Cazuri practice solutionate in cadrul serviciului de consultanta al

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili

72 de Cazuri practice fiscal-contabileGrup de Editura si Consultanta in AfaceriRENTROP & STRATONCazuri practice solutionate in cadrul serviciului de consultanta alConsilier Taxe si Impozite pentru Contabili

Puteti consulta si celelalte lucrari editate deRENTROP & STRATON la adresa: www.rs.roToate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusa, arhivata sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sauelectronice, fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului.Informatiile din aceast material au fost obtinute din surse pe care le consideram de incredere. Scopul acestei lucrari este sa va ofere o privire de ansamblu asupracelor mai noi modificari legislative si a implicatiilor acestora in activitatea dumneavoastra. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionatavreunei persoane fizice sau juridice care actioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate in aceasta lucrare.

72 de Cazuri practice fiscal-contabileImpozit pe Profit~ 2 ~

-1-Problema:Societatea doreste sa cumpere masini uzate de la o firma neplatitoare de tva(firma de asigurari) in scopul revanzarii lor firma neplatitoare de TVA in contabilitatea saa introdus tva-ul in valoarea mijlocului fix. societatea noastra beneficiaza de prevederilecodului fiscal art. 152 indice 2 la vanzarea masinilor? numai la marja de profit?!

Solutie:O persoana impozabila revânzatoare poate aplica regimul special pentru livrarilede bunuri second-hand pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unuldintre urmatorii furnizori:a) persoana neimpozabila;b) persoana impozabila, în masura în care livrarea efectuata derespectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141alin. (2) lit. g);c) întreprindere mica, în masura în care achizitia respectiva se refera labunuri de capital;d) o persoana impozabila revânzatoare, în masura în care livrarea decatre aceasta a fost supusa taxei în regim special.În conformitate cu art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, sunt scutite de taxalivrarile de bunuri ce au fost achizitionate în vederea efectuarii unei activitati scutite detaxa. În cazul dvs. aceasta conditie este îndeplinita deoarece operatiunile de asiguraresi/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii în legatura cu operatiunile de

asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediazaastfel de operatiuni sunt scutite de taxa. De asemenea, o alta conditie care trebuieîndeplinita pentru ca dvs. sa puteti aplica regimul special de taxare este aceea cafurnizorul bunului respectiv sa nu-si fi exercitat dreptul de deducere în momentulachizitiei, conditie de asemenea îndeplinita în cazul dvs.Nu ne-ati precizat însa nimic despre originea bunurilor pt. care doriti sa aplicatiregimul de taxare. Trebuie sa aveti în vedere ca numai pentru bunurile achizitionate dininteriorul Comunitatii puteti aplica regimul special de taxare.În masura în care livrarea acestor bunuri se taxeaza în regim special, nu avetidreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile second-hand.Baza de impozitare din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, înmomentul în care efectuati revânzarea bunului second-hand este marja profitului,exclusiv valoarea taxei aferente Marja profitului este diferenta dintre pretul de vânzareaplicat de societatea dumneavoastra si pretul de cumparare.pretul de vânzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revânzatoarede la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta~ 3 ~tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi celede comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabilarevânzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret;pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitieipretului de vânzare, de furnizor, de la persoana impozabila revânzatoare.Nu aveti dreptul sa înscrieti taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimuluispecial, în mod distinct, în facturile emise clientilor. Mentiunea ”TVA inclusa sinedeductibila” va înlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emisecumparatorului.În cazul în care aplicati regimul special trebuie sa îndepliniti urmatoarele obligatii:a) sa stabiliti taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioadafiscala în care trebuie sa depuneti decontul de taxa;b) sa tineti evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.În cazul în care efectuati atât operatiuni supuse regimului normal de taxa, cât siregimului special, trebuie sa îndepliniti urmatoarele obligatii:a) sa tineti evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim;b) sa stabiliti taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioadafiscala în care trebuie sa depuneti decontul de taxa.Cu alte cuvinte aveti obligatia:a) sa tineti un jurnal special de cumparari în care sa înscrieti toate bunurile supuseregimului special;b) sa tineti un jurnal special de vânzari în care sa înscrieti toate bunurile livrate înregim special;c) sa tineti un registru comparativ care permite sa se stabileasca, la finele fiecareiperioade fiscale, alta decât ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalulbazei de impozitare pentru livrarile efectuate în respectiva perioada fiscala si,dupa caz, taxa colectata;d) sa tineti evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;e) sa emiteti o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care

achizitionati bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita ofactura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura anexatideclaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nicio scutiresau rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizitiaintracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revânzatoare. Facturaemisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:1. numarul de ordine si data emiterii facturii;2. data achizitiei si numarul cu care a fost înregistrata în jurnalul special decumparari sau data primirii bunurilor;3. numele si adresa partilor;4. codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabilerevânzatoare;~ 4 ~5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;6. pretul de cumparare, care se înscrie în factura la momentul cumparariipentru bunurile în regim de consignatie. (Solutie oferita în luna octombrie2008)

-2-Problema:Pe scurt, este vorba de faptul ca la sfarsitul anului 2007 o societate comercialainregistreaza o pierdere fiscala in valoare de 88.053 lei pe ultimii 3 ani.in anul 2008 societatea intra pe profit. la calculul impozitului pe profit in martie nu amtinut cont de pierderea fiscala, asadar la un profit brut de 300.000 lei am calculat si amvirat la bugetul de stat un impozit pe profit de 48.000 lei.Întrebarea mea consta in faptul daca ce am facut este corect sau trebuia sacalculez impozit la suma de 211.947 lei (adica 300.000-88.053) si daca da, cum trebuiesa procedez la sfarsitul anului cand fac repartizarea profitului, adica din suma de3000.000 acopar pierderea si ce ramane distribui ca dividende?Va rog sa ma jutati cu acesta problema, cat mai rapid, intru-cat la septembrietrebuie sa calculez din nou impozitul pe profit si realmente nu stiu cum este corect saprocedez.

Solutie:Potrivit dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, pierderea fiscala anuala, stabilita prin declaratiade impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani,respectiv 7 ani începând cu anul 2009.Pierderea fiscala, este pierderea declarata prin declaratia de impunere codM.F.P. 14.13.01.01/a. Pierderea fiscala se determina extracontabil, pe baza pierderiicontabile influentate de cheltuielile deductibile si nedeductibile prevazute de Codul fiscalsi se reflecta în declaratiile de impozite depuse de societate la organele fiscaleteritoriale unde are înregistrat sediul social.În declaratia privind impozitul pe profit, pierderea fiscala de recuperat din aniiprecedenti se înscrie la rândul 38.

Recuperarea pierderilor fiscale se efectueaza în ordinea înregistrarii acestora înevidenta contabila, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, conformprevederilor legale în vigoare din anul înregistrarii lor.Pierderea contabila este cea înregistrata în soldul debitor al contului 121”Profitsi pierdere”, respectiv contul 117, conform prevederilor Ordinului ministrului finantelorpublice nr. 1088/2004.~ 5 ~Pierderea contabila se acopera din profitul exercitiului financiar încheiat, dinprofitul contabil reportat, din rezervele constituite din profitul net, din capital social si dinalte resurse financiare proprii.Daca o societate înregistreaza pierdere contabila, potrivit datelor din situatiilefinanciare, aceasta pierdere se poate recupera numai din profiturile contabile din aniiurmatori fara sa existe o limita a recuperarii, în timp.Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala aactionarilor, pierderea evidentiata se preia în exercitiul urmator în rezultatul reportat.Inregistrarile contabile sunt :117 = 121„Repartizarea profitului” „Rezultatul reportat „Pierderea contabila se acopera potrivit legii, înregistrându-se urmatoarele operatii :- pentru pierderea acoperita din profitul exercitiului129 = 117”Repartizarea profitului” „ Rezultatul reportat „- pentru pierderea acoperita din rezerve constituite din profituri nete106 = 117„Alte rezerve” „Rezultatul reportat”- pentru pierderea contabila acoperita din capitalul social, în conditiileprevazute de Legea societatilor comerciale, nr. 31/1990, republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare101 = 117„Capital social” „Rezultatul reportat”Pentru a exemplifica diferenta dintre pierderea fiscala si cea contabila,presupunem urmatoarele date:În debitul contului de profit si pierdere este înregistrata suma de 1.000 lei.Din analiza balantei de verificare si a datelor din registrul de evidenta fiscala,rezulta o serie de cheltueli nedeductibile, cum sunt :- cheltuieli de protocol = 2.000 lei- cheltuieli cu diurna = 1.000 leicare depasesc limitele legale- cheltuieli cu primele de = 1.000 leiasigurare de viata ale personalului (sau salariatilor)- impozit pe profit = 1.000 leiTotal cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei~ 6 ~- venituri totale = 30.000 lei- cheltuieli totale = 40.000 leiDin punct de vedere contabil este o pierdere de 10.000 lei(30.000 – 40.000).

Din punct de vedere fiscal rezulta o pierdere recuperabila (venituri – cheltuieli +cheltuieli nedeductibile) de 5.000lei (30.000 - 40.000 + 5.000).Acest calcul este valabil numai în cazul platitorilor de impozit pe profit si nual microîntreprinderilor.Fata de cele anterior prezentate mentionam ca va puteti gasi în una dinurmatoarele situatii:- în perioada 2004-2007 societatea a realizat pierdere contabila, situatie încare aceasta pierdere o poate recupera conform reglementarilor contabile, într-untermen nelimitat;- în anul 2007 societatea declara o pierdere fiscala pe ultimii 3 ani, pierderepe care o înscrie în declaratia anuala a impozitului pe profit, si o recupereaza înurmatorii ani:- pâna în anul 2009 pierderea declarata pentru anul 2004 si urmatorii,- pâna în anul 2010 pierderea declarata pentru anul 2005, si urmatorii- pâna în anul 2011 pierderea declarata pentru anul 2006, si urmatorii etc.În cazul prezentat de d-voastra, consideram ca suma de 88.053lei este ceadeclarata în declaratia de impozit pe profit. Daca ati avut si pierdere contabila, aceastasigur era diferita ca suma de cea fiscala.În anul 2008, când ati calculat baza impozabila pentru trimestrul I si ati stabilit caaveti profit fiscal, trebuia sa scadeti o parte, sau toata valoarea pierderii fiscale. Acelasicalcul se facea si la trimestrul II.Pentru trimestrul III când calculati pe cumulat, de la începutul anului, bazaimpozabila, tineti cont si de aceasta pierdere. În Declaratia 100 veti trece numai sumacare rezulta dupa ce ati scazut pierderea.La sfârsitul anului 2008 veti regla contul 441”Impozit pe profit” pâna la valoareade plata. Veti corecta si cheltuiala cu impozitul.La finele anului 2008 nu veti acoperi pierderea fiscala cu profitul contabil, fiindcasunt doua notiuni diferite. Profitul contabil va fi influientat numai de cheltuiala cuimpozitul pe profit, calculata dupa scaderea pierderii fiscale.De ex. daca la finele anului aveti un profit fiscal brut de 300.000lei si din el atiscazut la luna septembrie 88.053lei, veti calcula si plati numai suma de33.912lei(211.947 x 16%) drept impozit pe profit.Din profitul contabil înregistrat în ct. 121 veti scadea aceasta cheltuiala cuimpozitul pe profit si ce va ramâne poate fi repartizat la dividende. (Solutieoferita în luna octombrie 2008)~ 7 ~

-3-Problema:Va scriu in legatura cu un consortiu (obiect: asistenta tehnica si traininguri catrepotentiali beneficiar de Fonduri structurale) format din:- Societate din Irlanda 1- leader de proiect - Societate din Irlanda 2 - Societate din UK -Societate com. din RO (parte din Societatea din Irlanda 1)1) Va rog sa imi precizati cine tine contabilitatea acestui consortiu.

2) Ce taxe se platesc si unde.3) Daca dupa determinarea beneficiului net aferent proiectului, sumele ramasede distribuit catre partenerii consortiului, se platesc alte taxe.

Solutie:Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din CodulComercial precum si în alte acte normative cu caracter subsecvent, cum suntreglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tipde contracte si cele din domeniul contabil.Atat practica comerciala cat, si reglementarile amintite definesc asocierea înparticipatiune ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sauasociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumitaoperatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile sipierderile.Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheiereaunui contract de asociere in participatiune care sa prevada aporturile partilor, obligatiilelor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilorsi pierderilor etc.Recentele reglementari fiscale obliga asociatii in participatiune la un continutminimal al contractului de asociere in participatiune, acesta trebuind sa cuprindamentiuni privind:a) partile contractante;b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile dincadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilorasociatiei fata de autoritatile publice;f) conditiile de incetare a asocierii;g) orice alte clauze necesare activitatii asociatiei.Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mairapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale.Totusi, contractul de asociere va trebui inregistrat in 15 zile de la data incheieriisale la organul fiscal teritorial unde isi are sediul asocierea, de catre asociatul desemnatsa reprezinte asocierea in raporturile cu tertii.~ 8 ~Si codul fiscal trateaza asocierile în participatiune în general din perspectiva uneiforme de organizare care nu da nastere unei persoane fizice sau juridice. Astfel,potrivit art. 7 pct. 5 din Codul fiscal notiunii de asociere, fara personalitate juridica îicorespunde orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civilasau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, în întelesul impozituluipe venit si pe profit. În sfera notiunii de asociere în participatiune sunt incluse în modexpres si alte forme de organizare care nu dau nastere unei noi persoane juridice.Asocierile de tip joint-venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuricomerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite în temeiul legii, sunt

tratate drept asocieri în participatiune. Din aceasta perspectiva orice asociat saupartener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este consideratpersoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu suntdesfasurate în numele asocierii sau organizatiei respective.În vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturidirecte cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care vareprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice sifinanciare in nume propriu, dar in contul asocierii. Ca o consecinta a acestui fapt toateveniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului tiular ca venituri sicheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, inbaza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Codul fiscal obliga peasociatul principal sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, sadetermine venitul net, respectiv pierderea in cadrul asocierii si sa distribuie venitulnet/pierderea intre asociati.Beneficiile si pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuieintre parti proportional cu cotele stabilite de acestia prin contractul de asociere inparticipatiune. Venitul sau pierderea anuala realizata in cadrul asocierii, se distribuieasociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributieiconform contractului de asociere. Venitul net se considera distribuit si daca acestaramane in asociere sau este pus la dispozitie asociatilor.Din punct de vedere contabil se utilizeaza contul 458 „Decontari din operatii inparticipatie”.Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta operatiilor din participatie, a decontariicheltuielilor si veniturilor realizate din operatii in participatie, precum si a sumelor virateintre coparticipanti.Contul 458 este un cont bifunctional.In creditul contului 458 se inregistreaza:- veniturile realizate din operatii in participatie transferate coparticipantilor, conformcontractului in asociere (701 la 781);- cheltuielile primite prin transfer din operatii in participatie, inclusiv amortizareacalculata de proprietarul imobilizarii (601 la 681);- sumele primite de la coparticipanti (512, 531).In debitul contului 458 se inregistreaza:- veniturile primite prin transfer din operatii in participatie (701 la 781);~ 9 ~- - cheltuielile transferate din operatii in participatie,amortizarea calculata deproprietarul imobilizarii, ce se transmite coparticipantului care tine evidenta operatiilor inparticipatie conform contractlui (601 la 681);- - sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiei in participatie(512, 531).Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate coparticipantilor ca rezultatfavorabil (profit) din operatii in participatie, precum si sumele datorate de coparticipantipentru acoperirea eventualelor pierderi inregistrate din operatii in participatie.Soldul debitor al contului reprezinta sumele ce urmeaza a fi incasate din operatiiin participatie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanti pentru

acoperirea eventualelor pierderi inregistrate din operatii in participatie.Din punct de vedere al impozitului pe profit, la art. 13 al Titlului II din Codul fiscal,sunt considerate obiect al impozitului pe profit, asocierile fara personalitate dintre:- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente,- persoanele juridice straine si persoanele juridice române,- persoanele juridice straine si persoanele fizice rezidente,- persoanele fizice straine si persoanele juridice române,- persoanele fizice straine si persoanele fizice române- persoanele fizice române si persoanele juridice române,- persoanele fizice române si persoanele fizice române,- persoanele fizice române si persoanele juridice române.În cazul asocierilor fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine,care îsi desfasoara activitatea în România, este necesara desemnarea uneia din particare sa îndeplineasca obligatiile ce îi revin fiecarui asociat, respectiv:sa înregistreze asocierea la organul fiscal înainte ca aceasta sa înceapa sadesfasoare activitate;sa conduca evidentele contabile ale asocierii;sa faca plata impozitului în numele asociatilor;sa depuna o declaratie fiscala trimestriala la organul fiscal la care esteînregistrata, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielileasocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit labuget în numele fiecarui asociat;sa furnizeze informatii în scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea dinveniturile si cheltuielile asocierii care îi este atribuibila acestuia, precum si la impozitulcare a fost platit la buget în numele acestui asociat.Aceleasi obligatii decurgând din asocierea în participatiune mentionate mai sussunt aplicabile si în cazul asocierilor persoanelor juridice straine cu persoane juridicerezidente. În plus persoana juridica româna are si obligatia de a depune declaratia deimpozit pe profit pentru persoanele juridice nerezidente care fac parte din asociere.Înregistrarile contabile au la baza ca document justificativ decontul asocierii. Decontuleste un formular tipizat (cod 14-4-14) reglementat prin O.M.F.P. nr. 1850 din 14~ 10 ~decembrie 2004 privind registrele si formularele financiar-contabile publicat în M.Of. nr.23 bis din 7 ianuarie 2005Acest document se poate cumpara din comert (format A4, tiparit pe ambele fete,în carnete de 100 de file) sau se poate edita pe calculator cu conditia sa furnizeze toateinformatiile necesare identificarii operatiunilor derulate în cadrul contractului deasociere.Decontul serveste ca document pe baza caruia se deconteaza cheltuielile siveniturile realizate din operatii în participatie, precum si sumele virate între asociati. Seîntocmeste de firma care tine contabilitatea asocierilor în participatie, lunar, în douaexemplare, pe fiecare asociat cu veniturile si cheltuielile ce revin acestuia, pentruînregistrarea în contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevazute în contractele deasociere încheiate. Cheltuielile si veniturile se grupeaza pe conturi din clasele 600 -658, respectiv 701 - 786 conform planului de conturi general aprobat prin O.M.F.P. nr.1752/2005.

În decont se pot înscrie si alte transferuri : valoarea mijloacelor banesti, aprofitului realizat, amortizarea mijloacelor fixe si alte sume rezultate din operatiile înparticipatie.Din cele prezentate rezulta ca persoana juridica româna va organiza evidentacontabila si fiscala a asocierii. Ea va calcula impozitul pe profit si daca este cazul taxelocale (cladire, autoturisme, leasing), impozit pe salarii si contributii (pentru persoaneleangajate).Toate cheltuielile privind utilitatile, chiriile, salariile etc. sunt transmise prin decontcoparticipantilor.Sumele nete transmise participantilor consortiului nu mai sunt purtatoare dealte impozite în România.

-4-Problema:Deductibilitatea diferentelor de curs valutar aferente furnizorilor si clientilorexterni depind de gradul de indatorare?" Art. 23, alin. (2) stabileste ca pierderea netadin diferenta de curs valutar sunt nedeductibile daca gradul de indatorare este pestetrei. Alin. (2) nu face o diferentiere a acestor diferente de curs valutar. Pt. calcululgradului este adevarat ca intra numai imprumuturile peste un an (mai putin cele de laalin. 4), dar limitarea la calculul profitului impozabil se refera la diferentele de cursvalutar in general.

Solutie:Împrumuturile reprezinta o componenta importanta a surselor financiarepermanente atrase de o societate în vederea desfasurarii normale a activitatii acesteia.Conform reglementarilor contabile, aprobate prin Omfp nr. 1752/2005, prezentareadatoriilor de aceasta natura în situatiile financiare se face distinct, în functie de termenulde plata al acestora.~ 11 ~Creditele bancare primite de o societate pe o perioada mai mare de un an seevidentiaza distinct în contabilitate cu ajutorul contului 162 "Credite bancare pe termenlung" si cu ajutorul sinteticelor de gradul II.Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se înregistreaza lascadenta prevazuta în contract, în contul 1682 "Dobânzi aferente creditelor bancare petermen lung".Cheltuielile cu dobânzile se înregistreaza în contul 666 "Cheltuieli cu dobânzile".Cheltuielile cu diferentele de curs valutar, aferente creditului extern seînregistreaza în contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".În cazul în care cursul de schimb al monedelor în valuta în care se faceîmprumutul, scade, se înregistreaza venituri din diferente de curs valutar.Veniturile din diferente de curs valutar se înregistreaza în ct. 765 ”Venituri dindiferente de curs valutar”.Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobânzilesunt integral deductibile daca gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egalcu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalulîmprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie avalorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determinaimpozitul pe profit.Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termende rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, indiferent dedata la care acestea au fost contractate.În capitalul împrumutat se includ si creditele sau împrumuturile care au untermen de rambursare mai mic de un an, în situatia în care exista prelungiri ale acestuitermen, iar perioada de rambursare curenta, însumata cu perioadele de rambursareanterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.Prin capital propriu se întelege capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituiepotrivit reglementarilor contabile în vigoare.Rezultatul exercitiului care se ia în calcul pentru determinarea capitalului propriupentru sfârsitul perioadei este cel înregistrat în contabilitate înainte de calcululimpozitului pe profit.În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferenteîmprumuturilor supuse limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar,diferenta este tratata tot ca o cheltuiala cu dobânda, deductibilitatea acestei diferentefiind si ea supusa limitarilor.Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt numaicele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorarea capitalului.Aceasta prevedere se regaseste la art. 23 din Codul fiscal, alin.(3), paragraful 2„cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat,sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului deîndatorare a capitalului”.~ 12 ~Nu sunt limitate cheltuielile cu dobânzile si pierderile din diferente de cursvalutar, - calculate la împrumuturile obtinute direct sau indirect de la:- banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantatede stat,- societati comerciale bancare române sau straine,- sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România,- cooperativele de credit,- societatile de leasing pentru operatiuni de leasing,- societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda creditepotrivit legii.Î

n cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor enumerate maisus, dobânzile deductibile sunt limitate la:a) nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoareultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; sib) nivelul ratei dobânzii anuale de 7% pentru anul 2007 si anul 2008.Limita de deductibilitate se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte deaplicarea prevederilor referitoare la limitare.În ceea ce priveste evaluarea creantelor si datoriilor în valuta, respectiv clientii sidebitorii înregistrati în evidenta contabila în conturile din clasa 4, aceasta operatiune seface numai la finele anului la completarea situatiilor financiare. În contabilitateafurnizorilor si clientilor se înregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectivlivrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate.În conturile de furnizori si clienti nu se înregistreaza împrumuturile învaluta.Diferentele de curs înregistrate la finele anului cu ocazia evaluarii seînregistreaza în venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Veniturilesunt impozabile, iar cheltuielile sunt deductibile.În acest caz nu se limiteaza cheltuielile cu diferentele de curs rezultate ca urmarea evaluarii creantelor si datoriilor în valuta.Conturile contabile utilizate sunt aceleasi 665 si 765, dar în cazul:- împrumuturilor se utilizeaza articolul 665 =512, 531, 541 si 512, 531, 541 = 765,- în cazul furnizorilor 665 = 401,404, 408 sau 401, 404, 408 = 765,- în cazul clientilor 411, 418, 419 = 765 sau 665 = 411, 418, 419.Atentie!!!Calculul gradului de îndatorare se face numai în cazul împrumuturilor cutermen de rambursare mai mare de un an.Cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt limitate numai daca suntaferente unor împrumuturi pentru care se calculeaza gradul de îndatorare.Calculul impozitului si al cheltuielilor nedeductibile se face numaiextracontabil, în registrul de evidenta fiscala.~ 13 ~Este bine sa aveti în vedere si prevederile pct. 65 din Hotarârea Guvernuluinr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la pasii care trebuieurmati pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile.

-5-Problema:Daca am o cladire care a fost demolata, la înregistrarea scoaterii din functiune,valoarea neamortizata reprezinta cheltuiala nedeductibila?!

Solutie:

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se poate face în urmatoarele situatii:- durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a fostrecuperata întegral pe calea amortizarii,- durata normala de functionare este neconsumata, iar valoarea de intrarenu a fost integral recuperata.Din luna urmatoare aprobarii de catre consiliul de administreatie a scoaterii dinfunctiune a unui mijloc fix incomplet amortizat, se sisteaza amortizarea. Dupa scoatereadin functiune se procedeaza la valorificarea mijlocului fix, operatiune care se face prinvânzare si/sau prin casare.Prin casarea unui mijloc fix se întelege operatia de scoatere din functiune aactivului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilorcomponente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curenta a societatii.Presupunem ca în luna ianuarie a anului 2017(la termenul de amortizare finala)se caseaza(demoleaza) cladirea.În aceasta situatie trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte:-potrivit Reglementarilor contabile, conforme cu directivele europene, printrecriteriile ce trebuie îndeplinite la încadrarea bunurilor în categoria imobilizarilorcorporale se numara si utilizarea acestora pentru o perioada mai mare de un an;-scopul pentru care a fost achizitionata cladirea.În situatia în care constructia se demoleaza, înregistrarile contabile care se faccu ocazia demolarii sau dezmembrarii, sunt:6xx = %- colectarea cheltuielilor dupa natura3xx4xx5xxPiesele si subansamblele obtinute în urma dezmembrarii/demolarii constructieise înregistreaza în conturi de stocuri, în functie de natura lor, articol contabil:~ 14 ~3xx = 7588"Alte venituri din exploatare"Scoaterea din evidenta a constructiei neamortizate integral se înregistreaza:% = 212"Constructii"2812"Amortizarea constructiilor"6583"Cheltuieli privindactivele cedate sialte operatiuni decapital"Din punct de vedere fiscal, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 24alin.(15) si Nomele de aplicare ale legii, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, pct. 716

reglementeza natura cheltuielilor înregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cuvaloare de intrare incomplet amortizata. Acestea sunt considerate drept cheltuieliefectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, respectiv deductibile la calculul

profitului impozabil.

Problema:Cheltuielile neprevazute(50% din T diurna + cazare) acordate în valuta cf art.11.1 din HG 518/1995, trebuie justificate cu documente pentru a fideductibile la calcululimpozitului pe profit?

Solutie:Actele normative care reglementeaza diurna, cuantumul ei, modul de acordare,deducerea fiscala, sunt urmatoarele:- Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile ulterioare,- Hotarârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii alepersonalului român trimis în strainãtate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caractertemporar, cu modificarile si completarile ulterioare,- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare.Conform prevederilor Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarileulterioare, locul muncii poate fi modificat de catre angajator prin delegarea saudetasarea salariatului într-un alt loc de munca decât cel prevazut în contractul individualde munca.~ 15 ~Pe durata delegarii sau a detasarii, salariatul are dreptul la plata cheltuielilor detransport si cazare precum si la o indemnizatie în conditiile prevazute de lege sau decontractul colectiv de munca.Potrivit reglementarilor Hotarârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi siobligatii ale personalului român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cucaracter temporar, cu modificarile ulterioare, personalului trimis în strainatate înconditiile art. 1 din Hotarâre i se acorda în strainatate o indemnizatie zilnica în valuta,denumita diurna, si o suma zilnica în valuta pentru acoperirea cheltuielilor de cazare. Întara, personalul primeste salariul stabilit daca îsi mentine calitatea de salariat sau oindemnizatie lunara, calculata potrivit legii, daca i se suspenda contractul de munca.La art. 1 al acestei Hotarâri se prevede ca dispozitiile ei se aplica personaluluitrimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar reprezentând:a) vizite oficiale, tratative (negocieri), consultari, încheieri de conventii, acorduri sialte asemenea întelegeri;b) participari la târguri si expozitii; prospectarea pietei; actiuni de cooperareeconomica si tehnico-stiintifica; contractari si alte actiuni care decurg din executareacontractelor de comert exterior;c) documentare, schimb de experienta;d) cursuri si stagii de practica si specializare sau perfectionare, inclusiv participareaelevilor, studentilor si cadrelor didactice însotitoare la olimpiade si concursuri îndomeniul învatamântului;e) participari la congrese, conferinte, simpozioane, seminarii, colocvii sau altereuniuni, care prezinta interes pentru activitatea specifica a unitatii, precum si lamanifestari stiintifice, culturale, artistice, sportive si altele asemenea;

f) primiri de titluri, grade profesionale, distinctii sau premii conferite pentru realizaristiintifice, culturale, artistice sau sportive;g) desfasurarea unei activitati stiintifice, culturale, artistice sau sportive, temporare,fara dobândirea calitatii de salariat a partenerului extern, precum si pentru tinerea decursuri în calitate de profesor vizitator;h) control si îndrumare la misiuni diplomatice, oficii consulare si alte asemeneareprezentante în strainatate;i) executari de lucrari de constructii, reparatii si amenajari la imobilele misiunilordiplomatice, oficiilor consulare si ale celorlalte forme de reprezentare în strainatate,precum si ducerea si aducerea pe roti a mijloacelor auto apartinând acestorreprezentante;j) asigurarea protectiei demnitarilor români pe timpul cât acestia se deplaseaza înstrainatate de catre personalul specializat din cadrul Serviciului de Protectie si Paza.În ceea ce priveste modul de abordare fiscala a problemei, Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la Titlul II, art. 21,alin. (3) litera b), ca suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare în strainatate asalariatilor, este deductibila în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiilepublice.~ 16 ~Din analiza acestor prevederi legale rezulta urmatoarele:- dispozitiile H.G. 518/1995 sunt aplicabile personalulului trimis în strainatatenumai pentru îndeplinirea misiunilor expres prevazute la art. 1),- personalului propriu trimis sa lucreze în strainatate îi sunt recunoscute numaicheltuielile cu indemnizatia acordata în conditiile prevazute de lege(H.G. 518/1995pentru deplasari în strainatate si de contractul colectiv de munca.- sumele primite de salariatii trimisi pentru rezolvarea unor probleme cu caractertemporar în strainatate cât se încadreaza în prevederile Titlului III art. 55, alin. (4) lit. g,respectiv sunt tratate ca sume care nu sunt incluse în veniturile salariale si nu suntimpozitate.- sumele stabilite pentru institutiile publice sunt prevazute în Anexa 1 la H.G. nr.518/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.Potrivit dispozitiilor art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 518/1995, cu modificarile sicompletarile ulterioare, valuta necesara pentru acoperirea unor eventuale cheltuielineprevãzute, precum si a celor pentru convorbiri telefonice, telex, comisioane deschimb, diferente de tarif la cazare si altele asemenea, necesare îndeplinirii misiunii, seacorda în limita unei sume de pâna la 50% din totalul diurnei si al plafonului de cazarela care are dreptul personalul.Sumele în valuta cuvenite personalului, se acordã sub formã de avans.Justificarea sumelor cheltuite în valuta, cu exceptia celor reprezentând drepturile dediurna, se face pe bazã de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilortrimitatoare.În cazul cheltuielilor medicale este necesar si avizul policlinicii de specialitate.În situatia în care în unele tari, potrivit practicii existente pe plan local, nuse elibereaza documente sau acestea sunt retinute de cãtre autoritati, sumele

cheltuite se justificã pe baza de declaratie data pe propria rãspundere.În tãrile în care România are reprezentante, declaratia se confirma de catre acestereprezentante, daca pentru obtinerea acestei confirmãri nu sunt necesare cheltuieli dedeplasare.Sumele în valutã folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fãrãrespectarea conditiilor în care au fost acordate potrivit legii, se recupereaza în valuta dela cei vinovati. Eventualele penalitati de întârziere se calculeaza în lei, pe baza cursuluide schimb valutar la data depunerii sumei datorate.Recuperarea avansului nejustificat sau a sumelor rãmase necheltuite sinedepuse sau depuse peste termenele prevãzute de lege, inclusiv a penalitatilor deîntârziere, se face pe bazã de dispozitie emisã de catre conducatorul unitatiitrimitatoare.Potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privindregistrele si formularele financiar-contabile, cu modificarile ulterioare, documentelejustificative, dupa caz, sunt:- Decont de cheltuieli (pentru deplasãri externe - Cod 14-5-5)Documentul serveste ca:~ 17 ~- document pentru decontarea de cãtre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (învalutã si în lei), cu ocazia deplasãrii în strãinãtate;- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;- document justificativ de înregistrare în registrul de casã (în valutã) si în contabilitate.Se întocmeste într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuatepe întreaga duratã a deplasãrii.Circulã:- la persoanele autorizate sã verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli,exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare si calcululeventualelor penalizãri de întârziere, care semneazã de verificare;- la persoanele autorizate sã exercite controlul financiar preventiv si sã aprobe platadiferentei în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasãrii,suma cheltuielilor efective depãseste avansul primit;- la casieria unitãtii pentru plata diferentei, caz în care titularul de avans semneazãpentru primirea diferentei respective, fãrã a se mai întocmi document distinct.- Chitanta pentru operatiuni în valutã (cod 14-4-1/a),Serveste ca:- document justificativ pentru încasãrile si plãtile în valutã efectuate în numerar;- document justificativ de înregistrare în registrul de casã în valutã si în contabilitate.Se întocmeste la unitãtile care efectueazã operatiuni în valutã, în douã exemplare,pentru fiecare sumã în valutã, de cãtre casierul unitãtii si se semneazã de acesta.Circulã la depunãtor/plãtitor, exemplarul 1, cu stampila unitãtii. Exemplarul 2 este folositca document de verificare a operatiunilor înregistrate în registrul de casã în valutã.Se arhiveazã la compartimentul financiar-contabil, dupã utilizarea completã a carnetului(exemplarul 2).- Dispozitie de plata/încasare cãtre casierie (cod 14-4-4/a),Serveste ca:

- dispozitie pentru casierie, în vederea achitãrii în numerar a unor sume, potrivitdispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare,precum si a diferentei de încasat de cãtre titularul de avans în cazul justificãrii unorsume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;- dispozitie pentru casierie, în vederea încasãrii în numerar a unor sume care nureprezintã venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;- document justificativ de înregistrare în registrul de casã si în contabilitate, în cazulplãtilor în numerar efectuate fãrã alt document justificativ.Se întocmeste într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:- în cazul utilizãrii ca dispozitie de platã, când nu existã alte documente prin care sedispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);- în cazul utilizãrii ca dispozitie de platã a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,procurare de materiale etc.;~ 18 ~- în cazul utilizãrii ca dispoziþie de încasare, când nu existã alte documente prin care sedispune încasarea (avize de platã, somatii de platã etc.).Se semneazã de întocmire la compartimentul financiar-contabil.Circulã:- la persoana autorizatã sã exercite controlul financiar preventiv, pentru vizã în cazurileprevãzute de lege;- la persoanele autorizate sã aprobe încasarea sau plata sumelor respective;- la casierie, pentru efectuarea operatiunii de încasare sau platã, dupã caz, si sesemneazã de casier; în cazul plãtilor se semneazã si de persoana care a primit suma;- la compartimentul financiar-contabil, anexã la registrul de casã, pentru efectuareaînregistrãrilor în contabilitate.Se arhiveazã la compartimentul financiar-contabil, anexã la registrul de casã.Referitor la necesitatea justificarii cheltuielilor neprevazute, consideram caacestea nu sunt de natura diurnei, care potrivit legii nu trebuie justificata. Limitacheltuielilor neprevazute se calculeaza ca procent aplicat la diurna si cazare, dar nu auaceeasi natura.Prin depunerea decontului de cheltuieli pentru deplasari externe, pe versoformularului sunt justijicate toate sumele cheltuite, inclusiv diurna

-7-Problema::Societatea noastra avand un capital social de 1.000 lei, s-a infiintat in anul2007,fiind platitoare de impozit pe profit si depunand lunar decontul de TVA.Pe parcursul anului 2007 s-au achizitionat produse destinate protocolului care sauinregistrat in contabilitate astfel:% = 401 143623 1204428 23( am folosit tva neexigibil)La sfarsitul anului 2007 societatea inregistra urmatoarele rezultate:Total venituri: 2.500Total cheltuieli: 1.000 din care: - ch.cu imp. pe profit: 250- ch. de protocol: 120

- ch. neded.fiscal: 180Va rog sa-mi spuneti daca am calculat corect la 31.12.2007 impozitul pe profit :a) calcul deductibilitate cheltuieli de protocolbaza impozabila = (total venituri-total cheltuieli +ch. cu imp. pe profit+ch. deprotocol)*2%=(2.500-1.000+120+250)*2%=1870*2%=37 lei~ 19 ~Obtinem ch. de protocol deductibile fiscal in suma de 37 lei, rezultand astfel ch.de protocol nedeductibile fiscal in suma de 120-37=83 leiIn ceea ce priveste Tva neexigibil in suma de 23 lei aferent ch. de protocol amprocedat astfel:4426 = 4428 7 lei ( 37*0.19)635.neded = 4428 16 lei ( 23-7)b) calcul deductibilitate rezerve legal baza impozabila=(total venituri-totalcheltuieli + total cheltuieli nedeductibile fiscal)*5%total cheltuieli nedeductibile:- ch. cu imp. pe profit: 250- ch. de prot. neded: 83- ch. neded fiscal: 180- tva aferent ch. de prot. neded fiscal: 16baza impozabila= (2.500-1.000+250+180+83+16)*5%= 2.029*5%=101 leiPlafon maxim de constituit: 1.000*20%=200 lei.Rezulta comparand cele doua conditii o rezerva legala de constituit in suma de 101 lei.c) calcul impozit pe profitbaza impozabila=(total venituri-total cheltuieli + total cheltuieli nedeductibile fiscalrezervelegale)*16%=(2.500-1.000+250+180+83+16-101)*16%=308 leid) -in legatura cu tva deductibil in suma de 7 lei aferent chelt. de protocoldeductibile fiscal acesta se inscrie la regularizari in decontul de tva aferent lunii in carese depune declaratia privind impozitul pe profit? -mai intocmesc autofactura pentru cheltde protocol neded. fiscal? -intre decontul aferent lunii decembrie 2007 si balanta deverificare a lunii decembrie 2007 trebuie sa existe diferenta de 7 lei, suma ce se varegla prin inscrierea la regularizari in decontul de tva aferent lunii in care se depunedeclaratia privind impozitul pe profit?

Solutie:Conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta întreveniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri,dintr-un an fiscal, asa cum sunt înregistrate potrivit reglementarilor contabile din care sescad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea

profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.~ 20 ~Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse.Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie de activitateadesfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, încheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare.Referitor la întrebarile formulate, privind calculul impozitului pe profit, mentionamurmatoarele:o la poz. a), calculul cheltuielilor de protocol este bine facut,o la poz. b), referitor la limita deductibila a rezervei legale, trebuie avute învedere reglementarile art. 22, alin. (1) din Codul fiscal.Conform acestora, rezerva legala este deductibila în limita cotei de 5% aplicata asupradiferentei dintre:totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si- totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit sicheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.Calculul limitei deductibile la exemplul prezentat de d-voastra se face astfel:(2.500 -1.000 + 250)* 5% = 1.750 * 5% = 87,520% din 1.000 este 200.Rezulta ca se poate deduce suma de 87,5.Din baza la care se aplica cota de 5% se scad numai cheltuielile aferenteveniturilor neimpozabile si nu toate cheltuielile nedeductibile.În grupa veniturilor neimpozabile se includ:dividendele,diferentele favorabile de valoare a investitiilor financiare pe termen lung,veniturile din anularea cheltuielilor cu provizioanele nedeductibile,veniturile din anularea altor cheltuieli nedeductibile,veniturile rezultate din derularea unor acorduri si memorandumuri.Va reamintim ca, în cazul în care suma privind rezerva legala este distribuita suborice forma, reconstituirea ei în aceeasi limita, nu mai este deductibila la calcululprofitului impozabil.La art. 22 alin. (6) se prevede ca sumele înregistrate în conturi de rezerve legalenu pot fi utilizate pentru:majorarea capitalului social,acoperirea pierderilor.~ 21 ~la poz. c), calculul impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de 16% asupradiferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, la care se adauga cheltuielilenedeductibile, astfel:

[(2.500 – 1.000 – 87,5)+ 183 + 180 + 250 + 16]* 16% = (1.412,5 + 629)* 16% = 326,64În evidenta contabila va veti înregistra:691 = 441 326,64„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit”pe profit”1) În legatura cu tva deductibil in suma de 7 lei aferent chelt. de protocol deductibilefiscal acesta se inscrie la regularizari in decontul de tva aferent lunii in care se depunedeclaratia privind impozitul pe profit?Din întrebarea formulata se întelege faptul ca pentru anul 2007, de exemplu, nuati exercitat dreptul de deducere a T.V.A. aferenta cheltuielilor efectuate pe parcursulanului, dar v-ati exercitat acest drept în anul 2008 dupa ce ati finalizat închiderea anuluifiscal 2007.Regula generala prevede ca exercitarea acestui drept se face pe baza facturilorprimite de la furnizori sau prestatori aferente cheltuielilor de protocol pe anul 2007.Aceste facturi se înscriu în jurnalul pentru cumparari. În situatia în care va exercitatiacest drept în anul 2008, nu mai aveti posibilitatea sa consemnati în jurnalul decumparari facturile respective, având la îndemâna doar o suma global valorica. Înaceasta situatie, v-ar fi greu sa demonstrati organului de inspectie fiscala ca exercitareaacestui drept s-a efectuat corect, în baza facturii în original. Pentru justificarea sumeideduse, înscrise în jurnalul de cumparari si înregistrate în evidenta contabila prinformula 4426 = 4428 si 635 = 4428, va recomand sa întocmiti, extracontabil, o situatie atuturor facturilor din care a rezultat suma respectiva, structurata în baza de impozitare siT.V.A. Doar asa veti demonstra faptul ca ati determinat corect baza de calcul a sumeiT.V.A. de dedus, delimitata în T.V.A. deductibila si T.V.A. nedeductibila.Daca va exercitati dreptul de deducere în anul 2008, suma respectiva se poateînregistra la rubrica de regularizari din decontul de T.V.A. întocmit pentru luna în care sadepus sau trebuie sa se depuna situatiile financiare anuale.Va recomand de asemenea, ca pe viitor sa va exercitati acest drept pe parcursulanului, pe masura efectuarii acestor cheltuieli, urmând ca regularizarea sumeinedeductibile sa o efectuati la închiderea anului fiscal. Aceasta obligatie rezulta dinnormele aprobate prin H.G. nr. 44/2004 date pentru aplicarea articolului 128 din Codulfiscal la punctul 6, alineatul 12 conform caruia “Încadrarea în plafoanele prevazute laalin. (11) lit. a) - c) se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiareanuale. …..Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata si secolecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilorcare depasesc plafoanele. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se~ 22 ~include în decontul întocmit pentru perioada fiscala în care persoana impozabila

a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale.”La rubrica de regularizari din decont se înscrie suma aferenta depasirii dreptului dededucere care se regularizeaza prin colectarea taxei (4428 = 4427) , nicidecum taxadeductibila calculata în baza datelor din situatiile financiare anuale (4426 = 4428) asacum ati procedat dvs. .2) Mai intocmesc autofactura pentru chelt de protocol neded. fiscal?Raspuns:Da, este obligatorie emiterea autofacturii pentru suma care depaseste plafonuladmis de lege.Pe autofactura se înscrie numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri deTVA al firmei care a înregistrat depasirea, atât la rubrica “furnizor” cât si la rubrica“cumparator”. Pe acelasi document, drept specificatie, în loc de denumirea bunurilor,se înscrie mentiunea “depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat anul fiscal2007…."Autofactura se emite doar pentru a se crea un document justificativ deînregistrare a taxei colectate atât în evidenta fiscala (jurnalul pentru vânzari) cât si înevidenta contabila.Depasirea cheltuielilor de protocol reprezinta o livrare asimilata de bunuri, motivpentru care autofactura se evidentiaza în jurnalul pentru vânzari întocmit pentru luna încare s-a care s-a emis autofactura (de exemplu, luna aprilie 2008). Acesta estemomentul faptului generator si a exigibilitatii T.V.A. aferenta sumelor reprezentânddepasirea cheltuielilor deductibile limitat!3) Între decontul aferent lunii decembrie 2007 si balanta de verificare a lunii decembrie2007 trebuie sa existe diferenta de 7 lei, suma ce se va regla prin inscrierea laregularizari in decontul de tva aferent lunii in care se depune declaratia privind impozitulpe profit?Raspuns:Cheltuiala reprezentând T.V.A. nedeductibila aferenta depasirii cheltuielilor deprotocol, suma considerata nedeductibila la determinarea profitului impozabil, seînregistreaza pe cheltuieli de exploatare aferente anului fiscal 2007, prin formulacontabila aplicata la data de 31.12.2007:635 = 4428"Cheltuieli cu alte impozite, “T.V.A. neexigibila”taxe si varsaminte asimilate"(analitic distinct)În acest caz, contul 635, analitic distinct se refera la o cheltuiala efectiva deexploatare aferenta exercitiului financiar încheiat, respectiv anul 2007 iar contul 4428~ 23 ~se refera la o taxa neexigibila în anul 2007. Taxa neexigibila în anul 2007 devineexigibila în anul 2008, la data emiterii autofacturii si data depunerii situatiilor financiareanuale. Astfel, contul 635 este o cheltuiala raportata prin situatiile financiare anuale aleanului 2007 iar taxa exigibila este raportata prin decontul lunii februarie 2008. Daca selucreaza prin contul 4428 pentru depasirea cheltuielilor de protocol nu va existadiferenta între decontul de T.V.A. aferent lunii decembrie 2007 si balanta sintetica aconturilor la data de 31.12.2007 deoarece operatiunile înregistrate prin contul 4428 nu

se reflecta în decontul de T.V.A.Pentru a fi preluata în jurnalul de vânzari si în decontul de T.V.A. al lunii aprilie2008, în luna aprilie 2008 se efectueaza înregistrarea contabila:4428 = 4427"T.V.A. neexigibila" “T.V.A. colectata”T.V.A. neexigibila în anul 2007, dar exigibila în anul 2008, se preia îndecontul de T.V.A. întocmit si depus pentru luna februarie 2008, la rândul 12 din noulformular de decont cod 300 al carui model a fost reglementat prin O.M.E.F. nr. 94 din17 ianuarie 2008 (publicat în M.Of. nr. 68 din 29 ianuarie 2008).

