JONATHAN SWIFT

lui GulliverTraducere de Ludovic DduS

Prefald de Lucian Pricop

Cdldtoriile

EDITURA CARTEX 2OOO

CUPRINS

Prefala (Lucian Pricop) 7

Gulliver in Jara Piticilor 11

Gulliver inlaraUriaEilor... 67Gulliver in Laputa.. ................... 111

Gulliver in Jara Yahunilor ....... 157

CAPITOLUL I

Tat6l meu era proprietarul unui mic petic de plmdnt inprovincia Nottingham qi avea cinci copii; eu eram al treileadintre ei. C6nd am implinit paisprezece ani, m-a trimise launiversitatea din Cambridge. Am stat acolo trei ani, pe care

i-am intrebuinlat cu folos. Dar cos'tul studiilor fiind prea

mare, am fost trimis ca ucenic la Jack Bates, chirurgcelebru din Londra, la care am stat patru ani. Tata imitrimitea din cAnd in c0nd ceva bani, pe care ii intrebuinlampentru a studia navigalia gi matematica, necesare oricui iqipropunea sd cildtoreascd pe mare: cdci aveam ca o presimlire

ca-mi va fi scris sb fac odati qi odati c6l6torii mari.

Pdrdsind pe domnul Bates, m-am intors latata Ei, cu ba-

nii ce i-am prirnit de la el, de la unchiul meu Jean qi de la

cAteva rude, am adunat patruzeci de lire sterline: am maiprimit qi fEgdduiala cd voi avea regulat treizeci de lire pe

an, astfel putut pleca la Leyde, unde timp de doi ani qi qap-

te luni am invSlat medicina, convins ci intr-o zi imr va {rfolositoare in c6l6toriile mele.

Pulin dupa intoarcerea mea din Leyde, recomandat fiindde bunul meu profesor domnul Bates, am obfinut un loc de

chirurg pe vasul Rdndunica, unde am stat trei ani Ei juma-tate sub ordinele cipitanului Abraham Panell, comandantul

13

vasului. in acest timp am ficut cateva cdldtorii in Levant siaiurea. '

La intoarcere, am hotdrdt sd md stabilesc la Londra. Dom-,nul Bates mi incurajd ;i-mi recomandl cdfiva dintrebolnavii lui. Am inchiriat un apartament intr-o cdsutd dinrnahalaua Old-Jewry ;i la scurt timp dupd u..urtu_*_u*cdsltorit cu domni;oara Mary Burton, fiica a doua adomnului Eduard.Burton, negrlstor de ciorapi din stradaNewgate, ;i am primit o zestre de patru sute lire sterline.

Din nenorocire,.scumpul meu profesor, domnul ga;s,murind peste doi ani, am ldmas firi protector qi, av6nd preapufini.amici qi cunoscufi, clientela incepu sj se rireascl.conqtiinfa nu-mi ingrduia sr imit p. ."i mai murli dinir;cole_gi, care-;i fEceau o reclamd icandaroas a: ae aoi"i,dupd ce m-am sfEtuit cu nevasta mea qi cu cdliva inti*i,amhotdrdt sd mi angajez din nou medic pe vreun ru.. e*fost pe r6nd chirurg pe doui coribii; iai mai multe cali_torii, ficute in timp de ;ase ani, prin Indiile orientale sioccidentale, imi mdrird intrucdtva ur...u.

Imi intrebuinlam ceasurile libere citind pe cei mai buniautori, vechi qi modemi, cdci imi luam totdeauna o multi_me !e cIrli cu mine; iar c6nd atingeam p6m6ntul,

"t;;;sd observ obiceiurile, firea, imbriiiminiea popour.forli,in acelaqi timp, sd invl{ limba lor, ceea ce nu_mi ,.u g."t'r,avdnd o memorie foarte bund.

