9i,de aceea, profesorul Reisz cere schimbarea formelor pentru a

ob;ine modificarea fondului: ,,Nu cerem si se schimbe mentalitdfileinainte de a se schimba formele, clci aga ceva este imposibil, ceremtocmai si se schimbe formele, ceea ce se poate face printransformiri ale cadrelor curriculare gi ale pregitirii pedagogice,astfel incAt acest pigubos cult al excepfio-nalismului gi algenialitetii si dispari din sllile de clasi", Opiniile profesoruluiReisz nu sunt cele ale unui simplu particular, ci ale unui expertimplicat direct, in calitate de membru in felurite comitete de

cercetare sau diriguire a invil5mAntului, in reforma educafiei. De

aceea, meriti sI facem cAteva observalii.Mai intAi ci nu doar cultul geniului poate avea reflexe

politice autoritare, ci gi cultul normalitdlii definite ca medie, ca

adaptare. Orice geniu autoritar la vArf are nevoie de o maslobedient-omogeni la bazd.. Adaptabilitatea perfecti, socializareape bazi de conformism duce la o societate de mase perfectmaleabile in mAna ,,geniului" care gtie cum sd le programeze, cumsi scrie gi si introduci in sistem algoritmii autoritari necesari.

De aceea, normalitatea nu poate fi definiti ca medie.Normalitatea nici nu e un rezultat al cultului mediei gi

mediocritilii. DacI ar fi aga, RomAnia ultimilor 60 de ani ar fi fost oRomAnie normal5. Dar nu e. De ce? Pentru cI toati lumea se

adapteazi, toati lumea se descurci gi toati lumea urlS cu lupii. Ce

lipsegte societlfii romAnegti? Nu adaptabilitatea mediocrS, cicurajul gi deprinderea de a face nu ceea ce ,,face popa, ci ceea ce

spune popa". Cu alte cuvinte, societatea romAneascd suferd dincauzi ci i s-au distrus modelele gi deprinderea de a emula, de aurma aceste modele. Acesta e rolul gcolii: nu de a ,,produce"cet5leni [astizi pionieri, mAine consumigti), ci de a educa oameniintregi.

22