-8-Problema:Va rog sa-mi spuneti daca o societate comerciala poate sponsoriza - în limiteleprevazute de Codul fiscal, o asociatie de proprietari pentru reparatia terasei blocului delocuinte.Precizez ca societatea comerciala are închiriat în respectivul bloc de locuinte laultimul etaj, un apartament de serviciu, de la unul din asociatii firmei.

Solutie:Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire latransferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiarepentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti,denumita beneficiarul sponsorizarii.Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din România sau dinstrainatate care efectueaza o sponsorizare în conditiile legii.Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activitati de sponsorizare dinsurse obtinute de la buget.Potrivit art. (4) alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiaral sponsorizarii:~ 24 ~a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara în România sauurmeaza sa desfasoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, deînvatamânt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios,filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta siservicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare aasociatiilor profesionale, precum si de întretinere, restaurare, conservare sipunere în valoare a monumentelor istorice;b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratieipublice, pentru activitatile prevazute la lit. a);c) de asemenea, pot fi sponsorizati emisiuni ori programe ale organismelor deteleviziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definitela lit. a);d) orice persoana fizica cu domiciliul în România a carei activitate în unul dintredomeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara

scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza în domeniul pentrucare se solicita sponsorizarea.Asadar, asociatia de proprietari nu poate avea calitatea de beneficiar al uneisponsorizari. Drept urmare, în cazul prezentat de dumneavoastra nu sunt aplicabileprevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal privind facilitatea acordata de legiuitorîn cazul sponsorizarilor, respectiv scaderea din impozitul pe profit a sumei acordate subforma de sponsorizare în limitele respective. 9

Problema:Profitul net al anul 2007 al unui srl a fost de 30.000 lei, la 30 martie 2008 AGA ahotarât repartizarea sumei de 20.000 lei la dividende, restul de 10.000 ramânândnerepartizat în contul 117" Rez. Reportat". Diferenta de 10.000 lei se poate repartiza în2009 la dividende? Din punct de vedere fiscal si contabil?

Solutie:Potrivit art. 19 din Legii contabilitatii nr. 82/1991, în contabilitate, profitul saupierderea se stabileste cumulat de la începutul exercitiului financiar. Închidereaconturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfârsitul exercitiuluifinanciar.Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la închiderea acestuia.Repartizarea profitului se înregistreaza în contabilitate pe destinatii, dupaaprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiile financiare anuale, însotite de raportuladministratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz, si depropunerea de distribuire a profitului sunt aprobate în adunarea generala.Profitul realizat în exercitiul curent se repartizeaza la:rezerve (legale, statutare);~ 25 ~poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile;distribuirea de dividende;surse proprii de finantare;se poate lasa nerepartizat.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”. Rezultatulreportat tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedentnerepartizat de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor, respectiv a pierderiineacoperite si a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile.În cazul în care nu ati constituit rezerva legala, va reamintim ca aceasta seconstituie într-un procent de 5% aplicat asupra profitului contabil, stabilit înainte decalculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% din capitalul social. Sumele caredepasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.Profitul net al anului 2007 a fost de 30.000 lei.În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere:121 = 117 30.000

"Profit si pierdere" „Rezultatul reportat”În anul 2008 ati hotarât sa repartizati suma de 20.000 lei la dividende.Înregistrarea repartizarii dividendelor în urma aprobarii situatiilor financiare de catreadunarea generala, se efectueaza astfel:117 = 457 20.000„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 = % 20.000„ Dividende de plata” 5311 16.800„Casa în lei”446 3.200„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 3.200„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Veniturile sub forma de dividende se impun cu cota de 16%. Obligatia calcularii siretinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine societatii care ledistribuie.~ 26 ~Termenul pâna la care se vireaza impozitul este data de 25 inclusiv a luniiurmatoare celei în care se face plata dividendelor.In cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.Potrivit art. 67 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare, dividendele se distribuie asociatilor proportionalcu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevedealtfel.Acestea se platesc în termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau,dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobariisituatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar,societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de întârziere, la niveluldobânzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotarârea adunarii generale aactionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar încheiat nu sastabilit o dobânda mai mare.Aceasta prevedere nu se aplica în mod obligatoriu, ci numai în cazul în careactionarii/asociatii societatii dumneavoastra va solicita acest lucru.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.Începând cu anul 2007 a mai avut loc o modificare legata de cota de impunere adividendelor. Potrivit dispozitiilor art. 36, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele distribuite catre un asociat,persoana juridica româna, nu sunt impozitate daca beneficiarul dividendelor detineminim 15% din titlurile de participare la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani

împliniti la data platii acestora. Prevederea se aplica si în cazul dividendelor platite dinprofiturile nerepartizate anterior anului 2007.Lasând profitul nerepartizat ati procedat corect deoarece potrivit Ordinuluiministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea si completareaOrdinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilorcontabile conforme cu directivele europene, pct. 17, societatile nu mai pot reveni asupraînregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.În concluzie, puteti distribui profitul exercitiilor anterioare repartizat în contul 117„Rezultatul reportat”, ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Deasemenea, nu toata suma din contul 117 „Rezultatul reportat” trebuie repartizata într-osingura transa.~ 27 ~Diferenta de 10.000 lei ramâne în contul 117 „Rezultatul reportat” si poate fidistribuita în anii urmatori. ()

-10-Problema:Cum se înregistreaza un mijloc fix (autoturism) achizitionat în leasing.Am primit: contract de leasing financiar; pret de achizitie fara TVA: 12.909 euro;avans 15% = 1936,35 euro achitat; valoare finantata 8,5%= 10.972,65 euro; valreziduala= 2581,80 inclusa în rate.

Solutie:În cazul leasingului financiar:utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar;amortizarea bunului care face obiectul contractului de leasing se înregistreaza decatre utilizator;utilizatorul deduce dobânda.Înregistrarile contabile efectuate de catre utilizator în cazul unui leasing financiar:Înregistrarea mijlocului de transport la întreaga valoare a autoturismului, la cursulistoric prevazut în contractul de leasing (sa presupunem 3,5200 lei):12.909 X 3,5200 = 45.439,68 lei2133 ”Mijloace de transport” = 167 ”Alte împrumuturi 45.439,68si datorii asimilate”- Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datoriiasimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale, respectiv suma de45.439,68 lei;- Debit cont 8051 ”Dobânzi de platit” se înregistreaza dobânda aferentaconform contractului de leasing.Înregistrarea facturii de avans care, de regula contine avansul si comisionul deadministrare la cursul istoric:Avansul: 1.936,35 X 3,5200 = 6.815, 95 leiComisionul de administrare, sa presupunem 500,20 leiTVA: (6.815,95 + 500,20) X 19% = 1.390,07 lei% = 404 “Furnizori de imobilizari” 8.706,22

167 “Alte împrumuturi 6.815,95si datorii asimilate”~ 28 ~628 “Alte cheltuieli cu serviciile 500,20executate de terti”4426 “TVA deductibila” 1.390,07Înregistrarea achitarii facturii de avans:404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci în lei” 8.706,22Înregistrare RCA:613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 ”Furnizori”Înregistrarea amortizari imobilizarilor corporale achizitionate conform contractelorde leasing se face potrivit duratelor normale de functionare legale în vigoare:6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloaceloramortizarea imobilizarilor” de transport, animalelor si plantatiilor”Înregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de societateade leasing:% = 404 “Furnizori de imobilizari”167 “Alte împrumuturi si datorii asimilate”666 “Cheltuieli privind dobânzile”4426 “TVA deductibila”În debitul contului 167 “Alte împrumuturi si datorii asimilate” veti înregistrarata de capital la cursul istoric.În debitul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile” veti înregistra valoareadobânzii la cursul istoric.Dupa caz, diferentele de pret între cursul facturii si cursul istoric seînregistreaza astfel:665 ”Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 404 “Furnizori de imobilizari”sau:404 “Furnizori de imobilizari” = 765 ”Venituri din diferente de curs valutar”Si concomitent:- Credit cont 8036 "Redevente locatii de gestiune, chirii si alte datoriiasimilate", cu suma înregistrata în debitul contului 167 “Alte împrumuturi sidatorii asimilate”- Credit cont: 8051 ”Dobânzi de platit”, extracontabil, se înregistreazadiminuarea dobânzii de plata, cu suma înregistrata în debitul contului 666“Cheltuieli privind dobânzile”.~ 29 ~Înregistrarea achitarii facturilor:404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci în lei”La expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate se consemneaza sitransferul dreptului de proprietate, dupa cum urmeaza:% = 404 “Furnizori de imobilizari”167 “Alte împrumuturi si datorii asimilate”4426 “TVA deductibila”Înregistrarea achitarii facturii:404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci în lei”

La finalul leasingului, conturile 167 “Alte împrumuturi si datorii asimilate”, 8036"Redevente locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" si 8051 ”Dobânzi de platit”se vor închide. ()

-11-Problema:O societate comerciala a pus în conservare mai multe mijloace fixe din grupacladiri la data de 01.09.2001. Pe perioada conservarii nu s-a calculat si înregistratamortizarea. La data de 01.01.2008 unul din aceste mijloace fixe a fost repus înfunctiune si de la aceasta data pentru acest mijloc fix s-a recalculat cota de amortizarela valoarea ramasa neamortizata si durata ramasa de functionare.Având în vedere prevederile:a. Conform Hotarârii nr. 2139/2004 „III. Alte precizari 5. Pentru perioada în caremojloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizarii aferente acesteia se vaface prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizare ramasa,începând cu luna urmatoare repunerii în functiune a acestora sau se diminueazacapitalurile proprii la data scoaterii din functiune”.b. De asemenea, conform Hotarârii nr. 1861 din 21 dec 2006 pentru modificareasi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul Fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004 „Pentru perioada încare mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de oluna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe duratanormala de utilizare ramasa, începând cu luna urmatoare repunerii în functiune aacestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.”c. OMFP 1752/2005~ 30 ~Rugam a ne preciza:1. La data trecerii în conservare a mijloacelor fixe diferenta reprezentândvaloarea ramasa neamortizata trebuie înregistrata ca ajustare pentru depreciereaimobilizarilor corporale, respectiv trecuta pe cheltuiala întreaga valoare ramasaneamortizata?2. Pe perioada neutilizarii mijloacelor fixe aflate în conservare este obligatoriecalcularea amortizarii acestor mijloace fixe? Daca raspunsul este „da” valoarearezultata este cheltuiala deductibila sau nedeductibila la calculul impozitului peprofit?

Solutie:Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:- sunt detinute si utilizate de catre o societate în productia proprie de bunuri sauservicii, pentru închiriere la terti sau pentru scopuri administrative;- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizarecorporala care:- este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau înprestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative,- are o durata de viata mai mare de un an,- are o valoare mai mare de 1.800lei.Limita de 1.800lei a fost stabilita prin Hotarârea Guvernului nr. 105/2007 privindstabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.Exista deci posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporalecare sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o altavaloare decât plafonul minim recunoscut de legea fiscala.Referitor la conservarea mijloacelor fixe, este de mentionat faptul ca începând cudata de 1.01.2004 a intrat în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, act normativ care a abrogat, din punct de vederefiscal, prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea imobilizarilor corporale sinecorporale, cu exceptia art. 3, alin.(2), lit. a) si art. 8;La art. 16 din Legea nr. 15/1994 se prevedea ca „în situatii justificate, agentiieconomici sunt scutiti de la calculul amortizarii, cu avizul directiei generale a finantelorpublice si controlului financiar de stat, pentru urmatoarele active corporale:a)minele trecute în conservare sau scoase definitiv din functiune, precum sisondele de titei si gaze care nu se dau în productie, la propunerea Agentiei Nationalepentru Resurse Minerale;b)mijloacele fixe din patrimoniul agentilor economici trecute în conservarepe o durata mai mare de 30 de zile;c)lucrarile de îmbunatatiri funciare si de gospodarire a apelor, cu caractergeneral de deservire, destinate apararii împotriva inundatiilor si înlaturarii excesului deumiditate, si anume: diguri si canale principale, de desecare, precum si lucrarile de~ 31 ~combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si decorectare a torentilor, destinate apararii terenurilor agricole si silvice si obiectivelorsocial-economice din zona aparata, senalele navigabile, tunelele de metrou,infrastructura caii ferate, drumurile, podurile, apeductele, precum si celelalte cai decomunicatie”.Potrivit dispozitiilor Hotarârii Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat înactive corporale si necorporale, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.54/1997, pentru mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice, scutirea de la calcululamortizarii era acceptata pe o perioada egala cu perioada de conservare.Normele metodologice definesc mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice”ca fiind „mijloacele fixe care participa efectiv la realizarea obiectului principal de

activitate al agentului economic.”Justificarea trecerii în conservare a mijloacelor fixe se facea în situatia în care eraîndeplinita una dintre urmatoarele conditii:la închiderea temporara a unor sectii de productie din lipsa materiei prime;când pentru produsele care se realizau cu mijloacele fixe respective nu maiexista cerere pe piata;când mentinerea în functiune a mijloacelor fixe respective nu se justifica dinpunct de vedere al randamentului si al cheltuielilor de functionare pe o perioada de timplimitata.Cheltuielile ocazionate de trecerea si mentinerea în conservare a mijloacelor fixese înregistreaza în grupa cheltuielilor de exploatare, care sunt recunoscute dreptcheltuieli deductibile, din punct de vedere fiscal.Hotarârea Guvernului nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobareaCatalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,publicat în Monitorul Oficial nr. 46 din data de 13 ianuarie 2005, act normativ carereglementeaza din punct de vedere fiscal regimul mijloacelor fixe, prevede ca pentruperioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizarii aferenteacesteia se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizareramasa, începând cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora sau sediminueaza capitalurile proprii la data scoaterii din functiune.Rezulta ca:- trecerea în conservare se aplica tuturor mijloacelor fixe, care participa efectivla realizarea obiectului de activitate al societatii,- actele normative în vigoare nu prevad sanctiuni pentru societatile care,potrivit hotarârii consiliului de administratie, au trecut în conservare mijloacele fixe dinpatrimoniu, pentru o perioada de timp mai mare de 30 de zile, fara a înstiinta autoritatilefiscale,- pentru perioada de timp ramasa dupa scoaterea din conservare, amortizareamijloacelor fixe se calculeaza pentru perioada de utilizare ramasa,~ 32 ~- valoarea ramasa neamortizata se recupereaza din momentul repunerii înfunctiune a mijloacelor fixe, prin înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea în cheltuieliledirecte ale activitatii,- ajustari de valoare se efectueaza numai atunci când se constata depreciereamijloacelor fixe si valoarea acestora trebuie adusa la cea mai mica valoare atribuibila.Deprecierea nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal daca este subvaloarea neamortizata si nu exista rezerva din reevaluare din care sa fie acoperita.- pe perioada scoaterii din functiune nu se calculeaza amortizarea deoarececheltuielile cu amortizarea participa la formarea costurilor produselor sau serviciilor.De exemplu, daca societatea trece în conservare un mijlocul fix, la o valoare de300.000lei, pentru perioada 2001-2007, iar perioada de utilizare ramasa este de 9 ani,situatia amortizarii se prezinta astfel:- amortizarea se calculeaza în continuare utilizând metoda lineara, deoareceeste vorba de o cladire, pentru anii 2008 si 2009,- valoarea cheltuielilor cu amortizarea pentru fiecare an este de 150.000 lei,

- cheltuielile de amortizare în suma de 150.000 lei/an sunt deductibile lacalculul profitului impozabil,pentru mijloacele fixe pentru care se calculeaza, potrivit legii, impozite si taxe locale,acestea se platesc si pe perioada în care mijloacele fixe sunt trecute în conservare.()-

-12-Problema:O societate comerciala a efectuat si înregistrat reevaluarea tuturor mijloacelorfixe conform HG 945/1990, HG 26/1992, HG 500/1994. În anul 2002 a efectuat siînregistrat reevaluarea numai pentru grupa cladiri conform HG 403/2000 deci înainte deOMFP 1752/2005 care produce efecte de la 01.01.2006.Dupa anul 2002 intrarile de mijloace fixe din grupa cladiri au fost înregistrate lapretul de achizitie, situatie mentinuta si în prezent.Conform pct. 108 din OMFP 1752/2005 „(1) Entitatile pot proceda la reevaluareaimobilizarilor corporale existente la sfârsitul anului financiar, cu reflectarea încontabilitate a rezultatelor acesteia”.Întrebare:Întrucât de la data aplicarii OMFP 1725/2005 societatea sus mentionata nu a maiînregistrat reevaluari (efectuarea reevaluarilor dupa aceasta data necesitând efectuareacu regularitate de reevaluari ulterioare), si având în vedere ca preturile produselorrealizate nu permit o majorare de costuri cu cresteri de amortizare rezultat al unorreevaluari, rugam a ne specifica daca în situatia data societatea este obligata la~ 33 ~efectuarea reevaluarilor la finele fiecarui an fiscal sau poate adopta propria politicafinanciar contabila functie de conditiile concrete impuse de piata si mediul concurential.

Solutie:Tratamentul fiscal aplicabil reevaluarii mijloacelor fixe si, implicit al recunoasteriicheltuielilor cu deprecierea acestora, a suferit diverse modificari pe perioada 2000-2008.Astfel, în anul 2000 erau în vigoare Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privindimpozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotarârea Guvernului nr.nr. 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul alimpozitului pe profit. La art. 5* se prevedea ca „amortizarea activelor corporale sinecorporale se face în concordanta cu prevederile legale în vigoare”.Rezulta ca pentru anul 2001- 2003, cheltuielile cu amortizarea bunurilor sivalorilor destinate sa deserveasca activitatea unei societati erau deductibile la calcululprofitului impozabil, la valoarea reevaluata, a acestora, efectuata potrivit HotarâriiGuvernului nr. 304/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale.In anul 2004 actul normativ care a reglementat cheltuielile cu amortizareamijloacelor fixe, din punct de vedere fiscal a fost Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal.

La art. 24 alin(15), se prevedea ca pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerilede amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila si oricereevaluare contabila a acestora. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilaevidentiata în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calcula în baza valorii ramaseneamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele deamortizare aplicate pâna la acea data.La data de 31 decembrie 2003 mijloacele fixe au putut fi reevaluate înconformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1.553/2003 privind reevaluareaimobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.În continuare, pentru anii 2005-2007, cheltuielile de amortizare deductibile dinpunct de vedere fiscal eraiu cele înregistrate la 31 decembrie 2003.Orice ce alte sumeale cheltuielilor cu amortizarea înregistrate în contabilitatea proprie erau consideratecheltuieli nedeductibile, iar suma recunoscuta, era cea calculata în Registrul deevidenta fiscala.Pentru anul 2007, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, sufera o noua modificare privind recunoasterea cheltuielilor cuamortizarea.Astfel, restrictia privind nerecunoasterea oricarei reevaluari contabile amijloacelor fixe, a fost eliminata începând cu anul 2007.Rezulta ca reevaluarile efectuate începand cu 1 ianuarie 2007 sunt luate în calculla determinarea valorii fiscale ramase neamortizate pentru mijloacele fixe. Prevedereaeste valabila si pentru terenuri.Atentie!!!~ 34 ~Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele Comunitatii Europene,aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2006, cu modificarileulterioare, reevaluarea alternativa a mijloacelor fixe, reglementata la pct. 108 esterecunoscuta numai daca aceasta operatiune este efectuata asupra mijloacelor fixeexistente în sold la sfârsitul exercitiului financiar.Totodata, rezultatele reevaluarii trebuie reflectate în contabilitate.În cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuieprezentat în notele explicative, împreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda princare s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit sipierdere.Reevaluarea alternativa nu este obligatorie, dar trebuie avut în vedere principiulprudentei în ceea ce presupune evaluarea la valoarea reala a activelor.Din punctul de vedere al taxelor locale, la art. 253 din Codul fiscal se prevede capentru persoanele juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote deimpozitare asupra valorii de inventar a cladirii.Cota de impozit se stabileste prin hotarâre a consiliului local si poate fi cuprinsaîntre 0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revineConsiliului General al Municipiului Bucuresti.În cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile,valoarea impozabila a cladirii este valoarea contabila rezultata în urma reevaluarii,înregistrata ca atare în contabilitatea proprietarului.

În cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata în ultimii 3 ani anteriori anuluifiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliullocal/Consiliul General al Municipiului Bucuresti între 5% si 10% si se aplica lavaloarea de inventar a cladirii înregistrata în contabilitatea persoanelor juridice, pâna lasfârsitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.În cazul în care reevaluati imobilizarile de natura constructiilor, conformreglementarilor prezentate, ca urmare a procesul-verbal încheiat în urma sedinteiConsiliului de Administratie prin care s-a aprobat noua valoare a cladirii, impozitul pecladiri se calculeaza prin aplicarea cotei cuprinsa între 0,25% si 1,50% inclusiv. Pentruaceasta este necesar sa comunicati organelor locale noua valoare, în termen de 30 dezile.Sunt considerate ca fiind reevaluate si cladirile la care s-au executat lucrari dereconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, efectuate cuaprobarea Consiliului de Administratie.În completarea celor prezentate, credem ca este economic sa faceti un calculprivind:- marimea impozitului pe cladire, aplicat la o imobilizare nereevaluata- profitul impozabil care s-ar calcula la valorificarea cladirii, moment în care seva lua în calcul valoarea de piata a acesteia,aplicarea principiilor contabile conforme cu directivele europene. (Solutie oferita în lunaseptembrie 2008)~ 35 ~

--13-Problema:Suntem o firma de consultanta in afaceri si avem proiecte cu diferite ministerecare sunt finantate de UE.Pentru a presta aceste lucrari, avem nevoie de experti colaboratori (persoanefizice si juridice) din afara RO care au experienta in domeniile respective.1. Va rog sa imi precizati care sunt taxele si impozitele (inclusiv TVA)caretrebuiesc/sau nu platite in Ro de un nerezident, persoana fizica si juridica, carepresteaza servicii pina in 183 zile/peste 183 zile in RO? Aici mai pot exista situatii cindaceste persoane fizice/juridice sunt membre UE / sau nu sunt membre UE.2. Cheltuielile aferente (suportate cu documente sau nu) realizarii consultanteisunt taxabile sau nu.

Solutie:Impunerea veniturilor realizate de nerezidenti din România se face potrivitreglementarilor Titlului V din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare.Persoana fizica nerezidenta este definita la Titlul I din Codul fiscal, ca fiindorice persoana fizica care nu îndeplineste nici una din urmatoarele conditii:

a) are domiciliul în România;b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;c) este prezenta în România pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasescîan total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care seîncheie în anul calendaristic vizat;d) este cetatean român care lucreaza în strainatate, ca functionar sau angajat alRomâniei într-un stat strain.Persoana juridica straina este orice persoana juridica care a fost înfiintata înconformitate cu legislatia altei tari sau care are locul de exercitare a conducerii efectiveîn alta tara.Veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente, sub diferite forme, suntimpozitate în România.Potrivit dispozitiilor art. 115 al Titlului V din Codul fiscal sunt impozitate urmatoarelevenituri realizate de nerezidenti din România:a) dividende de la o persoana juridica româna;b) dobânzi de la un rezident;c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacadobânda este o cheltuiala a sediului permanent;d) redevente de la un rezident;e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacaredeventa este o cheltuiala a sediului permanent;f) comisioane de la un rezident;g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacacomisionul este o cheltuiala a sediului permanent;~ 36 ~h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate în România, indiferentdaca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemeneaactivitati sau de catre alte persoane;i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din oricedomeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturilerespective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;j) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea deadministrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoanejuridice române;k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul international siprestarile de servicii accesorii acestui transport;l) venituri din profesii independente desfasurate în România - doctor, avocat, inginer,dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, în cazul când sunt obtinute în alteconditii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioada sau în maimulte perioade care nu depasesc în total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul destat, în masura în care pensia lunara depaseste plafonul prevazut de legislatia interna.o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc denoroc, obtinute de la acelasi organizator într-o singura zi de joc;

q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fara lichidare a uneipersoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidarea unei persoane juridice române reprezinta suma excedentului distributiilor în bani sauîn natura care depaseste aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridicebeneficiare.Sunt si venituri impozabile, obtinute din România, dar care se impoziteazaconform dispozitiilor Titlului II si Titlului III, cum sunt:a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România(Titlul II);b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate înRomânia sau din transferul titlurilor de participare detinute într-o persoana juridicaromâna(Titlul II);c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependentadesfasurata în România(Titlul III);d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din închirierea sau alta formade cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate în România saudin transferul titlurilor de participare detinute într-o persoana juridica româna(Titlul III).Sediul permanent, asa cum se gaseste prezentat în Codul fiscal, Titlul I si înConventia de evitare a dublei impuneri, poate fi definit, astfel:- locul prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fiedirect, fie printr-un agent dependent.- un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina,un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.~ 37 ~- un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sauactivitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sauactivitatile dureaza mai mult de 6 luni.Un sediu permanent nu presupune însa:- folosirea unei instalatii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor oribunurilor ce apartin nerezidentului;- mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai înscopul de a fi depozitate sau expuse;- mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai înscopul de a fi procesate de catre o alta persoana;- vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse încadrul unor expozitii sau târguri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produseleori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o luna dupa încheierea târgului sau aexpozitiei;- pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse saubunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;- pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfasurarii de activitati cucaracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident.Persoanele fizice nerezidente care obtin venituri din România, prin intermediulunui sediu permanent, sunt impozitate la nivelul net al venitului atribuibil sediuluipermanent.Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent

se determina ca diferenta între venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizariiacestui venit, asa cum rezulta din contabilitatea proprie.Important de retinut este faptul ca, potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 31/1991,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sediile permanente au obligatia saorganizeze si sa conduca contabilitate proprie, în partida simpla si sa completezeRegistrul-jurnal de încasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabileprevazute de legislatia în materie.În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii..Venitul brut cuprinde:a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfasurareaactivitatii;b) veniturile sub forma de dobânzi din creante comerciale sau din alte creanteutilizate în legatura cu o activitate independenta;c) câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitateindependenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa încetarea definitiva aactivitatii;d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de anu concura cu o alta persoana;e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute în legatura cu oactivitate independenta.Nu sunt considerate venituri brute:a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute laînceperea unei activitati sau în cursul desfasurarii acesteia;~ 38 ~b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoanefizice sau juridice;c) sumele primite ca despagubiri;d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.Conditiile generale pe care trebuie sa le îndeplineasca cheltuielile pentru a firecunoscute, respectiv a putea fi deduse, sunt:a) sa fie efectuate în cadrul activitatilor desfasurate în scopul realizarii venitului,justificate prin documente;b) sa fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fostplatite;c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute în titlul II, dupa caz;d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurareaactivitatii pentru care este autorizat contribuabilul;3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burseprivate, efectuate conform legii,b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii în altalocalitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul

legal stabilit pentru institutiile publice;d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pâna la 2%la fondul de salarii realizat anual;e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevazute de actele normative înmaterie;f) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;g) contributiile efectuate în numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, înconformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anualpentru o persoana;h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, în limita echivalentului înlei a 200 euro anual pentru o persoana;i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cât si în scopul personal alcontribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala careeste aferenta activitatii independente;j) cheltuielile reprezentând contributii sociale obligatorii pentru salariati sicontribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale,potrivit legii;k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate îndesfasurarea activitatii, pe baza contractului încheiat între parti, în limita niveluluidobânzii de referinta a Bancii Nationale a României;l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazulcontractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile~ 39 ~pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privindoperatiunile de leasing si societatile de leasing;m) cotizatii platite la asociatiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul;n) cheltuielile reprezentând contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brutrealizat.La stabilirea profitului impozabil la nivelul sediului permanent se au în vedereurmatoarele:- în veniturile impozabile se includ numai veniturile care sunt atribuibilesediului permanent,- numai cheltuielile care sunt efectuate în scopul obtinerii acestor veniturisunt considerate cheltuieli deductibile.Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin considerarea sediului ca opersoana independenta si prin utilizarea regulilor pretului de transfer la stabilireamarimii cheltuielilor acceptate. La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuateîntre persoana straina si sediul sau permanent din România se au în vedere si liniiledirectoare emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, cu privirela metodologia stabilirii preturilor de transfer.Atunci când sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catresediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi cu privirela suportarea efectiva a costurilor.La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielilece pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmarite de acest sediu permanent,

inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate,indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sauîn alta parte.În masura în care într-un stat contractant este prevazut ca profitul care seatribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total alîntreprinderii în diversele sale parti componente, în acest caz determinarea profituluiimpozabil în conformitate cu repartitia uzuala, este acceptata, fara a se încalcaprincipiile enuntate în articolul 7 din Conventie.Fata de cele prezentate rezulta ca, profitul care se atribuie unui sediu permanentse determina în fiecare an prin aceeasi metoda, în afara de cazul în care exista motivetemeinice si suficiente de a proceda altfel. Când profiturile includ elemente de venit caresunt tratate separat în alte articole din Conventie, prevederile acelor articole nu suntafectate de prevederile mai sus prezentate.Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute dinRomânia, altfel decât printr-un sediu permanent, se calculeaza, se retine si se varsa labugetul de stat de catre platitorii de venituri.Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilorbrute:a) 10% pentru veniturile din dobânzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestorvenituri este o persoana juridica rezidenta într-un stat membru sau un sediu permanental unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Aceasta cota~ 40 ~de impunere se aplica în perioada de tranzitie, de la data aderarii României la UniuneaEuropeana si pâna la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv aldobânzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor departicipare la persoana juridica româna, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani,care se încheie la data platii dobânzii sau redeventelor;b) 20% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc;c) 16% în cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din România, asa cum suntenumerate la art. 115 de la Titlul V, cu exceptia veniturilor din dobânzile obtinute de ladepozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate dedepozit si instrumentele de economisire dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2007,pentru care se aplica cota de impozit de la data constituirii/dobândirii.Impozitul se calculeaza, respectiv se retine în momentul platii venitului si sevireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-aplatit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, în lei, la bugetul de stat, lacursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, valabilîn ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar carenu au fost platite actionarilor sau asociatilor pâna la sfârsitul anului în care s-au aprobatsituatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pâna la datade 31 decembrie a anului respectiv.Pentru veniturile sub forma de dobânzi la depozitele la termen, certificate de depozitsi alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate sisituate în România, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel devenituri la momentul înregistrarii în contul de depozit al titularului, respectiv la momentulrascumpararii, în cazul certificatelor de depozit si al instrumentelor de economisire.

Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pâna la data de 25inclusiv a lunii urmatoare înregistrarii/rascumpararii.Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, potrivit prevederilor Titlului V, esteimpozit final.Daca o persoana fizica este rezident al unei tari cu care România a încheiat oconventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cotade impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acea persoana dinRomânia nu poate depasi cota de impozit, prevazuta în conventie.În situatia în care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabiledecât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitaremai favorabile.Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul areobligatia de a prezenta platitorului de venit, în momentul realizarii venitului, certificatulde rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta.În cazul în care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta în acest termen, se aplicaprevederile titlului V.Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul care atesta rezidenta trebuie tradus silegalizat de organul autorizat din România. In principiu, orice astfel de certificat trebuiesa contina un minim de informatii: statul de rezidenta al contractantului, datele deidentificare ale acestuia, mentiunea ca respectivul este rezident în acel stat în sensulconventiei de evitare a dublei impuneri incheiata cu România, mentiunea ca respectivul~ 41 ~contractant este un platitor regulat de taxe si impozite în statul sau de resedinta,eventual cu aratarea ultimei perioade pentru care a achitat impozitele, mentionareaanului în care este valabil certificatul, data, semnatura si stampila oficiala a autoritatiiemitente etc.În momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederileconventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului în cadrultermenului legal de prescriptie, în conditiile în care certificatul de rezidenta fiscalamentioneaza ca beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescriptie, rezidentafiscala în statul contractant cu care este încheiata conventia de evitare a dubleiimpuneri, pentru toata perioada în care s-au realizat veniturile din România.Certificatul de rezidenta fiscala prezentat în cursul anului pentru care se fac platile estevalabil si în primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei încare se schimba conditiile de rezidenta.Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturileobtinute de persoanele fizice nerezidente din România trebuie sa depuna o declaratie laautoritatea fiscala competenta pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv aanului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.În ceea ce priveste veniturile realizate de un rezident al statului Irlanda dinRomânia, mentionam ca exista Conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenireaevaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe câstigurile de capital, retificata prinLegea nr. 208/2000, cu modificarile ulterioare.Veniturile cuprinse în aceasta conventie se refera la:

ART. 6Venituri din proprietati imobiliareART. 7Profiturile întreprinderiiART. 8Transporturi navale si aerieneART. 9Întreprinderi asociateART. 10DividendeART. 11DobânziART. 12RedeventeART. 13Câstiguri de capitalART. 14Profesii independenteART. 15Profesii dependente................................ART. 22~ 42 ~Alte venituriÎn completarea informatiilor cu caracter general, anterior prezentate, pentruobtinerea unor date cât mai apropiate activitatii d-voastra si care sa va ajute în muncadesfasurata, va rugam sa formulati întrebarile cât mai la obiect. De ex. este foarteimportant sa ne spuneti daca veniturile obtinute de un nerezident sunt de naturaprestarilor de servicii sau sunt redevente, daca pot fi încadrate la „profiturileîntreprinderii” sau sunt impozabile în România.Pentru exemplificare va prezentam urmatoarele:Redeventa este definita ca fiind orice suma care trebuie platita, în bani sau înnatura, pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate de natura:- dreptului de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusivasupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum siefectuarea de înregistrari audio, video;- oricarui brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica,franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricasieori softwarw;- oricarei transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu,satelit, fibre optice sau tehnologii similare;- oricarui know-how etc.Conform Comentariilor la art. 12 privind impunerea redeventelor, din ConventiaModel cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital, paragraful 2, pct. 8),platile pentru utilizarea sau pentru concesionarea drepturilor de proprietate literara,

artistica, tehnica etc. îmbraca forma redeventelor, indiferent daca acestea sunt sau nuînregistrate într-un registru public.În fiecare Conventie de evitare a dublei impuneri sunt prevazute prevederi specialereferitoare la aplicarea acestui articol. De ex. potrivit prevederilor art. 12 “Redevente”alin. (2) din Conventia încheiata între Romania si Confederatia Elvetiana privindevitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, aprobata prinLegea nr. 60/1993, aceste redevente sunt, “de asemenea, impozabile in statulcontractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat. Daca persoana care primesteredeventele este beneficiara efectiva a acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depasi10% din suma bruta a redeventelor. Autoritatile competente ale statelor contractantereglementeaza de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari”.La addendumul la articolul 12 paragraful 2 se reglementeaza ca “atâta timp câtConfederatia Elvetiana nu a introdus in legislatia sa interna impozitarea la sursa aredeventelor, dispozitiile paragrafului 2 al art. 12 nu se aplica si redeventele seimpoziteaza numai in tara de rezidenta a beneficiarului efectiv”.La art. 12 din Conventia cu Irlanda se prevede ca: „Redeventele descrise lasubparagraful a) al paragrafului 3 si detinute efectiv de un rezident al unui statcontractant pot fi impuse numai în acel stat. Redeventele descrise la subparagraful b) alparagrafului 3 pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivitlegislatiei acestui stat, dar daca beneficiarul efectiv este rezident al celuilalt statcontractant, impozitul astfel stabilit nu va depasi 3% din suma bruta a redeventelor”.~ 43 ~Rezulta ca, redeventele provenind dintr-un stat contractant (România) si platite unuirezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celalalt stat.Totusi aceste redevente pot fi impuse si în România, potrivit legislatiei române, dar cotade impunere nu poate fi mai mare decât cea prevazuta în Conventie.Conform reglementarilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal si ale Hotarârii Guvernului nr. 44/2004 privind Normele metodologice pentruaplicarea Legii nr. 571/2003, pct. 12, prevederile alin. (2) din Conventia de evitare adublei impuneri, deroga de la dispozitiile alin. (1), în sensul ca impunerea serealizeaza în statul de sursa al venitului (România), situatie care nu conduce însa lao dubla impunere pentru acelasi venit deoarece statul de rezidenta (Elvetia sau Irlanda),acorda credit fiscal pentru impozitul platit in Romania.Un alt exemplu este cel al veniturilor realizate din dobâzi, care sunt venituri

impozabile prin retinere la sursa în România.Cota de impunere prin retinere la sursa pentru veniturile de natura dobânzilor pentrudepozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire,constituite/achizitionate începând cu data de 1 ianuarie 2006 este de 16%. În cazul încare beneficiarul veniturilor din dobânzi este un rezident al unui stat al UniuniiEuropene, cota de impunere este de 10%, daca platitorul este un sediu permanent, înîntelesul art. 12420 din Titlul V.Din text rezulta ca veniturile de natura dobânzilor sunt impozitate în functie de naturadobânzilor, a anului constituirii depozitului, daca este cazul, de rezidenta persoaneinerizente.Pentru o reutita colaborare, va rugam sa trimiteti minimul de informatii necesareidentificarii problemei pe care o supuneti atentiei noastre, si anume : tipul operatiunilorderulate, impozitul care va intereseaza ( eliminând sintagma „orice taxe si impozite”)deoarece fiecare impozit se aplica în cazuri concrete, iar taxele pot fi de la impunereacladirilor pâna la taxa pentru vizitarea unui muzeu, numarul actului normativ carereglementeaza contractele de finantare (rambursabile sau nu), acestea având prevederispecifice referitoare la impunere, la ce se refera cheltuielile si veniturile din contracte (înspeta, de consultanta), tara de rezidenta a persoanei, modul de organizare înRomânia (sediu permanent sau filiala a unui stat strain) etc. (Solutie oferita în lunaseptembrie 2008)

-14-Problema:Daca o unitate de jandarmi care îmi însotesc transportul îmi detaliaza pe facturasi diurna si cazarea jandarmilor (care intra în tariful lor conform contract) pot sa fieconsiderate nedeductibile deoarece teoretic ei nu au dreptul sa-mi factureze diurna?~ 44 ~Solutie:Potrivit dispozitiilor Ordinulului ministrului finatelor publice nr. 1826/2003 pentruaprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducereacontabilitatii de gestiune, date în aplicarea legii contabilitatii nr. 82/1991, toatepersoanele juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,inclusiv contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.În functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea de gestiune va asigura,în principal, înregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pedestinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre deprofit, dupa caz, precum si calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare albunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei în curs deexecutie, imobilizarilor în curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare deservicii, financiare si alte domenii de activitate.În scopul determinarii costurilor unitare astfel încât bunurile, lucrarile, serviciile sapoata fi evaluate si recunoscute în contabilitatea financiara, iar preturile de vânzare sapoata fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii,

în contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica în:- costuri de achizitie;- costuri de productie;- costuri de prelucrare;- cheltuieli ale perioadei.Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei,cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza încontabilitatea de gestiune astfel:a) cheltuieli directe;b) cheltuieli indirecte;c) cheltuieli de desfacere;d) cheltuieli generale de administratie.Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect decalculatie, în speta serviciu, înca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ directîn costul serviciilor respective.Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelordirecte consumate, energia consumata în scopuri tehnologice, manopera directa(salarii, asigurari si protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe.Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui directpe un anumit obiect de calculatie, ci privesc întreaga productie a unei sectii sau apersoanei juridice în ansamblul ei.Indiferent cum si-a stabilit unitatea de jandarmi costul serviciilor sale, respectivdaca a aplicat corect prevederile Omef nr. 1826/2003, daca ati acceptat tariful negociatcu aceasta si ati încheiat un contract de prestari de servicii prin care ati stabilit termene,~ 45 ~conditii de realizare, penalitati, clauze etc, factura reprezinta un document justificativpentru d-voastra, iar cheltuielile rezultate din factura sunt cheltuieli deductibile lacalculul profitului impozabil.Ele respecta prevederile art. 19 din Titlul II din Codul fiscal, acelea de a fiefectuate în scopul realizarii de venituri impozabile.Privind în oglinda, veniturile realizate de unitatea de jandarmi sunt venituriimpozabile, daca aceasta este persoana juridica platitoare de impozit pe profit. (Solutieoferita în luna septembrie 2008)

-15-Problema:In 2007 cheltuielile de transport efectuate de catre salariati la si de la locul demunca au fost cheltuieli deductibile fara conditie.Sau au fost incluse in cheltuieli socialein limita a 2% la fd salarii. Biletele de calatorie sunt documente valabile pentrujustificarea cheltuielilor de transport?

Solutie:În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil se calculeaza cadiferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopulrealizarii de venituri, dintr-un an fiscal, asa cum sunt înregistrate potrivit reglementarilor

contabile din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielilenedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similareveniturilor si cheltuielilor.Asadar:Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pfunde:Pi - profit impozabilV - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscalC - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilorVn- veniturile neimpozabileCn - cheltuielile nedeductibileRP - rezerve, provizioaneAf - amortizarea fiscalaPf - pierderea fiscalaDin formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.~ 46 ~Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse.Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie de activitateadesfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, încheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare.În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile se împart în trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibilePotrivit dispozitiilor art. 21, alin. (1), cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieliefectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin actenormative în vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabilesunt cheltuielile înregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestareaserviciilor sau executarea lucrarilor.Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri, potrivitdispozitiilor art. 21 si cheltuielile înregistrate cu transportul salariatilor, la si de la locul demunca. Referitor la aceasta prevedere, Codul fiscal a suferit câteva modificari înperioada 2004-2008. Astfel, în varianta anului 2004, Legea nr. 571/2003 prevedea:„c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2%, aplicata asupra fondului desalarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere,ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele,precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitatiaflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în

cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitatesanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti,precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj.În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând:transportul la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri în bani sau în naturaoferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor,costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii defamilie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderiîn gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale aminerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;”În anul 2004 Ordonanta Guvernului nr 83/2004 modifica acest articol astfel:10. La articolul 21 alineatul (3), litera c) va avea urmatorul cuprins:"c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2%, aplicata asupra valoriicheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cumodificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentrunastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si~ 47 ~protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitatisau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatateacordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internareaîntr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine denefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limitepot fi deduse si cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natura oferite copiilorminori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costulprestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii sipentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi îngospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale aminerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;".Rezulta ca din anul 2005 prevederea referitoare la limitarea cheltuielilor cutransportul salariatilor la si de la locul de munca în cota de 2% aplicata asupracheltuielilor cu salariile, a fost eliminata.Începând din anul 2005 aceste cheltuieli au fost deductibile în totalitate dacaerau înregistrate pe baza documentelor justificative, conform prevederilor legiicontabilititatii.Pentru anul 2008 legiuitorul a reglementat direct aceasta prevedere, si nu prinomisiune, în Hotarârea Guvernului nr. 1579/2007 (M.O. nr. 894/28.12.2007), prevazândla art. 21, alin. (1), lit. f) ca sunt efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile sicheltuielile cu transportul salriatilor la si de la locul de munca.Introducerea acestei prevederi în anul 2007, aplicabila începând cu anul 2008,nu modifica cu nimic deductibilitatea cheltuielliolor de aceasta natura pentru anul 2007,ele fiind deductibile în totalitate.Justificarea acestor cheltuieli se poate face cu documentele(abonamentele) decalatorie, actul de identitate din care rezulta adresa de domiciliu sau contractul deînchiriere, dupa caz, contractul încheiat de societatea d-voasta cu firma de transport

care efectueaza transportul salariatilor etc.În cazul în care simtiti nevoia sa le solicitati si alte informatii o puteti face pe baza uneiDecizii a Consiliului de Administratie. ()

-16-Problema:La o societate cooperativ mestesugareasca: din rezerva legala se poate mariicapitalul social?! (cf legii 1/2005 a cooperatiei; toti angajatii sunt membrii cooperatori)cum se procedeaza?