Ultima mea cdldtorie nefiind tocmai norocoasd, m_amintors dezgustat de mare qi m-am hotirdt sd rrm0n acasr cunevasta gi copiii qi sd incetez cu pribegiile. Schimbai insdlocuinfa, mutdndu-ma din Old Jewry ii strada Fetter_Laneqi de aici in Wapping, nutrind ,p..ur1u cd_mi voi putea faceceva clienteld printre marinari. Dar visele mele nu s. i*_plinira.

. Duqa o a;teptare de trei ani, am primit o ofertl ayanta_joasd de la cdpitanul William prichard, gata sd plece cu

14

vasul Antilope.inMarea Sudului. Ne-am imbarcat la Bris-

tol in ziua de 4 mai 1699, qi am c6l6torit bine la inceput.

E de prisos s[ plictisesc pe cititor cu amdnuntele cil6to-riei noastre in acele locuri; ajunge s6-i spun c[ in apele

indiilor orientale, am avut o furtunl gtozavd, care ne-a

aruncat spre nord-vestul ![rii Van-Diemen. Doisprezece

din oamenii no;tri murird de osteneala;i de brand proast6'

La 5 noiembrie, inceputul verii in linuturile acelea, marea

era acoperitd cu cea!6, clnd marinarli zdtitd deodatd o stin-ci la ciliva metri de noi. Ei nici nu avurd timp s[ fac[ vreo

migcare de ocolire, cici vintul, b[tand cu furie, intr-o clipd

vasul nostru a fost izbrt de stdncl Ei s-a sf6rdmat.

$ase oameni din echipaj, printre care eram gi eu, am

s[rit intr-o barcd, izbutind si ne indepirtdm de locul nau-

fragiului.Am vAslit aproape trei leghe: dar in urm[ ne invinse

oboseala. Istovili ne lIsardm in voia valurilor qi, pulin dupd

aceea, fur[m risturnali de v0ntul ce sufla dinspre nord'

Nu ;tiu care afost soarta tovardgilor mei din barc6, nicia celor care se agdlaser6 de sttnc6, dar cred cI vor fi pierit

cu tolii. C0t despre mine, am inotat la intdmplare, qi fuiimpins spre !6rm, de vAnt Ei de curentul apelor. Mereu lisampicioareie in jos, in nadejdea cd voi atinge fundul. Sleit

gata sa mi dau invins, iati c[ piciorul meu atinge pim6n-

tul. Tocmai sl[bise qi furluna. Am mers a$a cam o jumdtate

de leghe prin marea pulin adincd, pdnd am ajuns la mal'

Mai umblai apoi aproape un sfert de leghe, frra sa ga-

sesc urmd de casi sau de frptur[ omeneasci. Osteneala,

cdldura qi mai ales duqca de rachiu pe care o trdsesem p[r6-

sind vasul, m6 frcuri si pic de somn' Md trintii in iarbi, oiarbd moale, Ei am dormit un somn addnc, care !inu, pe c6t

cred, vreo noud ore. C6nd m-am deqteptat, se fEcuse ziu6;

incercai sd md ridic, dar in zadat. M5 culcasem pe spate qi

15

m-am trezit cu picioarele gi mdinile prinse de pdm6nt, de oparte qi de alta, gi cu pletele capului tot aga.

- Am simfit chiar mai multe iegdturi, foarte subfiri, careimi inlanluiau trupul.

Nu md puteam uita dec6t in sus; soarele incepea sd ardicu putere qi lumina lui prea mare imi lua ochii.. +* auzit un zgomot ne?n{eles in jurul meu, dar in pozi_

tia in care md aflam nu puteam sa vid nimic artceva decitcerul.

CurAnd am simfit ceva miqcdndu_se pe piciorul meust6ng, inaintdndu-mi incet pe piept plrna aproipe de birbie.

Care nu-mi fu mirarea, cdnd im zdrit figura orn.r.ur.aa unei fEpturi nu mai mare de_o qchioapd,

-,tirrana .r, u." qi

o sdgeatd in miini. In acela;i timp simi pe mine forfotindalfi vreo patruzeci de omuleli de acegtia.