Solutie:Potrivit dispozitiilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionareacooperatiei, societatile cooperative de gradul 1 se pot constitui în una dintreurmatoarele forme:a) societati cooperative mestesugaresti,~ 48 ~b) societati cooperative de consum,c) societati cooperative de valorificare,d) societati cooperative agricole,e) societati cooperative de locuinte,f) societati cooperative pescaresti,g) societati cooperative de transporturi,h) societati cooperative forestiere,i) societati cooperative de alte forme.Societatile cooperative se înfiinteaza prin subscrierea si varsarea capitaluluisocial de catre membrii cooperatori, conform dispozitiilor actului constitutiv. Societatilecooperative au capital social divizat în parti sociale a caror valoare nominala nu poate fimai mica de 100.000 lei.Înmatricularea societatilor cooperative se face în registrul comertului si sepublica în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a, în conformitate cu prevederileLegii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la înregistrarea în registrulcomertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrareafiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cumodificarile si completarile ulterioare.Societatea cooperativa este persoana juridica de la data înmatricularii în registrulcomertului.Art. 75 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei,capitalul social se poate mari prin aportul de noi parti sociale sau în schimbul unor noiaporturi în numerar si/sau în natura.Partile sociale oferite pentru majorarea capitalului social sunt subscrise înconditiile prevazute de actul constitutiv.Diferentele favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului sunt incluse înrezerve, fara a majora capitalul social.Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica în Monitorul

Oficial al României, Partea a VII-a, numai daca majorarea este mai mare de 10% .Din punct de vedere fiscal, societatile cooperative sunt persoane juridiceplatitoare de impozit pe profit. Calculul profitului impozabil se face conform prevederilorart. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare.Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa sicheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, asa cum suntînregistrate potrivit reglementarilor contabile din care se scad veniturile neimpozabile sila care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau încalcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.~ 49 ~Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse.Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie de activitateadesfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, în cheltuieli dinexploatare, financiare si extraordinare.În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Codulfiscal, art. 22, rezerva legala este deductibila în limita cotei de 5% aplicata asupradiferentei dintre:- totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si- totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit sicheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.În cazul în care suma privind rezerva legala este distribuita sub orice forma,reconstituirea ei în aceeasi limita, nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.La art. 22 alin. (6) se prevede ca sumele înregistrate în conturi de rezerve legalenu pot fi utilizate pentru:- majorarea capitalului social,- acoperirea pierderilor.Din cadrul legislativ mai sus prezentat rezulta ca, rezerva legala constituita desocietatile cooperative conform art. 66 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea sifunctionarea cooperatiei, nu poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social alsocietatii.În cazul în care nu este respectata aceasta prevedere, asupra sumelor utilizate serecalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere, de ladata aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. ()

-17-Problema:În conditiile în care gradul de îndatorare este mai mare decât trei, dobânzile sidiferentele de curs valutar în legatura cu (împrumuturile) contractele de leasing sunt

integral deductibile sau nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profitContract de leasing financiar, înregistrate în contul 167, care au termen derambursare mai mare de un an, pentru care am platit dobânzi si au rezultat implicit sidiferente de curs valutar atât la capital cât si la dobânzi, diferente de curs facturate deinstitutiile financiare nebancare, respectiv societatile de leasing, rezultând pierdre netadintre diferentele de curs valutar favorabile si nefavorabile afrente acestor contracte deleasing

Solutie:Împrumuturile reprezinta o componenta importanta a surselor financiarepermanente atrase de o societate în vederea desfasurarii normale a activitatii acesteia.Conform reglementarilor contabile, aprobate prin Omfp nr. 1752/2005, prezentarea~ 50 ~datoriilor de aceasta natura în situatiile financiare se face distinct, în functie de termenulde plata al acestora.Creditele bancare primite de o societate pe o perioada mai mare de un an seevidentiaza distinct în contabilitate cu ajutorul contului 162 "Credite bancare pe termenlung" si cu ajutorul sinteticelor de gradul II.Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se înregistreaza lascadenta prevazuta în contract, în contul 1682" Dobânzi aferente creditelor bancare petermen lung".Cheltuielile cu dobânzile se înregistreaza în contul 666 "Cheltuieli cu dobânzile".Cheltuielile cu diferentele de curs valutar, aferente creditului extern seînregistreaza în contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".În cazul în care cursul de schimb al monedelor în valuta în care se faceîmprumutul, scade, se înregistreaza venituri din diferente de curs valutar.Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobânzilesunt integral deductibile daca gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egalcu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalulîmprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie avalorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determinaimpozitul pe profit.Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termende rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, indiferent dedata la care acestea au fost contractate.În capitalul împrumutat se includ si creditele sau împrumuturile care au untermen de rambursare mai mic de un an, în situatia în care exista prelungiri ale acestuitermen, iar perioada de rambursare curenta, însumata cu perioadele de rambursareanterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.Prin capital propriu se întelege capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituiepotrivit reglementarilor contabile în vigoare.Rezultatul exercitiului care se ia în calcul pentru determinarea capitalului propriu

pentru sfârsitul perioadei este cel înregistrat în contabilitate înainte de calcululimpozitului pe profit.În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferenteîmprumuturilor supuse limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar,diferenta este tratata tot ca o cheltuiala cu dobânda, deductibilitatea acestei diferentefiind si ea supusa limitarilor.Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt numaicele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorarea capitalului.~ 51 ~Cheltuielile cu dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, calculate laîmprumuturile obtinute direct sau indirect de la: - banciinternationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat,- societati comerciale bancare române sau straine,- sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România,- cooperativele de credit,- societatile de leasing pentru operatiuni de leasing,- societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda creditepotrivit legii, nu sunt limitate.În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute maisus, dobânzile deductibile sunt limitate la:a) nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoareultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; sib) nivelul ratei dobânzii anuale de 7% pentru anul 2007 si anul 2008.Limita de deductibilitate se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte deaplicarea prevederilor referitoare la limitare.În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-unsediu permanent în România, prevederile articolului 23 din Codul fiscal se aplica prinluarea în considerare numai a capitalului propriu.Pentru determinarea valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueazamai întâi ajustarile legate de nivelul ratei dobânzii.La întrebarile formulate de d-voastra , va prezentam urmatoarele:o cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor bancare obtinute de lasocietaticomerciale românesti sau straine, nu sunt supuse limitarilor (art. 23 alin. 4 si pct. 65 dinNormele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare),- cheltuielile cu dobânzile aferente unor contracte de leasing nu sunt limitate (art.23 alin. 4 din Codul fiscal si pct. 65 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.44/2004, cu modificarile ulterioare), ele fiind deductibile în totalitate,- cheltuielile reprezentând pierderea neta din diferente de curs valutar, asociatecontractelor de leasing extern sau împrumuturilor de la banci din stainatate, nu suntlimitate (art. 23 alin. 4) si sunt deductibile în totalitate,- cheltuielile reprezentând pierderea neta din diferente de curs valutar, asociatecontractelor de împrumut extern, sunt limitate numai în cazul în care ele provin din

împrumuturi, altele decât cele pentru care nu se calculeaza grad de îndatorare,- cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor acordate de catre alte persoanedecât cele mai sus enumerate, sunt limitate.Pentru exemplificare vom considera ipotetic ca este vorba de un împrumutasociat, persoana fizica nerezidenta, împrumut obtinut pentru o perioada ce depasesteun an.~ 52 ~În acest caz, pentru calculul profitului impozabil aferent trimestrului III 2008, severifica mai întâi daca dobânda aferenta se încadreaza în limita de 7% pe an, adobânzii de referinta.Daca dobânda perceputa de persoana fizica nerezidenta este mai mare, sapresupunem ca este 7,5%, atunci suma reprezentând 0,5% este consideratanedeductibila integral si nu se mai reporteaza în trimestrul II si urmatoarele, dupa caz.Ceea ce a ramas din cheltuiala cu dobânda este nedeductibila la calcululprofitului impozabil daca gradul de îndatorare este mai mare decât 3, în trimestrul III2008.În trimestrul IV se face acelasi calcul si daca gradul de îndatorare este mai micsau egal cu 3, suma considerata nedeductibila în trimestrul III, datorita depasirii graduluide îndatorare, devine deductibila. Daca si în trimestrul IV 2007, gradul de îndatorareeste mai mare decât 3, suma se reporteaza în perioadele urmatoare pâna poate fidedusa. La finele anului 2008 suma care nu a fost dedusa se înregistreaza la rd. 32 dinDeclaratia 101 cod MFP 14.13.01.04.La acest rând se trece valoarea cheltuielilor cu dobânzile si cu diferentele de cursvalutar aferente anului fiscal 2008(în cazul prezentat) si al anilor anteriori, (daca estecazul), nedeductibile în anul fiscal curent, dar care se pot deduce în perioadele fiscaleurmatoare.De retinut!Calculul gradului de îndatorare se face numai în cazul împrumuturilor cutermen de rambursare mai mare de un an.Cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt limitate numai daca suntaferente unor împrumuturi pentru care se calculeaza gradul de îndatorare.Calculul impozitului si al cheltuielilor nedeductibile se face numaiextracontabil, în registrul de evidenta fiscala.Este bine sa aveti în vedere si prevederile pct. 65 din Hotarârea Guvernului nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la pasii care trebuie urmatipentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile. (Solutie oferita în luna august2008)

-18-Problema:De curând conducerea societatii a hotarât (fara o baza scrisa) sa organizeze o

excursie în Europa cu cei mai importanti dealeri ai societatii, excursie având ca scopimpulsionarea acestora de a promova tot mai bine produsele societatii noastre sistimularea vânzarilor societatii prin intermediul lor.Excursia a presupus o serie de cheltuieli suportate în totalitate de catre societate.~ 53 ~Care este categoria în care se încadreaza aceste cheltuieli, si mai exact contul încare acestea ar trebui înregistrate, si în ce masura pot fi considerate cheltuielideductibile?

Solutie:În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit cafiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopulrealizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielilenedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie deactivitatea desfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, în cheltuieli dinexploatare, financiare si extraordinare.În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile seîmpart în trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibilePotrivit dispozitiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuateîn scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normativeîn vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile suntcheltuielile înregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilorsau executarea lucrarilor.Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri, potrivit dispozitiilor art. 21,alin. (2), lit. e) si cheltuielile de transport si cazare, în tara si strainatate, efectuatepentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilateacestora.În normele metodologice date în aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/4004,cu modificarile si completarile ulterioare(H.G. nr. 1579/2007 si OG nr. 106/2007),persoanele fizice asimilate se refera, dar nu limitativ la:- directorii care îsi desfasoara activitatea prin mandat, conform legii,

- alte persoane fizice asimilate administratorilor asa cum sunt prevazute delegea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarileulterioare,- persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, însituatia în care societatea suporta cheltuielile cuvenite acestora.~ 54 ~Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului saucontractul de administrare/mandat.Angajatii trimisi în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporarbeneficiaza de:- în strainatate:- indemnizatie zilnica în valuta, denumita diurna, în vederea acoperirii cheltuielilorde hrana, a celor marunte, uzuale, precum si a costului transportului în interiorullocalitatii în care îsi desfasoara activitatea;- în suma zilnica în valuta, în limita careia personalul trebuie sa-si acoperecheltuielile de cazare.- în tara:- salariul stabilit potrivit reglementarilor în vigoare, pe toata durata deplasarii, încazul personalului care îsi mentine calitatea de salariat;- indemnizatie lunara în lei calculata în raport cu salariul de baza si sporul devechime.Delegarea sau detasarea salariatilor se dispune în scris de catre conducereaunitatii.Drepturile salariale aferente muncii prestate la locul detasarii si cheltuielile dedetasare se platesc de unitatea la care se efectueaza detasarea, cu exceptia cazurilorcând prin Codul muncii se prevede altfel.Când detasarea se face într-o functie pentru care este stabilit un salariu maimare, salariatul detasat are dreptul la acest salariu, în conditiile prevazute de lege.Salariatii trimisi în delegare sau detasare în strainatate au dreptul sa primeascaun avans în numerar, stabilit în raport cu numarul zilelor de deplasare.Acest avans nu poate fi mai mare decât totalul cheltuielilor de delegare sau dedetasare pentru 30 de zile calendaristice.Acordarea avansului si justificarea acestuia se fac în conditiile prevazute dereglementarile legale privind operatiunile de încasari si plati în numerar prin casieriaunitatilor.Justificarea sumelor acordate se face pe baza de documente, cu exceptiacheltuielilor pentru diurna, în termen de 3 zile de la înapoierea din delegatie.În cazul cheltuielilor medicale efectuate în valuta este necesar si avizul policliniciide specialitate.~ 55 ~În situatia în care, în unele tari, potrivit practicii existente pe plan local, nu seelibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre autoritati, sumele cheltuite sejustifica pe baza de declaratie data pe propria raspundere.În tarile în care România are reprezentante, declaratia se confirma de catreaceste reprezentante, daca pentru obtinerea acestei confirmari nu sunt necesarecheltuieli de deplasare.

Sumele în valuta folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fararespectarea conditiilor în care au fost acordate se recupereaza de la cei care nu potface dovada cheltuirii lor, în conditiile legii.Eventualele penalitati de întârziere se calculeaza în lei, pe baza cursului deschimb valutar la data depunerii sumei datorate.Pentru personalul care se deplaseaza în interesul unitatii trimitatoare se vaîntocmi formularul Ordin de deplasare (delegatie), formular aprobat prin Ordinulministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiarcontabile, cu modificarile ulterioare.Salariatii trimisi în strainatate pot sa calatoreasca cu trenul sau cu avionul.Cheltuielile de transport care mai sunt considerate deductibile din punct de vederefiscal, în acest caz, sunt urmatoarele:a) cheltuielile pentru transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun la si dela aeroport, gara, autogara sau port, în cazul în care acestea sunt situate în altalocalitate;b) cheltuielile de transport efectuate în localitatea unde se executa delegarea saudetasarea, cu mijloacele de transport în comun, dus-întors, pe distanta dintre gara,aerogara, autogara sau port si locul delegarii sau detasarii ori locul de cazare;c) cheltuielile de transport pe distanta dintre locul de cazare si locul delegarii saudetasarii;d) taxele pentru trecerea podurilor;e) taxele de traversare cu bacul;f) taxele de aeroport, gara, autogara sau port;g) alte taxe privind circulatia pe drumurile publice, prevazute de dispozitiile legale învigoare.Cheltuielile de transport se deconteaza si în urmatoarele cazuri:a) persoana este chemata, înainte de terminarea misiunii, din localitatea unde se aflaîn delegare sau detasare;b) persoana întrerupe delegarea sau detasarea si se înapoiaza în localitatea loculuiei de munca obisnuit, din cauza incapacitatii temporare de munca, dovedita cu certificatmedical.Sumele deductibile sunt:- în cazul transportului cu avionul, indiferent de nivelul tarifului;~ 56 ~- în cazul calatoriei cu trenul - la nivelul tarifului la vagon de dormit, un loc încuseta de 2-4 locuri;- în cazul transportului cu mijloace auto - se admite la deducere în situatia în carecheltuielile totale care trebuie suportate de catre unitate sunt inferioare tarifelorpracticate la calatoria cu avionul;Pentru îndeplinirea programului stabilit se pot închiria, atât mijloace de transportîn vederea deplasarii în grup, în interiorul tarii de destinatie, cât si diferite mijloace decomunicatii, cu acordul prealabil al conducatorului unitatii trimitatoare, decontareacheltuielilor aferente urmând sa se faca, potrivit legii, pe baza de documentejustificative.În cazul personalului care se deplaseaza cu mijloace auto, inclusiv cu celeproprietate personala, unitatile trimitatoare avanseaza sumele necesare pentru plata

carburantilor si a lubrifiantilor, tinând seama de consumul specific al acestora, precum sipentru plata taxelor rutiere, de transbordare sau a altor asemenea cheltuieli, inclusivasigurarea pentru raspunderea civila, respectiv cartea verde.Cheltuieli se pot deconta în limita unei sume de pâna la 50% din totalul diurnei sial plafonului de cazare la care are dreptul personalul.În ceea ce priveste indemnizatia de deplasare a salariatilor în strainatate,aceasta este recunoscuta în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiilepublice, fara a mai exista conditionarea realizarii de profit contabil.Indemnizatia de deplasare în valuta, se diferentiaza pe doua categorii decheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara în care are loc deplasareapotrivit Anexei nr. 1 din H.G. nr. 518 din 10 iulie 1995, actualizata, privind unele drepturisi obligatii ale personalului român trimis în strainatate.Hotarârea mai sus mentionata prevede la cap. 2, art.2 ca: “Perioada pentru carese acorda diurna în valuta se determina în functie de mijlocul de transport folosit,avându-se in vedere:a) momentul decolarii avionului, la plecarea în strainatate, si momentul aterizariiavionului, la sosirea în tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere afrontierei de stat a României:b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloace auto prin punctele de trecere afrontierei sau de stat a României, atât la plecarea în strainatate, cât si la înapoierea întara.”În categoria a II-a se încadreaza:- ministrii, secretarii de stat, secretarii generali, subsecretarii de stat;- personalul încadrat în functii asimilate acestora prin acte normative;- prefectii, subprefectii, primarul general si viceprimarul Capitalei, presedintii sivicepresedintii consiliilor judetene;- ambasadorii;~ 57 ~- academicienii si membrii corespondenti ai Academiei Române;- seful Statului Major General, prim-loctiitorul si loctiitorii acestuia;- inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apararii Nationale, sefiidepartamentelor Ministerului Apararii Nationale si loctiitorii acestora;- seful Statului Major al Trupelor de Uscat, seful Statului Major al Aviatiei si AparariiAntiaeriene, seful Statului Major al Marinei Militare, loctiitorii secretarilor de stat dincadrul unitatilor care au aceste functii.- emisarul special pe lânga coordonatorul special al pactului de stabilitate pentru Europade Sud-Est.Pentru personalul încadrat în functii superioare, diurna se majoreaza astfel:- cu 20% pentru ministrii de stat;- cu 50% pentru primul-ministru.În categoria I se încadreaza restul personalului.Sumele în valuta folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fara respectareaconditiilor în care au fost acordate potrivit legii, se recupereaza în valuta de la ceivinovati. Eventualele penalitati de întârziere se calculeaza în lei, pe baza cursului deschimb valutar la data depunerii sumei datorate.

Recuperarea avansului nejustificat sau a sumelor ramase necheltuite sinedepuse sau depuse peste termenele prevazute de lege, inclusiv a penalitatilor deîntârziere, se face pe baza de dispozitie emisa de catre conducatorul unitatiitrimitatoare.Potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privindregistrele si formularele financiar-contabile, cu modificarile ulterioare, documentelejustificative, dupa caz, sunt:- Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe - Cod 14-5-5)Documentul serveste ca:- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (învaluta si în lei), cu ocazia deplasarii în strainatate;- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa (în valuta) si în contabilitate.Se întocmeste într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuatepe întreaga durata a deplasarii.Circula:- la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli,exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare si calcululeventualelor penalizari de întârziere, care semneaza de verificare;- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe platadiferentei în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasarii,suma cheltuielilor efective depaseste avansul primit;~ 58 ~- la casieria unitatii pentru plata diferentei, caz în care titularul de avans semneazapentru primirea diferentei respective, fara a se mai întocmi document distinct.- Chitanta pentru operatiuni în valuta (cod 14-4-1/a),Serveste ca:- document justificativ pentru încasarile si platile în valuta efectuate în numerar;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa în valuta si în contabilitate.Se întocmeste la unitatile care efectueaza operatiuni în valuta, în doua exemplare,pentru fiecare suma în valuta, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta.Circula la depunator/platitor, exemplarul 1, cu stampila unitatii. Exemplarul 2 este folositca document de verificare a operatiunilor înregistrate în registrul de casa în valuta.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului(exemplarul 2).- Dispozitie de plata/încasare catre casierie (cod 14-4-4/a),Serveste ca:- dispozitie pentru casierie, în vederea achitarii în numerar a unor sume, potrivitdispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare,precum si a diferentei de încasat de catre titularul de avans în cazul justificarii unorsume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;- dispozitie pentru casierie, în vederea încasarii în numerar a unor sume care nureprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa si în contabilitate, în cazulplatilor în numerar efectuate fara alt document justificativ.Se întocmeste într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

- în cazul utilizarii ca dispozitie de plata, când nu exista alte documente prin care sedispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);- în cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,procurare de materiale etc.;- în cazul utilizarii ca dispozitie de încasare, când nu exista alte documente prin care sedispune încasarea (avize de plata, somatii de plata etc.).Se semneaza de întocmire la compartimentul financiar-contabil.Circula:- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza în cazurileprevazute de lege;- la persoanele autorizate sa aprobe încasarea sau plata sumelor respective;- la casierie, pentru efectuarea operatiunii de încasare sau plata, dupa caz, si sesemneaza de casier; în cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma;- la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuareaînregistrarilor în contabilitate.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa.~ 59 ~Prin depunerea decontului de cheltuieli pentru deplasari externe, pe versoformularului sunt justificate toate sumele cheltuite, inclusiv diurna.De mentionat este faptul ca, formularele prezentate nu sunt tipizate, dar au rol dedocument justificativ pentru înregistrarea în evidenta contabila a cheltuielilorrespective.Prin întocmirea si înregistrarea lor sunt respectate si cerintele impuse de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21,alin. (4), lit. f), potrivit careia dovada efectuarii unor operatiuni în contabilitate se face cudocumente justificative.Evidenta cheltuielilor de delegare(detasare) a salariatilor se tine cu ajutorul ct.625”Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari”.Toate aceste prevederi mai sus prezentate sunt valabile pentru salariatiisocietatii care însotesc persoanele pentru care se organizeaza deplasarea. Estenecesar sa se documenteze deplasarea salariatilor în sensul întâlnirilor de afaceri siprospectarii pietei la extern.Cheltuielile ocazionate de deplasarea distribuitorilor nu pot fi înregistrate în grupacheltuielilor cu detasarea salariatilor ci în cea a cheltuielilor de protocol, respectiv în ct.623”Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate”.Potrivit dispozitiilor Titlului II din Codul fiscal, art 21, alin. (3), lit. a), cheltuielile deprotocol sunt deductibile în limita cotei de 2%.Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalulveniturilor si totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementarilor contabile, la care seefectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cuimpozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.Cheltuielile de protocol reprezinta cheltuielile ocazionate de acordarea decadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul dezvoltarii afacerii.Pentru a exemplifica modul de calcul al limitei deductibile a cheltuielilor deprotocol, pornim de la urmatoarea situatie:

O societate prezinta în evidenta contabila la sfârsitul lunii septembrie 2008,urmatoarea situatie:Venituri totale = 10.000leidin care:- venituri din dividende = 1.500lei- venituri din desfasurarea = 1.000leiunui memorandumCheltuieli totale = 6.000leidin care:~ 60 ~- cheltuieli cu impozitul pe profit = 1.200lei- cheltuieli de protocol = 200lei- cheltuieli din desfasurarea = 800leiunui memorandumCheltuiala cu impozitul pe profit este cea înregistrata pentru semestrul I 2008.Pentru trimestrul III cheltuiala se stabileste dupa ce se scad cheltuielile deductibile deprotocol.Se calculeaza baza pentru cheltuielile de protocol care, sunt admise limitat:Ch. protocol admise = (V.t. – V.neimpoz) – (Ch.t. – Ch. protoc. – Ch. imp. prof.curent – Ch. afer. venit. neimpoz.)(10.000 – 1.500 – 1.000) – (6.000 – 1.200 – 200 – 800) = 7.500 – 3.800 = 3.7003.700 x 2% = 74leisau(10.000 –6.000) – 1.500 – 1.000 + 1.200 + 200 + 800 = 3.700lei3.700 x 2% = 74leiDupa ce s-a calculat limita deductibila a cheltuielilor de protocol se determinaprofitul impozabil:(10.000 – 6.000) – 1.000 –1.500 + 1.200 + (200 – 74) = 2.8262.826 x 16% = 452,16Din suma de 452,16lei de plata, se scad sumele achitate în primele douatrimestre si ceea ce rezulta este de plata sau de recuperat, dupa caz.Calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la începutul anului, fapt pentrucare si limita cheltuielilor de protocol se modifica pe parcursul unui an.În cazul în care societatea realizeaza pierdere fiscala, nu mai poate calculacheltuieli de protocol deductibile.Modul de calcul si ajustarile fiscale care se fac rezulta din Registrul de evidentafiscala, deoarece deductibilitatea unor venituri si cheltuieli este recunoscuta numaifiscal.De exemplu, daca societatea mai sus prezentata, ar avea pierdere contabila lasfârsitul trimestrului III 2008 datorita faptului ca s-au efectuat cheltuieli mai mari cuprotocolul:Venituri totale = 10.000leidin care:- venituri din dividende = 1.500lei~ 61 ~- venituri din desfasurarea = 1.000lei

unui memorandumCheltuieli totale = 11.000leidin care:- cheltuieli cu impozitul pe profit = 1.200lei- cheltuieli de protocol = 2.000lei- cheltuieli din desfasurarea = 800leiunui memorandumcalculul bazei la care se aplica cota de 2%, se determina astfel:Ch. protocol admise = (V.t. – V.neimpoz) – (Ch.t. – Ch. protoc. – Ch. imp. prof.curent – Ch. afer. venit. neimpoz.)(10.000 – 1.500 – 1.000) – (11.000 – 1.200 – 2.000 – 800) = 7.500 – 7.000 = 500lei500 x 2% = 10leisau(10.000 –11.000) – 1.500 – 1.000 + 1.200 + 2.000 + 800 = 500500 x 2% = 10leiDesi exista o pierdere contabila, datorita faptului ca prin ajustarea acesteipierderi din punct de vedere fiscal s-a obtinut profit fiscal, caz în care se poate deducesuma de 10lei din baza de impozitare.În speta prezentata de d-voastra pot fi deduse cheltuielile cu deplasareadistribuitorilor în limita cheltuielilor de protocol stabilite ca în exemplele de mai sus.(Solutie oferita în luna august 2008)

-19-Problema:Pentru bonurile fiscale cu valoare de peste100 ron platite cu cardul mai estenecesara factura fiscala pentru decontare?!

Solutie:Actul normativ care reglementeaza profitul impozabil este Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Titlul II al acestei legiprevede la art. 19 ca baza impozabila a profitului se calculeaza ca diferenta între~ 62 ~veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri,dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugacheltuielile nedeductibile.Veniturile si cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt celeînregistrate în contabilitatea proprie, potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Înregistrarile în evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe bazaînscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajeazaraspunderea persoanelor care l-au întocmit.Cheltuielile înregistrate în contabilitate, care au la baza un document justificativ,potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune,dupa caz, sunt recunoscute de legea fiscala.Modelul formularelor utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a fostreglementat de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1714/2005 privind aplicareaprevederilor Hotarârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor

comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privindîntocmirea si utilizarea acestora, cu modificarile aprobate prin Omfp nr. 293/2006.Ordinul ministrului finantelor publice nr. 293/2006 reglementeaza faptul ca, bonulfiscal emis, a carui valoare este de pâna la suma de 100lei, inclusiv, poate fi utilizatpentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor, daca este stampilat si are înscrisedenumirea cumparatorului, codul unic de înregistrare al acestuia sau codul numeric, încazul persoanelor fizice care desfasoara activitati independente.Bonul fiscal se accepta ca document justificativ de înregistrare, pâna la valoareade 100 ron, dar nu se poate deduce TVA.Pentru bonurile fiscale, cu valori mai mari de 100lei, platite cu cardul estenecesara factura pentru a putea deduce cheltuielile respective, deoarece numaiaceasta are rol de document justificativ.Din informatiile minimale pe care trebuie sa le contina factura, rezulta:- numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identificafactura in mod unic;- data emiterii facturii;- denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazute în Codulfiscal, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura;- denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare ale cumparatorului debunuri sau servicii, dupa caz;-denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) din Codul fiscal12) in definireabunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi;- data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasariiunui avans, cu exceptia cazului in care factura este emisa inainte de datalivrarii/prestarii sau incasarii avansului;~ 63 ~- baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutiresau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele,risturnele si alte reduceri de pret etc. (Solutie oferita în luna august 2008)

-20-Problema:Va rog sa-mi raspundeti daca mai este în vigoare legea care se refera la scutireafirmelor de plata impozitului pe profit în primii 5 ani în care se fabrica un produsînregistrat la OSIM, initial sub forma de cerere de inventie, urmând procedurile legale cutermene cuprinse între 2,5 si 4 ani pâna la validarea brevetului? Daca este în vigoareaceasta lege care este numarul ei?

Solutie:Aplicarea unei inventii înseamna fabricarea unor produse sau folosirea unuiprocedeu/metoda pentru obtinerea unor produse, cu conditia ca aceasta inventie sa fienoua, sa implice o activitate inventiva si sa poata fi aplicata industrial.Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile

ulterioare, Titlul II, art. 38, alin. (12), veniturile realizate din aplicarea unei inventiibrevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, aufost scutite de la plata impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare,calculati de la data începerii aplicarii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului,potrivit legii.Data de depozit a unei cereri de brevet de inventie este data la care suntînregistrate la OSIM urmatoarele:a) o cerere de brevet de inventie, în limba româna;b) informatii care sa permita stabilirea identitatii celui care solicita sau care sa permitacontactarea lui de catre OSIM;c) o parte care constituie descrierea inventiei pentru care se solicita în cerereacordarea brevetului de inventie.Toate actele depuse la OSIM constituie depozitul national reglementar.Daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de Legea brevetelor, cererii de brevetde inventie i se aloca un numar la care se asociaza data de depozit. Acest numar sidata de depozit sunt înscrise în Registrul national al cererilor de brevet de inventiedepuse si ambele se înscriu pe formularul cererii de brevet de inventie si pe fiecarepagina a descrierii, revendicarilor, rezumatului si desenelor, chiar daca acestea suntdepuse ulterior.Numarul din Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse va fifolosit în toate notificarile OSIM si în comunicarile solicitantului sau persoaneiinteresate, legate de procedurile pe care le urmeaza cererea de brevet de inventie.Durata de valabilitate a unui brevet de inventie este de 20 de ani, cu începere dela data de depozit.~ 64 ~Pentru ca titularul unui brevet sa fi beneficiat de scutire de la plata impozitului peprofit, pâna la data aparitiei Legii nr. 343/2006 de modificare si completare a Coduluifiscal, trebuiau sa fie îndeplinite cumulativ mai multe conditii:- sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotarârii definitive a Oficiuluide Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie;- sa existe documente eliberate de Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci dincare sa rezulte ca brevetul de inventie a fost în vigoare pe perioada pe care s-a solicitatscutirea de impozit pe profit;- sa existe o evidenta contabila, pâna la nivel de balanta, din care sa rezulte caveniturile si cheltuielile înregistrate sunt aferente aplicarii brevetului de inventie. Ladeterminarea impozitului pe profit se iau în calcul si cheltuielile de conducere siadministrare, inclusiv cele comune, proportional cu raportul dintre veniturile obtinute dinaplicarea brevetului de inventie fata de veniturile totale realizate la nivel de societate;- profitul astfel calculat sa fie obtinut în limita perioadei de 5 ani de la primaaplicare.În cazul în care brevetul de inventie se referea numai la o parte a unei instalatiisau a unei activitati tehnologice, iar din evidenta primara nu rezultau date referitoarenumai la profitul obtinut din aplicarea inventiei, se proceda mai întâi la stabilirea ponderiiinstalatiei sau a activitatii în volumul întregii activitati si pe aceasta baza se determinapartea din profitul obtinut prin aplicarea brevetului de inventie.

Scutirea de la plata impozitului pe profit se calcula de catre fiecare societate careîndeplinea conditiile mai sus prezentate, fara a mai fi necesar a se comunica organelorfiscale teritoriale acest lucru. Singurul mod prin care se facea cunoscut faptul ca sebeneficia de scutire de la plata impozitului pe profit, era faptul ca se înscriau datelerespective în Declaratia 101 privind impozitul pe profit, aprobata prin Omfp nr. 35/2005pentru aprobarea modelului si continutului formularelor 101 "Declaratie privind impozitulpe profit", 120 "Decont privind accizele" si 130 "Decont privind impozitul la titeiul si lagazele naturale din productia interna", la rd. 41.2 - "impozit pe profit scutit", asa cum afost completat de Omfp nr. 79/2007 si Omef nr 101/2008 privind aprobarea modelului sicontinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilorcu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursã.În acelasi timp era necesara si completarea registrului de evidenta fiscala,conform prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 870/2005, cu modificarileulterioare.Prevederea de la art. 38, alin. (12), lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la neimpozitarea veniturilorrealizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricareaprodusului sau aplicarea procesului, s-a aplicat numai pâna la data de 31 decembrie2006, chiar daca cei 5 ani nu s-au încheiat înca.~ 65 ~Au ramas în vigoare numai prevederile Titlului III, art. 47 , lit. a) din Codul fiscal,potrivit carora, veniturile obtinute prin aplicarea efectiva în tara de catre titular sau, dupacaz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, nu suntimpozabile, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii sicuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului.Sunt de asemenea neimpozabile si veniturile obtinute de titularul brevetului caurmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie.In cazul în care drepturile sunt transmise partial, venitul neimpozabil este venitul obtinutprin transmiterea partiala a drepturilor.In ceea ce priveste ultimele modificari legislative care reglementeaza brevetelede inventie, mentionam ca acestea au fost introduse prin Legea nr. 28/2007 pentrumodificarea si completarea Legii nr. 64/1991, privind brevetele de inventie, republicatasi Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, din 21 mai 2008.Din punct de vedere fiscal nu mai exista nicio prevedere care sa acorde scutiri dela plata impozitului pe profit pentru veniturile obtinute din aplicarea unei inventii. (Solutieoferita în luna august 2008)

-21-Problema:In activitatea mea zilnica ma confrunt cu problema deplasarilor fie in tara, fie instrainatate, ale diversilor salariati si in special ale directorului societatii. Astfel dedeplasari imi ridica probleme in sensul ca nu se respecta, in primul rand, regimulutilizarii Ordinelor de deplasare, in sensul ca nu se intocmesc astfel de documente. Pede alta parte, ulterior, se justifica deplasarile prin prezentarea unor documente care

presupun cheltuielei cum ar fi: 1.cheltuielile cu diurna; 2.cheltuielile de protocolefectuate cu ocazia intalnirilor cu partenerii de afaceri interni sau externi; 3.cheltuielilecu transportul, in situatia in care se inchiririaza o masina pentru deplasarea prinlocalitatea unde se efectueaza deplasarea; 4.cheltuielile cu carburantii, atunci canddeplasarea se efectueza cu masina societatii; 5.cheltuieli cu taxele speciale cetrebuiesc achitate in tarile U.E. in cazul deplasarii cu autovehicule. Intrebare: In cemasura aceste cheltuieli pot fi considerate cheltuieli deductibile? In ceea ce privestedeplasarile cu autovehiculele societatii care este categoria de cheltuieli in care acesteas-ar incadra:cheltuieli cu transportul de persoane(ct.624), cheltuieli cucarburantii(ct.6022) sau cheltuieli cu deplasari, detasari(ct.625).

Solutie:În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit cafiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopulrealizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielilenedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.~ 66 ~Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie deactivitatea desfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, în cheltuieli dinexploatare, financiare si extraordinare.În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile seîmpart în trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibilePotrivit dispozitiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuateîn scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normativeîn vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile suntcheltuielile înregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilorsau executarea lucrarilor.Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri, potrivit dispozitiilor art. 21,alin. (2), lit. e) si cheltuielile de transport si cazare, în tara si strainatate, efectuatepentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilateacestora.În normele metodologice date în aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/4004,

cu modificarile si completarile ulterioare(H.G. nr. 1579/2007 si OG nr. 106/2007),persoanele fizice asimilate se refera, dar nu limitativ la:- directorii care îsi desfasoara activitatea prin mandat, conform legii,- alte persoane fizice asimilate administratorilor asa cum sunt prevazute delegea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarileulterioare,- persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, însituatia în care societatea suporta cheltuielile cuvenite acestora.Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului saucontractul de administrare/mandat.Angajatii trimisi în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporarbeneficiaza de:- în strainatate:- indemnizatie zilnica în valuta, denumita diurna, în vederea acoperirii cheltuielilorde hrana, a celor marunte, uzuale, precum si a costului transportului în interiorullocalitatii în care îsi desfasoara activitatea;~ 67 ~- în suma zilnica în valuta, în limita careia personalul trebuie sa-si acoperecheltuielile de cazare.- în tara:- salariul stabilit potrivit reglementarilor în vigoare, pe toata durata deplasarii, încazul personalului care îsi mentine calitatea de salariat;- indemnizatie lunara în lei calculata în raport cu salariul de baza si sporul devechime.Delegarea sau detasarea salariatilor se dispune în scris de catre conducerea unitatii.Drepturile salariale aferente muncii prestate la locul detasarii si cheltuielile de detasarese platesc de unitatea la care se efectueaza detasarea, cu exceptia cazurilor când prinCodul muncii se prevede altfel.Când detasarea se face într-o functie pentru care este stabilit un salariu mai mare,salariatul detasat are dreptul la acest salariu, în conditiile prevazute de lege.Salariatii trimisi în delegare sau detasare în tara sau în strainatate au dreptul saprimeasca un avans în numerar, stabilit în raport cu numarul zilelor de deplasare.Acest avans nu poate fi mai mare decât totalul cheltuielilor de delegare sau dedetasare pentru 30 de zile calendaristice.Acordarea avansului si justificarea acestuia se fac în conditiile prevazute dereglementarile legale privind operatiunile de încasari si plati în numerar prin casieriaunitatilor.Justificarea sumelor acordate se face pe baza de documente, cu exceptiacheltuielilor pentru diurna, în termen de 3 zile de la înapoierea din delegatie.În cazul cheltuielilor medicale efectuate în valuta este necesar si avizul policliniciide specialitate.În situatia în care, în unele tari, potrivit practicii existente pe plan local, nu seelibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre autoritati, sumele cheltuite sejustifica pe baza de declaratie data pe propria raspundere.În tarile în care România are reprezentante, declaratia se confirma de catreaceste reprezentante, daca pentru obtinerea acestei confirmari nu sunt necesare

cheltuieli de deplasare.Sumele în valuta folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fararespectarea conditiilor în care au fost acordate se recupereaza de la cei care nu potface dovada cheltuirii lor, în conditiile legii.Eventualele penalitati de întârziere se calculeaza în lei, pe baza cursului deschimb valutar la data depunerii sumei datorate.Pentru personalul care se deplaseaza în interesul unitatii trimitatoare se vaîntocmi formularul Ordin de deplasare (delegatie), formular aprobat prin Ordinul~ 68 ~ministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiarcontabile, cu modificarile ulterioare.Potrivit dispozitiilor Hotarârii Guvernului nr. 1860 din 21 decembrie 2006 privinddrepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioadadelegarii si detasarii în alta localitate, precum si în cazul deplasarii, în cadrul localitatii,în interesul serviciului, salariatilor detasati sau delegati sa îndeplineasca anumite sarcinide serviciu în localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea în care îsi aulocul permanent de munca pe teritoriul României li se pot deconta cheltuielile detransport efectuate la ducere si la înapoiere.Cheltuielile de aceasta natura sunt considerate deductibile din punct de vederefiscal în baza documentelor justificative.Calatoriile pot fi efectuate:- cu avionul;- pe calea ferata;- pe caile de navigatie fluviala;- cu mijloace de transport în comun auto;- cu mijloace de transport auto ale unitatii - la nivelul consumului lunar decombustibil stabilit potrivit legii;- cu autoturismul proprietate personala - la nivelul a 7,5 l benzina/100 kmparcursi si numai cu aprobarea conducerii unitatii;Se deduc si taxele de rezervare a locurilor - la nivelul tarifului.Nu se admit la decontare urmatoarele tipuri de cheltuieli:- taxe percepute suplimentar pentru bagaje personale;- cheltuielile de transport ale persoanelor care au asigurat transportul gratuit decatre unitate;- cheltuielile de transport pentru înapoiere în cazul în care salariatii, dupaterminarea delegarii sau detasarii, au ramas sa-si efectueze concediul de odihna saudatorita altor cauze de ordin personal.Salariatii trimisi în strainatate pot sa calatoreasca cu trenul sau cu avionul.Cheltuielile de transport care mai sunt considerate deductibile din punct de vederefiscal, în acest caz, sunt urmatoarele:a) cheltuielile pentru transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun la si dela aeroport, gara, autogara sau port, în cazul în care acestea sunt situate în altalocalitate;b) cheltuielile de transport efectuate în localitatea unde se executa delegarea saudetasarea, cu mijloacele de transport în comun, dus-întors, pe distanta dintre gara,

aerogara, autogara sau port si locul delegarii sau detasarii ori locul de cazare;~ 69 ~c) cheltuielile de transport pe distanta dintre locul de cazare si locul delegarii saudetasarii;d) taxele pentru trecerea podurilor;e) taxele de traversare cu bacul;f) taxele de aeroport, gara, autogara sau port;g) alte taxe privind circulatia pe drumurile publice, prevazute de dispozitiile legale învigoare.Cheltuielile de transport se deconteaza si în urmatoarele cazuri:a) persoana este chemata, înainte de terminarea misiunii, din localitatea unde se aflaîn delegare sau detasare;b) persoana întrerupe delegarea sau detasarea si se înapoiaza în localitatea loculuiei de munca obisnuit, din cauza incapacitatii temporare de munca, dovedita cu certificatmedical.Sumele deductibile sunt:- în cazul transportului cu avionul, indiferent de nivelul tarifului;- în cazul calatoriei cu trenul - la nivelul tarifului la vagon de dormit, un loc încuseta de 2-4 locuri;- în cazul transportului cu mijloace auto - se admite la deducere în situatia în carecheltuielile totale care trebuie suportate de catre unitate sunt inferioare tarifelorpracticate la calatoria cu avionul;Pentru îndeplinirea programului stabilit se pot închiria, atât mijloace de transportîn vederea deplasarii în grup, în interiorul tarii de destinatie, cât si diferite mijloace decomunicatii, cu acordul prealabil al conducatorului unitatii trimitatoare, decontareacheltuielilor aferente urmând sa se faca, potrivit legii, pe baza de documentejustificative.În cazul personalului care se deplaseaza cu mijloace auto, inclusiv cu celeproprietate personala, unitatile trimitatoare avanseaza sumele necesare pentru platacarburantilor si a lubrifiantilor, tinând seama de consumul specific al acestora, precum sipentru plata taxelor rutiere, de transbordare sau a altor asemenea cheltuieli, inclusivasigurarea pentru raspunderea civila, respectiv cartea verde.În cazul deplasarilor efectuate în afara teritoriului României, salariatilor li se potdeconta si alte tipuri de cheltuieli considerate deductibile din punct de vedere fiscal:- costul transportului;- costul documentatiilor;- costul mostrelor;- costul altor materiale sau obiecte necesare pe durata deplasarii;~ 70 ~- cheltuielile medicale pentru vaccinuri specifice unor tari cu clima greu desuportat;- cheltuielile cu decesul în strainatate si transportul în tara al celor decedati;- cheltuielile pentru obtinerea vizelor de intrare în tarile respective;- taxele de înscriere si/sau participare la congrese, conferinte, simpozioane,seminarii, colocvii, alte reuniuni, manifestari stiintifice, manifestari culturale, manifestari

artistice, manifestari sportive, precum si alte asemenea manifestari, în conditiile stabilitede organizatori.- cheltuielile de: transbordare, alte asemenea cheltuieli, asigurarea pentruraspunderea civila (cartea verde) în cazul deplasarilor efectuate cu mijloace auto;- comisioanele platite pentru rezervarea: locurilor în camerele de hotel, locurilorîn mijloacele de transport;- taxele de aeroport;- convorbiri telefonice, telex, comisioane de schimb, diferentele de tarif la cazaresi altele asemenea, necesare îndeplinirii misiunii, inclusiv cheltuielile de protocol.Cheltuieli se pot deconta în limita unei sume de pâna la 50% din totalul diurnei si alplafonului de cazare la care are dreptul personalul.Salariatilor trimisi în delegare în localitati situate la distante mai mari de 5 km delocalitatea în care îsi au locul permanent de munca, pe teritoriul României, si care nu sepot înapoia la sfârsitul zilei de lucru li se pot deconta cheltuielile de cazare efectuate, pebaza documentelor justificative.Prin cheltuieli de cazare se întelege:- tarifele sau chiria platita;- eventualele taxe obligatorii pe plan local;- costul micului dejun, atunci când acesta nu este inclus în tarif.Cheltuielile de cazare efectuate, pentru care exista documente justificative, suntconsiderate deductibile din punct de vedere fiscal inclusiv taxele de rezervare alocurilor.Plafoanele de cazare la care are dreptul personalul participant la diferitemanifestari cu caracter international sau la alte actiuni se acorda la nivelulcorespunzator tarifelor practicate de catre hotelurile în care au loc manifestarilerespective, pe baza comunicarii primite din partea organizatorilor sau a reprezentantilorRomâniei din tarile respective.În ceea ce priveste indemnizatia de deplasare a salariatilor pentru deplasari înRomânia cât si în strainatate, aceasta este recunoscuta în limita a de 2,5 ori nivelullegal stabilit pentru institutiile publice, fara a mai exista conditionarea realizarii de profitcontabil.~ 71 ~Aceasta schimbare intervenita în ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cuindemnizatia de deplasare, pe fundalul cadrului reglementativ in materie fiscala estepozitiva în special pentru acele entitati aflate la începutul activitatii sau in plin proces dedezvoltare, întrucât realizeaza, de regula, un important volum de investitii si nu potamortiza rapid efortul financiar, deci nu înregistreaza profit din motive justificate.Hotarârea Guvernului nr. 1860/2006 reglementeaza problematica indemnizatiei dedelegare si detasare pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice pe perioadadelegarii si detasarii în alta localitate.Indemnizatia zilnica de delegare sau detasare este stabilita la 13 lei pentru aceapersoana aflata în delegare sau detasare într-o localitate situata la o distanta mai marede 5 km de localitatea în care îsi are locul permanent de munca. Suma de 13 lei seacorda indiferent de functia pe care o îndeplineste persoana aflata in delegare saudetasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica în care îsi are locul de munca.Numarul zilelor calendaristice în care acea persoana se afla în delegare sau detasare

se socoteste de la data si ora plecarii pâna la data si ora înapoierii mijlocului detransport din si în localitatea unde îsi are locul permanent de munca, considerându-sefiecare 24 ore câte o zi de delegare sau detasare.În ceea ce priveste indemnizatia de deplasare în valuta, aceasta se diferentiazape doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara în careare loc deplasarea potrivit Anexei nr. 1 din H.G. nr. 518 din 10 iulie 1995, actualizata,privind unele drepturi si obligatii ale personalului român trimis în strainatate.Hotarârea mai sus mentionata prevede la cap. 2, art.2 ca: “Perioada pentru carese acorda diurna în valuta se determina în functie de mijlocul de transport folosit,avându-se in vedere:a) momentul decolarii avionului, la plecarea în strainatate, si momentul aterizariiavionului, la sosirea în tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere afrontierei de stat a României:b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloace auto prin punctele de trecere afrontierei sau de stat a României, atât la plecarea în strainatate, cât si la înapoierea întara.”În categoria a II-a se încadreaza:- ministii, secretarii de stat, secretarii generali, subsecretarii de stat;- personalul încadrat în functii asimilate acestora prin acte normative;- prefectii, subprefectii, primarul general si viceprimarul Capitalei, presedintii sivicepresedintii consiliilor judetene;- ambasadorii;- academicienii si membrii corespondenti ai Academiei Române;- seful Statului Major General, prim-loctiitorul si loctiitorii acestuia;- inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apararii Nationale, sefiidepartamentelor Ministerului Apararii Nationale si loctiitorii acestora;~ 72 ~- seful Statului Major al Trupelor de Uscat, seful Statului Major al Aviatiei si AparariiAntiaeriene, seful Statului Major al Marinei Militare, loctiitorii secretarilor de stat dincadrul unitatilor care au aceste functii.- emisarul special pe lânga coordonatorul special al pactului de stabilitate pentru Europade Sud-Est.Pentru personalul încadrat în functii superioare, diurna se majoreaza astfel:- cu 20% pentru ministrii de stat;- cu 50% pentru primul-ministru.În categoria I se încadreaza restul personalului.Sumele în valuta folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fararespectarea conditiilor în care au fost acordate potrivit legii, se recupereaza în valuta dela cei vinovati. Eventualele penalitati de întârziere se calculeaza în lei, pe baza cursuluide schimb valutar la data depunerii sumei datorate.Recuperarea avansului nejustificat sau a sumelor ramase necheltuite sinedepuse sau depuse peste termenele prevazute de lege, inclusiv a penalitatilor deîntârziere, se face pe baza de dispozitie emisa de catre conducatorul unitatiitrimitatoare.Potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privind

registrele si formularele financiar-contabile, cu modificarile ulterioare, documentelejustificative, dupa caz, sunt:- Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe - Cod 14-5-5)Documentul serveste ca:- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (învaluta si în lei), cu ocazia deplasarii în strainatate;- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa (în valuta) si în contabilitate.Se întocmeste într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuatepe întreaga durata a deplasarii.Circula:- la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli,exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare si calcululeventualelor penalizari de întârziere, care semneaza de verificare;- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe platadiferentei în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasarii,suma cheltuielilor efective depaseste avansul primit;- la casieria unitatii pentru plata diferentei, caz în care titularul de avans semneazapentru primirea diferentei respective, fara a se mai întocmi document distinct.- Chitanta pentru operatiuni în valuta (cod 14-4-1/a),~ 73 ~Serveste ca:- document justificativ pentru încasarile si platile în valuta efectuate în numerar;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa în valuta si în contabilitate.Se întocmeste la unitatile care efectueaza operatiuni în valuta, în doua exemplare,pentru fiecare suma în valuta, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta.Circula la depunator/platitor, exemplarul 1, cu stampila unitatii. Exemplarul 2 este folositca document de verificare a operatiunilor înregistrate în registrul de casa în valuta.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului(exemplarul 2).- Dispozitie de plata/încasare catre casierie (cod 14-4-4/a),Serveste ca:- dispozitie pentru casierie, în vederea achitarii în numerar a unor sume, potrivitdispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare,precum si a diferentei de încasat de catre titularul de avans în cazul justificarii unorsume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;- dispozitie pentru casierie, în vederea încasarii în numerar a unor sume care nureprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;- document justificativ de înregistrare în registrul de casa si în contabilitate, în cazulplatilor în numerar efectuate fara alt document justificativ.Se întocmeste într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:- în cazul utilizarii ca dispozitie de plata, când nu exista alte documente prin care sedispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);- în cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,procurare de materiale etc.;- în cazul utilizarii ca dispozitie de încasare, când nu exista alte documente prin care se

dispune încasarea (avize de plata, somatii de plata etc.).Se semneaza de întocmire la compartimentul financiar-contabil.Circula:- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza în cazurileprevazute de lege;- la persoanele autorizate sa aprobe încasarea sau plata sumelor respective;- la casierie, pentru efectuarea operatiunii de încasare sau plata, dupa caz, si sesemneaza de casier; în cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma;- la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuareaînregistrarilor în contabilitate.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa.Prin depunerea decontului de cheltuieli pentru deplasari externe, pe versoformularului sunt justijicate toate sumele cheltuite, inclusiv diurna.Pentru deplasarile la intern se utilizeaza Ordinul de deplasare(delegatie) cod14-5-4) Acesta serveste ca:- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea;- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate;~ 74 ~- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;- document justificativ de înregistrare în contabilitate.Se întocmeste într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana careurmeaza sa efectueze deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate învederea procurarii de valori materiale în numerar.Circula:- la persoana împuternicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare;- la persoana care efectueaza deplasarea;- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirmesosirea si plecarea persoanei delegate;- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelorjustificative anexate la acesta de catre titular la întoarcerea din deplasare sau cu ocaziaprocurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit, avându-se în vedereeventualele penalizari si semnând pentru verificare.În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este maimare decât avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se întocmesteDispozitie de plata catre casierie cod 14-4-4.În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai micidecât avansul primit, diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune lacasierie pe baza de dispozitie de încasare cod 14-4-4.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:- denumirea unitatii;- denumirea si numarul formularului;- numele, prenumele si functia persoanei delegate; scopul, destinatia si duratadeplasarii; stampila unitatii; semnatura conducatorului unitatii; data;- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii si plecarii în/din delegatie; stampila unitatii;semnatura conducatorului unitatii;- ziua si ora plecarii; ziua si ora sosirii; data depunerii decontului; penalizari calculate;

avans spre decontare;- cheltuieli efectuate: felul actului si emitentul, numarul si data actului, suma;- numarul si data chitantei pentru restituirea diferentei; diferenta de primit/restituit;- semnaturi: conducatorul unitatii, controlul financiar preventiv, persoana care verificadecontul, seful de compartiment, titularul de avans.De mentionat este faptul ca, formularele prezentate nu sunt tipizate, dar au rol dedocument justificativ pentru înregistrarea în evidenta contabila a cheltuielilor respective.Prin întocmirea si înregistrarea lor sunt respectate si cerintele impuse de Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art.21, alin. (4), lit. f), potrivit careia dovada efectuarii unor operatiuni în contabilitate seface cu documente justificative.Evidenta cheltuielilor de delegare(detasare) se tine cu ajutorul ct. 625”Cheltuielicu deplasari, detasari si transferari”. (Solutie oferita în luna august 2008)~ 75 ~

-22-Problema:Mijloacele fixe daca sunt amortizate integral, trebuie scoase din uz si casate,chiar daca se mai pot folosi, iar daca sunt casate se mai pot folosi?

Solutie:Agentii economici, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, auobligatia evidentierii în contabilitate, în conturi distincte, a mijloacelor fixe si a amortizariiacestora.Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare completamortizata sau cu valoarea de intrare ramasa nerecuperata se face cu aprobareaconsiliului de administratie, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe se va proceda lavalorificarea acestora.Procedura de valorificare prin vânzare (licitatie sau negociere directa) sau princasare va fi aprobata de catre consiliul de administratie sau de catre responsabilul cugestiunea patrimoniului.Casarea mijloacelor fixe se va face de catre o comisie de casare numita prindecizia organului care a aprobat scoaterea din functiune.Cu ocazia casarii se va proceda la dezmembrarea mijloacelor fixe si lavalorificarea acestora, astfel:vânzarea componentelor rezultate în urma dezmembrarii;utilizarea componentelor rezultate la executarea altor mijloace fixe din cadrulunitatii. Evaluarea componentelor se va face de catre comisia de casare;valorificarea ca materiale nerecuperabile.Mentinerea în functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, asanatatii si a mediului (mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval, masini deconstructii si de gospodarie comunala, masini de ridicat etc.) dupa expirarea durateinormale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic întocmit deorganisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate în domeniul de

activitate al mijlocului fix.În concluzie, în cazul în care mijloacele fixe complet amortizate mai pot fi folositeîn activitatea dumneavoastra, acestea nu trebuie casate sau scoase din functiune.Mijloacele fixe complet amortizate trebuie casate în situatia în care nu mai au nicioutilitate sau în cazul în care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului. (Solutieoferita în luna august 2008)~ 76 ~

-23-Problema:Va rugam sa ne raspundeti la urmatoarele întrebari :1. Asigurarea de viata platita de firma în beneficiul unui angajat (asociat) estedeductibila în limita celor 200 euro/an ?2. Daca nu, daca se impoziteaza integral pe firma se poate mentine pe firma ?3. La fel pt. asigurare de sanatate ?

Solutie:Din punctul de vedere al angajatuluiÎn vederea impunerii, sunt asimilate salariilor orice sume sau avantaje de naturasalariala ori asimilate salariilor. În baza art. 55 alin. (3) litera g) din Codul fiscal,avantajele primite în legatura cu o activitate dependenta includ si primele de asigurareplatite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii,la momentul platii primei respective, altele decât cele obligatorii.La stabilirea venitului impozabil se au în vedere si avantajele primite de persoanafizica, cum ar fi contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica saude o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptiaprimelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei în materie.Pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de lasuportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile deaceasta natura ale lunii în care sunt platite primele de asigurare.De asemenea, potrivit punctului 117 din Norme metodologice de aplicare aCodului fiscal, nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul dinsalarii primele de asigurare voluntara de sanatate.În concluzie, din punctul de vedere al angajatului situatia este clara: atâtasigurarile de viata, cât si asigurarile de sanatate sunt considerate avantaje asimilatesalariilor si sunt impozitate ca atare.Din punctul de vedere al angajatoruluiPotrivit art. 21 alin. (3) litera k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele deasigurare voluntara de sanatate sunt deductibile în limita unei sume reprezentândechivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant.Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului de 200 euro estecursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a României la dataînregistrarii cheltuielilor.Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, cheltuielile cu primele de

asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în~ 77 ~domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit Legii95/2006, asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care unasigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unuinumar de asigurati expusi la producerea riscului de îmbolnavire, si îi indemnizeaza, înconformitate cu clauzele stipulate în contractul de asigurare, pe cei care sufera unprejudiciu, din fondul alcatuit din primele încasate, precum si din celelalte veniturirezultate ca urmare a activitatii desfasurate de asigurator si fac parte din gamaasigurarilor facultative conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile înRomânia, cu modificarile si completarile ulterioare.Asiguratii pot primi indemnizatii atât pentru acea parte a cheltuielilor cu serviciilemedicale care excedeaza pachetului de servicii medicale de baza acoperite de sistemulde asigurari sociale de sanatate, cât si pentru coplati, daca acest lucru este prevazut încontractul de asigurare voluntara de sanatate. Nu fac obiectul acestei legi asigurarilepentru boli profesionale si accidente de munca si serviciile medicale furnizate sub formade abonament.Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa încheie contracte de asigurarevoluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau în grup, acordate ca beneficiiaditionale la drepturile salariale ale acestora, în scopul atragerii si stabilizariipersonalului angajat. În cadrul asigurarilor voluntare de sanatate raporturile dintreasigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc prin vointapartilor, sub forma pachetelor de servicii, si sunt mentionate în contractul de asigurarevoluntara de sanatate.Pe de alta parte, în baza art. 21 alin. (4) litera k) din Codul fiscal, cheltuielile cuprimele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse înveniturile salariale ale angajatului, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.Putem deduce de aici, ca per a contrario, în cazul în care aceste sume sunt incluse înveniturile salariale sunt deductibile la calculul profitului impozabil.Asistam asadar la o necorelare legislativa grava în ceea ce priveste impozitareaprimelor de asigurare la nivelul salariatului cu cea la nivelul angajatorului. Pe de-o parte,la nivelul salariatului aceste sume sunt asimilate salariului în vederea impunerii iar pede alta parte avem un text de lege care prevede ca în cazul în care aceste prime nusunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, nu sunt deductibile la calcululprofitului impozabil. Atât asigurarile de viata cât si cele de sanatate sunt incluse înveniturile de natura salariala, singurele exceptate de la aceasta regula sunt pensiilefacultative în limita a 200 euro pe an.Putem conchide astfel ca atât asigurarile voluntare de sanatate, cât si asigurarile deviata:la nivelul salariatului sunt asimilate salariului în vederea impunerii;la nivelul angajatorului sunt deductibile la calcul profitului impozabil.~ 78 ~Problema apare însa, la asigurarile voluntare de viata care ne limiteaza nivelul dedeductibilitate la 200 euro. Desi, la o prima vedere pare a fi o facilitate fiscala oferita delegiuitor, în fapt se limiteaza nivelul de deductibilitate pentru asigurarile voluntare de

sanatate la nivelul acestei sume. Modul de impozitare al asigurarilor voluntare desanatate este descurajant. Legiuitorul nu stimuleaza acordarea sumelor angajatilor subaceasta forma. . (Solutie oferita în luna august 2008)

-24-Problema:As dori sa stiu daca retin impaozitul de 10%asupra dividendelor la data platiiacestora, pe care apoi îl declar si achit la bugetul de stat sau nu retin impozit.

Solutie:Repartizarea profitului unei societati cu capital integral de stat se face potrivitdispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului lasocietatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integralsau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, aprobata cu modificari prin Legeanr. 769/2001.Conform prevederilor acestui act normativ, începând cu exercitiul financiar alanului 2004, la societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitulcontabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit se repartizeaza pe urmatoareledestinatii, daca prin legi speciale nu se prevede altfel:a) rezerve legale;b) alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevazute de lege;c) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;d)constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate dinîmprumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursarii ratelorde capital, platii dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestor împrumuturiexterne;e) alte repartizari prevazute de lege;f) participarea salariatilor la profit;g)minimum 50% repartizat ca dividende;g) profitul nerepartizat pe destinatiile mai sus prezentate se repartizeaza la alterezerve si constituie sursa proprie de finantare.Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividenderevine societatii care le distribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este datade 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata dividendelor.În cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.~ 79 ~Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalulsocial varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede laart. 67 ca dividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala aasociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de ladata aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În cazcontrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, lanivelul dobânzii legale.

Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, ci numai în cazul încare asociatii societatii solicita în mod imperios acest lucru.Potrivit dispozitiilor Legii societatilor comerciale nr.31/1990, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare, nu se pot distribui dividende decât din profiturideterminate potrivit legii.Legislatia în vigoare prevede mai multe situatii:_ asociatul/actionarul este persoana juridica româna,_ asociatul/actionarul este persoana juridica straina_ asociatul/actionarul este persoana fizica româna,_ asociatul/actionarul este persoana fizica nerezidenta.În varianta în care asociatul/actionarul este persoana juridica româna, Legea nr.343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,prevede doua variante de impunere, în functie de cota de participare:-10% aplicata asupra dividendului brut platit de o persoana juridica româna uneialte persoane juridice române, daca beneficiarul dividendelor detine mai putin de 15%,respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la dataplatii dividendelor, pe o perioada de 2 ani împliniti pâna la data platii dividendelor,- nu se impun în cazul în care daca beneficiarul dividendelor detine minim 15%,respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acestuia la dataplatii dividendelor, pe o perioada de 2 ani împliniti pâna la data platii dividendelor.Prevederile de mai sus se aplica începând cu anul 2007, inclusiv pentru sumeleramase nerepartizate din anii anteriori si se repartizeaza ca dividende începând cu anul2007.Dividendele primite de o persoana juridica româna de la o alta persoana juridicaromâna se înregistreaza conform Omfp nr. 1752 , cu modificarile aduse prin Omef nr.2374/2008, într-un cont de venituri din imobilizari financiare.~ 80 ~Cu ajutorul contul 761”Venituri din imobilizari financiare” se tine evidentaveniturilor obtinute ca urmare a detinerii de titluri de participare si/sau interese departicipare, respectiv dividendele de încasat sau încasate aferente titlurilor imobilizate.În cazul prezentat, nu retineti impozit pe dividende, iar în Declaratia 100 treceti„0”. . (Solutie oferita în luna august 2008)

-25-Problema:Achizitionam combustibil din Marea Britanie pe care il utilizam pentru alimentareaautoturismelor de curse proprii (ocazional se si comercializeaza catre terte persoanefizice si juridice), combustibil pentru care furnizorul achita accize in tara de origine(acestea fiind incluse pe factura de achizitie).In 09.02.2007 la indicatia unui inspector de la Administratia Finantelor Publice,SC AUTO SOLUTION SRL se declara cf Declaratiei 010, platitor de accize.Nedeclarând si neachitând aceste accize in Romania (considerând ca nu areobligatia de a le declara si achita) societatea primeste somatie de declarare si achitarea accizelor.Doresc sa stiu, in primul rând daca trebuie sa mai declaram ceva suplimentarsumelor din factura furnizorului si cum renuntam la optiunea de platitor accize din

Declaratia 010, fara a plati amenda si fara obligatia de a depune declaratia aferentaanului 2007?

Solutie:In conformitate cu prevederile art.164 si 165 din Codul fiscal, produseleaccizabile armonizate , intre care se afla si produsele energetice – combustibilul, suntsupuse accizelor la momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentulimportului lor in acest teritoriu, iar acciza devine exigibila in momentul eliberarii pentruconsum a produselor accizabile.Intrucat in cauza este vorba de o achizitie intracomunitara de produse energetice– combustibil, eliberate deja in consum in statul membru si ca atare produse cu accizeplatite, in astfel de situatii sunt aplicabile dispozitiile Sectiunii a 52 din Codul fiscal-Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite.Asa cum se mentioneaza la aceasta sectiune (art.1924 – 1926), in cazul in careprodusele eliberate deja in consum intr-un stat membru, sunt detinute in scopuricomerciale in Romania, acciza va fi perceputa in Romania. In consecinta, societateacare achizitioneaza combustibil din teritoriul comunitar - Marea Britanie, pentru al utilizape teritoriul Romaniei, pe langa faptul ca devine platitor de acciza si ca atare trebuie sase declare platitor de acciza, are si obligatia de a anunta organul fiscal competent (Autoritatea Nationala a Vamilor prin organele sale teritoriale) despre achizitiarespectiva, anterior efectuarii acesteia si de a achita acciza in ziua lucratoare imediat~ 81 ~urmatoare celei in care s-au receptionat produsele ( pct.184 din Normele de aplicare aCodului fiscal aferente Sectiunii 52).Mai trebuie mentionat ca, produsele energetice vor circula intre statul membru deachizitie, in care au fost eliberate deja in consum, si Romania, insotite de documentulde insotire simplificat, document care se vizeaza de organul fiscal competent la datareceptiei produselor achizitionate si pe baza caruia operatorul economic din MareaBritanie poate solicita restituirea accizelor platite in acest stat. (Solutie oferita în lunaaugust 2008)

-26-Problema:Care este modalitatea de calcul si declarare a accizei in cazul unor subansambleale unor bijuterii din aur achizitionate din Cehia (UE) si care urmeaza a fi comercializatain Romania?

Solutie:Potrivit dispozitiilor prevazute la Cap.2 – alte produse accizabile- din Codul fiscal,produsele accizabile mentionate la art.207 ( lit.f) - bijuterii din aur si/sau platina cu codulNC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor) din acest capitol, sunt supuse accizelor,nivelul acestora fiind cel mentionat in Anexa nr.1 la Codul fiscal.Pentru bijuterii, in anul 2008 acciza este de 15% aplicat la pretul de achizitie, incazul produselor accizabile provenite din teritoriul comunitar, termenul de plata alaccizei fiind ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionateprodusele – art. 207 alin.(7) lit.b si art.210 alin.(2) din Codul fiscal.

Intrucat in adresa nu se precizeaza daca aceste subansamble suntcomercializate ca atare – produse finite, sau ca materii prime, pot doar spune caprevederile legale sus mentionate sunt aplicabile in situatia in care aceste subansamblese incadreaza la codul tarifar NC NC 7113 19 00 si sunt comercializate ca produsefinite.Ce mai trebuie de stiut este ca, operatorii economici care achizitioneaza dinteritoriu comunitar produsele accizabile prevazute la art.207 – cafea, bijuterii, produsede parfumerie, etc- trebuie sa se inregistreze la autoritatea fiscala ca platitor de accizasi totodata sa solicite autoritatii fiscale competente – Autoritatea Nationala a Vamilor –autorizatie pentru achizitii intracomunitare, modelul de cerere si documentele necesaresunt cele prevazute in anexa nr.29 la Normele de aplicare a Codukui fiscal, aprobateprin Hotararea Guvernului nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.Anexez prezentei acest model.____________________________________________________________________________| | Nr. înregistrare .............. | Data ............|______________________|_________________________________|__________________CEREREprivind acordarea autorizatiei de operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate

~ 82 ~(atasati numarul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informatiile complete)____________________________________________________________________________1. Numele |||_________________________________________|_______________________________| 2. Adresa | Judetul ........... Sectorul ...| | Localitatea ...................| | Strada .................. Nr. ..| | Bloc ... Scara ... Etaj ... Ap.| | Cod postal ..................|_____________________________________|____________________________________|| 3. Telefon ||_______________________________|___________________________________________| 4. Fax |_______________________________________|____________________________________| 5. Adresa e-mail ||________________________|__________________________________________________| 6. Codul de identificare fiscala ||_________________________________________|_________________________________| 7. Numele si numarul de telefon al || reprezentantului legal sau al altei || persoane de contact ||_________________________________________|_________________________________| 8. Descrierea activitatilor economice || desfasurate în România ||_________________________________|________________________________________| 9. Numele, adresa si codul fiscal al | | persoanelor afiliate cu operatorul ec.______________________________________|____________________________________|| 10. Daca operatorul economic este | |persoana juridica, numele, adresa si || codul numeric personal al fiecarui || administrator; se vor anexa si cazierele|| judiciare ale administratorilor ||______________________________________|____________________________________|| 11. Aratati daca operatorul economic (sau în cazul în care | _ _

| operatorul economic este persoana juridica, oricare dintre |_| Da |_| Nu| administratorii sai) a fost condamnat definitiv în ultimii || 5 ani pentru infractiunile prevazute în legislatia fiscala ||_________________________________________________________|_______________|| 12. Anexati certificatul de atestare fiscala sau, dupa caz, extrasul de rol privind obligatiile fiscale labugetul de stat, precum si cazierul fiscal al operatorului economic|___________________________________________________________________________| 13. Anexati copia situatiilor financiare anuale (bilant) din ultimii doi ani ||__________________________________________________________________________|| 14. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor de accize|______________________________________________________________________|| 15. Anexati un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului |Comertului, din care sa rezulte:capitalul social, asociatii, obiectul de |activitate, administratorii, precum si copia certificatului deînregistrare |eliberat potrivit reglementarilor legale în vigoare ||___________________________________________________________________________| II. INFORMATII PRIVIND LOCUL UNDE URMEAZA SA FIE RECEPTIONATE PRODUSELE| (pentru fiecare locatie se depune separat câte o parte a II-a)|___________________________________________________________________________| 1. Adresa locului unde se receptioneaza | Judetul ........... Sectorul ..| produsele | Localitatea ................| | Strada .................. Nr. ..

~ 83 ~| | Bloc ... Scara ... Etaj ... Ap.| | Cod postal ..................|____________________________________|____________________________________|| 2. Enumerati tipurile de produse || accizabile ce urmeaza a fi achizitionate| |si tarile de provenienta ||____________________________________|____________________________________|| III. INFORMATII PRIVIND GARANTIA|_______________________________________________________________________|| 1. Tipul de garantie propusa ||_______________________________|____________________________________|| 2. Suma propusa pentru garantie ||_________________________________|____________________________________|| 3. În cazul unui depozit în bani, anexati scrisoarea de bonitate bancara|___________________________________________________________________________| 4. În cazul unei garantii bancare, anexati urmatoarele: | Numele, adresa si telefonulgarantului propus.| Declaratia garantului propus cu privire la intentia de a asigura garantia bancara pentru o suma siperioada de timp specificata. (Scrisoare de garantie bancara).|__________________________________________________________________________|Cunoscând dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul penal, declar ca datele înscrise înacest formular sunt corecte si complete._________________________ _______________Semnatura solicitantului Data(Solutie oferita în luna august 2008)

-27-Problema:Am preluat o societate cu activitate de baza cresterea pasarilor ouatoare, si nusunt lamurita cu conturile folosite în balanta preluata de la vechiul contabil,adica:1.achizitia pasarilor 361=401 achiztie pasari corect din punctul meu de vedere368=121 dif de pret, adica au luat în greutate si ? nu vad corect 345=711 înregistrare

oua? nu stiu daca e corect 711=345 descarca gestiunea nu stiu daca e corect5311=701 încasare din vânz oua corect din punctul meu de vedere 5311=4427 tvacolectata soldul contului 5311 este de 19000 la sfârsit de luna sold cont 121 creditor69975 sold 117 creditor 55000 cont 691 nu are în balanta? va rog frumos sa ma ajutaticum sa fac corect?1.înregistrare oua 2.vânzare oua 3.descarcare gestiune 4.care este corelatiaconturilor 5.cum se trece 711 în bilant deoarece are trecuta o suma care nu stiu deunde vine. obs. :firma este srl, platitoare de tva, platitoare de impozit pe profit

Solutie:Înregistrarile specifice unei societati, a carei activitate este cresterea pasarilorouatoare se împart în doua categorii si anume :~ 84 ~I. CONTABILITATEA ANIMALELOR SI PASARILOR care constituie ocategorie distincta de active circulante materiale, cu operatii economice specifice sirelativ complexe, se realizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I,a. 361„Animale si pasari” sib. 368„Diferente de pret la animale si pasari”, care constituie grupa 36„Animale”.Din setul de înregistrari contabile specifice acestui tip de contabilitate , mentionez:1. Achizitii de animale si pasari prin cumparare:% = 401„Furnizori“361 „Animale si pasari“4426 „TVA deductibila“2. Înregistrarea sporului de crestere în greutate a pasarilor din productia proprie(se face cântarirea la sf.fiecarei luni):% = 711„Venituri din productia stocata“361 „ Animale si pasari“368 „Diferente de pret la animale si pasari“3. Facturarea vanzarilor de animale si pasari obtinute din productia proprie:411 „Clienti“ = %701„Venituri din vanzarea produselorfinite“4427 „TVA colectata“Si concomitent, descarcarea gestiunii cu pasarile livrate:711 „Venituri din productia stocata“ = %361 „Animale si pasari“368 „Diferente de pret laanimale si pasari“4. Facturarea si vanzarea pasari cumparate anterior :

411 „Clienti“ = %701 „Venituri dinvânzarea produselor finite“4427 „TVAcolectata“~ 85 ~si concomitent, descarcarea gestiunii cu marfa livrata care a facut obiectul unei achizitiianterioare:606 „Cheltuielile cu animalele si pasarile“ = %361 „Animale sipasari“ 368 „Diferente depret la animale si pasari“5. Sacrificarea animalelor si pasarilor in centre specializate (abatoare):- pentru cele provenite din productie proprie:711 „Venituri din productia stocata“ = %361 „Animale sipasari“ 368 „Diferente depret la animale si pasari“–pentru cele achizitionate prin cumparare:606 „Cheltuielile cu animalele si pasarile“ = %361 „Animale sipasari“ 368 „Diferente depret la animale si pasari“6. Obtinerea de produse finite dupa sacrificare:% = 711 „Venituri dinproductia stocata“345 „Produse finite“346 „Produse reziduale“7. Vânzarea produselor obtinute prin sacrificare:5311 „Casa în lei“ = %701 „Venituri din vânzarea produselorfinite“703 „Venituri din vânzarea produselorreziduale“4427 „TVA colectata“si concomitent, descarcarea gestiunii cu produsele vândute si obtinute prin sacrificare:711 „Venituri din productia stocata“ = %~ 86 ~345 „Produse finite“346 „Produse reziduale“8. Înregistrarea mortalitatii pasarilor:- din productie proprie:711 „Venituri din productia stocata “ = %361 „Animale si pasari“368 „Diferente de pret la animale si

pasari“- provenite prin achizitionare606 „Cheltuielile cu animalele si pasarile“ = %361 „Animale si pasari“368 „Diferente de pret laanimale si pasari“9. Imputarea animalelor si pasarilor disparute:461 „Debitori diversi“ = %758 „Alte venituri dinexploatare“4427 „TVA colectata“10. Incasarea deciziilor de imputatie:5311 „Casa în lei“ = 461 „Debitori diversi“De retinut este si faptul ca, concomitent cu toate înregistrarile specifice acesteiactivitati de crestere a pasarilor, se mai înregistreaza si consumurile diverse cum ar fide exemplu:cheltuieli cu furajele: 6026 = 3026cheltuieli cu combustibilul 6022 = 3022cheltuieli cu salariile : 641 = 421 ( cu toate inregistrarile privind asigurarile,impozitele si taxele aferente), etc.Toate cheltuielile diverse efectuate pentru întretinerea animalelor sau pasarilorse colecteaza în cadrul unei luni, prin înregistrarea în productie neterminata prin formulacontabila:331 = 711( se colecteaza cheltuielile din grupa 6 ) pâna la valorificarea efectiva a animalelor saupasarilor.~ 87 ~La începutul exercitiului urmator (N + 1), pe baza notei de contabilitate si ainventarului efectuat anterior, se înregistreaza urmatoarele operatii privind productia încurs de executie:711 = 331Când are loc procesul de valorificare al pasarilor prin magazinele proprii dedesfacere în sistem en-detail, produsele se transfera din contul 361 „Animale si pasari“în contul 371”Marfuri” efectuându-se urmatoarele înregistrari contabile:1.Încarcarea gestiunii de marfuri:371„Marfuri” = 361 „Animale si pasari“si concomitent371 „Marfuri” = %368 „Diferente depret la animale si pasari“4428 „TVAneexigibila”2.Vânzarea marfurilor:5311 „Casa în lei” = %707 „ Venituri din

vânzarea marfurilor”4427 „TVAcolectata”3.Descarcarea gestiunii marfurilor vândute% = 371 „”Marfuri”607 „Cheltuieli privind marfurile “368 „Diferente de pret la animale si pasari“4428 „TVA neexigibila”II. CONTABILITATEA PRODUSELOR care are drept scop reflectarea în contabilitate arezultatului material al activitatii economice cu caracter productiv.Aceasta se realizeazacu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care constituie grupa 34, denumita „Produse”,din cadrul Planului general de conturi si anume:c. 341 „Semifabricate„,d. 345„Produse finite”,e. 346„Produse reziduale” si~ 88 ~f. 348„Diferente de pret la produse”.1. Obtinerea de produse finite la pret prestabilit (ex.: lapte, oua, miere):345 „Produse finite“ = 711 „Venituri din productia stocata“2. Înregistrarea diferentei de pret la sfârsitul lunii când se constata costul efectivmai mare/mai mic decât pretul prestabilit:711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret laproduse”sau348 "Diferente de pret la produse"= 711 "Variatia stocurilor"3. Vanzarea produselor finite:411 "Clienti" = %701 "Venituri din vânzareaproduselor finite"4427 "Taxa pe valoareaadaugata colectata"4. Descarcarea de gestiune de la sfarsitul lunii:711 "Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret laproduse"(doar cota parte aferenta cantitatii vândute)Daca vânzarea produselor finite are loc prin magazine proprii de desfacere însistem en-detail atunci se vor efectua si urmatoarele înregistrari contabile:1.Încarcarea gestiunii de marfuri:371 ”Marfuri” = 345 “Produse finite”si concomitent371 ”Marfuri” = %

378"Diferente de pret lamarfuri"~ 89 ~4428 “TVA neexigibil”2.Vânzarea marfurilor:5311”Casa în lei” = %707 “ Venituri din vânzareamarfurilor”4427 ”TVA colectata”3.Descarcarea gestiunii marfurilor vândute% = 371”Marfuri”607”Cheltuieli privind marfurile “378"Diferente de pret la marfuri"4428“TVA neexigibila”În ceea ce priveste diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor dinproductie proprie de retinut este si faptul ca acestea se determina la sfârsitul lunii, pebaza calculatiei costului efectiv din registrul de urmarire a realizarii bugetului de veniturisi cheltuieli si a productiei, partida denumita „Recapitulatia productiei, cheltuielilor sirezultatelor financiare”.Înregistrarea diferentelor care se stabilesc atât pentru productia obtinuta, cât sipentru cea iesita din gestiune ocazioneaza utilizarea contului 711 „Venituri din productiastocata”, care reflecta:_ în credit diferentele în plus (costul de productie mai mare decât pretul deevidenta prestabilit),_ iar în debit pe cele în minus, prin corespondenta cu contul 368 „Diferente de pretla animale si pasari”_ închiderea contului 711 "Variatia stocurilor" la sfârsitul lunii se efectueaza astfel:- cu sold creditor 711 "Variatia stocurilor" = 121 „Profit si Pierdere”- cu sold debitor 121„Profit si Pierdere” = 711 "Variatia stocurilor"- toate celelalte conturi de venituri se închid la sfârsitul perioadei cusoldurile loe creditoare prin înregistrarea: 121 = clasa 7 VenituriPentru întocmirea bilantului, soldul contului 711 se închide prin contul 121.Pentru întocmirea formularului ,,contul de profit si pierdere,, din cadrul situatiilorfinanciare anuale, în structura indicatorilor privind veniturile, soldul contului 711 se varaporta chiar daca în balanta acesta este închis.Referitor la urmatoarele întrebari formulate de dvs., raspunsul este:_ achizitia pasarilor 361=401 : este o înregistrare corecta;_ preluarea sau scaderea în în greutate 368=121: nu este o înregistrare corecta,corect fiind asa cum am mentionat anterior fie 368 = 711 sau 711=368;~ 90 ~_ obtinerea oualelor 345=711: este o înregistrare corecta, oul fiind considerat unprodus finit rezultat din cresterea pasarilor;_ descarcarea de gestiune 711=345: este o înregistrare corecta;_ vânzarea produselor catre populatie 5311=701: trebuie completata cu T.V.A.

colectata, astfel:5311 = %7014427_ soldul contului 5311 nu are relevanta asupra înregistarilor contabile efectuate;_ daca soldul contului 121 este creditor pentru suma de 69.975 lei, înseamna cafirma a înregistrat profit în anul fiscal 2007. În structura acestui sold trebuie sa seregaseasca atât profitul anului 2007 cât si productia neterminata de pasari si ouaexistenta la data de 31.12.2007;_ soldul creditor al contului 117 trebuie sa reprezinte profitul contabil aferent aniloranteriori anului 2007, profit care nu a fost repartizat nici la data de 31.12.2007;_ daca nu exista rulaje la contul 691 si firma a înregistrat profit, trebuie saprocedati la verificarea modului de calcul a profitului impozabil aferent anuluifiscal 2007 si sa depuneti la organul fiscal o declaratie de impozit pe profit cod101 rectificativa. Impozitul pe profit datorat în urma recalcularii urmeaza a fiachitat la bugetul general consolidat si majorarile de întârziere pentru intervalulcuprins între data depunerii bilantului pe 2007 si data achitarii se calculeazaautomat prin fisa sintetica de evidenta pe platitor.Pentru a verifica ce reprezinta suma din bilant raportata pentru soldul contului711, vizualizati înregistrarile contabile efectuate înainte de închiderea prin 121. (Solutieoferita în luna august 2008)

-28-Problema:Societatea noastra a primit în anul 2007, prin contract, un împrumut pe termenscurt de la actionarul unic din Belgia; în contract se precizeaza numai sumaîmprumutata si rata dobânzii, neexistând nicio referire la impozitele ce trebuie platite înRomânia.În anul iulie 2008 societatea a rambursat împrumutul pentru suma prevazuta încontract, inclusiv dobânda aferenta; nu s-a calculat impozit pe dobânda cu retinere lasursa. Necalculându-se impozit pe dobânda cu retinere la sursa se considera ca s-arenuntat la conventia de evitare a dublei impozitarii?Care este cota de impozit pe dobânda la împrumut si care este modalitatea decalcul a impozitului?~ 91 ~Solutie:Dobânzile obtinute de un nerezident de la o persoana juridica româna suntvenituri impozabile obtinute din România.Impozitul datorat se calculeaza astfel:a) fie prin aplicarea cotei de 10% asupra dobânzilor acordate daca sunt îndeplinitecumulativ urmatoarele conditii:beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta într-unstat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru,situat într-un alt stat membru;

beneficiarul efectiv al dobânzilor sa detina minimum 25% din valoarea/numarultitlurilor de participare la persoana juridica româna;la data înregistrarii venitului din dobânda detine participatia minima de 25% pe operioada neîntrerupta de cel putin 2 ani care se încheie la data platii dobânzii.b) fie prin aplicarea cotei de 16% în cazul în care nu sunt îndelinite conditiile de maisus.Impozitul se calculeaza, respectiv se retine în momentul platii venitului si sevireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-aplatit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, în lei, la bugetul de stat, lacursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, valabilîn ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti.Începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobânzile obtinute dinRomânia de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, suntscutite de impozit, daca beneficiarul efectiv al dobânzilor detine minimum 25% dinvaloarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica româna, pe o perioadaneîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dobânzii.Ca regula generala, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu careRomânia a încheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care seaplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din România nu poatedepasi cota de impozit, prevazuta în conventie, care se aplica asupra acelui venit.În situatia în care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabiledecât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitaremai favorabile.Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri, societateadin Belgia avea obligatia de a va prezenta, în momentul realizarii venitului, certificatulde rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta.În cazul în care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta în acest termen, se aplicacota de impozit de 10%, respectiv de 16%, dupa caz.În momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederileconventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului în cadrultermenului legal de prescriptie, în conditiile în care certificatul de rezidenta fiscala~ 92 ~mentioneaza ca societatea din Belgia a avut rezidenta fiscala în Belgia, pentru toataperioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenta fiscalaprezentat în cursul anului pentru care se fac platile este valabil si în primele 60 de zilecalendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei în care se schimba conditiile derezidenta.În scopul evitarii dublei impuneri a fost reglementata Conventia din 4 martie 1996între Guvernul României si Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri siprevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital. Potrivit acesteiconventii, dobânzile provenind din România sunt impozabile în Belgia. Totusi, acestedobânzi pot fi impuse în România, însa daca persoana care încaseaza dobânzile estebeneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10% din aceasta suma.Aplicarea cotei de 10% din conventia de evitare a dublei impuneri care prevedeimpunerea în statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit,

întrucât în Belgia se acorda credit fiscal pentru impozitul platit în România, înconformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.În cazul când în România s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederiledin conventiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut în plus poate firestituita la cererea societatii din Belgia.Pentru restituirea impozitului retinut în plus se depune o cerere de restituire aimpozitului platit în plus la societatea din România, care va fi verificata de organul fiscalîn a carui raza teritoriala se afla sediul societatii române. Pe baza verificarii efectuate deorganul fiscal, restituirea impozitului catre societatea din Belgia se va face prinintermediul societatii din România.Societatea din România trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscalacompetenta pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celuipentru care s-a platit impozitul.În concluzie:1. În situatia în care nu exista certificat de rezidenta fiscala:Se plateste impozit pentru dobânzile acordate prin aplicarea unei cote de 10% încazul în care sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta într-unstat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru,situat într-un alt stat membru;beneficiarul efectiv al dobânzilor sa detina minimum 25% din valoarea/numarultitlurilor de participare la persoana juridica româna;la data înregistrarii venitului din dobânda detine participatia minima de 25% pe operioada neîntrerupta de cel putin 2 ani care se încheie la data platii dobânzii.Se plateste impozit pentru dobânzile acordate prin aplicarea unei cote de 16% în cazulîn care nu sunt îndeplinite cumulativ conditiile de mai sus.~ 93 ~2. În situatia în care exista certificat de rezidenta fiscala:Se plateste impozit pentru dobânzile acordate prin aplicarea unei cote de 10%potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri.În speta, chiar daca nu s-a retinut impozitul pentru dobânzile acordate vasugeram sa platiti impozitul aferent pâna la data de 25 august 2008 potrivit proceduriide mai sus. Concomitent, solicitati societatii din Belgia restituirea sumei platite în pus,respectiv impozitul ce trebuia virat statului român.În cazul în care nu ati retinut impozitul nu înseamna ca ati renuntat la conventiade evitare a dublei impuneri. Daca pâna în mometul platii impozitului, respectiv pâna ladata de 25 august 2008, societatea din Belgia va prezinta certificatul de rezidentafiscala aplicati impozitul prevazut în conventia de evitare a dublei impuneri. În cazul încare nu va prezinta certificatul de rezidenta fiscala aplicati prevederile din Codul fiscal.Daca ulterior platii impozitului, societatea din Belgia va prezinta certificatul de rezidentafiscala din care reiese ca aceasta a avut rezidenta fiscala în Belgia, pentru toataperioada în care s-au realizat veniturile din România veti proceda la regularizareaimpozitului în cadrul termenului legal de prescriptie prin depunerea unei cereri derestituire a impozitului platit în plus la organul fiscal competent. (Solutie oferita în luna

iulie 2008)

-29-Problema:În cazul în care se acorda tichete cadou ca prima de vacanta, acestea suntasimilate din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii sau sunt considerate cheltuielinedeductibile?

Solutie:Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate într-o relatie de angajare, înbaza unui raport de munca reglementat de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cumodificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichetecadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele carese încadreaza în cheltuielile sociale. Angajatorii acorda angajatilor proprii tichetecadou, în limita sumei prevazute în bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii,într-o pozitie distincta de cheltuieli denumita "Tichete cadou" pentru cheltuieli sociale.Potrivit Codului fiscal, în categoria cheltuielilor sociale sunt incluse si costulprestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii sipentru membrii de familie ai acestora.~ 94 ~Din punctul de vedere al angajatoruluiPotrivit art. 21 alin. (3) din Codul fiscal, cheltuielile sociale sunt deductibile la calcululprofitului impozabil în limita unei cote de pâna la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilorcu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile sicompletarile ulterioare.Aceste avantaje trebuie prevazute în contractele de munca, sub forma costuluiprestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii simembrii de familie ai acestora.Asadar, cheltuielile sociale sunt deductibile limitat. Per a contrario, ceea cedepaseste cota de 2% asupra fondului de salarii realizat anual reprezinta cheltuialanedeductibila la calculul profitului impozabil.Din punctul de vedere al angajatuluiPotrivit art. 55 alin. (4) litera a) din Codul fiscal, costul prestatiilor pentru tratament siodihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, nueste inclus în veniturile salariale si nu este impozabil, în întelesul impozitului pe venit.Acest beneficiu este acordat de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane,astfel cum este prevazut în contractul de munca.Desi prevederile art 12 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadousi a tichetelor de cresa au fost modificate de Legea 343/2006, numai prevederilereferitoare la obligatiile fiscale stabilite potrivit Legii nr. 571/2003, cu modificarile sicompletarile ulterioare au fist abrogate. În opinia noastra, abrogarea expresa a acestuiarticol nu conduce neaparat la concluzia ca aceste cheltuieli ar fi cuprinse în venitulimpozabil al salariatilor. Aceasta întrucât la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, cheltuielile

sociale de genul celor specificate acolo nu sunt impozabile în întelesul impozitului pevenit.În baza punctului 11.2 din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legiinr. 193/2006, asupra sumelor corespunzatoare tichetelor cadou acordate de angajatornu se calculeaza si nu se retin nici pentru salariat, nici pentru angajator contributiileobligatorii de asigurari sociale, prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul publicde pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazute de Legea nr. 76/2002 privindsistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarilesi completarile ulterioare, contributiile obligatorii pentru asigurarile de sanatate,prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarileulterioare. Angajatorii nu datoreaza pentru sumele corespunzatoare tichetelor cadou sitichetelor de cresa acordate angajatilor nici contributia de asigurari pentru accidente demunca si boli profesionale, prevazuta de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentruaccidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare.~ 95 ~Consideram ca prevederile acestea sunt înca în vigoare deoarece, prin Legea 343/2006au fost abrogate nmai prevederile referitoare la Codul fiscal. (Solutie oferita în luna iulie2008)

-30-Problema:O societate din România acorda dividende unei societati din Cipru care detine95% din capitalul societatii române. Care este cota de impozit pe dividende în acestcaz.1. Situatia în care exista certificat fiscal?;2. Situatia în care Nu exista certificat fiscal!?