.Am inceput atunci sd strig grourni" gi toate aceste micianimale.fugirl speriate, iar ierteva din ele, pe c0t u_ unuimai tdrziu, se riniri chiar,.destul de grav, sarind jos de pemine. Cu toate acestea, piticii se intolrserd curdni, qi unuldintre ei, care avuindrdzneala s[ inaintezeat0t de aproapeinc0t ajunse sd-mi vaddfala,ridici m0inile qi ochii i",.ri,de admiralie- qi striga din toate puterile ;i foarte l6murit:

- Hekinah degul!Ceilalfi repetard de mai multe ori acelea;i cuvinte, dar

pe atunci incd nu-mi puteam da seama de inielesul lor.Orice om i;i poate ugor inchipui ingrijoiarea qi tulbu_

rarea mea.Ficdnd mai multe sforlari ca sd-mi recapdt ribertatea,

avui norocul sI rup funiile, adic6 afele, ,uu rA smulg 1Aru;iicare-mi 1ineau bralul drept prins de pdm6nt qi, rid[andu_lpufin, putui vedea astfel.felul legdturilor ce m[lineau legatqi.prizonier. Atunci, printr-o smucifurl violentd,

"r.._"*ipricinui o durere straqnici, destinsei pufin corzile care_milineau pdrul, dinspre partea dreaptd, ql astfet am reusit sd

r6

mA potgete.

Atunci ging5niile acelea o

ascufite. Cdnd zbieretele lordintre ei strigdnd:

- Tolgo Phonac!

luari la fugd scoldnd liPeteincetar[, am auzit pe unul

$i in aceeaqi clipi simlii mai mult de o sutd de sSgefi

inlepindu-mi mina stingS, cu tot atdtea impunsituri de ac.

Apoi desclrcar6 qi o salvS de s[gefi in aer, intocmai cum

aruncim noi europenii cu bombele qi multe cdnxd' desigur

pe corpul meu, deqi nu le-am putut simfi, iar altele pe obra-

zul meu, pe care cdutam s6-l acopdr cu m0na ce mi-o elibe-

rasem.Cind ploaia de sdgeli incetS, incepui s6 oftez de ciuda qi

durere qi ?ncercai din nou s[-mi recapdt libertatea, dar

cdpdtai o grindind qi mai deasd de sdgeli decit int0ia dat6,

iar c0fiva cdutard si m[ impungi cu l[nci in coast6.

Din fericire aveam o vestl din piele de bivol prin care

armele lor nu puturd p[trunde.Am socotit deci mai cuminte lucru sd stau liniqtit qi si

agtept noaptea, c6nd desprinzindu-mi 9i braful stOng, s[ajung a-mi dobdndi libertatea. CAt despre pdmAntenii locu-

lui, cu drept cuvint md credeam destul de tare si lin piept

la nevoie celor mai puternice atmate, pe care le-ar pune ei

pe picior de rdzbot, ca sd lupte impotriv6-mi, dacd, binein-

leles, ar fi fost toli de aceea;i statur[ cu cei vdzuli de mine.

Dar soarta hotdri astfel.Cdnd mi vdzurd stind liniqtit, ei incetarl salvele de

sdgeli, dar dupi zarva de primprejur inlelesei ci num6ru1

norodului creEtea. Cam la o depirtare de doi stAnjeni, indreptul urechii mele din stdnga, auzii timp de mai bine de-o

ori larma unor oameni care lucreazd.tntorcdnd pulin capul spre partea aceea, pe cit imi

ingdduiau leg[turile, vdzui o schel[ inaltd de un picior qi

intoarce cu capul ?ntr-o parte, mdcat de c0teva de-

t7

jumd1ate, put0nd purta patru din oamenii aceia mici; prop-titi de o sehel6, o scar[ pentru suit, iar sus de tot, un om dertarc vazd,la dinqii imi linea un lung discurs, din care nuin{elegeam o boabd.

Inainte de a ?ncepe, el strigase de trei ori:- Langro dehul san.Aceste cuvinte furi repetate gi subliniate cu semne care

ciutau sd mi Ie explice.Dupd aceea, vreo cincizeci de oameni inaintari qi tdiard

corzile care legau paftea stdngd a capului meu, dAndu-miputinfa de a-l intoarce la dreapta qi de a observa infbgigareagi atitudinea prichindelului, care trebuia sd vorbeasci.