Solutie:1. În cazul în care nu exista cerificat de rezidenta fiscala se aplica prevederiletitlului V Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti si impozitul pereprezentantele firmelor straine înfiintate în România din Codul fiscal.Astfel, dividendele obtinute de un nerezident de la o persoana juridica românasunt venituri impozabile obtinute din România. Impozitul datorat se calculeaza prinaplicarea cotei de 16% asupra dividendelor brute.Impozitul se calculeaza, respectiv se retine în momentul platii dividendelor si sevireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-auplatit dividendele. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, în lei, la bugetul de stat,la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, valabilîn ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti.În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau

asociatilor pâna la sfârsitul anului în care s-au aprobat situatiile financiare anuale,impozitul pe dividende se declara si se plateste pâna la data de 31 decembrie a anuluirespectiv.Sunt scutite de impozit, dividendele platite de societatea din România societatiicipriote daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:societatea din Cipru este înfiintata în baza legii cipriote, supusa impozitului peprofit cipriot;societatea din Cipru detine minimum 15% din capitalul social al societatii dinRomânia, conditie îndeplinita în cazul dumneavoastra. Conditia de detinereminima va fi de 10% începând cu anul 2009;la data înregistrarii venitului din dividende detine participatia minima de 15% pe operioada neîntrerupta de cel putin 2 ani.Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este încheiata,aceasta scutire nu se va acorda.~ 96 ~În situatia în care persoana juridica româna poate face dovada ca perioadaminima de detinere a fost îndeplinita dupa data platii, persoana juridica româna, poatecere restituirea impozitului platit în plus.Conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are în vedere operioada de 2 ani consecutivi, împliniti la data platii dividendelor.2. În cazul în care exista cerificat de rezidenta fiscalaCa regula generala, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu careRomânia a încheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care seaplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din România nu poatedepasi cota de impozit, prevazuta în conventie, care se aplica asupra acelui venit.În situatia în care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabiledecât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitaremai favorabile.Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri, societateacipriota are obligatia de a prezenta societatii din România, în momentul realizariivenitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta dinstatul sau de rezidenta. În cazul în care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta înacest termen, se aplica cota de impozit de 16%. În momentul prezentarii certificatului derezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se faceregularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescriptie, în conditiile în carecertificatul de rezidenta fiscala mentioneaza ca societatea cipriota a avut rezidentafiscala în Cipru, pentru toata perioada în care s-au realizat veniturile din România.Certificatul de rezidenta fiscala prezentat în cursul anului pentru care se facplatile este valabil si în primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptiasituatiei în care se schimba conditiile de rezidenta.În scopul evitarii dublei impuneri a fost reglementata Conventia din 16 noiembrie1981 între guvernul Republicii Socialiste România si guvernul Republicii Cipru. Potrivitacestei conventii, dividendele platite de catre societatea din România se impun în statulcipriot. Totusi, aceste dividende pot fi impuse si în România, dar impozitul astfel stabilitnu poate depasi 10% din suma bruta a dividendelor. Aplicarea cotei de 10% asupra

dividendelor brute din conventia de evitare a dublei impuneri care prevede impunerea înstatul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, întrucât statulcipriot acorda credit fiscal pentru impozitul platit în România, în conformitate cuprevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.În cazul când în România s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederiledin conventiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut în plus poate firestituita la cererea societatii cipriote.Pentru restituirea impozitului retinut în plus se depune o cerere de restituire aimpozitului platit în plus la societatea din România, care va fi verificata de organul fiscal~ 97 ~în a carui raza teritoriala se afla sediul societatii române. Pe baza verificarii efectuate deorganul fiscal, restituirea impozitului catre societatea cipriota se va face prin intermediulsocietatii din România.Societatea din România trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscalacompetenta pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celuipentru care s-a platit impozitul.În concluzie:1. În situatia în care nu exista certificat de rezidenta fiscala:Nu se plateste impozit pe dividende în cazul în care sunt îndeplinite cumulativurmatoarele conditii:societatea din Cipru este înfiintata în baza legii cipriote, supusa impozitului peprofit cipriot;societatea din Cipru detine minimum 15% din capitalul social al societatii dinRomânia;la data înregistrarii venitului din dividende detine participatia minima de 15% pe operioada neîntrerupta de cel putin 2 ani.Se plateste impozit pe dividende, prin aplicarea cotei de 16% asupra dividendelorbrute în cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile de mai sus.2. În situatia în care exista certificat de rezidenta fiscala:Nu se plateste impozit pe dividende în cazul în care sunt îndeplinite cumulativurmatoarele conditii:societatea din Cipru este înfiintata în baza legii cipriote, supusa impozitului peprofit cipriot;societatea din Cipru detine minimum 15% din capitalul social al societatii dinRomânia;la data înregistrarii venitului din dividende detine participatia minima de 15% pe operioada neîntrerupta de cel putin 2 ani.Modul de impozitare din legislatia interna este mai favorabil decât cel dinconventia de evitare a dublei impuneri, motiv pentru care se aplica prevederile dinlegislatia interna.În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile de mai sus, dividendele platite de catresocietatea din România se impun în statul cipriot. Totusi, aceste dividende pot fi impusesi în România, dar impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10% din suma bruta adividendelor. . (Solutie oferita în luna iulie 2008)

-31-Problema:La sfarsitul anului 2007 s-a repartizat tot profitul in 1068.~ 98 ~În ce conditii ne putem folosi de banii din acest cont si ce inregistrari se fac.Îl putem folosii pentru investitii?Daca da, exista facilitati privind profitul brut reinvestiti?

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilorfinanciari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generala aasociatilor/actionarilor stabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeaza la:- rezerve ,- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezervelegale, rezervestatutare sau contractuale si alte rezerve.Rezervele legale, ct.1061- se constituie anual din profitul brut, înainte dedeterminarea impozitului pe profit, în procent de 5% pâna ce aceasta va atinge a cinceaparte din capitalul social subscris si varsat. Rezervele legale pot fi utilizate numai pentrudestinatiile pentru care au fost constituite.Rezerve statutare sau contractuale, ct. 1063 – se constituie anual din profitulnet, conform prevederilor statutare prin hotarârea adunarii generale a asociatilor sauactionarilor.Alte rezerve, ct. 1068 – se constituie din profitul net sau din alte surse, în modfacultativ, utilizate la acoperirea pierderii contabile sau alte scopuri, potrivit hotarâriiadunarii generale a asociatilor sau actionarilor, inclusiv pentru majorarea capitaluluisocial.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriutoate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui contse înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducerea

capitalului social,~ 99 ~- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2007 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa ramâna ca suma nerepartizata.Rezerva legala se constituie într-un procent de 5% aplicat asupra profituluicontabil, stabilit înainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% dincapitalul social.Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vederefiscal.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiuluiîncheiat sumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare.121 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"117 855.000„Rezultatul reportat”Rezulta ca la 31 decembrie 2007 singura înregistrare pe care o faceti, în cazul încare societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.În anul 2008, se închide contul de profit si pierdere 121 si contul 129.În exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pâna la sfârsitul anului sau în anii urmatori.~ 100 ~În continuare consideram ca în luna septembrie 2008 adunarea generalastabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende.Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentrumajorarea capitalului, se fac urmatoarele înregistrari:117 = 1068 855.000lei

"Rezultat reportat" "Alte rezerve"1068 = 1011855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent în ct.117, se poate înregistra si astfel:117 = 1012 855.000lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.In ceea ce priveste repartizarea profitului anului 2007 în contul de rezerve 106,alte rezerve decâz cele legale, înregistrarea în contabilitate în anul 2008 este:117 = 1068 155.000lei„Rezultatul reportat” „Alte rezerve”Sumele din profitul net repartizate în contul de rezerve, pot fi utilizate în principal,conform reglementarilor contabile în vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005, pentru, asa cum a fost modificat prin Ordinul ministruluieconomiei si finantelor nr. 2374/2008:- majorarea capitalului, potrivit legii( 106 = 101 ),- acoperirea pierderilor contabile înregistrate în perioadele anterioare(106 = 117)~ 101 ~- decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, în cazuloperatiunilor de reorganizare (106 = 456) etc.Sfatul nostru este ca pe viitor sa lasati profitul nerepartizat, deoarece potrivitmodificarilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008 privindmodificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentruaprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17,aplicabile de la 1 ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra înregistrarilorefectuate cu privire la repartizarea profitului.Referitor la întrebarea d-voastra, nu este necesara repartizarea profitului net lasurse de finantare pentru efectuarea de investitii, deoarece reglementarile contabile numai impun acest lucru. Daca aveti disponibilul necesar, faceti pur si simplu achizitiilenecesare. De asemenea investitia se poate face pe baza unui contract de leasing sauprintr-un împrumut bancarDe ex. presupunem ca achizitionati un spatiu, pastrând datele din prezentarea demai sus, se fac urmatoarele înregistrari contabile:

% = 404 238.000lei„Furnizori de212 imobilizari” 200.000„Constructii”4426 38.000„TVA deductibila”Recuperarea valorii cladirii se face pe baza cheltuielilor cu amortizarea.Presupunând ca ati ales perioada de 30 de ani, veti amortiza 7.933,3lei/an.6812 = 2817.933,3lei„Chelt. de expl. „Amortiz. priv.priv. amortiz. cladirilor” imobiliz. necorp.”Functia ct. 106”Alte rezerve” nu mai impune utilizarea surselor repartizate dinprofitul net pentru achizitionarea de mijloace fixe. De asemenea, aceste repartizari nusunt limitative.Sumele repartizate în ct. 117”Rezultatul reportat” le veti putea utiliza în altescopuri atunci când adunarea generala va stabili acest lucru. Aceste sume nu suntsupuse impozitului pe dividende.În ceea ce priveste facilitatile acordate pentru profitul reinvestit, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu nu maicontine reglementari pentru restituirea impozitului pe profit aferent profitului contabilreinvestit in investitii. Singura prevedere în vigoare de aceasta natura se refera laîntreprinderile mici si mijlocii.~ 102 ~Potrivit dispozitiilor Legii nr. 346 din 14 iulie 2004, privind stimularea infiintarii sidezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, asa cum a fost modificata prin OrdonantaGuvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004,intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi care indeplinesccumulativ urmatoarele conditii:- au un numar mediu de salariati mai mic de 250,- realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro,echivalent in lei, sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei,- respecta criteriul de independenta.Intreprinderile mici si mijlocii se clasifica, in functie de numarul mediu de salariati si decifra de afaceri anuala neta sau activele totale pe care le detin, in urmatoarele categorii:a) microintreprinderi – au pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afacerianuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;b) intreprinderi mici – au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra deafaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, achivalent in lei;c) intreprinderi mijlocii – au intre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra deafaceri anuala neta de pana la 50 milioana euro, echivalent in lei, sau detin active totalecare nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro.Potrivit dispozitiilor art. 261 al Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii sidezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile ulterioare, din sumele ce sealoca anual prin bugetul de stat, o parte o reprezinta sprijinul pentru investiile efectuatein:

- echipamente tehnologice, respectiv in masini, unelte si instalatii,- computere si echipamente periferice ale acestora,- brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica,- cheltuieli de dezvoltare încorporate în imobilizari necorporale.Sumele acordate cu aceasta destinatie sunt limitate la cele platitecu titlu de impozit pe profitul reinvestit.Echipamentele tehnologice pentru care se poate solicita sprijin sunt cele din grupa 2,subgrupa 2.1 din H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea siduratele normale de functionare a mijloacelor fixe.Investitiile trebuie sa fie noi, sa nu fie achizitionate in sistem de leasing sau secondhand sau sa fie achitate prin efectuarea de plati compensatorii.Pot beneficia de de aceste alocatii bugetare, societatile care indeplinesc,cumulativ, urmatoarele criterii:- se incadreaza in criteriile de IMM-uri potrivit Legii nr. 346/2004, cumodificarile ulterioare,- nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa,faliment sau suspendare temporara a activitatii,- au capital social integral privat si isi desfasoara activitatea in Romania,- au cel putin un an de la infiintare la data depunerii cererii-tip pentru alocareade fonduri,~ 103 ~- si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata la bugetul de stat si bugetelelocale,- au incheiat anul fiscal anterior anului in curs cu bilant pozitiv si au reinvestit intot sau in parte profitul,- nu au aplicat amortizarea accelerata, prevazuta de Codul fiscal, pentrumijloacele fixe pentru care solicita fonduri,- nu au beneficiat in ultimii 3 ani de ajutor de stat (400RON, cumulat).Daca va încadrati în categoria întreprinderilor mici si mijlocii si daca vreti sa investitiprofitul în acea categorie de mijloace fixe expres prevazuta de lege, va rugam sareveniti cu date suplimentare pentru a va îndruma ce demersuri aveti de facut.Raspuns:

-32-Problema:Data primei ocupari este data inregistrarii bunului in evidentele contabile ca activcorporal fix. Societatea a construit in regie proprie si a facut acest lucru la01.03.2008.Daca apartamenele se vand peste cinci ani , inseamna ca si atunci vor ficonsiderate noi ? Pe toata aceasta perioada , apartamentele nu se amortizeaza ?"

Solutie:Având în vedere ca desfasurati doua tipuri de activitati, este foarte importanta,stabilirea înca de la data receptiei ,a destinatiei de utilizare a bunurilor:fie pentru vânzare;fie pentru activitatea sa economica, fiind utilizate ca spatii administrative;fie destinate închirierii. destinatiei bunurilor.În cazul unei constructii realizate în regie proprie, data primei ocupari este data

documentului pe baza caruia bunul este înregistrat în evidentele contabile drept activcorporal fix.Întradevar , prin lege (potrivit art. 141 alin. (2) lit. f)) se prevede ca o constructieeste considerata noua in sens fiscal, de la data primei ocupari, care coincide cu dataprocesului verbal de receptie, pana la data de 31 decembrie a anului urmator.În cazul dvs., presupunem ca este data de 01.03.2007 si nu 2008 daca va referitila acelasi imobil mentionat în primul bon valoric transmis.Dupa receptia finala a blocului, trebuie inregistrate apartamentele construite,individualizate pe fiecare tip : apartament de 1, 2 sau 3 camere.Odata cu efectuarea receptiei finale, inainte de terminarea formalitatilor deinregistrare la primaria teritoriala, investitia efectuata trebuie reconsiderata, în sensul cablocul trebuie sa iasa din regimul de imobilizare corporala, dobandind caracter de marface urmeaza a fi vanduta.Sustin acest punct de vedere in baza urmatoarelor elemente cunoscute:1) in momentul intabularii, operatiune urmata de declararea la primarie in vedereaimpozitarii, fiecare apartament din blocul respectiv va trebui individualizat si inregistratde sine-statator in evidenta contabila a firmei dvs.;~ 104 ~2) apartamentele nu se vand toate in acelasi moment, aceste fiind vandute perand, mai multor clienti. Din acest motiv va revine obligatia sa determinati costul deobtinere al fiecarui apartament, astfel incat la vanzarea unui apartament sa descarcaticorect si cheltuiala aferenta.3) deoarece se cunoaste faptul ca apartamentele sunt destinate vanzarii, firmadvs. nu trebuie sa incheie formalitati de dare infolosinta sau punere in functiune, operatiune care sa conduca implicit si la calculareaamortizarii, drept cheltuiala de exploatare;4) pentru apartamentele destinate vânzarii nu se calculeaza amortizare, singuracheltuiala de exploatare aferenta veniturilor din exploatare rezultate din vanzareafiecarui apartament este cea inregistrata in contul 607 “ Cheltuieli privind marfurile” incorespondenta cu contul 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”.În concluzie ,vom interpreta textul din Codul Fiscal ad literam, pentru ca legislatiaactuala nu se regasesc :precizari suplimentare referitoare la definirea unei constructii noiperioada pentru care este detinuta constructia ca fiind noua.În ce priveste aceasta problematica, legiuitorul se refera exclusiv la constructiilenou ridicate si instrainate cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmatorprimei ocupari. Deci orice imobil care a depasit data de 31 decembrie a anului urmatorprimei ocupari iese din sfera de aplicare a exceptiei.Având în vedere ca atât data primei ocuparii cât si receptia efectuata de dvs. s-aefectuat la data de 31 martie 2007 putem considera apartamentele detinute pentruvânzare, constructii noi, între data de 01 martie 2007 si 31 decembrie 2008. (Solutieoferita în luna iulie 2008)

-33-Problema:

Care este documentul de justificare in contabilitate (in afara de bonul de consum)in actiunile de promovare efectuate de producatori pentru bunurile acordate in modgratuit ca monstre pentru incercarea produselor in scopul stimularii vanzarilor sipromovarea pe piete noi.Produsele sunt acordate in vederea promovarii, persoanelor juridice prin careunitatea noastra face distributia.

Solutie:Acordarea cu titlu gratuit a mostrelor, în cadrul unor campanii promotionale, fiepentru încercarea produselor, fie pentru demonstratii la punctele de vânzare nureprezinta o livrare de bunuri.O.M.F.P. nr. 1752 / 2005, capitolul 2,sectiunea 7.3.2 Stocuri , punctul 126precizeaza ca în cazul în care exista decalaje între vânzarea si livrarea bunurilor,acestea se înregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietateaacesteia .~ 105 ~Astfel, bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistreaza ca iesiri din gestiune atâtla locurile de depozitare cât si în contabilitate, pe baza documentelor care confirmaiesirea din gestiune potrivit legii.Pentru aceasta este suficient sa întocmiti pe lânga bonul de consum si un avizde însotire a marfurilor.În aceste documente trebuie sa mentionati la destinatar :persoanele juridice beneficiare a acestor produse saumanifestarea expozitionala sau târgul la care participa firma dvs. încalitate de expozant.Aceleasi documente se întocmesc si în situatia în care oferiti gratuit acesteproduse pentru testarea de catre diverse firme potential-cumparatoare. Instructiunile deîntocmire ale avizului de însotire a marfurilor se regasesc în O.M.F.P. nr. 2226 din 27decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoaneleprevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.Avizul se întocmeste si în alte situatii decât pentru livrarea de bunuri numai dacaacest fapt a fost stabilit prin procedurile proprii ale firmei dvs.Exista posibilitatea sa consemnati acest mod de utilizare a avizului drept pentrucare va trebui sa înscrieti mentiunea "fara factura, mostre pentru ……".Pentru a demonstra organului de inspectie fiscala ca livrarea de bunuri sub formade mostre nu are caracter comercial, va recomandam sa prezentati si alte documentejustificative ale operatiunii cum sunt: comanda, contractul, cererea de oferta, oferta,invitatie de participare la un târg sau expozitie si orice alte documente pe care leconsiderati utile.Pentru mostre nu se emit facturi, motiv pentru care nu se raporteaza în declaratiarecapitulativa privind livrarile intracomunitare. (Solutie oferita în luna iulie 2008)

-34-Problema:

Societatea comercializeaza marfuri în regim duty-free scutite de la plataaccizelor.Aceste marfuri vin din tari membre UE. Originea marfurilor este non-UE., acestemarfuri ar trebui sa fie însotite, sa circule cu DAI?

Solutie:Da. pentru produse accizabileActul normativ care reglementeaza regimul vamal al marfurilor comercializate inregim duty-free, inclusive tipul acestora, este Ordonanta de urgenta a guvernuluinr.104/2002, aprobata si modificata prin Legea nr.132/2003, cu modificarile sicompletarile ulterioare.~ 106 ~La art.4 din actul normative se precizeaza ca, comercializarea marfurilor cuamanuntul, in valuta, in regim duty-free, se face numai in baza autorizatiei eliberata deMinisterul Economiei si Finantelor.In ceea ce priveste produsele accizabile comercializate in regim duty-free, potrivitpct.7 alin.(7) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prinHotararea guvernului nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,“Magazinele autorizate potrivit legii sa comercializeze produse în regim duty-freesunt asimilate antrepozitelor fiscale de depozitare în care pot fi depozitate atât bauturialcoolice cât si tutunuri prelucrate. Aceste magazine primesc produse accizabile înregim suspensiv în baza autorizatiilor de duty-free si pentru aceste produse nu sedatoreaza accize atunci când sunt achizitionate de persoane care se deplaseaza înafara spatiului comunitar”.Avand in vedere insa ca reglementarile legale in ceea ce priveste autorizatiile deduty-free nu au fost armonizate cu prevederile comunitare si ca atare in acest domeniunu exista un schimb de informatii cu statele membre ca in cazul antrepozitelor fiscale,si pentru ca un magazin duty-free sa poata primi marfuri dintr-un antrepozit fiscal situatintr-un stat membru in regim suspensiv de la plata accizelor, prin Ordinul ministruluifinantelor publice nr.771/2007 ( pct.6) s-a stabilit ca, “Operatorii economici care detinmagazine autorizate sa functioneze în regim duty free si care prin efectul legii suntasimilate antrepozitelor fiscale de depozitare în baza autorizatiei de duty free vor solicitaatribuirea codului de accize în vederea înscrierii în Registrul national al operatorilor deproduse accizabile armonizate. Pentru aceasta, operatorul economic va depune laautoritatea fiscala centrala o cerere însotita de autorizatia de duty free. Cererea vacontine informatii cu privire la datele de identificare ale operatorului economic si alemagazinelor pe care le detine.(2) Codul de accize care se atribuie operatorului economic autorizat safunctioneze în regim duty free si, respectiv, magazinului sau magazinelor pe care ledetine va fi stabilit prin decizie a Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produsesupuse accizelor armonizate si va fi înscris pe autorizatia de duty free.In consecinta, operatorii economici care detin autorizatii de duty-free, vor solicita siautorizatie de antrepozit fiscal de depozitare, autorizatie care contine printre alteleprodusele accizabile si codul de accize alocat , autorizatie recunoscuta de statelemembre. Ca atare, marfurile care vin din tarile membre UE vor fi insotite de DAI

indiferent de originea acestora., intrucat se presupune ca acestea vin dintr-un antrepozitfiscal situat in statul membru respectiv. . (Solutie oferita în luna iulie 2008)

-35-Problema:O soc com cod CAEN învatamânt primar acreditata.În opinia dumneavoastra plateste sau nu inpozit pe profit si care este cota deimpozit platita pentru profitul ramas si repartizat ca dividende?~ 107 ~Solutie:Activitatea de învatamânt este reglementata de Ordonanta de urgenta aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, cu modificarile sicompletarile ulterioare, de Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata, cumodificarile si completarile si Legea nr. 160/2007 pentru modificarea si completareaLegii învatamântului nr. 84/1995, republicata.Ordonanta Guvernului nr. 75/2005 reglementeaza faptul ca cel care furnizeazaeducatie este fie o institutie de învatamânt fie o alta persoana juridica care, potrivitstatutului sau, desfasoara activitate de învatamânt pe baza de programe legalautorizate, de formare initiala si continua.Activitatea de învatamânt se adreseaza prescolarilor, elevilor, studentilor si persoaneloradulte cuprinse într-o forma de educatie.Orice persoana juridica, publica sau privata, care doreste sa fie furnizoare deeducatie trebuie sa se supuna procesului de evaluare si acreditare, în conditiile legii.Evaluarea si acreditarea se face pentru fiecare nivel de învatamânt în parte, pentrufiecare tip de program de studii si de calificare profesionala.Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive:a) autorizarea de functionare provizorie, care acorda dreptul de a desfasura procesulde învatamânt si de a organiza, dupa caz, admiterea la studii;b) acreditarea, care acorda, alaturi de drepturile prevazute la lit. a), si dreptul de aemite diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educatiei siCercetarii si de a organiza, dupa caz, examen de absolvire, licenta, masterat, doctorat.Din întrebarea d-voastra rezulta ca ati parcurs pasii prevazuti la art 30 si 31 dinOrdonanta Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei si societatea afost acreditata, conform Ordinului ministrului educatiei si cercetarii, pentru a desfasuraactivitatea de învatamânt primar.Potrivit dispozitiilor Legii învatamântului, cursul primar constituie învatamântobligatoriu. Acesta poate fi numai de zi, cu exceptiile expres prevazute.În cadrul sistemului de învatamânt national este cuprins si învatamântulparticular. Pentru a putea functiona, în cadrul legal stabilit de Legea învatamântului,învatamântul particular trebuie sa fie organizat pe principiul nonprofit, sa dispuna depersonal didactic, baza materiala adecvata si resurse financiare. Sursele financiare secompun din taxe de scolarizare al caror cuantum este stabilit de fiecare unitate deînvatamânt.Baza materiala a unitatilor de învatamânt particular trebuie sa cuprinda: spatii

adecvate procesului de învatamânt, în proprietate sau închiriate; laboratoare proprii, cu~ 108 ~dotare corespunzatoare pentru un an în avans fata de anul scolarizat; biblioteca dotatacu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor si nivelului acestora.Patrimoniul unitatilor de învatamânt particular preuniversitar este proprietatea privata afondatorilor.Legea nr. 160/2007 prevede ca începând cu anul scolar 2007-2008 elevii dinînvatamântul preuniversitar obligatoriu, particular, beneficiaza de aceleasi drepturi ca sielevii din învatamântul de stat.Ca urmare a aplicarii acestor prevederi mai sus prezentate, societatea d-voastras-a comportat ca o societate comerciala înfiintata în conditiile Legii societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care areca obiect de activitate învatamântul primar obligatoriu, particular.Ca urmare a derularii acestei activitati societatea a realizat profit contabil la fineleanului 2007. Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilorfinanciari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generala aasociatilor/actionarilor stabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeaza la:- rezerve ,- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.Din profitul contabil, societatea poate repartiza o parte la rezerve, în functie dehotarârile adunarii generale a asociatilor/actionarilor. Contabilitatea rezervelor se tine pecategorii de rezerve: rezervelegale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.Rezervele legale, ct.1061- se constituie anual din profitul brut, înainte dedeterminarea impozitului pe profit, în procent de 5% pâna ce aceasta va atinge a cinceaparte din capitalul social subscris si varsat. Rezervele legale pot fi utilizate numai pentrudestinatiile pentru care au fost constituite.Rezerve statutare sau contractuale, ct. 1063 – se constituie anual din profitulnet, conform prevederilor statutare prin hotarârea adunarii generale a asociatilor sauactionarilor.Alte rezerve, ct. 1068 – se constituie din profitul net sau din alte surse, în modfacultativ, utilizate la acoperirea pierderii contabile sau alte scopuri, potrivit hotarâriiadunarii generale a asociatilor sau actionarilor, inclusiv pentru majorarea capitaluluisocial.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriu~ 109 ~

toate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui contse înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2007 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa ramâna ca suma nerepartizata. Sumele care depasesc aceste valorisunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiului încheiatsumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare.122 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"118 855.000„Rezultatul reportat”Rezulta ca la 31 decembrie 2007 singura înregistrare pe care o faceti, în cazul încare societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.În anul 2008, se închide contul de profit si pierdere 121 si contul 129.În exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de~ 110 ~855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pâna la sfârsitul anului sau în anii urmatori.În continuarea exemplului consideram ca în luna septembrie 2008 adunareagenerala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau ladividende.

Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentrumajorarea capitalului, se fac urmatoarele înregistrari:117 = 1068 855.000lei "Rezultatreportat" "Alte rezerve"1068 = 1011 855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent în ct.117, se poate înregistra si astfel:117 = 1012 855.000lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Daca ati hotarât ca în anul 2008 sa repartizati întreaga suma ladividende(pastram exemplul de mai sus), din punct de vedere contabil, înregistrarearepartizarii dividendelor în urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunareagenerala, se efectueaza astfel:121 = 117 855.000lei„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat”117 = 457 855.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 = % 855.000lei„ Dividende de plata” 5311 718.200„Casa”446 136.800~ 111 ~„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 136.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Veniturile sub forma de dividende se impun începând cu anul 2006, cu 16%.Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revinesocietatii care le distribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este data de 25inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata dividendelor.In cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul

social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede laart. 67 ca dividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala aasociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de ladata aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În cazcontrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, lanivelul dobânzii legale. Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, cinumai în cazul în care actionarii/asociatii societatii d-voastra va solicita în mod imperiosacest lucru.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.Fata de cele prezentate rezulta ca, puteti distribui profitul exercitiilor anterioarerepartizat în ct. 117, ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nu exista olimita de timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toata suma dinct. 117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 855.000lei se poate repartiza în luna mai 2008, 155.000lei,în luna septembrie 200.000lei, iar diferenta de 500.000lei poate sa ramâna încontinuare nerepartizata pentru anii urmatori.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt uratoarele:- în luna mai 2008117 = 457 155.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 155.000lei~ 112 ~„ Dividende de plata” 5311 130.200„Casa”446 24.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 24.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”- în luna septembrie 2008117 = 457 200.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 200.000lei„ Dividende de plata” 5311 168.000„Casa”446 32.000„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 32.000lei

„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”Diferenta de 500.000lei ramâne în ct. 117 si poate fi distribuita în anii urmatorisau poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social.Declararea impozitului pe dividende se face de catre societatea care a platitaceste venituri prin completarea formularului 100 „Declaratie privind obligatiile de platala bugetul general consolidat” formular care se depune la organul fiscal teritorial lunar,pana la data de 25 a lunii urmatoare la care se refera.Din punct de vedere fiscal, societatea este platitoare de impozit pe profitul obtinutdin desfasurarea activitatii de învatamânt primar obligatoriu particular. Nu îi sunt~ 113 ~aplicabile dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Titlul II, art. 15, alin. (1), lit. g) cu privire la scutirea de la plataimpozitului pe profit deoarece actul normativ face trimitere expresa la “institutiile deînvatamânt particular acreditate si autorizate”. Societatile comerciale care au în obiectulde activitate învatamântul, indiferent de grad, nu sunt exceptate de la plata impozituluipe profit. Cota de impozit pe profit este de 16%.În cazul impozitului pe dividende se întâlnesc urmatoarele cote de impunere:- 10%, când actionarii/asociatii sunt persoane juridice române,- 16%, când actionarii/asociatii sunt persoane fizice române,- nu se impoziteaza, atunci când actionarul/asociatul este persoana juridicaromâna si detine minimum 15% începând cu anul 2007, respectiv 10%, începând cuanul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe operioada neîntrerupta de 2 ani, împliniti pâna la data platii dividendelor,- nu se impoziteaza, atunci când actionarul/asociatul este persoana juridica strainarezidenta într-un alt stat membru al Uniunii Europene si care detine minimum 15%începând cu anul 2007, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile departicipare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada neîntrerupta de 2 ani,împliniti pâna la data platii dividendelor. (Solutie oferita în luna iunie 2008)

-36-Problema:Care este tratamentul fiscal al perisabilitatilor in procesul de productie si careeste temeiul legal ?

Solutie:Potrivit formulei de calcul al profitului impozabil, baza impozabila la care seaplica cota de impozit pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielileînregistrate de o societate în contabilitatea proprie, potrivit reglementarilor contabiledate în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarileulterioare. De asemenea se au in vedere si orice alte elemente similare veniturilor sicheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielilenedeductibile.Înregistrarea operatiunilor se face în registrele de contabilitate, iar pentru

verificarea înregistrarii corecte se întocmeste balanta de verificare, cel putin anual, laîncheierea exercitiului financiar, sau la termenele de întocmire a situatiilor financiareperiodice.În vederea stabilirii bazei impozabile, Titlul II al Codului fiscal, împarte cheltuielile în treigrupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibile~ 114 ~În grupa cheltuielilor cu deductibilitate limitata se încadreaza si cheltuielilereprezentând perisabilitatile.Prin perisabilitati se înteleg acele scazamintele care se produc în timpultransportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor. Procesul are loc ca urmarea unor transformari naturale cum sunt uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea,hidroliza, racirea, înghetarea, topirea, oxidarea, aderarea la peretii vagoanelor sauvaselor în care sunt transportate , descompunerea, scurgerea, îmbibarea, îngrosarea,împrastierea, farâmitarea, spargerea si inclusiv procesele de fermentare sau alteprocese biofizice.Actul normativ care reglementeaza limitele maxime ale perisabilitatilor, esteHotarârea Guvernului nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limiteleadmisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare.Perisabilitatile produse în conditiile prezentate, se aproba de managerul,directorul sau administratorul persoanei juridice, dupã caz, la nivelul cantitatilor efectivconstatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii mãrfurilor transportate, ainventarierii sau a predarii gestiunii, pâna la limitele prevãzute la art. 13 din H.G.831/2004.În cadrul prevederilor generale mai sunt amintite rezulta urmatoarele:- limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate în recipiente dinsticlã se aplicã si pentru ambalajele respective,- perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor deproduse existente în gestiune, stabilite dupa cântarire, numarare, masurare si prin alteasemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale învigoare, respectiv Omfp nr. 1753/2004 privind inventarierea elementelor de activ si depasiv,- limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilescla nivelul întregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prinaplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mãrfuri la pretul de înregistrare almãrfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru mãrfurile vândute în perioada cuprinsãîntre doua inventare,- aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc,- limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplica o singura datapentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, în functie de conditia delivrare stabilita între furnizor si beneficiar.Pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, cotele de perisabilitatidiferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, trebuie sa se încadreze în

limitele maxime de perisabilitate prevãzute pentru grupa respectivã de mãrfuri.Rezulta ca, pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele deperisabilitate stabilite conform HG nr. 831/2004, nu sunt deductibile din punct de vederefiscal.~ 115 ~Documentele ce trebuiesc întocmite nu sunt standardizate, acestea putând fiadaptate în functie de necesitatile proprii, în sensul micsorarii sau maririi acestuia, iarnumarul de exemplare poate fi mai mare atunci când se considera oportun.Formularele se pot tipari fata si verso, sau numai fata, în functie de specificulactivitatii, de utilizare a tehnicii de calcul la întocmirea acestora sau tipul de hârtiefolosit.Pentru înregistrarea perisabilitatilor din timpul transportului se întocmeste Notade receptie si constatare de diferente cod. 14-3-1A, iar pentru unitatile cu amanuntul,cod. 14-13-1/aA.Nota de receptie foloseste ca document justificativ pentru receptia bunurilorintrate si pentru încarcarea în gestiune. În cazul în care pe timpul transportului seconstata diferente, aceasta se întocmeste în trei exemplare, de catre comisia dereceptie. Înregistrarea în contabilitate se face pe baza acestui document, prinînregistrarea cantitatilor de marfa efectiv receptionate. Diferentele în minus se trec intr-olista separata, pe baza careia se vor stabili si limitele acceptate din punct de vederefiscal prin aplicarea procentelor asupra valorilor de achizitie.Pentru minusurile înregistrate în procesul de depozitare, se întocmesc cu ocaziaoperatiunii de inventariere, liste de inventariere distincte (varianta simplificata - cod 14-3-12/b), care se preiau, de asemenea, în listele de inventariere (cod 14-3-12).În cazul în care evidenta de gestiune o tineti dupa metoda global-valorica, listade inventariere (cod 14-3-12/a) are rolul de stabilire a diferentelor valorice în minus.Inventarierea se face anual, iar în cazul în care activitatea specifica o cere, se faceinventar intermitent.Din cele prezentate rezulta urmatoarele:- normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelorjuridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, în limita caruiacheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate,- perisabilitatile se înregistreaza din punct de vedere contabil în cheltuieli deexploatare cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau apredarii gestiunii, dupa caz,- limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate mãrfurilor în procesul decomercializare sunt cele prevãzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantã dinnormele date în aplicarea H.G. 831/2004, si anume:a)anexa nr. 1, pentru produse alimentare si nealimentare;b)anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;c)anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar.Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice precum si cele produseprin neglijenta sau imputabile persoanelor vinovate, sustragerile sau pierderiledeterminate de cauze de forta majora.

În derularea procesului de productie au loc pierderi tehnologice care, indiferentde natura lor sunt stabilite conform normativelor sau normelor de consum propriu (span,~ 116 ~straifuri, zgura, rumegus, resturi de electrozi, capete nefolosibile, pulberi etc ) . Acestepierderi normale sunt calculate(normate) de fiecare societate comerciala, în functie dedotarile de care dispune, de tehnologia aplicata, de calificarea salariatilor si se regasescîn fisele tehnologice concepute pentru fabricarea produselor respective.Potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare, organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune esteobligatorie. Aceasta se face în functie de specificul activitatii desfasurate, de marimeasocietatii si a proceselor de productie, modul de organizare al productiei, tehnologiile defabricatie utilizate etc.Contabilitatea de gestiune asigura, în principal, calculatia corecta a costurilor.Costurile de productie cuprind atât cheltuieli directe cât si indirecte.Cheltuielile directe se stabilesc pe baza normelor de consum si a celor de timp,precum si a preturilor de aprovizionare sau a tarifelor de salarizare. În aceasta grupa secuprind cheltuielile cu materiile prime, materialele, energia consumata în scopuritehnologice, manopera directa, salariile, contributiile legate de salarii si alte cheltuielidirecte de productie.,Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si distribuidirect asupra unui produs realizat. Cheltuielile indirecte cuprind regia fixa de productie siregia variabila si ele se transmit prin chei asupra produselor realizate.Valorificarea produselor obtinute din activitatea productiva presupune acoperireatuturor acestor cheltuieli legate de realizarea produselor.La aceste cheltuieli se adauga cele de conducere si de desfacere.În cazul în care cheltuielile cu materialele depasesc limitele stabilite prin normelede consum, ele nu mai sunt recunoscute ca fiind deductibile, deoarece nu se regasescîn costurile calculate de societate.La raspunsul formulat recapitulam urmatoarele:- perisabilitatile sunt recunoscute în procesul de depozitare, transport sicomercializare, conform limitelor reglementate,pierderile tehnologice sunt cele stabilite de societate pe baza normelor de consumaprobate si care se regasesc în costurile de vânzare ale produselor. (Solutie oferita înluna iunie 2008)-

-37-Problema:Procedura de refacturare a cheltuielilor suplimentare se aplica si pentrurefacturarea chelt suplimentare clientilor interni?

Solutie:

Da, procedura de refacturare a cheltuielilor suplimentare se aplica atat pentruclientii interni cat si cei externi.~ 117 ~Practic, ne referim la capitolul privind baza de impozitare din Legea nr.571 /2003privind Codul Fiscal.(art.137, alin.3, lit.e) .Acest capitol se aplica in mod egal atat pentruclientii interni cat si cei externi, neexinstnd exceptii in acest sens.In baza de impozitare nu se cuprind sumele achitate de furnizor sau prestator, innumele si in contul clientului, si care apoi se deconteaza acestuia, precum si sumeleincasate in numele si in contul unei alte persoane.Aceasta prevedere este analizata si de punctul 19 alin 3 si (4) din Normele deaplicare a Codului Fiscal . Sumele incasate in numele si in contul altei persoane potcuprinde operatiuni precum:sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta altapersoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cupersoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmitefacturi de decontaresume facturate catre terti si incasate, in contul altei persoane, situatie in care seaplica structura de comisionar( prevazuta la pct. 6, alin. 3 sau, dupa caz, pct. 7alin. 1), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti. (Solutie oferita înluna iunie 2008)

-38-Problema:La contractul de concesiune cu primaria A in afara de plata redeventei esteprevazuta si livrarea gratuita a unor produse din productia societatii .Intrebarea este daca livrarea acestor produse este considerata chelt.deductibilafiscal pentru societate si daca trebuie sa colecteze tva.Descarcarea gestiunii de produsele date gratuit la primarie se face de sacietatepe baza bonului de consum ,ceea ce nu- mi pare corect .

Solutie:Concesiunea este conventia unor persoane fizice sau juridice prin care statulcedeaza conditionat si pe un timp determinat, dreptul de exploatare a unor serviciipublice sau a anumitor bunuri, în schimbul unor redevente.Din punctul de vedere al reglementarilor contabile, concesiunileprimite se reflecta ca imobilizari necorporale, atunci când contractul de concesiunestabileste o durata si o valoare determinata pentru acestea. Amortizarea concesiunii sepoate efectua pe durata de folosire a acesteia, conform clauzelor stipulate în contract.În cazul în care contractul stabileste plata unei chirii si nu o valoare amortizabila, încontabilitatea societatii nu se înregistreaza imobilizarea corporala ci o cheltuiala.Cazul 1 în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ –~ 118 ~Consideram cazul unei concesiuni în care nu se cunoaste valoarea obiectuluiconcesionat. Se stie valoarea redeventei platita (100.000/trimestru) pentru o perioadade 30 de ani, începând cu anul 2008.

În contabilitate se înregistreaza sumele reprezentând redeventele:Debit ct. 8036 12.000.000lei“Redevente, locatii de gestiune,chirii si alte datorii asimilate”Dupa primul trimestru al anului 2008 se înregistreaza:612 = 401 100.000lei“Cheltuieli cu redevente, “Furnizori”locatii de gestiune si chirii”si concomitent,Credit ct. 8036 100.000lei“Redevente, locatii de gestiune,chirii si alte datorii asimilate”Se achita redeventa:401 = 5121100.000lei“Furnizori” “Conturi la banciîn lei”Înregistrarile respective se continua pe toata durata derularii contractului.La încheierea perioadei de concesionare, o data cu plata ultimei redevente, ct. 8036”“Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” se soldeaza.Cazul 2 în care concesiunea se poate recunoaste ca activ –Consideram aceeasi perioada de concesiune de 30 de ani, iar valoarea trecutaîn contract este de 12.000.000lei, platibila în rate trimestriale de 100.000lei.La finele perioadei se restituie bunul primit.În acest caz se calculeaza cheltuieli de amortizare în suma de 12.000.000lei/30ani = 400.000lei, din care trimestrial 100.000leiConcesiunea este recunoscuta ca activ, iar înregistrarile în evidenta contabila sefac astfel:205 = 16712.000.000lei“Concesiuni, brevete, “Alte împrumuturilicente, marci comerc si datorii asimilate”~ 119 ~drepturi si activesimilare”si concomitentDebit ct. 8038”Alte valori în afara bilantului” 12.000.000leiSe înregistreaza trimestrial(lunar) amortizarea concesiunii:6811 = 2805100.000lei(33.333)“Cheltuieli de exploat “Amortizareaprivind amortiz imobiliz.” concesiunilor,brevetelor, licentelor,marcilor comerciale,drepturilor si activelorcomerciale”

Se achita redeventa trimestriala:167 = 404 100.000lei“Alte împrumuturi “Furniz de imobiliz”si datorii asimilate”404 = 5121 100.000lei“Furniz de imobiliz” “Conturi la banci în lei”La expirarea perioadei contractuale, dupa ce concesiunea s-a amortizat, seînregistreaza restituirea bunului si scoaterea din evidenta a concesiunii primite:2805 = 20512.000.000lei“Amortizarea concesiunilor, “Concesiuni, brevete,brevetelor, licentelor, marcilor licente, marci comerciale,comerciale, drepturilor si drepturi si active similare”activelor similare”si concomitentCredit ct. 8038”Alte valori în afara bilantului”Din punct de vedere fiscal sunt aplicabile urmatoarele reglementari:- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare~ 120 ~_ Titlul II, art. 19 prevede ca profitul impozabil se calculeaza ca diferenta întreveniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri.Veniturile si cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt celeînregistrate în contabilitate, potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Art. 1 din legea contabilitatii prevede ca toate persoanele juridice au obligatia saorganizeze si sa conduca contabilitatea proprie si contabilitatea de gestiune adaptata laspecificul activitatii.În cadrul organizarii contabilitatii de gestiune, conform prevederilor Omfp nr.1826/2003, costul de productie sau de prelucrare al stocurilor precum si costul deproductie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume:materiale directe, energie consumata în scopuri tehnologice, manopera directa si altecheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocataîn mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale deadministratie si cheltuielile de desfacere, repartizate rational.Alte cheltuieli se includ în costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor numai în masuraîn care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în carese gasesc în prezent.Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei,cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza încontabilitatea de gestiune astfel:a)cheltuieli directe;b)cheltuieli indirecte;c)cheltuieli de desfacere;d)cheltuieli generale de administratie.Atunci când costurile de productie, de prelucrare nu se pot identifica distinct

pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationalestabilite si aplicate în mod consecvent.În costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor nu trebuie incluse urmatoarele elementecare se recunosc drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:a)pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistratepeste limitele normal admise;b)cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri suntnecesare în procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie;c)regiile generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor înforma si în locul în care se gasesc în prezent;d)costurile de desfacere;e)regia fixa nealocata costului.~ 121 ~_ Titlul II art. 21 prevede ca pentru determinarea profitului impozabil suntconsiderate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii devenituri impozabile, inclusiv cheltuielile reglementate prin acte normative speciale.Pentru stabilirea profitului impozabil, cheltuielile sunt împartite în cheltuielideductibile, cu deductibilitate limitata si cheltuieli nedeductibile.Cheltuielile cu produsele acordate gratuit nu se regasesc în grupa cheltuielilordeductibile sau cu deductibilitate limitata, deoarece ele nu compun costurile si respectivpreturile de productie pe care societatea d-voastra le recupereaza pe seama veniturilorrealizate.Descarcarea gestiunii de stocuri transmise gratuit primariei nu se poate face prinintermediul bonurilor de consum deoarece regimul acestora este bine tratat de Omfp nr.1850/2004 privind formulrele utilizate în contabilitate.Bonul de consum serveste ca:- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;- document justificativ de scãdere din gestiune;- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate.Se întocmeste în douã exemplare, pe mãsura lansãrii, respectiv eliberãriimaterialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueazã lansarea,pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de altecompartimente ale unitãtii, care solicitã materiale pentru a fi consumate.Bonul de consum nu poate însoti marfa înafara societatii ci numai în interiorul ei.Coroborând toate aceste prevederi legale rezulta ca:- din punct de vedere al calculului impozitului pe profit, cheltuielile cu acordareagratuita a unor produse sunt cheltuieli nedeductibile, deoarece aceste cheltuieli nu suntefectuate în scopul realizarii de venituri impozabile(costurile respective nu se regasescîn pretul produselor livrate),- prevederile din contractul de concesionare sunt obligatorii pentru partilecontractante, dar nu pot induce obligatii fiscale de natura recunoasterii lor,- calculul impozitului pe profit se face având ca baza veniturile si cheltuielileînregistrate potrivit reglementarilor contabile în vigoare(calculul costurilor),- pentru bunurile acordate gratuit se colecteaza TVA potrivit dispozitiilor art.128, alin. (4), lit. b), Titlul VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (Solutie oferitaîn luna iunie 2008)

-39-Problema:Conform prevederilor art. 36 alin. 4 din CF nu se plateste impozitul pe dividendedaca beneficiarul dividendelor detine minim 15% din titlul de participare pe o perioadade 2 ani impliniti pana la data platii dividendelor.~ 122 ~Va rog sa ne precizati daca in aceasta situatie in declaratia 100 privind obligatiilela BS se declara caloarea cu zero la pozitia 05”impozit pe dividende distribuit la PJ”.

Solutie:Dividendul este definit ca o distribuire în bani sau în natura, efectuata de osocietate catre o alta persoana, juridica sau fizica, ca urmare a detinerii unor titluri departicipare la acea societate.Titlurile de participare reprezinta actiunile sau partile sociale, asa cum suntdefinite de Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare.Sunt asimilate dividendelor si sunt impuse si:- sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurileînchise de investitii;diferenta pâna la pretul pietei, atunci când suma platita de o societate pentru bunurilesi/sau serviciile furnizate catre un actionar sau asociat este mai mica decât pretul pietei;- suma platita de o societate catre un actionar sau un asociat pentrubunurile si/sau serviciile furnizate daca suma este acordata în scopul personal alacestora.In cazul dividendelor în natura, acestea se evalueaza pe baza cantitatii si apretului de piata pentru bunurile si serviciile respective:- la pretul de vânzare practicat de societate, pentru produsele din productiaproprie;- la pretul de achizitie, pentru alte produse;- la tariful practicat, în cazul serviciilor.Plata în natura a dividendelor reprezinta livrare de bunuri si se supune taxei pe valoareaadaugata.Pentru exemplificare, presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilorfinanciare anuale, ca profitul anului 2007 de 15.000lei sa fie repartizat astfel:- pentru distribuirea dividendelor 5.000lei- pentru majorarea capitalului social 10.000lei.Datorita faptului ca rezerva legala de 5% constituita anterior este în limitelelegale, nu o majorati.Rezerva legala se constituie într-un procent de 5% aplicat asupra profitului contabil,stabilit înainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% din capitalulsocial.În anul 2008, în luna ianuarie se efectueaza închiderea contului de profit sipierdere, conform înregistrarii:

121 = 1171 15.000lei“Profit si pierdere” “ Rezultat reportat”/de repartizat în 2008Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat, asa cum amconvenit, pentru majorarea capitalului si la dividende, se fac urmatoarele înregistrari:~ 123 ~1171 = % 15.000lei"Rezultat reportat"1068 10.000lei"Alte rezerve"457 5.000lei“Dividende”1068 = 1011 10.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 10.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"sau direct1068 = 1012 10.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris varsat"457 = % 5.000lei„ Dividende de plata” 5311 4.200lei„Casa”446 800lei„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”În exemplul prezentat s-a aplicat cota de impunere a dividendelor de 16%.Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividenderevine societatii care le distribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este datade 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata dividendelor.In cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul 2008,termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie 2008.Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul socialvarsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilor comerciale nr.~ 124 ~31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 67 cadividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau,dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobariisituatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar,societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, la niveluldobânzii legale. Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, ci numai în

cazul în care asociatii societatii solicita în mod imperios acest lucru.Potrivit dispozitiilor Legii societatilor comerciale nr.31/1990, republicata, cu modificarilesi completarile ulterioare, nu se pot distribui dividende decât din profituri determinatepotrivit legii.Legislatia în vigoare prevede mai multe situatii:_ asociatul/actionarul este persoana juridica româna,_ asociatul/actionarul este persoana juridica straina_ asociatul/actionarul este persoana fizica româna,_ asociatul/actionarul este persoana fizica nerezidenta.În varianta în care asociatul/actionarul este persoana juridica româna, Legea nr.343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,prevede doua variante de impunere, în functie de cota de participare:-10% aplicata asupra dividendului brut platit de o persoana juridica româna uneialte persoane juridice române, daca beneficiarul dividendelor detine mai putin de 15%,respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la dataplatii dividendelor, pe o perioada de 2 ani împliniti pâna la data platii dividendelor,- nu se impun în cazul în care daca beneficiarul dividendelor detine minim 15%,respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acestuia la dataplatii dividendelor, pe o perioada de 2 ani împliniti pâna la data platii dividendelor.Prevederile de mai sus se aplica începând cu anul 2007, inclusiv pentru sumeleramase nerepartizate din anii anteriori si se repartizeaza ca dividende începând cu anul2007.Dividendele primite de o persoana juridica româna de la o alta persoana juridicaromâna se înregistreaza conform Omfp nr. 1752 , cu modificarile aduse prin Omef nr.2374/2008, într-un cont de venituri din imobilizari financiare.Cu ajutorul contul 761”Venituri din imobilizari financiare” se tine evidenta veniturilorobtinute ca urmare a detinerii de titluri de participare si/sau interese de participare,respectiv dividendele de încasat sau încasate aferente titlurilor imobilizate.Pentru exemplificare consideram ca o societate româneasca „S” cu capitalintegral privat, capital social de 100.000lei, înfiintata în anul 2000, are 3 actionari:~ 125 ~- actionarul „A”, persoana juridica româna care detine 45% din actiuni, învaloare de 45.000lei,- actionarul „B”, persoana juridica româna care detine 45% din actiuni, învaloare de 45.000lei,- actionarul „C”, persoana fizica româna, care detine 10% din actiuni, învaloare de 10.000lei,Dupa repartizarea profitului de 500.000lei în anul 2008, societatile „A” si „B”,înregistreaza în contabilitatea proprie sumele primite astfel:- Societatea „A”451 = 761 225.000lei„Decontari între „Venituri din imobilizarientitatile afiliate” financiare5121 = 451 225.000lei„Conturi la banci „Decontari întreîn lei” entitatile afiliate”

- Societatea „B”451 = 761 225.000lei„Decontari între „Venituri din imobilizarientitatile afiliate” financiare5121 = 451 225.000lei„Conturi la banci „Decontari întreîn lei” entitatile afiliate”- Persoana fizica~ 126 ~Primeste suma de 42.000lei (50.000 – 50.000x16%)Diferenta de 8.000lei este retinuta si virata de catre societatea „S” la bugetul de stat, cutitlu de impozit pe dividende.Din punct de vedere fiscal, la calculul impozitului pe profit, sumele primite desocietatile participante sunt, potrivit dispozitiilor art. 20, Titlul II, lit. a), din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturineimpozabile.În situatia în care o societate româneasca are actionari persoane fizice si/saujuridice straine, impozitul aplicabil asupra dividendelor obtinute din România estereglementat de Titlurile II si V din Legea nr, 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare si de catre normele metodologice date în aplicarealegii.Totodata se au în vedere si conventiile de evitare a dublei impuneri ratificate cu statelecu care România are încheiate aceste acorduri.Conform Conventiei cadru de evitare a dublei impuneri veniturile din dividende se impunîn tara de sursa.Pentru aplicarea prevederilor Conventiei de evitare a dublei impuneri, atâtpersoanele fizice cât si persoanele juridice trebuie sa faca dovada rezidentei.Certificatul de rezidenta se elibereaza de catre autoritatea competenta din tararespectiva.Certificatul de rezidenta trebuie prezentat la data obtinerii venitului dinRomânia.Certificatul de rezidenta trebuie sa fie în original sau copie legalizata, tradus si legalizatde organul autorizat din România.În cazul în care:- persoana fizica nerezidenta nu prezinta certificatul, i se aplica prevederileTitlului III din Legea nr, 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare,- persoana juridica nu prezinta certificatul, i se aplica prevederile Titlului V dinLegea nr, 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.Potrivit dispozitiilor art. 115 si 116, Titlul V din Codul fiscal, veniturile de naturadividendelor obtinute de o persoana fizica nerezidenta se impun cu cota de 16%.În momentul în care prezinta certificatul se face si regularizarea impozitului în cadrultermenului legal de prescriptie. Pentru aceasta, certificatul de rezidenta trebuie sacuprinda informatii potrivit carora beneficiarul dividendelor a avut în termenul deprescriptie, rezidenta fiscala în tara al carui rezident este.

Certificatul de rezidenta fiscala prezentat în cursul anului este valabil si în primele 60 dezile din anul urmator, cu conditia ca persoana fizica sa nu îsi fi schimbat rezidenta.Rezulta ca, asociatului persoana fizica nerezidenta în România, i se aplica cotade impunere prevazuta în Conventia de evitare a dublei impuneri asupra veniturilor de~ 127 ~natura dividendelor, de catre societatea din România prin stopaj la sursa, cu conditiaprezentarii certificatului de rezidenta fiscala.În cazul în care nu poate prezenta certificatul la momentul platii dividendelor, atuncisocietatea platitoare va retine impozitul de 16%.Daca persoana fizica nerezidenta, prezinta certificatul de rezidenta mai târziu, dar înlimita celor 5 ani de prescriptie, atunci i se va face regularizarea, în sensul ca va puteasolicita diferenta de impozit, retinuta si platita în România.In tara de rezidenta i se va aplica legea fiscala din acel stat. Pentru suma retinuta înRomânia i se va acorda credit fiscal, pe baza certificatului obtinut de la autoritateafiscala din România.În ceea ce priveste impunerea dividendelor obtinute de o persoana juridicastraina dintr-un stat membru al Uniunii Europene, aceasta are loc astfel:- nu se impun sumele primite din România de catre o persoana juridicastraina daca aceasta detine minimum 15% din titlurile de participare la societatea dinRomânia, pe o perioada neîntrerupta de 2 ani, care se încheie la data platiidividendelor,- începând cu anul 2009, sumele primite din România de catre o persoanajuridica straina nu se impun daca aceasta detine minimum 10% din titlurile departicipare la societatea din România, pe o perioada neîntrerupta de 2 ani, care seîncheie la data platii dividendelor.Declararea impozitului pe dividende se face de catre societatea care a platitaceste venituri prin completarea formularului 100 „Declaratie privind obligatiile de platala bugetul general consolidat” formular care se depune la organul fiscal teritorial lunar,pana la data de 25 a lunii urmatoare la care se refera.Daca beneficiarii dividendelor sunt persoane fizice, societatea din România,platitoare de dividend trebuie sa completeze si formularul 205”Declaratie informativaprivind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari devenit”. Declaratia se completeaza anual si se depune pâna la data de 30 iunie a anuluiurmator celui în care s-a realizat venitul si s-a retinut impozitul.Pentru impozitul pe dividende platit persoanelor nerezidente, retinut la sursa,societatea din România trebuie sa depuna anual, la organul fiscal teritorial, o „declaratieinformativa” pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv, a anului urmator pentrucare s-a platit impozitul pe dividende.Macheta declaratiei este prezentata la pct. 151 din Hotarârea Guvernului nr. 44/2004pentru aplicarea Normelor metodologice privind Codul fiscal.Rezumând, cotele de impunere a veniturilor din dividende, dupa anul 2007, sunt:- 10% pentru dividendele obtinute de asociatii persoane juridice române care nudetin 15% din titlurile de participare la societatea din România, pe o perioadaneîntrerupta de 2 ani, împliniti la data platii dividendelor, respectiv 10% începând cuanul 2009,- pentru sumele distribuite ca dividende de o persoana juridica româna unei alte

persoane juridice române nu se retine nimic daca aceasta din urma detine 15% din~ 128 ~titlurile de participare la societatea din România, pe o perioada neîntrerupta de 2 ani,împliniti la data platii dividendelor, respectiv 10% începând cu anul 2009,- sumele distribuite de o persoana juridica româna unui asociat/actionarpersoana fizica româna sub forma de dividende suntimpozitate cu cota de 16%,- sumele primite din România de catre o persoana juridica din Comunitateaeuropeana, sub forma dividendelor nu se impun daca aceasta detine minimum 15% dintitlurile de participare la societatea din România, pe o perioada neîntrerupta de 2 ani,care se încheie la data platii dividendelor, respectiv 10% începând cu anul 2009. Încazul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile din conventiilede evitare a dublei impuneri sau cota mai favorabila.- sumele primite din România de catre o persoana juridica din Comunitateaeuropeana, sub forma dividendelor se impun cu cota de 10% daca aceasta nu detineminimum 15% din titlurile de participare la societatea din România, pe o perioadaneîntrerupta de 2 ani, care se încheie la data platii dividendelor, respectiv 10%începând cu anul 2009. În cazul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplicaprevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri sau cota mai favorabila.- sumele distribuite de o persoana juridica româna unui asociat/actionarpersoana fizica nerizidenta sub forma de dividende sunt impozitate cu cota de 16%. Încazul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile din conventiilede evitare a dublei impuneri.În ceea ce priveste declararea impozitului pe dividende în Declaratia 100 privindobligatiile de plata la bugetul general consolidat, cod 14.13.01.01/a, aprobata prinordinul ministrului economiei si finantelor nr. 80/2007, cu modificarile ulterioare, larubrica „suma datorata/de plata” se trece cifra „zero”. Necompletarea acestei rubrici seconsidera ca obligatia nu a fost declarata.Cifra „zero” se trece ori de câte ori societatea are obligatii de aceasta natura(distribuiedividende, de ex.), dar nu rezulta sume datorate si de plata(neimpunerea dividendelorîn cazurile speciale, de ex.). (Solutie oferita în luna iunie 2008)

-40-Problema:As dori un exmplu de monografie pentru o firma cu obiectul principal de activitatepescuitul.Oameni pescuiesc in diverse lacuri dupa care vand pestele.Cum se inregistreaza cantitatea de peste pescuit?

Solutie:In contabilitatea unei societati comerciale care se ocupa cu piscicultura seinregistreaza cu ajutorul conturilor de animale, respectiv 361/368.Monografia contabila obisnuita este :~ 129 ~Intrarea puietului:

% = 4013614426Inregistrarea sporului de greutate la pret prestabilit361 = 711Inregistrarea diferentelor de pret :368 = 711 - diferente depret si sporuri favorabile711 = 368 - diferente depret si sporuri nefavorabileVanzarea masei pescuite:4111 = 701711 = 361 descarcarea degestiune711 = 368 diferentefavorabile368 = 711 diferentenefavorabileIn cazul descris de dvs, nu avem foarte multe amanunte despre naturatranzactiei dar daca angajatii pescuiesc in diferite lacuri si apoi vand marfa considerandca lacurile sunt ale societatii dvs atunci inregistrarile sunt cele de mai sus.Daca societatea are obiect de activitate pescuitul, si nu cresterea pestilor atuncise va inregistra astfel:371 = 401cu peste achizitionat pe baza de borderou de achizitie (de la persoane fizice) sau pefactura de persoane juridice411 = % vanzareapestelui707~ 130 ~4427Si descarcarea gestiunii:607 = 371(Solutie oferita în luna iunie 2008)

-41-Problema:A-si fi dorit un raspuns mai exact legat de perisabilitatile aferente productiei si nupentru perisabilitatile legate de comercializare.Perisabilitati aferente productiei( nu pierderi tehnologice) cum ar fi produseledegradate rezultate in urma coacerii precum si cele sfarmate sau rupte in urmamanipularii efectuate pentru a fi ambalate

Solutie:Din punct de vedere fiscal nu sunt recunoscute "perisabilitatile" din procesul deproductie.

Temeiul legal este Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, care recunoaste numai perisabilitatile reglementate deHG831/2004 pentru aprobarea limitelor admisibile de perisabilitate la marfuri în procesulde comercializare.Totodata trebuie avute în vedere si prevederile OMFP nr. 1826/2003pentru aprobarea Precizarilor privind masurile referitoare la organizarea si conduceraecontabilitatii de gestiune.La pct. 2.3 se precizeaza ca în costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor nu trebuieincluse, printre alte cheltuieli, "a)pierderile de materiale, manopera sau alte costuride productie înregistrate peste limitele normal admise".Cheltuielile de aceasta natura, care nu compun costurile trebuie recunoscute dreptcheltuieli ale perioadei, dar cu consecintele fiscale de rigoare. În cazul în care suntimputabile, se recupereaza de la cei vinovati. Daca nu, trebuie revizute fiseletehnologice de obtinere ale produselor respective, daca aceste pierderi se realizeaza înmod frecvent. (Solutie oferita în luna iunie 2008)

-42-Problema:Am urmatoarea întrebare pe care o pun departamentului Dumneavoastra deconsultanta (în contul tichetelor valorice aferente abonamentului la publicatia 'Taxe siimpozite pentru contabili').~ 131 ~Este deductibila integral valoarea neamortizata a unui mijloc fix înstrainat(indiferent daca pretul de vânzare acopera sau nu valoarea nemortizata)?Unde se regaseste temeiul legal al solutiei la întrebarea de mai sus?"

Solutie:Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, în functie de politicilecontabile stabilite la nivelul fiecarei societati, în categoria imobilizarilor corporale sau încategoria stocurilor. Încadrarea bunurilor se face în functie de scopul utilizarii acestorasi durata detinerii:termen lungtermen scurtImobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:- sunt detinute si utilizate de catre o societate în productia proprie de bunuri sauservicii, pentru închiriere la terti sau pentru scopuri administrative;- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizarecorporala care:- este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau înprestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative,- are o durata de viata mai mare de un an,- are o valoare mai mare de 1.800lei.Limita de 1.800lei a fost reglementata prin Hotarârea Guvernului nr. 105/2007

privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.Valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsaîntre 1.500lei si 1.800lei, existente în sold la data intrarii în vigoare a Hotarârii, respectiv15.02.2007, se poate recupera:- integral la aceasta data- prin cote de amortizare, pe durata normala de functionare ramasa.Exista deci posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporalecare sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o altavaloare decât plafonul minim recunoscut de legea fiscala.Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, o imobilizarecorporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau, în functie demodalitatea de intrare în entitate.Exemple de costuri care se efectueaza în legatura cu constructia unei imobilizaricorporale, direct atribuibile acesteia, sunt:a) costurile reprezentând salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuielilegate de acestea;b) cheltuieli materiale;~ 132 ~c) costurile de amenajare a amplasamentului;d) costurile initiale de livrare si manipulare;e) costurile de instalare si asamblare;f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;g) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.În costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cudemontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum si cu restaurareaamplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci când aceste sume pot fiestimate credibil si societatea are obligatia demontarii, mutarii imobilizarii corporale sirefacerea amplasamentului.Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum sicele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, încorespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectareimobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea").Potrivit acelorasi reglementari contabile, respectiv Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005 asa cum au fost modificate si completate prin Ordinul ministruluieconomiei si finantelor nr. 2374/2008, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizaricorporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fostefectuate.Regula generala de evaluare a imobilizarilor corporale este, dupa caz:- la costul de achizitie,- costul de productie,- valoarea de aport.Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluareaimobilizarilor corporale existente la sfârsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluariise înregistreaza în contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata în urma reevaluarii

si valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare.In cazul în care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabilaneta, atunci acesta se trateaza astfel:- ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestereanterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;sau- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscutaanterior la acel activ.In cazul în care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoareacontabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:- ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva dinreevaluare nu este înregistrata o suma echivalenta acelui activ(surplus din reevaluare);sau- ca o scadere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezerveidin reevaluare, iar eventuala diferenta neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala.~ 133 ~Sa presupunem ca s-a achizitionat un mijloc fix(cladire) de la o persoana juridicacare a amortizat-o 30 de ani, în luna decembrie a anului 2002. Valoarea de achizitieeste de 300.000lei.Potrivit deciziei comisiei tehnice, perioada ramasa de utilizare este de 10 ani.Amortizarea se calculeaza liniar. Cheltuielile cu amortizarea sunt de 30.000lei/an.Se înregistreaza achizitia cladirii în anul 2002% = 404 357.000212"Constructii" "Furnizori de imobilizari" 300.0004426 57.000"TVA deductibila"Se înregistreaza amortizarea începând cu luna punerii în functiune, respectiv dinianuarie 2003.300.000 : 10 = 30.000eiPentru anul 2003 cheltuielile cu amortizarea se înregistreaza astfel6811 = 2812 30.000"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor"La sfârsitul anului 2003 s-a facut reevaluarea cladirii si s-a stabilit ca nouavaloare este 288.000lei.Se calculeaza valoarea contabila neta: 300.000 - 30.000 = 270.000leiSe determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 288.000leiSe stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 288.000 - 270.000 = 18.000leiSe elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii:2812 = 212 30.000"Amortizarea constructiilor" "Constructii"Se înregistreaza diferenta din reevaluare212 = 105 18.000"Constructii" "Rezerve din reevaluare"

Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 9 ani.288.000 : 9 = 32.000 lei/an.In anul 2004 inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:~ 134 ~6811 = 2812 32.000"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor".Din punct de vedere contabil, potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca un activ imobilizat estereevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte, trebuie reevaluate, cuexceptia cazului în care nu exista nici o piata activa pentru acel activ.Conform prevederilor art. 108 din Legea contabilitatii, mai sus invocata,reevaluarea imobilizarilor corporale se face la sfârsitul exercitiului financiar sirezultatul se reflecta în contabilitate. Reevaluarea trebuie prezentata în noteleexplicative, împreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculatvalorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere (venit saucheltuiala).Continuând exemplul anterior, consideram ca si în anul 2004 a avut loc oreevaluare, si s-a stabilit ca noua valoare este de 280.000lei.Se determina valoarea contabila neta: 288.000 - 32.000 = 256.000leiSe determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 280.000leiSe stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 280.000 - 256.000 = 24.000leiSe elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii:2812 = 212 32.000"Amortizarea constructiilor" "Constructii"Se înregistreaza diferenta din reevaluare212 = 105 24.000"Constructii" "Rezerve din reevaluare"Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 8 ani.280.000 : 8 = 35.000 lei/an.In anul 2005 inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:6811 = 2812 35.000"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor".In anul 2006 inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:6811 = 2812 35.000~ 135 ~"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor".In cazul în care societatea valorifica cladirea, înregistrarile contabile care au locsunt:461 = 7583 200.000lei

„Debitori diversi” „Venituri din vânzareaactivelor si alte operatiide capital „= 212280.000lei„Constructii”281270.000„Amortizarea constructiilor”6583210.000„Cheltuieli privindactivele cedatesi alte operatiide capital”În anul 2007, când este valorificat mijlocul fix (cladirea), venitul fiscal sedetermina ca diferenta între „valoarea fiscala” a cladirii si venitul realizat din vânzare.Valoarea fiscala este 210.000 (280.000 – 70.000) conform reevaluarii de la 31decembrie 2006, recunoscuta fiscal, din care se scade amortizarea fiscala.Venitul realizat este de 200.000lei.În cazul exemplificat, din punct de vedere fiscal, rezulta o pierdere dinvalorificare de 10.000lei. (210.000 – 200.000)(valoare ramasa 31.12.2006 = 210.000lei,valoare amortizata fiscal = 70.000lei).În discutie se pun, în primul rând cheltuielile reprezentând valoarea neamortizatasi în al doilea rând, rezerva din reevaluare.Datorita faptului ca începând cu anul 2007 a fost eliminata prevederea restrictivareferitoare la valorificarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu valoarea ramasaneamortizata sunt deductibile la calculul profitului impozabil.Contabil se înregistreaza:- venit din valorificarea activului de 200.000lei- cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata de 210.000lei,deci o pierdere de 10.000lei.~ 136 ~Fiscal se calculeaza:- venit impozabil din valorificarea cladirii de 200.000lei- cheltuiala deductibila reprezentând valoarea ramasa neamortizata, de210.000lei.Fiscal, din operatiunea de valorificare rezulta o pierdere de 10.000lei care serecupereaza din celelalte venituri fiscale ale activitatii.În cazul în care rezerva din reevaluare se mentine la nivelul societatii si nu i seschimba destinatia, în sensul utilizarii pentru acoperirea pierderii contabile saurepartizarii sub forma de dividend, aceasta nu este impozitata.Contabil, rezerva din reevaluare se înregistreaza, pe masura folosirii constructieiîn activitate pe masura amortizarii sau prin capitalizare, în momentul când activul estescos din evidenta.

105 = 1065„Rezerve din reevaluare” „Rezervereprezentând surplusulrealizat din rezerve dinreevaluare”Contul 105 ”Rezerve din reevaluare”, este un cont de pasiv.In creditul contului se înregistreaza:- cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale(211, 212, 213, 214).In debitul contului se înregistreaza:- capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct în capitalulpropriu, atunci când acest surplus reprezinta câstig realizat,- la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva dinreevaluare,pe masura utilizarii activului de catre societate.Registrul de evidenta fiscala, obligatoriu de întocmit în conformitate cu prevederileOrdinului Ministrului finantelor publice nr. 870/2005, cu modificarile ulterioare, va estede ajutor în argumentarea sumelor deductibile rezultate din valorificarea activului.Temeiul legal al celor argumentate este Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 343), Titlul II, art. 24 alin 15) siHotarârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privindcodul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (H.G. nr. 1961/2006), pct. 715 .(Solutie oferita în luna mai 2008)

-43-Problema:~ 137 ~În conditiile în care un angajat primeste pentru o delegatie efectuata într-o zi (cuun numar de peste 12 ore durata delegatie) o indemnizatie de delegare de 13 ron,poate sa primeasca pentru acea zi si tichete de masa?!

Solutie:Nu. Potrivit art. 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 142/1998privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 5/1999angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare dinluna pentru care se efectueaza distribuirea si nu pot considera utilizat mai mult de untichet de masa pentru fiecare zi lucrata din luna pentru care s-a efectuat distribuirea.Nu se considera zile lucrate perioadele în care salariatii:1) îsi efectueaza concediul de odihna, potrivit Legii nr. 6/1992 privind concediulde odihna si alte concedii ale salariatilor si, respectiv, potrivit contractelor colective demunca;2) beneficiaza de zile libere platite, în cazul unor evenimente familiale deosebite,potrivit prevederilor Legii nr. 6/1992, precum si de zile festive si de sarbatoare legale,sau de alte zile libere acordate conform contractelor colective de munca;3) potrivit dispozitiilor legale, sunt delegati sau detasati în afara localitatii în

care îsi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunarade delegare sau de detasare;4) se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca, sunt absenti dela locul de munca ori se afla în alte situatii stabilite de angajator împreuna cuorganizatiile sindicale sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. (Solutie oferita înluna mai 2008)

-44-Problema:Fondul comercial = se amortizeaza în ce perioada?Amortizarea accelerata se aplica?

Solutie:Potrivit dispozitiilor pct. 68 din Omfp nr. 1752/2005 privind aplicareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile aduse deOmef nr. 2374/2008, un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, farasuport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau furnizare debunuri sau servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.Totodata, un activ necorporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza cava genera beneficii economice viitoare, iar costul activului poate fi evaluat în modcredibil.În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:- cheltuielile de constituire,~ 138 ~- cheltuielile de dezvoltare,. concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activelesimilare, mai putin cele realizate intern de catre societate,- fondul comercial,- alte imobilizari necorporale,- avansurile si imobilizarile necorporale în curs de executie.Fondul comercial poate fi determinat ca diferenta între valoarea justa si costul deachizitie a partilor din activul net procurat.Marimea fondului comercial este data de:- clientela permanenta si ocazionala,- firma sau marca producatorului sau comerciantului, reputatia acestuia,relatiile cu clientii si institutiile financiare,- calitatea produselor sau a serviciilor,- vadul comercial,- calificarea personalului etc.Fondul comercial sau goodwill-ul, poate îmbraca mai multe forme, în functie demodul în care este abordat:- este ansamblul elementelor necorporale, care nu pot fi detasate deentitatea economica, si care nu pot fi evaluate separat, dar care contribuie la crestereavalorii societatii peste valoarea componentelor sale,

- evaluatorii trateaza goodwill-ul ca diferenta între valoarea de piata asocietatii si valoarea cumulativa a investitiilor actionarilor si a profitului reinvestit,- este o prima platita peste valoarea de inventar a unei achizitii.În legislatia contabila actuala notiunea de fond comercial reprezinta partea dinfondul de comert care nu figureza în în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, darcare concura la mentinerea sau la dezvoltarea unitatii.Fondul comercial nu trebuie confundat cu fondul de comert. Acesta din urmareprezinta un bun unitar constituit din elemente necorporalesi elemente corporale careapartin unei societati, cu care aceasta îsi dezvolta activitatea.Din punct de vedere contabil, potrivit respectarii principiului prudentei, în fondulcomercial nu intra elemente care au fost create de societate ci numai cele care compunfondul comercial la data achizitiei.În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, ca urmare a achizitiei decatre societate a actiunilor altei societati, se au în vedere urmatoarele:- valoarea fondului comercial trebuie amortizata sistematic,- perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca cinci ani,- se poate utiliza si o perioada mai mare de cinci ani, cu conditia ca aceastaperioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului.Fondul comercial se amortizeaza numai în cazul în care se constata deprecierealui ireversibila sau în situatii exceptionale, cum ar fi scoaterea din functiune a unorimobilizari corporale care au fost luate în calcul la stabilirea valorii fondului comercial.~ 139 ~Cu ajutorul ct. 2071”Fondul comercial pozitiv” se tine evidenta fondului comercialpozitiv reflectat, de regula la consolidare.În debitul contului se înregistreaza:- diferenta pozitiva între costul de achizitie si valoarea, la data tranzactiei, apartii din activele nete achizitionate.În creditul contului se înregistreaza:- valoarea neamortizata a fondului comercial pozitiv scos din evidenta,- valoarea fondului comercial integral amortizat , scos din functiune.Înregistrarea în evidenta contabila se face prin utilizarea conturilor:- achizitionarea fondului comercial207 = 404 1.000.000lei“Fondul comercial” “Furnizori de imobilizari”- amortizarea fondului comercial pe o perioada de 2 ani (1.000.000 : 2 =500.000/an), 125.000lei/trim.6811 = 2807500.000lei/an“Chelt. expl. priv. “Amortizareaamortiz. imobiliz.” fondului comercial”- scoaterea din evidenta, concomitent cu înregistrarea ultimei rate2807 = 207 1.000.000lei“Amortizarea “Fondul comercial”fondului comercial”

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu amortizarea fondului comercial nu suntrecunoscute la calculul profitului impozabil, conform Legii nr. 571/2003 privind Codulfiscal cu modificarile si completarile ulterioare. La art. 24 alin. (4) lit. c) se prevede cafondul comercial nu este tratat ca activ imobilizat .În ceea ce priveste întrebarea d-voastra, retinem ca fondul comercial seamortizeaza numai atunci când poate fi corect evaluat pe o perioada care nu poatedepasi 5 ani decât în cazuri cu totul exceptionale. Legea nu prevede limita minima.Fiscal, cheltuielile cu amortizarea fondului comercial, nu sunt deductibile lacalculul profitului impozabil. (Solutie oferita în luna mai 2008)~ 140 ~

-45-Problema:Cât se plateste impozit pe profit de catre o persoana juridica, pe venitul obtinutdin exproprierea unui teren pentru o cauza de utilitate publica respectiv construireaautostrazii pe centura Bucuresti-Otopeni, deoarece persoanele fizice sunt scutite deplata impozitului potrivit art. 42 lit.1B din Legea 571/2003.

Solutie:Cadrul juridic pentru declararea de utilitate publica a lucrarilor de constructie deautostrazi si drumuri este Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilorde constructie de autostrazi si drumuri nationale, cu modificarile si completarileulterioare.În întelesul legii, prin lucrari de constructie de autostrazi si drumuri nationale, seîntelege lucrari de construire, reabilitare, dezvoltare, modernizare ori extindere aautostrazilor si drumurilor nationale.Fac parte integranta din autostrazi si drumuri nationale podurile, viaductele,pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, locurile deparcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentrusiguranta circulatiei, precum si orice alte lucrari de construire ori amplasare de cladiri,instalatii si alte amenajari necesare apararii si/sau exploatarii acestora.În acest caz, expropriator este statul român prin Compania Nationala deAutostrazi si Drumuri Nationale din România - S.A. de sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor, Constructiilor si Turismului.Planul cu amplasamentul lucrarii, se aduce la cunostinta publica prin afisarea lasediul consiliului local respectiv si este publicat si într-un ziar local.Titularii drepturilor de proprietate asupra terenurilor si constructiilor avute învedere în cadrul planului de amplasament a lucrarilor, trebuie sa primeasca odespagubire pentru aceste bunuri, pe baza cererilor depuse de acestia, potrivit legii.Cuantumul despagubirii se stabileste de comun acord cu proprietarul, persoanafizica sau juridica. În cazul în care acestia sunt nemultumiti de suma oferita pentrudespagubire, se pot adresa instantei judecatoresti competente, în termen de 3 ani de ladata intrarii în vigoare a Hotarârii Guvernului privind construirea lucrarilor.Transferul imobilelor si/sau a terenurilor din proprietatea privata în proprietatea

publica a statului si în administrarea expropriatorului opereaza de drept la data platiidespagubirilor pentru expropriere sau, dupa caz, la data consemnarii acestora conformlegii.Potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2007 privindexceptarea de la plata a taxelor si a altor sume prevazute de art. 92 alin. (4) din Legeafondului funciar nr. 18/1991, de art. 55, 56 si 58 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic side art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea~ 141 ~regimului silvic si administrarea fondului forestier national, precum si adoptarea unormasuri pentru întocmirea, avizarea si aprobarea documentatiilor necesare pentruscoaterea terenurilor destinate constructiei de drumuri de interes national din circuitulagricol si, respectiv, din fondul national silvic, scoaterea, definitiva ori temporara, aterenurilor necesare constructiei de drumuri de interes national din circuitul agricol si,respectiv, din fondul forestier national se excepteaza de la plata taxelor prevazute deactele normative mai sus invocate.Exceptia se aplica indiferent de modul de trecere a terenurilor respective îndomeniul public al statului, potrivit legii.Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarileulterioare, art. 92, prevede ca, prin exceptie, constructiile care servesc activitatileagricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniileelectrice de înalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatariititeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile degospodarire a apelor si realizarea de surse de apa, pot fi amplasate pe suprafeteledestinate agriculturii.De asemenea, art. 55, 56 si 58 din legea Codului silvic nr. 26/1996 prevad ca:- ocuparea definitiva a unor terenuri din fondul forestier se face, de regula, pebaza de schimb. Terenurile preluate trebuie sa fie apte a fi împadurite si echivalente casuprafata si bonitate.Înregistrarea în evidentele de cadastru general este obligatorie pentru ambeleparti, cu plata taxelor de timbru, potrivit legii.- beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier, care nu dispunede teren echivalent pentru schimb, va plati detinatorului de teren contravaloareaacestuia, taxa legala pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere în alte scopuridecât productia silvica, precum si contravaloarea pierderii de crestere daca terenul esteacoperit cu padure.- pentru folosirea temporara de terenuri din fondul forestier, titularul aprobarii vaplati Regiei Nationale a Padurilor chiria pentru terenul respectiv si, dupa caz:contravaloarea pierderii de crestere ca urmare a taierii masei lemnoase înainte devârsta exploatabilitatii stabilita în amenajamentele silvice, cheltuielile corespunzatoarereinstalarii vegetatiei forestiere si întretinerii acesteia pâna la realizarea starii de masiv,precum si valoarea obiectivelor existente care se dezafecteaza ca urmare a transmiteriiterenului.Legea Codului silvic nr. 46/2008 care a intrat în vigoare în luna martie 2008,prevede la art. 41, urmatoarele obligatii banesti datorate detinatorilor de terenuri,persoane fizice sau juridice:

a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier, care se achitaanticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva,b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, care se achitaproprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridicesau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale,~ 142 ~c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoaseînainte de vârsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentruterenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica aunitatilor administrativ-teritoriale,d) contravaloarea obiectivelor dezafectate, care se achita proprietarului;e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia pâna larealizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute expres de lege la art. 36 alin.(2) si la art. 37 alin. (1)În completarea acestor acte normative facem trimitere si la prevederile HotarâriiGuvernului nr. 941/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumurinationale.Art. 16 din Hotarâre dispune ca serviciile privind avizarea si înregistrareadocumentatiilor cadastral-juridice sunt scutite de la plata taxelor, iar taxele aferenteprocedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizarii lucrarilor de construire deautostrazi si drumuri nationale, precum si orice alte taxe datorate bugetului de stat saubugetelor locale sunt scutite de la plata.Taxele scutite/exceptate de la plata conform legislatiei în vigoare sunturmatoarele:1. taxele aferente urmatoarelor activitati administrative, specific autorizate,desfasurate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si de unitatilesubordonate, potrivit legii:a) taxa pentru eliberarea avizului de începere a executiei lucrarilor datorata oficiilorde cadastru, oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara;b) taxa de avizare a planurilor cadastrale (în cazul terenurilor cu o suprafata maimare de 1 ha în intravilan si 10 ha în extravilan);c) taxa pentru obtinerea de planuri si coordonate puncte geodezice;d) taxa de atribuire a numarului cadastral;e) taxa de timbru pentru dezbaterea succesiunii în vederea exproprierii pentrulucrarile de constructii de autostrazi si drumuri nationale;2. taxele percepute de birourile de carte funciara din cadrul oficiilor de cadastru sipublicitate imobiliara pentru deschiderea si operarea în cuprinsul cartilor funciare sitaxele judiciare de timbru aferente;3. taxele pentru eliberarea certificatului de urbanism, a avizelor si a autorizatiei deconstruire, precum si orice alte taxe prevazute pentru începerea executiei lucrarilor,conform prevederilor legale;4. orice alte taxe prevazute de lege si datorate bugetului de stat si bugetelor locale înlegatura cu operatiunile efectuate în baza Legii nr. 198/2004.~ 143 ~

Din punct de vedere fiscal, în mod explicit, scutirea de la plata impozitului pentrusumele primite drept compensatie a exproprierii pentru cauza de utilitate publica, esteprevazuta la art. 42, alin. (1), lit. b1), respectiv pentru persoanele fizice.Asa cum este conceput Titlul II din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, profitul impozabil determinat de persoanelejuridice se calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielileefectuate în scopul realizarii de venituri.Cheltuielile deductibile sunt numai acelea care sunt efectuate în scopul realizariide venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.Datorita faptului ca:- legea fiscala nu prevede în mod expres (la art. 20) ca veniturile primite dreptcompensatii pentru terenurile expropriate sunt neimpozabile,- art. 17 din Legea nr. 198/2004, cu modificarile ulterioare, nu prevede care suntacele taxe scutite datorate bugetului de stat,- art. 16 din Normele metodologice date în aplicarea Legii nr. 198/2004, cumodificarile ulterioare, enumera în mod special taxele de cadastru, carte funciara,urbanism etc.,Consideram ca sumele respective se includ în veniturile impozabile.Sfatul nostru este sa reevaluati terenul la finele anului 2007 pâna la valoareasolicitata pentru despagubire, pentru ca efectul sa fie nul asupra calculului impozituluipe profit.Terenul fiind un mijloc fix neamortizabil, cheltuielile reprezentând scoaterea din evidentasunt deductibile în totalitate. (Solutie oferita în luna mai 2008)

-46-Problema:Calculul impozitului pe profit la 31.12.2007 : Societatea noastra are contractat uncredit extern ,pe termen lung ,cu o banca din Ungaria .Pentru acest credit ,societatea plateste dobanda lunara .La sfarsitul anului 2007 ,societatea are un grad de indatorare peste 3,si pierdereneta din diferentele de curs valutar.Intrebarea este daca aceste cheltuieli cu dobanda aferente creditului extern suntnedeductibile ,potrivit art 23 Legea 571/2003 si daca se reporteaza in urmatorii ani .Pe langa imprumutul contractat cu aceasta banca ,societatea mai are siimprumuturi de la asociati ,persoane juridice din Ungaria ,cu dobanda2.5%.Imprumuturile sunt din 2007,au termen de rambursare 1 an ,dar nu s-aurambursat inca .~ 144 ~Intrebarea este daca si cheltuielile cu dobanda aferenta acestor imprumuturi dela asociati ,persoane juridice sunt nedeductibile ?

Solutie:Împrumuturile reprezinta o componenta importanta a surselor financiarepermanente atrase de o societate în vederea desfasurarii normale a activitatii acesteia.

Conform reglementarilor contabile, aprobate prin Omfp nr. 1752/2005, cu modificarileulterioare aduse prin Omef nr. 2374/2008, prezentarea datoriilor de aceasta natura însituatiile financiare se face distinct, în functie de termenul de plata al acestora.Creditele bancare primite de o societate pe o perioada mai mare de un an seevidentiaza distinct în contabilitate cu ajutorul contului 162 "Credite bancare pe termenlung" si cu ajutorul sinteticelor de gradul II.Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se înregistreaza lascadenta prevazuta în contract, în contul 1682" Dobânzi aferente crediteloa bancare petermen lung".Cheltuielile cu dobânzile se înregistreaza în contul 666 "Cheltuieli cu dobânzile".Cheltuielile cu diferentele de curs valutar, aferente creditului extern seînregistreaza în contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".În cazul în care cursul de schimb al monedelor în valuta în care se faceîmprumutul, scade, se înregistreaza venituri din diferente de curs valutar.Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobânzilesunt integral deductibile daca gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egalcu trei.Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalulîmprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie avalorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determinaimpozitul pe profit.Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termende rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, indiferent dedata la care acestea au fost contractate.În capitalul împrumutat se includ si creditele sau împrumuturile care au untermen de rambursare mai mic de un an, în situatia în care exista prelungiri ale acestuitermen, iar perioada de rambursare curenta, însumata cu perioadele de rambursareanterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.Prin capital propriu se întelege capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituiepotrivit reglementarilor contabile în vigoare.Rezultatul exercitiului care se ia în calcul pentru determinarea capitalului propriupentru sfârsitul perioadei este cel înregistrat în contabilitate înainte de calcululimpozitului pe profit.~ 145 ~În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferenteîmprumuturilor supuse limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar,diferenta este tratata tot ca o cheltuiala cu dobânda, deductibilitatea acestei diferentefiind si ea supusa limitarilor.Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt numai celeaferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare acapitalului.Cheltuielile cu dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, calculate la

împrumuturile obtinute direct sau indirect de la:- banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantatede stat,- societati comerciale bancare române sau straine,- sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România,- cooperativele de credit,- societatile de leasing pentru operatiuni de leasing,- societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda creditepotrivit legii, nu sunt limitate.În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazutemai sus, dobânzile deductibile sunt limitate la:a) nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României,corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; sib) nivelul ratei dobânzii anuale de:- 7% pentru anul 2005,- 6% pentru anul 2006,- 7% pentru anul 2007,- 9% pentru anul 2008.Limita de deductibilitate se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte deaplicarea prevederilor referitoare la limitare.În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-unsediu permanent în România, prevederile articolului 23 din Codul fiscal se aplica prinluarea în considerare a capitalului propriu.Pentru determinarea valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueazamai întâi ajustarile legate de nivelul ratei dobânzii.La întrebarile formulate de d-voastra, va prezentam urmatoarele:- cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor bancare obtinute de la bancadin Ungaria, nu sunt supuse limitarilor (art. 23 alin. 4 si pct. 65 din Normelemetodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare),- cheltuielile reprezentând pierderea neta din diferente de curs valutar, asociatecontractelor de împrumut de la banca din Ungaria, nu sunt limitate (art. 23 alin. 4),- cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor acordate de catre alte persoanejuridice si/sau fizice nerezidente, în speta din Ungaria sunt limitate.~ 146 ~Cheltuielile cu dobânda la împrumutul bancar, inclusiv pierderea neta dindiferente de curs, aferenta acestui împrumut sunt cheltuieli deductibile în totalitate înanul 2007.În ceea ce priveste cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile acordate depersoanele juridice nerezidente, pentru o perioada mai mare de un an, se au în vedereurmatoarele:- se verifica mai întâi daca dobânda aferenta se încadreaza în limita de 7% pean, a dobânzii de referinta.Daca dobânda perceputa de persoana nerezidenta este mai mare, sapresupunem ca este 7,5%, atunci suma reprezentând 0,5% este consideratanedeductibila integral si nu se mai reporteaza în perioada urmatoare. Ceea ce a ramasdin cheltuiala cu dobânda este nedeductibila la calculul profitului impozabil daca gradul

de îndatorare este mai mare decât 3, la finele anului 2007.Chiar daca ratele împrumutului nu sunt achitate, dar potrivit prevederilorcontractuale societatea se înregistreaza cu cheltuieli cu dobânzile, atunci se calculeazalimita în care acestea sunt deductibile.În situatia prezentata de d-voastra, dobânda perceputa de asociatii persoanejuridice nerezidente este mai mica decât nivelul ratei comunicat de BNR pentru anul2007. În acest caz, potrivit dispozitiilor pct.60 din normele metodologice de aplicare aleLegii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta dindiferente de curs valutar sunt nedeductibile pentru anul 2007. Aceste sume sereporteaza în trimestrul I al anului 2008, când se aplica iar limitarile, în functie demarimea gradului de îndatorare.La finele anului 2007 suma care nu a fost dedusa se înregistreaza la rd. 32 dinDeclaratia 101 cod MFP 14.13.01.04.La acest rând se trece valoarea cheltuielilor cu dobânzile si cu diferentele decurs valutar aferente anului fiscal 2007(în cazul prezentat) si al anilor anteriori, (dacaeste cazul), nedeductibile în anul fiscal curent, dar care se pot deduce în perioadelefiscale urmatoare.De retinutCalculul gradului de îndatorare se face numai în cazul împrumuturilor cu termende rambursare mai mare de un an.Cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt limitate numai daca sunt aferenteunor împrumuturi pentru care se calculeaza gradul de îndatorare.Calculul impozitului si al cheltuielilor nedeductibile se face numai extracontabil, înregistrul de evidenta fiscala. (Solutie oferita în luna aprilie 2008)

-47-~ 147 ~Problema:Societatea „RO” are ca asociat unic o persoana juridica straina „ST”.Intre cele doua societati exista contracte de prestari servicii. ST clienti ai RO.ST trimite in tara un reprezentant al sau (angajat la ST) pentru demararea unor proiectela RO.Pe perioada cat va sta in tara s-a inchiriat un apartament (cu telefon) si o masina pentrufolosinta reprezentantului ST. Contractele de inchiriere sunt pe RO, facturile sunt peRO, RO le plateste.Deci Ro trebuie sa inregistreze cheltuielile cu cazarea, telefonul si chiria masinii.Cum e corect sa fie privite aceste cheltuieli?1. Sunt efectuate in scopul obtinerii de venituri (se extinde firma, se porneste unproiect mare) si atunci sunt deductibile la calculul profitului impozabil.2. Sunt efectuate in favoarea asociatului si atunci sunt nedeductibile si cred catrebuie tratate si ca dividende (trebuie sa existe si o Hotarare AGA pentrurepartizare de dividende dar este obligatoriu ca ea sa fie anterioara contractelorrespective? Exista profit nerepartizat din anii precedenti.) In acest caz trebuiedeclarate dividendele si platit impozitul.