Mi se pdrea intre doud vdrste qi mai rdsirit ca ceilalfi,care il intovirdqeau. Unul din ei, ?nalt c6t ardtltorul meu,av6nd aerul unui paj, ii tinea poala mantalei, iar ceilalli doistdleau de-a dreapta Ei de-a stSnga stipdnului, susfin6ndu-1.

Imi frcu impresia unui bun orator si am tras concluziac5, judec0nd dupa regulile artei de a vorbi, cuv0ntarea luiera c6nd ameninfdtoare, cind plina de fbgdduinfe, de com-pdtimire ;i de politele.

I-am rdspuns foarte scurt, in cdteva cuvinte spuse cu unton de supunere si smerenie, qi ridic0nd st0nga;i ochii meispre soare, ca pentru a-l lua drept martor. Dar, pentru cI numdncasem de nu mai qtiam c0nd, cerinlele naturii lucrau cuatAta stdruinf[ in mine, incit nu m-am putut opri s6 nu ardtnerdbdarea mea, poate c[lc6nd peste regulile etichetei, bI-gdndu-mi foarte des degetul ?n gur5, pentru a ardta cd-mitrebuia hranl.

Hurgo, aga il numeau ei pe amintitul fruntaq, dupd cumam aflat maitdrziu, m6 pricepu indata.

Cobordndu-se de pe schele, el porunci sd se rezeme maimulte scdri de ambele laturi ale trupului meu; urcard ime_diat mai mult de o suti de oameni, care pomird spre guramea, duc6nd panere pline cu carne. Observai

-c6 irau

1B

clrnuri de felurite animale, dar n-am putut s[ le distingdupi gust. Erau ciozv0rte qi costife, care seminau cu cele

de miel, gltite gustos, dar mai mici ca o aripi de ciocirlie.inghileam c0te doud sau trei dintr-o dat6, impreunl cu vreo

sase franzelule mici cdt gloanlele. Ei imi cirau de zor gi bu-

curoqi, transport dupd transport de merinde, minundndu-se

necontenit de statura gi de pofta mea de mdncare ndpraznicd.

Fdcdndu-le semn c[ duc lipsb de bdutur6, ei traserl

concluzia, judecAnd dupd chipul cum m0ncam, ci o citimemicd de bduturi nu-mi poate ajunge qi, fiind un popor ager

la minte qi iste!, ridicari prin macarale, cu multi indem6-

nare, unul din cele mai mari butoaie din c0te aveau, ilrostogolird in palma mea qi-l desfundar[.L-ambSut dintr-o

sorbiturd gi cu mare pl6cere. Era un fel de Eampanie din cele

mai delicioase. Mi se aduse un altul, pe care-lgolii de ase-

menea Ei fEcui semne cd abia mi se deschisese pofta. Dar

nu mai avur6: le zvdntasem, vai, toate proviziile.Dupd ce m-au vdzut flcind aqa minuni, incepurd s5

strige de bucurie qi sa-mi danseze pe piept, repetdnd mereu

ca gi intdiaqi datd:

- Hekinah degul!CurAnd dupi aceea , auzli o izbucnire generall, in care

se repetau mereu cuvintele:

- Peplum selan.Mi-aritari prin semne c[ pot arunca la pdmint cele

doui butoiaqe. Iar cAnd le vdzurdin aer strigari ura cu tolii'Observai, in acelaEi timp, o parte din popor, tib[r6nd in

st0nga mea ;i slibindu-mi leg[turile, atit de mult, incdt

putui sd m5 intorc pe dreapta qi chiar avui pldcerea sd pot

urina, lucru pe care-l sdvirqii spre marea mirare a poporu-

lui care, ghlcind ce aveam de gind si fac, feri cu groazb de

o parte ;i de alta, deschizind ca o stradi largd, spre a scdpa

de potop.

19