S

olutie:În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit cafiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopulrealizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielilenedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similareveniturilor si cheltuielilor.Asadar:Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pfunde:Pi - profit impozabilV - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscalC - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilorVn- veniturile neimpozabileCn - cheltuielile nedeductibileRP - rezerve, provizioaneAf - amortizarea fiscalaPf - pierderea fiscalaDin formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.~ 148 ~Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie deactivitatea desfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, încheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare.În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile se împart în trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibilePotrivit dispozitiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuateîn scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normativeîn vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile suntcheltuielile înregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilorsau executarea lucrarilor.Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri, potrivit dispozitiilor art. 21,alin. (2), lit. e) si cheltuielile de transport si cazare, în tara si strainatate, efectuatepentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilateacestora.În normele metodologice date în aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.44/4004, cu modificarile si completarile ulterioare(H.G. nr. 1579/2007), persoanelefizice asimilate se refera, dar nu limitativ la:- directorii care îsi desfasoara activitatea prin mandat, conform legii,- persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, însituatia în care societatea suporta cheltuielile cu cuvenite acestora.Actul normativ care reglementeaza detasarea salariatilor societatilor stabilite întrunstat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, este Legeanr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestarii de servicii transnationalePrevederile acestei legi se aplica întreprinderilor stabilite într-un stat membru alUniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care, în cadrul prestarii deservicii transnationale, detaseaza pe teritoriul României salariati cu care au stabiliteraporturi de munca.În sensul legii, prin salariat detasat se întelege salariatul care în mod normallucreaza într-un alt stat decât România, dar pentru o perioada de timp limitata îsidesfasoara activitatea în România.Prevederii Legii nr. 344/2006 se aplica în masura în care societatile stabilite înComunitatea Europeana iau una dintre urmatoarele masuri cu caracter transnational:a) detasarea unui salariat pe teritoriul României, în numele societatii si subcoordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între societatea care facedetasarea si beneficiarul prestarii de servicii care îsi desfasoara activitatea în România,~ 149 ~daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, între salariat siîntreprinderea care face detasarea;b)detasarea unui salariat la o unitate situata pe teritoriul României sau la oîntreprindere care apartine unui grup de întreprinderi, situata pe teritoriul României,daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, între salariat siîntreprinderea care face detasarea;c) punerea la dispozitie a unui salariat, de catre o întreprindere de muncatemporara sau agentie de plasare, la o societate utilizatoare stabilita sau care îsidesfasoara activitatea pe teritoriul României, daca exista un raport de munca, peperioada detasarii, între salariat si întreprinderea de munca temporara sauagentia de plasare.În sensul legii, notiunea de salariat este cea reglementata în legislatia româna.Hotarârea Guvernului nr. 104/2007 pentru reglementarea procedurii specificeprivind detasarea salariatilor în cadrul prestarii de servicii transnationale pe teritoriulRomâniei, data în aplicarea Legii nr. 344/2006, prevede ca societatea care facedetasarea si beneficiarul prestarii de servicii care îsi desfasoara activitatea în Româniatrebuie sa faca dovada existentei raportului de colaborare dintre ei numai princontract încheiat în forma scrisa.

Societatea din România beneficiara a prestarilor de servicii are obligatia de apune la dispozitia inspectorilor de munca, la cerere, contractul încheiat în forma scrisa.Documentele care atesta detasarea cetatenilor straini pe teritoriul României,trebuie sa contina inclusiv lista nominala a salariatilor detasati.Societatea situata pe teritoriul României are obligatia de a detine acestedocumente pe toata perioada în care utilizeaza salariati straini detasati si de a le punela dispozitia inspectorilor de munca ori de câte ori sunt solicitate.În situatia în care societatea straina detaseaza un salariat strain care estecetatean al unui stat nemembru al Uniunii Europene sau al Spatiului EconomicEuropean, aceasta va completa o declaratie, conform anexei nr. 2 din normelemetodologice, potrivit careia salariatul respectiv îndeplineste conditiile legale de muncadin statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European în careîntreprinderea straina este stabilita.Exceptia de la aceste reguli se refera la lucrarile de montaj initial si/sau de primainstalare a unui bun, care fac parte integranta dintr-un contract de furnizare de bunuri,sunt necesare pentru punerea în functiune a bunului furnizat si sunt executate desalariati calificati si/sau specializati ai întreprinderii furnizoare, daca durata detasariieste de cel mult 8 zile. Durata detasarii se calculeaza pe baza unei perioade dereferinta de un an de la data începerii detasarii. La calculul duratei detasarii se iau înconsiderare perioadele anterioare în care postul a fost ocupat de un lucrator detasat.În cazul prezentat de d-voastra rezulta ca:~ 150 ~- daca între societatea d-voastra si o societate straina existenta într-un statmembru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, exista un contract pebaza caruia se desfasoara activitati de prestari de servicii de catre salariati ai societatiistraine, cheltuielile de transport si cazare suportate de societatea din România suntconsiderate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,- daca societatea straina nu este înfiintata într-un stat membru al UniuniiEuropene sau al Spatiului Economic European, cheltuielile de cazare ale salariatuluiacesteia sunt considerate cheltuieli nedeductibile, si nu dividende, ale societatii dinRomânia.Cheltuielile respective trebuie suportate de societatea straina, deoarece acestecheltuieli îi sunt recunoscute la calculul impozitelor. (Solutie oferita în luna aprilie 2008)

-48-Problema:Am si eu o intrebare: am profit net si vreau sa il repartizez pe alte rezerve pentrufinantarea activitatii sa zicem . sunt restrictii de suma sau de destinatie ? pentru ca euam achizitioant o masina de lux pentru un salariat al societatii si mai vreau saachizionez un spatiu comercial care este intradevar pentru activiatatea mea.Ideea este daca cineva vine sa ma intrebe ce am facut eu cu banii aia dinrezerve?unde i-am dat sau asa ceva. pentru ca eu nu mai platesc impozit pe dividendela ei si suma fiind cam maricica nu as vrea sa avem probleme."

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si

completarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabila se înregistreaza încontabilitate pe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiareanuale. Situatiile financiare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilorsau ale auditorilor financiari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Totadunarea generala stabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeazala:- rezerve (legale, statutare),- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.- se poate lasa nerepartizat.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriu~ 151 ~toate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui contse înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2007 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa ramâna ca suma nerepartizata.Rezerva legala se constituie într-un procent de 5% aplicat asupra profituluicontabil, stabilit înainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% dincapitalul social. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct devedere fiscal.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiului încheiat

sumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare123 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"119 855.000„Rezultatul reportat”~ 152 ~Pâna la acest moment societatea nu a platit nici un impozit legat de repartizareaprofitului. Ba mai mult, suma de 45.000lei se deduce din baza de impunere.În anul 2008, s-ar putea ca adunarea generala sa stabileasca repartizareaprofitului pentru majorarea capitalului social, la dividende sau la surse de finantare.Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorareacapitalului, se fac urmatoarele înregistrari:117 = 1068 855.000lei"Rezultat reportat" "Alte rezerve"1068 = 1011 855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent în ct.117, se poate înregistra si astfel:117 = 1012 855.000lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Daca hotarâti ca în anul 2008 sa repartizati întreaga suma la dividende(pastramexemplul de mai sus), din punct de vedere contabil, înregistrarea repartizariidividendelor în urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, seefectueaza astfel:121 = 117 855.000lei„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat”117 = 457 855.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”458 = % 855.000lei„ Dividende de plata” 5311 718.200„Casa”

446 136.800~ 153 ~„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 136.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Veniturile sub forma de dividende se impun cu cota de 16%. Obligatia calculariisi retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine societatii care ledistribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este data de 25 inclusiv a luniiurmatoare celei în care se face plata dividendelor.In cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalulsocial varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede laart. 67 ca dividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala aasociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de ladata aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În cazcontrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, lanivelul dobânzii legale.Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, ci numai în cazul încare actionarii/asociatii societatii d-voastra va solicita în mod imperios acest lucru.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.Începând cu anul 2007 a mai avut loc o modificare legata de cota de impunere adividendelor. Potrivit dispozitiilor art. 36, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele distribuite catre un asociat,persoana juridica româna, nu sunt impozitate daca beneficiarul dividendelor detineminim 15% din titlurile de participare la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 aniîmpliniti la data platii acestora.Prevederea se aplica si în cazul dividendelor platite din profiturile nerepartizateanterior anului 2007.Daca hotarâti ca în anul 2008 sa repartizati întreaga suma la surse definantare(pastram exemplul de mai sus), din punct de vedere contabil, înregistrarea seefectueaza astfel:121 = 117 855.000lei„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat”117 = 1068 855.000lei~ 154 ~„Rezultatul reportat” „Alte rezerve”Fata de cele prezentate rezulta ca, puteti distribui profitul exercitiilor anterioarerepartizat în ct. 117, ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nu exista o

limita de timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toata suma dinct. 117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 855.000lei se poate repartiza în luna mai 2008, 155.000lei, înluna septembrie 200.000lei, iar diferenta de 500.000lei poate sa ramâna în continuarenerepartizata pentru anii urmatori.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt urmatoarele:- în luna mai 2008117 = 457 155.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 155.000lei„ Dividende de plata” 5311 130.200„Casa”446 24.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 24.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Sau pentru surse de finantare:117 = 1068 155.000lei„Rezultatul reportat” „Alte rezerve”- în luna septembrie 2008117 = 1068 200.000lei„Rezultatul reportat” „Alte rezerve”~ 155 ~Diferenta de 500.000lei ramâne în ct. 117 si poate fi distribuita în anii urmatorisau poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social în anii urmatori.Sumele din profitul net repartizate în contul de rezerve, pot fi utilizate în principal,conform reglementarilor contabile în vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005, cu modificarile ulterioare, pentru:- majorarea capitalului, potrivit legii( 106 = 101 ),- acoperirea pierderilor contabile înregistrate în perioadele anterioare (106= 117 )- decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, în cazuloperatiunilor de reorganizare (106 = 456) etc.Sfatul nostru este sa lasati profitul nerepartizat, deoarece potrivit modificarilorOrdinului ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea sicompletarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17, aplicabile de la 1ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra înregistrarilor efectuate cuprivire la repartizarea profitului.Nu este necesara repartizarea profitului net la surse de finantare pentru

achizitionarea masinii sau a spatiului, deoarece reglementarile contabile nu mai impunacest lucru. Daca aveti disponibilul necesar, necesar faceti pur si simplu achizitiilenecesare. De asemenea investitia se poate face pe baza unui contract de leasing sauprintr-un împrumut bancarDe ex. achizitionarea cladirii, pastrând datele din prezentarea de mai sus:% = 404 238.000lei„Furnizori de212 imobilizari” 200.000„Constructii”4426 38.000„TVA deductibila”Recuperarea valorii cladirii se face pe baza cheltuielilor cu amortizarea.Presupunând ca ati ales perioada de 30 de ani, veti amortiza 7.933,3lei/an.6812 = 281 7.933,3lei„Chelt. de expl. „Amortiz. priv.priv. amortiz. cladirilor” imobiliz. necorp.”Functia ct. 106”Alte rezerve” nu mai impune utilizarea surselor repartizate dinprofitul net pentru achizitionarea de mijloace fixe. De asemenea, aceste repartizari nusunt limitative.Sumele repartizate în ct. 117”Rezultatul reportat” le veti putea utiliza în altescopuri atunci când adunarea generala va stabili acest lucru. Aceste sume nu suntsupuse impozitului pe dividende.~ 156 ~Atentionarea noastra este cu privire la „achizitionarea masinii de lux pentru un salariat”.,deoarece mijloacele fixe introduse în gestiunea societatii trebuie sa fie utilizate pentruobiectul de activitate al acesteia. Daca salariatul are functie de conducere, atuncicheltuielile cu amortizarea si întretinerea masinii sunt recunoscute la calculul profituluiimpozabil, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II, art. 21.Masina nu trebuie achizitionata pe numele salariatului ci în numele societatii siînregistrata în contabilitatea societatii. . (Solutie oferita în luna aprilie 2008)

-49-Problema:Având în vedere prevederile art. 34 alin. (131) din Legea nr. 571/2003 vasolicitam opinia referitoare la plata impozitului pe profit de catre regia noastra detransport local, având în vedere faptul ca subordonarea este catre Consiliul Local alMunicipiului Constanta.

Solutie:Obligatiile fiscale reglementate de titlul II Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare sunt venituri ale bugetului de stat, potrivitprevederilor art. 34 alin.(13) din acest act normativ.O exceptie de la regula generala de virare a impozitului pe profit a fost introdusaprin prevederile art. 34 alin.(13)1 din acelasi act normativ, respectiv impozitul pe profit,dobânzile/majorarile de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din

subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate desocietatile comerciale în care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari,care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altororganisme internationale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate,respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respectivepâna la sfârsitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectulacordului/contractului de împrumut.Prin urmare, în conformitate cu prevederile mentionate mai sus, având in vederefaptul ca, asa cum precizati, regia de transport local este subordonata Consiliului Localal Municipiului Constanta, în situatia în care regia dvs. nu se încadreaza în prevederileart. 34 alin.(13)1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, respectiv nu este angajata în proiecte potrivit art. 34 alin.(13)1,veti plati impozitul pe profit la bugetului de stat, în conformitate cu prevederile art. 34alin.(13) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare. (Solutie oferita în luna aprilie 2008)~ 157 ~

-50-Problema:Am dori o lamurire în legatura cu impozitul pe profit, societatea noastra scteleson srl are activitatea de baza telecomunicatiile. În cursul anului 2007 a efectuatinvestitii, dar care nu sunt terminate, investitii care se refera la construirea unui hotel,ceea ce a determinat un profit brut relativ mai mare ca de obicei, implicit si impozitul peprofit. Nu exista vreo posibilitate de reducere a impozitului (profit reinvestit)?

Solutie:În prezent, pentru investitiile efectuate pentru construirea de cladiri, nu exista nicio facilitate în ceeea ce priveste impozitul pe profit.Exista o facilitate prevazuta de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintarii sidezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii, dar numai pentru mijloacele fixe prevazutela art. 24 alin.(6) lit.) b) si alin.(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, derulata prin intermediul Agentiei Nationalepentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, astfel:(1) Din sumele ce se aloca anual prin bugetul de stat în baza art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004, o parte reprezinta sprijinul pentru întreprinderile mici si mijlocii,care se stabileste în corelare cu investitiile efectuate de acestea în active de naturacelor prevazute la art. 24 alin. (6) lit. b) si alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aferente obiectului de activitate. Sumelealocate cu aceasta destinatie se stabilesc în limita sumelor platite cu titlu de impozitpentru profitul reinvestit, începând cu exercitiul financiar al anului 2005, cu respectareaconditiilor prevazute de lege.(2) În anul 2005 întreprinderile mici si mijlocii pot beneficia de drepturile

prevazute la alineatul precedent, pentru activele achizitionate dupa data de 1 octombrie2004, puse în functiune pâna la finele anului respectiv, cu conditia sa nu fi aplicat,pentru aceste active, regimul de amortizare accelerata.(3) De prevederile alin. (1) beneficiaza contribuabilii care nu aplica regimul deamortizare accelerata prevazut de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarileulterioare.(4) Prevederile alin. (1) se aplica în cazul echipamentelor tehnologice, respectival masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si computerelor si echipamentelor perifericeale acestora, considerate noi, în sensul ca nu au fost anterior utilizate.(5) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra înpatrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lornormala de utilizare. În cazul nerespectarii acestei conditii, sumele primite de la bugetul~ 158 ~de stat potrivit alin. (1) se restituie si se datoreaza pentru acestea dobânzi de la dataprimirii sumelor respective. (Solutie oferita în luna aprilie 2008)

-51-Problema:Sentinta judecatoreasca ne-a acordat sansa de a recupera majorari de întarzierede la un client pe care l-am încasat în contul curent. Cum emitem factura pentruaceasta suma ( cu tva sau fara)?Este obligatoriu sa emitem factura?

Solutie:În primul rând, consideram faptul ca nu trebuie emisa factura pentrucontravaloarea majorarilor de întârziere deoarece acestea nu reprezinta contravaloareaunui bun livrat sau al unui serviciu prestat. Calcularea majorarilor de întârziere nureprezinta o operatiune economica realizata de firma dvs. Majorarile de întârziere suntefectul nerespectarii clauzei contractuale de decontare a contravalorii unor bunuri livratesau a unor servicii prestate.Pentru afirmatia conform careia nu se emite factura pentru majorarile deîntârziere, aducem ca argument textul din Codul fiscal, art. 155, alin. 1 conform caruiafirmele care ,,efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât olivrare/prestare fara drept de deducere a taxei……… trebuie sa emita o factura catrefiecare beneficiar, cel târziu pâna în cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei în care ianastere faptul generator al taxei……,,Asa cum rezulta din textul de lege, nici nu trebuie emisa o factura, dar nici nu seinterzice emiterea acesteia. În practica se obisnuieste emiterea unei facturi desi estesufficienta sentinta judecatoreasca ca document justificativ, atât pentru furnizor careînregistreaza suma pe venituri, cât si pentru cumparator care înregistreaza sum apecheltuieli.În al doilea rând, în baza de impozitare a taxei nu se cuprind sumele stabilite prin

hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitatepentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale. Acest fapt rezulta dinCodul fiscal, art. 137, alin. 3, lit. b. Motivul pentru care majorarile de întârziere nu secuprind în baza de impozitare consta în faptul ca aceste sume nu au fost incluse înpretul negociat al bunurilor livrate sau al serviciului prestat. Majorarile au intervenitnumai dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor care reprezinta în sine operatiunieconomice. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-52-Problema:~ 159 ~Se poate schimba repartizarea profitului profitului anului 2006? In luna decembrie2006 s-a efectuat operatiunea 129=1068 cu suma 1.300.300 lei in vederea efectuartiiunor investitii financiare(destinatia profitului net in acel moment a fost sigura din aceastacauza nu s-a efectuat 129=117). In final investitia s-a efectuat doar partial, 700.000, iaracum se doreste schimbarea destinatiei sumei ramase 1.300.300-700.000= 630630 leipe dividende este posibil? Va rog baza legala.

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilorfinanciari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generala aasociatilor/actionarilor stabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeazala:- rezerve ,- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezervestatutare sau contractuale si alte rezerve.Rezervele legale, ct.1061- se constituie anual din profitul brut, înainte dedeterminarea impozitului pe profit, în procent de 5% pâna ce aceasta va atinge a cinceaparte din capitalul social subscris si varsat. Rezervele legale pot fi utilizate numai pentrudestinatiile pentru care au fost constituite.Rezerve statutare sau contractuale, ct. 1063 – se constituie anual din profitulnet, conform prevederilor statutare prin hotarârea adunarii generale a asociatilor sauactionarilor.Alte rezerve, ct. 1068 – se constituie din profitul net sau din alte surse, în modfacultativ, utilizate la acoperirea pierderii contabile sau alte scopuri, potrivit hotarârii

adunarii generale a asociatilor sau actionarilor, inclusiv pentru majorarea capitaluluisocial.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriutoate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui contse înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,~ 160 ~- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2006 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa o repartizati la alte surse de dezvoltare.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiuluiîncheiat sumele s-au evidentiat astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2007, s-a efectuat închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare.124 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"1068 855 .000„Alte rezerve”În anul 2007, s-a închis contul de profit si pierdere 121 si contul de repartizare129.Pâna în anul 2008, revenirea la repartizarea profitului nu era prevazuta în modexpres si nici interzisa.

Astfel, adunarile generale ale asociatilor/actionarilor puteau stabili o nouarepartizare.În cazul prezentat, în anul 2008 se putea face înregistrarea~ 161 ~1068 = 117 855.000lei„Alte rezerve” „Rezultat reportat”si, apoi117 = 457 855.000lei„Rezultat reportat” „Dividende de plata”457 = % 855.000lei„ Dividende de plata” 5311 718.200„Casa”446 136.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 136.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Sau, adunarea generala stabilea ca profitul repartizat în alte rezerve sa fie utilizatpentru majorarea capitalului social si se faceau urmatoarele înregistrari:1068 = 1011 855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Se mai putea înregistra si direct,1068 = 1012 855.000lei“Alte rezerve” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.~ 162 ~Începând cu anul 2008, Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,reglementeaza în mod expres la pct. 17 ca societatile nu mai pot reveni asupraînregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului. Prevederile pct. 17modifica si completeaza continutul pct. 222 din Omfp nr. 1752/2005.Fata de aceasta situatie rezulta ca, suma repartizata în anul 2007 aferentaprofitului net realizat pentru anul 2006 la alte surse de dezvoltare, nu mai poate fiutilizata în alte scopuri decât pentru efectuarea de investitii.Sfatul nostru este ca în viitor sa lasati profitul nedistribuit, în ct. 117, deoarece

puteti distribui acest profit ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nuexista o limita de timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toatasuma din ct. 117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 855.000lei prezentata în exemplul anterior se poate repartizaîn luna mai 2008, 155.000lei, în luna septembrie 200.000lei, iar diferenta de 500.000leipoate sa ramâna în continuare nerepartizata pentru anii urmatori.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt uratoarele:- în luna mai 2008117 = 457 155.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 155.000lei„ Dividende de plata” 5311 130.200„Casa”446 24.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 24.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”- în luna septembrie 2008117 = 457 200.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”~ 163 ~457 % 200.000lei„ Dividende de plata” 5311 168.000„Casa”446 32.000„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 32.000lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte” în lei”Diferenta de 500.000lei ramâne în ct. 117 si poate fi distribuita în anii urmatorisau poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social. . (Solutie oferita în luna martie2008)

-53-Problema:Cota de 2%, cheltuieli sociale, se aplica asupra sumei din ct. 641+645?

Solutie:În ceea ce priveste baza la care se aplica limita deductibila a cheltuielilor sociale,

mentionam ca formularea art. 21 alin. (3), lit. c), Titlul II din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, face trimitere la Codul muncii.Codul muncii este aprobat prin Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarileulterioare.La art. 10 din acest act normativ este definit contractul individual de munca întemeiul caruia un salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unuiangajator, persoana fizica sau juridica, în schimbul unei remuneratii denumite salariu,exprimate în bani.Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alteadaosuri. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective între angajatorsi salariati sau reprezentanti ai acestora. Angajatorul nu poate negocia si stabili salariide baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar petara.Reflectarea în evidenta contabila a cheltuielilor cu salariile se face potrivitprevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarileulterioare si ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementarilor conforme cu directivele europene, modificat si completat prin Ordinulministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008.~ 164 ~La pct. 155 se prevede ca în contabilitate, decontarile cu personalul cuprinddrepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiilepentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de muncaplatite din fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de societatepersonalului pentru munca prestata.În ceea ce priveste alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei nu se suportadin fondul de salarii, acestea se înregistreaza distinct în contabilitate(masa calda,alimente antidot etc.).Potrivit dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta întreveniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri,dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugacheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alteelemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.Totodata, reglementarea fiscala dispune ca pentru determinarea profituluiimpozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopulrealizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative învigoare.În cadrul grupei cheltuielilor cu deductibilitate limitata, recunoscute la calcululprofitului impozabil sunt prevazute si cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.În aceasta limita intra, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentruînmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum sicheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în

administrarea societatilor, cum sunt: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate încazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitatesanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti,precum si pentru scolile aflate sub patronaj.În cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: tichete de cresaacordate de angajator în conformitate cu legislatia în vigoare, cadouri în bani sau înnatura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordatesalariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentrusalariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii careau suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatieiprofesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.Coroborând prevederile Codului muncii cu cele ale Ordinului ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005, modificate si completate cu cele ale Ordinului ministruluieconomiei si finantelor nr. 2374/2008 si cu cele ale Codului fiscal rezulta ca, aplicareacotei de 2% pentru stabilirea limitei deductibile a cheltuielilor sociale se face numaiasupra sumei din ct. 641”Cheltuieli cu personalul”. (Solutie oferita în luna martie 2008)~ 165 ~

-54-Problema:Am avut profit în 2002,2003,2004, 2005, 2006,. Dar cei 2 asociatti care si conducfirma si au peste 51%, nu vor sa-l repartizeze pe dividende si este în contul 117, trebuiesa întrunesc AGA, sa fac proces verbal, cât timp am voie sa-l tin în acel cont?

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilorfinanciari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generalastabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeazala:- rezerve (legale, statutare),- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.- se poate lasa nerepartizat.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriutoate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.

Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui cont seînregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,~ 166 ~- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2007 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa ramâna ca suma nerepartizata.Rezerva legala se constituie într-un procent de 5% aplicat asupra profituluicontabil, stabilit înainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% dincapitalul social. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct devedere fiscal.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiului încheiatsumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare125 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"120 855.000„Rezultatul reportat”Pâna la acest moment societatea nu a platit nici un impozit legat de repartizareaprofitului. Ba mai mult, suma de 45.000lei se deduce din baza de impunere.În anul 2008, s-ar putea ca adunarea generala sa stabileasca repartizareaprofitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende.Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentrumajorarea capitalului, se fac urmatoarele înregistrari:117 = 1068 855.000lei

"Rezultat reportat" "Alte rezerve"1068 = 1011 855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent în ct.~ 167 ~117, se poate înregistra si astfel:117 = 1012 855.000lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Daca hotarâti ca în anul 2008 sa repartizati întreaga suma la dividende(pastramexemplul de mai sus), din punct de vedere contabil, înregistrarea repartizariidividendelor în urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, seefectueaza astfel:121 = 117 855.000lei„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat”117 = 457 855.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”459 = % 855.000lei„ Dividende de plata” 5311 718.200„Casa”446 136.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 136.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Veniturile sub forma de dividende se impun cu cota de 16%. Obligatia calculariisi retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine societatii care ledistribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este data de 25 inclusiv a luniiurmatoare celei în care se face plata dividendelor.În cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalulsocial varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede laart. 67 ca dividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala a

asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la~ 168 ~data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În cazcontrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, lanivelul dobânzii legale. Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, cinumai în cazul în care actionarii/asociatii societatii d-voastra va solicita în mod imperiosacest lucru.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.Fata de cele prezentate rezulta ca, puteti distribui profitul exercitiilor anterioarerepartizat în ct. 117, ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nu exista olimita de timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toata suma dinct. 117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 855.000lei se poate repartiza în luna mai 2008, 155.000lei,în luna septembrie 200.000lei, iar diferenta de 500.000lei poate sa ramâna încontinuare nerepartizata pentru anii urmatori.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt urmatoarele:- în luna mai 2008117 = 457 155.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 155.000lei„ Dividende de plata” 5311 130.200„Casa”446 24.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 24.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”- în luna septembrie 2008117 = 457 200.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 200.000lei~ 169 ~„ Dividende de plata” 5311 168.000„Casa”446 32.000„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 32.000lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”

Diferenta de 500.000lei ramâne în ct. 117 si poate fi distribuita în anii urmatorisau poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social în anii urmatori.Sfatul nostru este sa lasati profitul nerepartizat în continuare, deoarece potrivitmodificarilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007 privindmodificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentruaprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17,aplicabile de la 1 ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra înregistrarilorefectuate cu privire la repartizarea profitului.Sumele repartizate în anii anteriori în ct. 117 pot ramâne ca atare pâna când adunareagenerala stabileste o alta destinatie a acestora. ”. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-55-Problema:Este permisa distribuirea ca dividende a rezultatului unui an fiscal , dacarezultatul anilor precedenti reflectati în contul 117 reprezinta o pierdere nerecuperata sitemeiul legal, va rog.

Solutie:Potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare, rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezintasoldul final al contului de profit si pierdere. Repartizarea profitului se face pe destinatiilelegale, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent,în baza unor prevederi legale, se înregistreaza prin articolul contabil129 = 106.Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia în contul 117, de undeurmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale.Conform dispozitiilor Omfp nr. 1752/2005 pierderea contabila reportata seacopera din:~ 170 ~- profitul exercitiului financiar si cel reportat,- rezerve si capital social, potrivit hotarârii adunarii generale a actionarilorsau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.Pierderea contabila a exercitiului curent este evidentiata în soldul debitor alcontului 121 "Profit si pierdere" care, pe baza aprobarii situatiilor financiare anuale decatre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, respectiv de catre consiliul deadministratie, se preia în exercitiul urmator în rezultatul reportat, efectuându-se articolulcontabil:117 = 121„Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"Pierderea contabila înregistrata în exercitiile precedente si reflectata în rezultatulreportat se acopera din sursele prevazute de lege, efectuându-se urmatoarele articolecontabile:a)Pentru pierderea acoperita din profitul exercitiului financiar:129 = 117

"Repartizarea profitului" "Rezultatul reportat"b)Pentru pierderea acoperita din rezerve constituite din profituri nete:106 = 117"Alte rezerve" „Rezultatulreportat"c)Pentru pierderea acoperita din capitalul social, în conditiile prevazute de Legeanr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarileulterioare:101 = 117"Capital" "Rezultatul reportat"Referitor la întrebarea d-voastra va prezentam mai jos reglementarile legalereferitoare la acoperirea pierderii:- Legea contabilitatii nr. 82/1991 si prevederile Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cudirectivele europene, asa cum a fost completat si modificat prin Ordinul ministruluieconomiei si finantelor nr. 2374/2008.~ 171 ~Potrivit acestor reglementari pierderea contabila reportata se acopera din:- profitul exercitiului financiar si cel reportat,- rezerve,- prime de capital si capital social.Sursele si modalitatile de acoperire ale pierderii contabile se stabilesc potrivithotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilorlegale.În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperapierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sauasociatilor, respectiv a consiliului de administratie.Împreuna cu situatiile financiare anuale trebuie publicata propunerea dedistribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezinta în noteleexplicative.Potrivit dispozitiilor pct. 63 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, asa cuma fost completat si modificat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr.2374/2008, în cazul în care, prin corectarea erorilor din exercitiile anterioare segenereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte deefectuarea oricarei repartizari de profit.La pct. 258 din actele normative mai sus invocate, se prevede ca în noteleexplicative trebuie sa se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pedestinatii, astfel:a) sumele repartizate la rezerve;b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;c) dividende;d) alte repartizari.Nota 3 privind „Repartizarea profitului” se prezinta astfel:

- lei -______________________________________________________________| Destinatia profitului | Suma ||____________________________________|_________________________|| Profit net de repartizat: | ||____________________________________|_________________________|| - rezerva legala | ||____________________________________|_________________________|| - acoperirea pierderii contabile | ||____________________________________|_________________________|| - dividende etc. | ||____________________________________|_________________________|| Profit nerepartizat | ||____________________________________|_________________________|~ 172 ~În situatia în care a avut loc o acoperire a pierderii contabile reportate, trebuieprezentate sursele de acoperire ale acesteia.În enumerarea destinatiilor pe care poate fi repartizat profitul contabil al exercitiului,dupa „rezerva legala” si înaintea „dividendelor” se afla „acoperirea pierderii contabile”.- Dispozitiile Legii societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarilesi completarile ulterioare, care dispun ca daca se constata o pierdere a activului net,capitalul social trebuie reîntregit sau redus, înainte de a se putea face vreorepartizare sau distribuire de profit. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-56-Problema:Prin prezenta va rugam sa ne exprimati parerea dvs. fata de o problemala calcularea impozitului pe profit, si anume la baza la care se calculeaza cota decheltuieli sociale de 2%.În Consilier "Taxe si impozite pentru contabili" la calculul impozitului pe profit,cheltuieli deductibile fiscal, "Alte modificari ale Codului Fiscal aplicabile incepand cuanul 2005" ati remarcat o redefinire a acestei baze.Cu acesta ocazie va rog sa ne prezentati care este diferenta dintre fondul desalarii realizat si cheltuielile cu salarii efectiv inregistrate.Ne intereseaza in special conturile ale caror rulaj se ia in considerare la acest calcul.

Solutie:Referitor la întrebarea privind baza la care se aplica limita deductibila acheltuielilor sociale, mentionam ca formularea art. 21 alin. (3), lit. c), Titlul II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, face trimiterela Codul muncii.Codul muncii este aprobat prin Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarileulterioare.La art. 10 din acest act normativ este definit contractul individual de munca întemeiul caruia un salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui

angajator, persoana fizica sau juridica, în schimbul unei remuneratii denumite salariu,exprimate în bani.Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alteadaosuri. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective între angajatorsi salariati sau reprezentanti ai acestora. Angajatorul nu poate negocia si stabili salariide baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar petara.Potrivit dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta întreveniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri,~ 173 ~dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugacheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor sicheltuielilor.Schematic, formula de calcul este:Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pfunde:Pi - profit impozabilV - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscalC - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilorVn- veniturile neimpozabileCn - cheltuielile nedeductibileRP - rezerve, provizioaneAf - amortizarea fiscalaPf - pierderea fiscalaDin formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorileîncasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curenta, cât si câstigurile dinorice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, în functie deactivitatea desfasurata de societate.Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, în cheltuieli dinexploatare, financiare si extraordinare.Reflectarea în evidenta contabila a cheltuielilor cu salariile se face potrivitprevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementarilor conforme cu directivele europene, modificat si completat prin Ordinulministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008.La pct. 155 se prevede ca în contabilitate, decontarile cu personalul cuprind drepturilesalariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentruconcediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din

fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de societatepersonalului pentru munca prestata.În ceea ce priveste alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei nu se suporta dinfondul de salarii, acestea se înregistreaza distinct în contabilitate(masa calda, alimenteantidot etc.).În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile se împart în trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibile~ 174 ~Totodata, reglementarea fiscala dispune ca pentru determinarea profitului impozabilsunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii devenituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.În cadrul grupei cheltuielilor cu deductibilitate limitata, recunoscute la calculul profituluiimpozabil sunt prevazute si cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2%,aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.În aceasta limita intra, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentruînmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum sicheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate înadministrarea societatilor, cum sunt: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate încazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitatesanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti,precum si pentru scolile aflate sub patronaj.În cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: tichete de cresaacordate de angajator în conformitate cu legislatia în vigoare, cadouri în bani sau înnatura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordatesalariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentrusalariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii careau suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatieiprofesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.Coroborând prevederile Codului muncii cu cele ale Ordinului ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005, modificate si completate cu cele ale Ordinului ministruluieconomiei si finantelor nr. 2374/2008 si cu cele ale Codului fiscal rezulta ca, aplicareacotei de 2% pentru stabilirea limitei deductibile a cheltuielilor sociale se face numaiasupra sumei din ct. 641”Cheltuieli cu personalul”.Modificarea la care va referiti a fost introdusa prin Ordonanta Guvernului nr.83/2004 asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 494/2004, tocmai pentru a eliminaconfuziile care apareau ca urmare a utilizarii termenului de fond de salarii realizat,termen mult mai larg, utilizat ca baza pentru calculul asigurarilor sociale, somaj etc.(Solutie oferita în luna martie 2008)-57-Problema:Cum se poate utiliza soldul creditor al contului 117 “Rezultat reportat” în altescopuri decât majorare capital social si dividende.?

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor~ 175 ~financiari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generalastabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeazala:- rezerve (legale, statutare),- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.- se poate lasa nerepartizat.Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriutoate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional.In creditul acestui cont se înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilorprecedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferate asuprarezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa de majorarea capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilorprecedenti.În soldul creditor al ct. 117 se mai pot înregistra:sumele evidentiate în soldul debitor al contului 121 „Profit si pierdere” care

se preiau în exercitiul urmator în rezultatul reportat, pe baza aprobarii situatiilorfinanciare anuale de catre adunarea generala a actionarilor.Înregistrarile contabile sunt :~ 176 ~117 = 121„Repartizarea profitului” „Rezultatul reportat„Pierderea contabila se acopera potrivit legii, înregistrându-se urmatoareleoperatii:- pentru pierderea acoperita din profitul exercitiului129 = 117”Repartizarea profitului” „Rezultatul reportat„- pentru pierderea acoperita din rezerve constituite din profituri nete106 = 117„Alte rezerve” „Rezultatul reportat”- pentru pierderea contabila acoperita din capitalul social, în conditiileprevazute de Legea societatilor comerciale, nr. 31/1990, republicata, cu modificarile sicompletarile ulterioare101 = 117„Capital social” „Rezultatul reportat”- pentru pierderea contabila acoperita din prime de capital104 = 117„Prime de capital” „Rezultatul reportat”rezultatul favorabil rezultat din corectarea erorilor contabile constatate înexercitiul curent, dar care sunt aferente exercitiilor anterioarePresupunem cazul în care un element de venit nu a fost înregistrat în anul 2005,fapt constatat dupa depunerea situatiilor financiare în anul 2007. De ex. s-a depistat decatre controlul intern al unei societati, ca aceasta s-a înregistrat cu contravaloarea uneifacturi pentru prestari de servicii furnizate, fara sa înregistreze în evidenta contabilavenitul aferent.Corectarea acestei erori se face numai în anul 2007 prin afectarea rezultatuluireportat. Contravaloarea facturii este de 6.000lei.Înregistrarile contabile care au loc sunt:- înregistrarea facturii omise4111 = 117 6.000lei„Clienti” „Rezultatul reportat”~ 177 ~- înregistrarea diferentei de impozit pe profit117 = 4411 960lei„Rezultatul reportat” „Impozit pe profit”Pentru aceasta diferenta de impozit s-au calculat majorari de întârziere la plata,pentru anul 2005 de 110lei, pentru anul 2006 de 125lei si pentru anul 2007, pâna ladata depunerii situatiilor financiare, de 30lei.- înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere

% = 4481 265lei„Alte datorii fatade bugetul statului”117 265lei„Rezultatul reportat „ (110+125+30)În cazul în care Consiliul de Administratie hotaraste scoaterea din evidenta aunor furnizori neachitati, ca urmare a trecerii termenului de prescriptie, în suma de2.000 lei, înregistrarea în contabilitate este:401 = 117 2.000lei„Furnizori” „Rezultatul reportat”Dreptul la actiune, avînd un obiect patrimonial, asa cum este cazul prezentat înexemplul de mai sus, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenulstabilit în lege. Actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva este Decretulnr. 167 din 10 aprilie 1958, privitor la prescriptia extinctiva, republicat, cu abrogarileoperate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie.Prescriptia începe sa curga de la data cînd se naste dreptul la actiune sau dreptul de acere executarea silita. Daca nu s-a exercitat acest drept, dupa 3 ani, perioada carereprezinta termenul de prescriptie, dreptul la actiune se stinge.Scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor a caror termene de încasare saude plata este prescrisa se facea numai dupa ce sunt întreprinse toate demersurilejuridice.Sfatul nostru este sa lasati profitul nerepartizat în continuare, deoarece potrivitmodificarilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007 privindmodificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentruaprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17,aplicabile de la 1 ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra înregistrarilorefectuate cu privire la repartizarea profitului.~ 178 ~Sumele repartizate în anii anteriori, inclusiv în anul 2008, în ct. 117 pot ramâne ca atarepâna când adunarea generala stabileste o repartizare a acestora, în anul 2008 sau înanii urmatori.Sumele din creditul ct. 117 mai pot fi repartizate la:- surse de finantare în cazul în care doriti sa faceti investitii si aveti si resurselenecesare,- la alte rezerve în cazul în care societatea îsi rascumpara propriile actiuni.(Solutie oferita în luna martie 2008)

-58-Problema:Actionarul unic poate ridica lunar o indemnizatie de conducere în baza unuicontract de administrare?

Solutie:Desigur, daca actionarul unic este si administrator poate beneficia de

indemnizatie de administrare în baza unui contract de mandat sau de administrare.Însa, administratorul unui SRL poate avea si calitatea de salariat.Potrivit Ordinului ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si alpresedintelui Institutului National de Statistica nr. 170/179 din 10 martie 2008 privindcompletarea Clasificarii ocupatiilor din România, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008, administratorul unei societati comercialepoate avea calitatea de salariat – cod COR 241939.Un administrator rezident în România are obligatia de a plati impozitul peveniturile obtinute din contractul de mandat/administrare respectiv 16% din acestevenituri potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) si art. 78 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal.Un administrator rezident care desfasoara activitatea în temeiul un contract demandat/administrare si care nu este asigurat (nu contribuie deja la aceste fonduri) vaplati urmatoarele contributii:Nr.crt.DenumireacreanteiCota Temeiul legal1 Contributia lafondul asigurarilorsocialeA. În perioada 1 ianuarie- 30 noiembrie 2008 29%din suma asigurataB. Începând cu 1decembrie 2008 27,5%din suma asigurataArt. 16 alin. (1) din Legeanr. 387/2007 privindbugetul asigurarilorsociale de stat pe anul2008 (art. 23 alin. (1) dinLegea nr. 19/2000 privindsistemul public de pensii sialte drepturi de asigurarisociale)~ 179 ~2 Contributia lafondul asigurarilorsociale desanatate6,5 % din sumaasigurata care nu poatefi mai mica un salariuminim brut pe tara

Art. 259 alin. (4) din Legeanr. 95/2006 privindreforma în domeniulsanatatii3 Contributia pentruconcedii siindemnizatii0,85% din sumaasigurata care nu poatefi mai mica un salariuminim brut pe taraArt. 1 alin. (2) lit. e) dinOrdonanta de Urgenta nr.158/2005 privindconcediile si indemnizatiilede asigurari sociale desanatate4 Contributia lafondul de somajA. În perioada 1 ianuarie -30 noiembrie 2008 1,5%din suma declarataB. Începând cu 1decembrie 2008 1 % dinsuma asigurataArt. 17 alin. (1) lit. c) dinLegea nr. 387/2007privind bugetul asigurarilorsociale de stat pe anul2008 (art. 28 din Legea nr.76/2002 privind sistemulasigurarilor pentru somajsi stimularea ocupariifortei de munca)(Solutie oferita în luna martie 2008)

-59-Problema:Sunt deductibile cheltuielile cu dobânzile cf art. 23 CF , daca societatea folosesteca sursa de finantare a activitatii de exploatare linie de credit de la societati bancareromânesti cu termen de 1 an si reînnoite anual ?

Solutie:În conformitate cu prevederile art. 23 alin.(4) din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dobânzile si pierderile dindiferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de labanci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele

care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obtinute de la institutiilede credit române sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanelejuridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute în baza obligatiuniloradmise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilorart.23 din Codul fiscal.Prin urmare, în contextul prevederilor mentionate mai sus, dobânzile si pierderiledin diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute de la institutiile decredit române sau straine nu intra sub incidenta art. 23 din Legea nr. 571/2003 privind~ 180 ~Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, deci, cheltuielile respective nu selimiteaza potrivit acestui articol.Deci, în cazul prezentat de dvs., având în vedere faptul ca împrumutul esteobtinut de la societati bancare românesti, cheltuielile cu dobânzile aferente acestuia nuintra sub incidenta art. 23 din Codul fiscal, acestea fiind integral deductibile. (Solutieoferita în luna martie 2008)

-60-Problema:O microîntreprindere neplatitoare de TVA s-a înregistrat la cumpararea în leasinga unui autoturism cu valoarea acestuia cu tot cu TVA. Între timp microîntreprindereadevine platitor de TVA si cu impunere de impozit pe profit de 16%. Cum seinterpreteaza fiscal si contabil valoarea autoturismului înregistrat în contabilitate, stiindca o perioada de timp amortizarea s-a efectuat la valoarea totala incluzând si taxa pevaloarea adaugata.Având în vedere ca din momentul schimbarii din „micro” în „macro” cheltuielile cuimpozitul pe profit sunt afectate de amortizare cum se interpreteaza noua valoare?

Solutie:Pentru a putea formula un punct de vedere la prima întrebare, avem în vedereurmatoarele acte normative:- Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatilede leasing, aprobata si modificata prin Legea nr. 90/1998, cu modificarile si completarileulterioare,- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformeieconomice,- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare,- Hotarârea Guvernului nr. 44/2004 privind Normele metodologice pentruaplicarea Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,- Legea contabilitatii nr.82/1993, cu modificarile si completarile ulterioare.- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene, asa cum a fost modificat sicompletat cu Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007.

Datorita faptului ca nu ati specificat anul în care a fost încheiat contractul deleasing, perioada în ani, locatorul intern sau extern, pentru exemplificare consideramdoua variante, respectiv înainte si dupa aplicarea reglementarilor contabile conforme cudirectivele europene.a). Presupunem ca valoarea bunului achizitionat la începutul anului 2004 este de42.000lei, TVA aferenta de 19%, rata anuala a dobânzii este de 10%.Valoarea bunului se împarte pentru cei 4 ani= 10.500lei/an~ 181 ~Dobânda anuala este de 4.200lei/primul an, 2.800lei/anul 2 si 1.400lei/anul 3.Rata de leasing este în primul an 18.200lei (14.000 + 4.200).Principalele înregistrari contabile la locatar sunt:1. Primirea autoturismului2133 = 167 42.000lei„Mijloace de transport’’ ’’Alte imprumuturi sidatorii asimilate’’471 = 1687 8.400lei’’Chelt. inreg. in avans’’ ’’Dobânzi aferente altorîmprumuturi si datoriiasimilate’’2. Inregistrarea ratelor de leasing în contul în afara bilantului 8036D8036’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate’’ =50.400lei3. Calculul si înregistrarea amortizarii conform Hotarârii Guvernului nr. 2139/2004privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.S-a ales durata de 4 ani si rata de amortizat se calculeaza:42.000x1/4= 42.000 x 25% = 10.500lei/an6811 = 2813 10.500lei’’Chelt. de exploat. ’’Amortiz. instal. mijl. de transp.priv. amortiz. imobiliz.’’ animalelor, plantatiilor’’4. Primirea facturii emise de locator care reprezinta ratele de leasing% = 404 21.658lei„Furnizori de imobilizari”167 14.000„Alte imprumut. sidatorii asimil.”1687 4.200„Dobânzi aferente altorîmprumuturi si datoriiasimilate’’4426 3.458„T.V.A. deductibila”5. Plata facturii primite~ 182 ~404 = 5121 21.658lei„Furnizori de imobilizari” „Conturi banci in lei”6. Se trece pe cheltuieli dobânda de leasing

666 = 471 4.200lei„Cheltuieli privind „Cheltuieli inreg. indobanzile” avans”7. Se înregistreaza diminuarea valorii totale a ratelor de leasingC 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” = 18.200Aceste înregistrari s-au efectuat pâna în anul 2006.In exemplul prezentat nu s-a tinut cont de contractul de asigurare si alte cheltuieliasimilate operatiunii de leasing.b). Consideram ca bunul a fost achizitionat în luna decembrie 2006, la o valoare de42.000lei. Derularea ratelor începe cu luna ianuarie 2007. Restul elementelor sepastreaza.Valoarea bunului se împarte pentru cei 4 ani= 10.500lei/anDobânda anuala este de 4.200lei/primul an, 2.800lei/anul 2 si 1.400lei/anul 3.Rata de leasing este în primul an 18.200lei (14.000 + 4.200).Principalele înregistrari contabile la locatar sunt:1. Primirea bunului2131 = 167 42.000lei’’Echipamente tehnologice’’ ’’Alte imprumuturi sidatorii asimilate’’2. Evidentierea dobânzii aferente contractului de leasing în cont extrabilantierDebit cont 8051 8.400lei„Dobânzi de platit”3. Inregistrarea facturilor pentru ratele scadente pentru anul 2007% = 404 21.658lei„Furnizori de imobilizari”167 14.000„Alte imprumut. si~ 183 ~datorii asimil.”666 4.200„Cheltuieli privinddobânzile’’4426 3.458„T.V.A. deductibila”4. Calculul si înregistrarea amortizarii conform Hotarârii Guvernului nr. 2139/2004privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.S-a ales durata de 4 ani, iar rata de amortizat se calculeaza:42.000x1/4= 42.000 x 25% = 10.500lei/an6811 = 2813 10.500lei’’Chelt. de exploat. ’’Amortiz. instal. mijl. de transp.priv. amortiz. imobiliz.’’ animalelor, plantatiilor’’5. Achitarea facturii locatorului= 5121 21.658lei„Furnizori de imobilizari” „Conturi banci in lei”6. Se înregistreaza extracontabil, diminuarea dobânzii de plataCredit cont 8051 4.200lei

„Dobânzi de platit”La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul deproprietate juridica asupra activului respectiv.Daca operatiunea de leasing este anterioara aplicarii reglementarilor contabileconforme cu directivele europene, operatiunile înregistrate nu se storneaza.În ceea ce priveste introducerea valorii TVA în valoarea mijlocului fix, vareamintim ca regula generala de evaluare a imobilizarilor corporale la data intrarii înpatrimoniu, este, dupa caz:- la costul de achizitie, pentru bunurile procurate cu titlu oneros,- costul de productie, pentru bunurile produse în entitate,- valoarea de aport , pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social,- valoarea justa, pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.Totodata, este de retinut faptul ca, „în costul de achizitie este cuprins pretulde cumparare, taxele de import si alte taxe, cu exceptia acelora pe care persoanajuridica le poate recupera de la autoritatile fiscale, cheltuielile de transport,~ 184 ~manipulare si alte cheltuieli care pot fi direct atribuibile achizitiei bunuluirespectiv”.Rezulta ca, potrivit dispozitiilor pct. 54 din Ordinul ministrului finantelor publice nr.1752/2005, în valoarea bunului nu este cuprinsa TVA. Acest lucru poate fi confirmat siprin descrierea functiei contului 213”Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale siplantatii”.Faptul ca în valoarea autoturismului ati înregistrat si valoarea tva poate ficorectat atât contabil cât si fiscal.Din punct de vedere contabil este important sa analizati daca cheltuielile cuamortizarea reprezentând tva au fost incluse în costul produselor sau serviciilorsocietatii si care erau reglementarile în vigoare aplicabile la data înregistrarii taxei învaloarea de intrare a autoturismului.Din punct de vedere fiscal se au în vedere prevederile Titlului IV din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 112 care,referitor la amortizare dispun ca, „persoanele juridice platitoare de impozit pe venit suntobligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabilplatitorilor de impozit pe profit”Referitor la întrebarea d-voastra privind tratamentul fiscal al cheltuielilor cuamortizarea, aplicabil din momentul devenirii platitor de impozit pe profit, sfatul nostrueste sa corectati erorile din anul înregistrarii autoturismului, fiscal si contabil, si sa vaînregistrati cu cheltuieli cu amortizarea calculate conform reglementarilor mai susprezentate. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-61-Problema:O întreprindere cumpara în leasing de la un IFN din România un autoturism dinRomânia de la un distribuitor autorizat cu sediul în România.

Contractul de leasing este încheiat în euro platibil în lei la cursul de schimb dinziua întocmirii facturii. Stiind ca Ordonanta 1752/2007 prevede reevaluarea datoriilor îneuro la sfârsitul anului 2007 (pe cale de consecinta înregistrarea de diferente de cursvalutar afectând determinarea impozitului pe profit, diminuându-l).Mentionez ca acest contract de leasing a fost încheiat în anul 2004. Exista vreointerpretare privind reevaluarea datoriilor în euro înainte de 2005 si dupa 2005 privindcontractele de leasing?

Solutie:În ceea ce priveste evaluarea datoriilor privind ratele de leasing, tratamentulcontabil aplicabil este cel reglementat de pct. 59 din Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2006 pentru aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directiveleeuropene.Conform acestor prevederi, la fiecare data a bilantului, elementele monetareexprimate în valuta, trebuie evaluate si raportate utilizând cursul de schimb comunicat~ 185 ~de Banca Nationala a României. În categoria elementelor monetare se includdisponibilitatile, acreditivele, depozitele bancare, creantele si datoriile în valuta.Pentru datoriile exprimate în lei, dar a caror decontare se face în functie decursul unei valute(în cazul prezentat de d-voastra este vorba de valuta convenita cufinantatorul de leasing, de IFN), diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile,între cursul de la data înregistrarii sau de la data la care au fost raportate în situatiilefinanciare anterioare, si cursul de schimb de la data încheierii exercitiului financiar, seînregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.Contul în care se înregistreaza diferentele nefavorabile de curs valutar este665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”.În debitul acestui cont se înregistreaza în principal:- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluarii creantelor învaluta la închiderea exercitiului financiar,- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluarii datoriilor învaluta la închiderea exercitiului financiar,- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la închidereaexercitiului financiar a disponibilitatilor bancare în valuta, a disponibilitatilor în valutaexistente în casierie precum si a altor valori de trezorerie în valuta,- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluariicreantelor în valuta la închiderea exercitiului financiar (....411, 413, 418, 461...).Contul în care se înregistreaza diferentele favorabile de curs valutar este765”Venituri din diferente de curs valutar”.În creditul acestui cont se înregistreaza în principal:- diferentele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluarii creantelor învaluta la închiderea exercitiului financiar,- diferentele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluarii datoriilor învaluta la închiderea exercitiului financiar,- diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la închiderea

exercitiului financiar a disponibilitatilor bancare în valuta, a disponibilitatilor în valutaexistente în casierie precum si a altor valori de trezorerie în valuta,- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluariicreantelor în valuta la închiderea exercitiului financiar (....411, 413, 418, 461...).Din cele prezentate rezulta ca, la închiderea exercitiului financiar, creantele sidatoriile în valuta, inclusiv cele exprimate în lei, dar a caror decontare se face în functiede cursul unei valute, trebuie evaluate si raportate utilizând cursul de schimb comunicatde banca Nationala a României.În categoria „creantelor si datoriilor” sunt prevazute si cele reprezentând ratelede leasing.Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 19-21 ale Titlului II din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile sicheltuielile rezultate din diferentele de curs valutar, sunt tratate astfel:~ 186 ~- veniturile rezultate ca urmare a înregistrarii diferentelor favorabile de cursvalutar, înregistrate potrivit reglementarilor contabile în vigoare, sunt venituriimpozabile la calculul impozitului pe profit,- cheltuielile de natura diferentelor nefavorabile de curs valutar, înregistratepotrivit reglementarilor contabile în vigoare, sunt considerate cheltuieli efectuate înscopul realizarii de venituri impozabile, respectiv deductibile la calculul impozitului peprofit.Prevederile privind evaluarea si recunoasterea fiscala, mai sus prezentate, suntaplicabile si datoriilor din anul 2004. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-62-Problema:Cum poate fi repartizat profitul unei societati, pentru a reduce cât mai multcosturile cu plata impozitelor?

Solutie:Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabilestela închiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se înregistreaza în contabilitatepe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiilefinanciare anuale, însotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilorfinanciari, dupa caz, sunt aprobate în adunarea generala. Tot adunarea generalastabileste si dividendul.Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeazala:- rezerve (legale, statutare),- poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile,- distribuirea de dividende,- surse proprii de finantare.- se poate lasa nerepartizat.

Rezultatul reportat se înregistreaza în contul 117 ”Rezultatul reportat”.Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat în exercitiul curent si transferatdin diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se înscriutoate rezultatele – profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalteexercitii financiare precedente.Contul 117 „Rezultatul reportat „ este un cont bifunctional. In creditul acestui contse înregistreaza:- profitul net realizat în exercitiul financiar încheiat si nerepartizat,- pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve,- pierderile realizate în exercitiile precedente, acoperite prin reducereacapitalului social,- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente~ 187 ~anilor precedenti,- sume anulate reprezentând datorii fata de creditori diversi, aferenteexercitiilor financiare anterioare.In debitul contului 117 se înregistreaza:- pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferateasupra rezultatului reportat,- profitul contabil realizat în exercitiile precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului,- profitul net realizat în exercitiile precedente, repartizat pe destinatiileaprobate, potrivit legii,- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferenteanilor precedenti.Presupunem ca ati hotarât, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, caprofitul anului 2007 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de5% si diferenta sa ramâna ca suma nerepartizata.Rezerva legala se constituie într-un procent de 5% aplicat asupra profituluicontabil, stabilit înainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% dincapitalul social. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct devedere fiscal.Aplicând procentul rezulta ca în situatiile financiare anuale ale exercitiuluiîncheiat sumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"În exercitiul urmator, respectiv în anul 2008, se efectueaza închiderea contului deprofit si pierdere si a celui de repartizare121 = % 900.000lei"Profit si pierdere"129 45.000"Repartizarea profitului"117 855.000„Rezultatul reportat”Pâna la acest moment societatea nu a platit nici un impozit legat de repartizareaprofitului. Ba mai mult, suma de 45.000lei se deduce din baza de impunere.

În anul 2008, s-ar putea ca adunarea generala sa stabileasca repartizareaprofitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende.Când adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorareacapitalului, se fac urmatoarele înregistrari:117 = 1068 855.000lei"Rezultat reportat" "Alte rezerve"~ 188 ~1068 = 1011 855.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"Hotarârea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica înMonitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin oluna, cu începere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent în ct.117, se poate înregistra si astfel:117 = 1012 855.000lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”În cazul în care majorarea capitalului social se face din profitul net si nureprezinta o distribuire în bani si/sau în natura ca urmare a detinerii unor titluri departicipare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Daca hotarâti ca în anul 2008 sa repartizati întreaga suma la dividende(pastramexemplul de mai sus), din punct de vedere contabil, înregistrarea repartizariidividendelor în urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, seefectueaza astfel:121 = 117 855.000lei„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat”117 = 457 855.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”= % 855.000lei„ Dividende de plata” 5311 718.200„Casa”446 136.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 136.800lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”Veniturile sub forma de dividende se impun cu cota de 16%. Obligatia calculariisi retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine societatii care le~ 189 ~distribuie. Termenul pâna la care se vireaza impozitul este data de 25 inclusiv a luniiurmatoare celei în care se face plata dividendelor.

In cazul în care doar distribuiti profitul la dividende, dar nu le si platiti în anul2008, termenul de plata al impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie2008.Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalulsocial varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea societatilorcomerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede laart. 67 ca dividendele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala aasociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de ladata aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În cazcontrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, lanivelul dobânzii legale. Prevederea nu se aplica automat ca o penalitate obligatorie, cinumai în cazul în care actionarii/asociatii societatii d-voastra va solicita în mod imperiosacest lucru.Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.Începând cu anul 2007 a mai avut loc o modificare legata de cota de impunere adividendelor. Potrivit dispozitiilor art. 36, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele distribuite catre un asociat,persoana juridica româna, nu sunt impozitate daca beneficiarul dividendelor detineminim 15% din titlurile de participare la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 aniîmpliniti la data platii acestora.Prevederea se aplica si în cazul dividendelor platite din profiturile nerepartizateanterior anului 2007.Fata de cele prezentate rezulta ca, puteti distribui profitul exercitiilor anterioarerepartizat în ct. 117, ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nu exista olimita de timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toata suma dinct. 117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 855.000lei se poate repartiza în luna mai 2008, 155.000lei,în luna septembrie 200.000lei, iar diferenta de 500.000lei poate sa ramâna încontinuare nerepartizata pentru anii urmatori.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt urmatoarele:- în luna mai 2008117 = 457 155.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 = % 155.000lei„ Dividende de plata” 5311 130.200„Casa”446 24.800„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 24.800lei~ 190 ~

„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”- în luna septembrie 2008117 = 457 200.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 % 200.000lei„ Dividende de plata” 5311 168.000„Casa”446 32.000„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 32.000lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”Diferenta de 500.000lei ramâne în ct. 117 si poate fi distribuita în anii urmatorisau poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social în anii urmatori.Sumele din profitul net repartizate în contul de rezerve, pot fi utilizate în principal,conform reglementarilor contabile în vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelorpublice nr. 1752/2005, cu modificarile ulterioare, pentru:- majorarea capitalului, potrivit legii( 106 = 101 ),- acoperirea pierderilor contabile înregistrate în perioadele anterioare(106 = 117 )- decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, în cazuloperatiunilor de reorganizare (106 = 456) etc.Sfatul nostru este sa lasati profitul nerepartizat, deoarece potrivit modificarilorOrdinului ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea sicompletarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17, aplicabile de la 1ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra înregistrarilor efectuate cu privire larepartizarea profitului.Mentionam ca puteti face si urmatoarea repartizare în anul 2007:121 = 1171 15.000lei“Profit si pierdere” “ Rezultat reportat”~ 191 ~Profitul ramas nerepartizat în ct. 1171, poate fi repartizat în cursul anului 2007 siîn urmatorii ori de câte ori adunarea generala va hotarî acest lucru. Nu exista o limitade timp pentru distribuirea profitului nerepartizat. Mentionam ca nu toata suma din ct.117 trebuie repartizata într-o singura transa.De ex. din suma de 15.000lei se poate repartiza în luna mai 2007, 3.000lei, înluna septembrie 2.000lei, iar diferenta de 10.000lei poate sa ramâna în continuarenerepartizata pentru anii urmatori sau sa fie utilizata la majorarea capitalului social.Din punct de vedere contabil, înregistrarile sunt urmatoarele:- în luna mai 2007117 = 457 3.000lei

„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 = % 3.0000lei„ Dividende de plata” 5311 2.520„Casa”446 480„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 480lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”asimilate”- în luna septembrie 2007117 = 457 2.000lei„Rezultatul reportat” „Dividende de plata”457 = % 2.000lei„ Dividende de plata” 5311 1.680„Casa”446 320„Alte impozitetaxe si varsaminteasimilate”446 = 5121 320lei„Alte impozite „Conturi la bancitaxe si varsaminte în lei”Diferenta de 10.000lei se repartizeaza pentru majorarea capitalului social.~ 192 ~117 = 1068 10.000lei„Rezultatul reportat” „Alte rezerve”1068 = 1012 10.000lei"Alte rezerve" "Capital subscris varsat"(Solutie oferita in luna martie 2008) (Solutie oferita în luna martie 2008)

-63-Problema:Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta în valoare de15000 ron pt care a platit 600 ron. Ulterior a încasat de la societatea de la care acumparat creanta suma de 980 ron. Cum se înregistreaza în contabilitate aceastaoperatiune? (rezumat – soc W – srl cumpara de la soc A creanta lui B; B incaseaza 600iar A plateste lui W 980)

Solutie:Cesionarea creantelor(factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte încadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor

este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru întarirea disciplinei contractuale,cu modificarile ulterioare.Contractul de factoring se încheie între o parte numita “aderent” si o alta partenumita “factor”.Aderentul transfera creantele sale factorului, în schimbul unui comision acestasubstituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul delucrari sau prestatorul de servicii.Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara.Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neîncasate contra unui comision.Factorul urmeaza sa încaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiariibunurilor si serviciilor.În aceasta operatiune, înafara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii,respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, încheiat potrivit dispozitiilor Legiinr. 469/2002. Cel care îsi asuma riscul în acest caz este factorul si tocmai de aceea elanalizeaza strict activitatea economica a aderentului în sensul calitatii produselor livratesi a competitivitatii acestora.Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii în cantitati marisau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.Pasii care au loc sunt:- furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,~ 193 ~- încheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societateabancara,- se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a încheiat contractul de factoring si caei sunt tinuti în continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societateabancara,- se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sausocietatea bancara,- se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,- achitarea facturilor de catre debitori factorului.Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring serefera la:1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii- sa încaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloareafacturilor, mai putin comisionul si dobânda cuvenita la suma datorata,- sa reduca dobânda în cazul în care scadenta este mai mica decât cea initiala,- sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatiaîncasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neîncasarea facturilor.2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii- sa comunice debitorilor sai încheierea contractului de factoring si cine estefactorul,- sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile siserviciile prestate beneficiarilor,- sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoareafacturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare- sa negocieze valoarea comisionului la încheierea contractului de factoring,- sa analizeze situatia financiara a debitorilor,- sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii decalitate,- sa retina comisionul privind riscul de neplata în cazul în care calitatea estenecorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare- sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilorcare fac obiectul contractului de factoring,- sa urmareasca încasarea facturilor de la debitori,-. sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,~ 194 ~- sa deschida actiune împotriva debitorilor în cazul în care acestia nu îsi achitadatoriile.Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achitafurnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul,- înainte de scadenta facturilor- la scadenta- la valoarea integrala- la valoarea partialaValoarea comisionului variaza între 0,5 – 3% din contravaloarea facturilor cedate.Din punct de vedre contabil se întâlnesc urmatoarele situatii:- valoarea negociata între parti a creantei cedate este mai mica decât valoareacreantei înregistrata în contabilitatea proprie,- valoarea negociata între parti a creantei cedate este egala cu valoareacreantei înregistrata în contabilitatea proprie,- valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decât valoarea creanteiînregistrata în contabilitatea proprie.Diferenta dintre valoarea creantei înregistrate în contabilitatea furnizorului sivaloarea creantei cedate se înregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si veniturifinanciare.În cazul prezentat de d-voastra este vorba de cedarea unei creante unei tertepersoane fara sa fie implicata o societate financiara.Este însa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600lei, darplateste 980lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.Schematic, situatia prezentata, asa cum am înteles-o, ar fi:- societatea terta W cumpara de la societatea A(furnizor) o creanta detinutaasupra lui B(beneficiar) în valoare de 15.000lei,- societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600lei,- societatea W încaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980lei.Reflectarea în contabilitate a cedarii creantei se face astfel:Se înregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B4111 = % 15.000lei“Clienti” 701 12.605

“Venituri din vânzareaproduselor finite”4427 2.395“TVA colectata”Se încaseaza de la W o parte a facturii~ 195 ~5121 = 4111 600lei„Conturi la banci „Clienti”în lei”Se înregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea eiînregistrata în contabilitatea societatii A668 = 4111 14.400lei„Alte cheltuieli „Clienti”Financiare”Înregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iaunastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotarârii Guvernului nr. 44/2004 pentruaprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielilerezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate înscopul realizarii de venituri impozabile.La nivelul societatii W se înregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferentadintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catresocietatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.În cazul în care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusade noi, va rugam sa reveniti cu detalii. (Solutie oferita în luna martie 2008)

-64-Problema:Mijloacele Auto se declara si pentru anul 2008, in vederea stabilirii taxelor, chiardaca au fost declarate in timpul anului 2007?Specificam ca nu exista modificari intrari-iesiri fata de anul precedent.

Solutie:Nu, art. 290 din Codul fiscal initial care prevedea ca pers juridice sunt ovbligate sa-sideclare bunurile impozabile anual, pana pe 31 ianuarie (nb: chiar daca erau dejainregistrate in evidentele primariilor) a fost abrogat prin Legea 343/2006, intrata invigoare la 1 ianuarie 2007. (Solutie oferita în luna februarie 2008)~ 196 ~

-65-Problema:Care este numarul minim de salariati de la care se calculeaza Fondul specialpentru persoane neincadrate cu handicap?

Solutie:În temeiul reglementarilor în vigoare în materie de protectie a persoanelor cuhandicap, respectiv Legea nr. 448/2006, angajatorii - persoanele juridice, care au celputin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap într-un procent decel putin 4% din numarul total de angajati. Aceasta obligatie mai veche se regaseste înlegislatia noastra înca din 1999, însa conditiile impuse s-au modificat în timp.În situatia imposibilitatii respectarii acestei obligatii, exista posibilitatea optiuniipentru persoanele juridice, care nu angajeaza persoane cu handicap sa plateasca lunarcatre bugetul de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza minim brut pe taraînmultit cu numarul de locuri de munca în care nu au angajat persoane cu handicap sausa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza departeneriat, în suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat stabilita în functiede salariul de baza minim brut pe tara.Salariul de baza minim brut pe tara în functie de care se stabileste cuantumulobligatiei este salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata, stabilit prin hotarârea Guvernului, în vigoare în luna pentru care se plateste suma datorata bugetului de statîn cazul neangajarii persoanelor cu handicap.Daca persoana juridica opteaza pentru achizitionarea de produse sau servicii dela unitatile protejate, aceasta oipratiune se va realiza lunar în baza unui contract, însotitde factura si de dovada platii.În contextul prezent, sunt considerate unitati protejate:operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate siorganizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicapîncadrate cu contract individual de munca;sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publicesau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin30% din numarul total de angajati persoane cu handicap încadrate si salarizate;persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economiceindependente, inclusiv asociatia familiala care are în componenta o persoana cuhandicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate în baza unor legispeciale, care îsi desfasoara activitatea atât individual, cât si în una dintre formele deorganizare ale profesiei. (Solutie oferita în luna februarie 2008)~ 197 ~

-66-Problema:Termenul limita pentru Virarea retinerilor salariale ( impozit, somaj, cas, cass )este 25 ale lunii urmatoare chiar daca statul de lichidare se plateste in data de 5 a luniiurmatoare?

Solutie:

Asa cum este stiut, ca urmare a modificarii Codului de procedura fiscala prinOrdonanta Guvernului nr. 36/2006 termenele de declarare si de plata a impozitelor sicontributiilor aferente veniturilor din salarii erau stabilite în mod derogatoriu:trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catrecontribuabilii persoane juridice care au statut de microîntreprindere, în conditiile Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiintarii si dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii, cumodificarile si completarile ulterioare, precum si de catre persoanele fizice caredesfasoara activitati independente;anual, pâna la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului urmator, de catre asociatii,fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.Potrivit criteriilor prevazute de Legea nr. 346/2004 un numar important desocietati urmau ca de la 1 ianuarie 2007 sa îsi schimbe regimul declarativ. Aceastadeoarece microîntreprindere, potrivit art. 4 din cuprinsul acestei reglementari, era oricepersoana juridica cu un numar de pâna la 9 salariati si realizeaza o cifra de afacerianuala neta sau detin active totale de pâna la 2 milioane euro, echivalent în lei.Iata ca dupa numai un an de aplicare a acestei prevederi termenul derogatoriude declarare a impozitelor si contributiilor aferente veniturilor din salarii este din noumodificat. Ca urmare a modificarilor aduse Codului de procedura fiscala prin OrdonantaGuvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale persoanelevizate de procedura derogatorie si termenele sunt modificate. Astfel, potrivit pct.14. dinSectiunea I a acestui act normativ Alineatul (7) al articolului 111 din Codul de procedurafiscala este modificat limitându-se numarul persoanelor caruia îi este aplicabil.Începând cu 1 ianuarie 2008 declararea si plata impozitelor si contributiiloraferente veniturilor din salarii va fi efectuata:trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catrecontribuabilii persoane juridice platitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor,asocierile fara personalitate juridica constituite între persoane fizice, precum si de catrepersoanele fizice care desfasoara activitati independente;semestrial, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, de catreasociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.Asadar, procedura derogatorei fata de termenul lunar de plata este restrâns numai lapersoanele juridice platitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Toatecelelate persoane juridice vor reveni dupa numai un an la declararea si plata lunara.~ 198 ~Aceasta modificare determina obligatii suplimentare în sarcina contribuabililor vizati.Astfel, acestia trebuie sa depuna Declaratie de înregistrare fiscala/Declaratie dementiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica (010)al carui model a fost decurând modificat prin Ordinul ministrului economiei si finantelornr. 2296/2007 privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 262/2007pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscala a contribuabililor. Aceasta va fipractic o declaratie de mentiuni în ceea ce priveste sectiunile din cuprinsul saureferitoare la impozitul pe salarii si a contributiilor aferente. (Solutie oferita în luna martie2008)

-67-Problema:Impozitul pe profit se declara ( decl.100) cu aceeasi suma declarata pentru trim3/2007 ?În cazul acesta, ce suma inregistram in contabilitate ( nota contabila) la lunadecembrie 2007 ?Numarul si seria Facturilor Fiscale pentru anul 2008 sunt alocate tot in baza uneidecizii interne ?Specificam ca nu s-au epuizat nici facturile tiparite la Imprimeria Nationala dinanul fiscal 2006.Cum trebuie procedat?

Solutie:În conformitate cu prevederile art. 196 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003,privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, obligatiiledeclarative privind impozitul pe profit se fac conform Ordinului Ministrului finantelorpublice nr. 80 din 16 ianuarie 2007 pentru aprobarea modelului si continutuluiformularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat",cod 14.13.01.01/a.Pentru impozitul pe profit (pozitiile 2-4 din nomenclator), formularul secompleteaza trimestrial, de platitorii de impozit pe profit, astfel:Rândul 1 "Suma datorata": se înscrie suma reprezentând impozitul pe profitdatorat pentru perioada de raportare, calculata ca diferenta între impozitul pe profitdatorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei de raportare si impozitul peprofit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei precedente celei deraportare, în situatia în care pe cumulat, în perioada de raportare, s-a înregistrat profitimpozabil.Rândul 3 "Suma de plata": se înscrie suma de la rândul 1.În situatia în care, în perioada de raportare, s-a înregistrat pierdere fiscala sau scadereaprofitului impozabil, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrie cifra 0 (zero).Formularul nu se completeaza pentru impozitul pe profit de catre organizatiile nonprofitsi de catre societatile care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelortehnice, pomicultura si viticultura.~ 199 ~Pentru impozitul pe profit pentru trimestrul IV, conform prevederilor art. 34 alin.(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare, se înregistreaza o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentrutrimestrul III al aceluiasi an fiscal.Din punct de vedere contabil nu se face nici o înregistrare deoarece nu este ocheltuiala cu impozitul ci numai o suma de plata.În luna ianuarie se înregistreaza plata, daca se face la nivelul trimestrului III princonturile441 = 5121.În cazul în care societatea d-voastra definitiveaza pâna la data de 15 februarieînchiderea exercitiului financiar anterior trece cifra “0” în Declaratia 100 pentru trimestrulIV pentru impozitul pe profit.

Obligatia este ca pâna la data de 15 februarie 2008 sa completati, sa depuneti si safaceti plata anuala a impozitului pe profit. Numai în acest moment faceti înregistrarea691 = 441,cu diferenta de plata si plata impozitului,441 = 5121,daca faceti plata.În cazul în care ati fost microîntreprindere si ati realizat în cursul anului veniturimai mari decât plafonul prevazut de lege sau ponderea veniturilor realizate dinconsultanta si management în veniturile totale a fost de peste 50% inclusiv, potrivit art.1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarileulterioare, aveti obligatia declararii impozitului pe profit începând cu trimestrul în care atidepasit oricare dintre limitele prevazute de lege.La Rândul 1 "Suma datorata": înscrieti suma reprezentând diferenta dintreimpozitul pe profit calculat de la începutul anului pâna la sfârsitul perioadei de raportare,conform legii, si impozitul pe venit declarat în cursul anului.La Rândul 3 "Suma de plata": înscrieti suma de la rândul 1.În situatia în care impozitul pe profit stabilit este mai mic decât impozitul pe venitdeclarat în cursul anului, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrieti cifra 0 (zero).Daca suma platita în contul impozitului pe venit este mai mare decât cea rezultata princalculul impozitului pe profit, în cazul în care societatea nu mai îndeplineste conditiile demicroîntreprindere, atunci se va solicita organului fiscal teritorial compensarea platiloraferente celor doua impozite.În ceea ce priveste regimul facturilor fiscale, prevederile Ordinului ministruluifinantelor publice nr. 2226 din 27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare~ 200 ~financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, stabilesc ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, continutulminimal obligatoriu pentru formularul de factura este cel prevazut la art. 155 alin. (5) dinLegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,denumita în continuare Codul fiscal.Formularele de factura, factura fiscala si aviz de însotire a marfii, pretiparite,înseriate si numerotate sub supravegherea Companiei Nationale "Imprimeria Nationala"- S.A. sau editate cu ajutorul tehnicii de calcul, în baza art. 2 alin. (1) din Ordinulministrului finantelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) si (10)paragraful 2 din Hotarârea Guvernului nr. 831/1997, cu modificarile si completarileulterioare, au putut fi utilizate si dupa data de 1 ianuarie 2007, pâna la epuizareastocului existent.Utilizarea formularelor cu seriile si plajele de numere alocate în cursul anului2006 s-a efectuat în conditiile respectarii prevederilor Codului fiscal.Prefixul R din codul de înregistrare în scopuri de TVA, pretiparit pe facturilefiscale din stoc, a fost înlocuit cu prefixul RO, modificare ce s-a putut face fie manual, fieprin aplicarea unei stampile.Începând cu data de 1 ianuarie 2007, formularele cu regim special prevazute în

anexa nr. 1 care fac parte integranta din Ordinul ministrului finantelor publice nr.2226/2006 nu se mai tiparesc, înseriaza si numeroteaza conform prevederilor art. 1 alin.(5) din Hotarârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelorcomune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privindîntocmirea si utilizarea acestora, cu modificarile ulterioare.Formularele respective, existente în stoc, pot fi utilizate pâna la epuizare si dupadata de 1 ianuarie 2007, dar cele referitoare la livrari de bunuri sau prestari de serviciitaxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata nu mai dau dreptul dededucere a taxei pe valoarea adaugata la cumparator, daca factura nu contineinformatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.În situatiile în care bunurile circula fara sa fie însotite de factura, documentulutilizat pe perioada transportului este avizul de însotire a marfii, cu exceptiile prevazuteexpres de reglementarile legale în vigoare. Continutul minim de informatii, precum sinormele de întocmire si utilizare a avizului de însotire a marfii sunt prevazute în anexanr. 2 care face parte integranta din Ordinul 2226/2006.Pentru noile facturi, tiparite dupa epuizarea celor din stoc, trebuie sa se asigureun regim intern de numerotare a facturii în conformitate cu prevederile cuprinse înanexa nr. 4 care face parte integranta din Ordin.Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vordesemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aibaatributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate.Factura va avea un numar de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, numarce trebuie sa fie secvential, stabilit de societate, astfel încât sa se asigure necesarul înfunctie de numarul de facturi emis.Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura.~ 201 ~În alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectivgestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.Se emit proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere prin care se vamentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite primafactura.Emiterea facturii se face dupa elaborarea unei proceduri interne proprii,privind alocarea de numere. Prin intermediul acestei proceduri este necesar saprecizati numarul de la care se emite primul document pentru fiecare exercitiu financiar.Pentru emiterea facturii respectati urmatoarele cerinte:- factura se întocmeste în doua sau mai multe exemplare, pentru livrari de bunurisi prestari de servicii. Daca este cazul, înscrieti pe factura numarul si dataavizului de însotire a marfii.- factura se întocmeste în limba româna, dar si într-o limba straina, în functie deoptiunea firmei emitente. Baza de impozitare a TVA o puteti înscrie în lei sau învaluta, însa, daca operatiunea este impozabila TVA, suma taxei colectate trebuiesa înscrisa obligatoriu si în lei.- baza de impozitare în valuta se converteste în lei la cursul de schimb valutar

comunicat de BNR sau la cursul utilizat de banca prin care se efectueazadecontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunearealizata.Informatiile obligatorii pe care trebuie sa le contina orice facturaÎn continutul oricarei facturi trebuie sa cuprindeti:- numarul de ordine si data emiterii facturii;- denumirea, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA al firmei emitente;- denumirea, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA alereprezentantului fiscal (daca furnizorul sau prestatorul nu este stabilit înRomânia si a desemnat un reprezentant fiscal);- denumirea, numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA alecumparatorului de bunuri sau servicii;- adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile (pentru livrariintracomunitare de bunuri);- codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului pentruserviciile de transport intracomunitar, inclusiv pentru serviciile accesorii aleacestora, cu sau fara intermediari;- codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul încelalalt stat membru (pentru livrari intracomunitare);- codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt statmembru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România;~ 202 ~- denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate siparticularitatile de identificare ale mijloacelor de transport noi, în cadrul livrarilorintracomunitare;- data livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a încasarii avansurilor;- baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sauoperatiune netaxabila;- pretul unitar, exclusiv taxa;- rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret;- pentru operatiile impozabile, înscrierea sumei totale a taxei colectate, exprimataîn lei;- pentru operatiile scutite, supuse masurilor de simplificare, neimpozabile sauneincluse în sfera aplicarii taxei, una dintre mentiunile: "scutit cu drept dededucere", "scutit fara drept de deducere", "taxare inversa", "neimpozabil înRomânia", "neinclus în baza de impozitare", baza legala din Directiva a 6-a;- referiri la alte facturi sau documente emise anterior pentru aceeasi operatiune.Pentru a treia chestiune, mentionam ca potrivit dispozitiilor Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, profitul impozabilse calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielileefectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturileneimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similareveniturilor si cheltuielilor.Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila a

impozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Pentru determinarea profitului impozabil, se completeaza într-un registru deevidenta fiscala, toate situatiile în care informatiile cuprinse în declaratia fiscala privindimpozitul pe profit sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate dinînregistrarile contabile.Registrul de evidenta fiscala trebuie întocmit conform prevederilor Omfp nr.870/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are regim special sise distribuie de catre Compania Nationala “Imprimeria Nationala” S.A.Înregistrarile se refera la: calculul dobânzilor si al diferentelor de curs valutar deductibilefiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala avânzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuarii operatiunilor dereorganizare sau al transferurilor de active si titluri de participare precum si alteasemenea operatiuni.La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute delegislatia în vigoare, se aplica trimestrial, lunar sau potrivit dispozitiilor exprese dinCodul fiscal, dupa caz, astfel încât la finele anului acestea sa se încadreze înprevederile legii.~ 203 ~Veniturile care nu sunt rezultate din activitatea societatii si care sunt destinateacoperirii unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere în momentul efectuariisunt considerate venituri neimpozabile.Din grupa veniturilor neimpozabile fac parte:a) dividendele primite de la o persoana juridica,b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate caurmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanelejuridice la care se detin titlurile de participare,c) veniturile rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu s-au acordatdeduceri,d) venituri din anularea sau reducerea provizioanelor pentru care nu s-a acordatdeducere,e) venituri înregistrate ca urmare a recuperarii cheltuielilor nedeductibile(de ex.impozite),f) veniturile prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin actenormative.În vederea stabilirii profitului impozabil, veniturile neimpozabile si cheltuielileaferente acestor venituri rezultate din derularea unei activitati reglementata printr-unmemorandum, inclusiv cheltuielile de administrare, conducere si cele comune se excluddin baza de impozitare. Pentru aceasta este necesar sa se tina o evidenta separata, peanalitice a veniturilor si cheltuielilor respective.În situatia în care evidenta contabila nu asigura informatiile necesare identificariicheltuielilor de administrare, de conducere si alte cheltuieli comune(chirii, salarii etc.)

marimea acestora se stabileste proportional cu veniturile obtinute din activitatile care facobiectul acordului sau memorandumului.

-68-Problema:Cum se inregistreaza in contabilitate sprijinul acordat ( max 40000 Euro) prinFondurile Europene privind stabilirea tinerilor fermieri in mediul rural ?Dar subventiileprivind cupoanele in agricultura pentru cultura graului?

Solutie:Din întrebarea formulate de d-voastra nu rezulta caracterul împrumutuluinerambursabil, mai exact, daca acesta se deruleaza în baza unui acord care faceobiectul unui act normativ sau a unei subventii.Din punct de vedere contabil, potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelorpublice nr. 1752/2006 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cudirectivele europene, cu modificarile ulterioare, în categoria subventiilor se cuprind:- subventiile aferente activelor,- subventiile aferente veniturilor.~ 204 ~Aceste subventii pot fi primite :- de la guvern,- de la agentii guvernamentale,- alte institutii nationale si internationale.Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea caroraprincipala conditie este ca societatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sauachizitioneze active imobilizate.Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelorcorespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa lecompenseze.Subventiile nu se înregistreaza direct în conturile de capital si rezerve. Ele serecunosc în bilant ca un venit amânat. Venitul amânat se înregistreaza în contul deprofit si pierdere pe masura înregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau casarea oricedarea activelor.În cazul în care derulati fonduri nerambursabile în cadrul unor Programe definantare externa se utilizeaza tratamentul contabil valabil pentru subventii. Esteimportant de analizat natura contractelor de finantare si pe baza cunoasterii ei sa secoreleze corespunzator veniturile din subventii cu cheltuielile prevazute a se efectua dinaceste surse.În cazul sumelor primite pentru stabilirea tinerilor fermieri, înregistrarea înevidenta contabila se poate face:445 = 472„Subventii” „Venituri înregistrateîn avans”Primirea subventiei în contul curent:

5121 = 445„Conturi la banci,lei” „Subventii”Pe masura realizarii cheltuielilor cu salariile sau chiriile tinerilor, în functie deprevederile din Acordul de finantare, are loc si reluarea la venituri a sumelor din ct. 472,astfel:472 = 741“Venituri înregistrate Venituri din subventiiîn avans” de exploatare”Din punct de vedere fiscal sumele sunt impozabile si se trec în Declaratia 101privind impozitul pe profit la rd. 4 „Venituri financiare”.Cheltuielile efectuate cu stabilirea tinerilor sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii devenituri impozabile si se trec la rândurile de cheltuieli aferente.~ 205 ~În ceea ce priveste subventiile de natura cupoanelor din agricultura, situatia estesimilara.Daca sumele reprezentând contavaloarea cupoanelor vin sa acopere nistecheltuieli deja efectuate acestea se înregistreaza direct în venituri, astfel:445 = 741“Subventii” “Venituri dinsubventii de exploatare”Daca sumele reprezentând contavaloarea cupoanelor se primesc înainte deefectuarea cheltuielilor din agricultura, care se finanteaza din aceste surse, atunciînregistrarea care are loc este:445 = 472“Subventii” “Venituri înregistrateîn avans”(Solutie oferita în luna februarie 2008)

-69Problema:Am in patrimoniu o cladire nereevaluata.Cladirea are încalzire centrala alimentata de la o centrala termica a unei societativecine. Se instaleaza o centrala independenta în podea si nu se schimba instalatia deîncalzire(calorifere, tevi). Aceasta e considerata o modernizare?Centrala termica este un mijloc fix (grupa 2.1.17.3”ventilatoare aeroterme simicrocentrale termice”). Valoarea de impunere a cladirii se va mari cu valoareacentralei?

Solutie:Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, în functie de politicilecontabile stabilite la nivelul fiecarei societati, în categoria imobilizarilor corporale sau încategoria stocurilor. Incadrarea bunurilor se face în functie de scopul utilizarii acestorasi durata detinerii:termen lungtermen scurt

Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:- sunt detinute si utilizate de catre o societate în productia proprie de bunuri sauservicii, pentru închiriere la terti sau pentru scopuri administrative;- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.~ 206 ~Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizarecorporala care:- este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau înprestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative,- are o durata de viata mai mare de un an,- are o valoare mai mare de 1.800lei.Limita de 1.800lei a fost stabilita prin Hotarârea Guvernului nr. 106/2003 privindreevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.Exista deci posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporalecare sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o altavaloare decât plafonul minim recunoscut de legea fiscala.Potrivit dispozitiilor legale privind amortizarea imobilizarilor corporale sinecorporale precum si a celor privind recunoasterea acestora în bilantul contabil,cladirile se încadreaza în grupa imobilizarilor corporale. Contabilitatea sintetica acladirilor se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiectevidentiat, în parte. De ex. hala de productie, hala de montaj, statie de compresor,hotel, restaurant etc. În categoria imobilizarilor corporale se încadreaza si imobilizarileîn curs.La data intrarii în societate, imobilizarile sunt evaluate la:- cost de achizitie, pentru nunurile procurate cu titlu oneros,- la cost de productie, pentru bunurile produse în entitate,- la valoare de aport, stabilita în urma evaluarii,- la valoarea justa, pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.Conform reglementarilor contabile, activele corporale se recunosc initial la costulde achizitie sau de productie. Costul de achizitie contine:- pretul de cumparare,- reducerile comerciale care se scad din pretul de cumparare,- taxele vamale si taxele nerecuperabile,- cheltuielile direct legate de punerea în functiune a activului (costuri cuamenajarea amplasamentului, de livrare si manipulare, de montaj, onorarii, cudobânzile etc.).Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluareaimobilizarilor corporale existente la sfârsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluariise înregistreaza în contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata în urma reevaluariisi valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare.In cazul în care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabilaneta, atunci acesta se trateaza astfel:- ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestereanterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscutaanterior la acel activ.In cazul în care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoareacontabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:~ 207 ~- ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva dinreevaluare nu este înregistrata o suma echivalenta acelui activ(surplus din reevaluare);- ca o scadere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezerveidin reevaluare, iar eventuala diferenta neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala.Pe masura ce activul imobilizat este utilizat în activitate, valoarea sa contabila sereduce pentru a reflecta consumul lui. Aceasta operatiune se face prin înregistrareaunor cheltuieli cu amortizarea.Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan deamortizare, începând cu punerea în functiune a acestuia si pâna la recuperareaintegrala a valorilor de utilizare.Si din punct de vedere fiscal, cheltuielile aferente achizitionarii, producerii,construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe se recupereaza prindeducerea amortizarii.Valoarea de recuperat se amortizeaza pe durata normala de utilizare stabilitaconform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelorfixe, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 2139/2004.Regimul de amortizare recunoscut pentru cladiri este cel liniar.Intrebarea formulata de d-voastra presupune doua abordari:- suma reprezentând reevaluarea cladirii este mai mare decât cea aferentamodernizarii,- suma reprezentând reevaluarea cladirii este egala cu cea aferentamodernizarii.Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie saaiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca laobtinerea de beneficii economice viitoare.Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fieindirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.În cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilorumane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea simodernizarea termica a acestora.Amortizarea acestor investii se face fie pe durata normala de utilizare ramasa, fieprin majorarea duratei normale de utilizare cu pâna la 10%.Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va stabili onoua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.Spre deosebire de lucrarile de modernizare, cheltuielile care se fac la mijloacelefixe ce au ca scop restabilirea starii initiale sunt considerate cheltuieli de reparatii.În cazul prezentat de d-vostra este vorba de o modernizare a cladirii prinmontarea aceleiSa presupunem ca detineti în patrimoniu o cladire pe care ati amortizat-o timp de30 de ani. Potrivit deciziei comisiei tehnice, perioada ramasa de utilizare la finele anului

2003 este de 10 ani. Valoarea cladirii la data de 31.12. 2003 este, potrivit reevaluariiefectuate conform HG nr. 1553/2003, de 350.000lei.Amortizarea se calculeaza liniar. Cheltuielile cu amortizarea sunt de 35.000lei/an.~ 208 ~Pentru anul 2004 si 2005 cheltuielile cu amortizarea se înregistreazaastfel:6811 = 2812 35.000lei"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor"La sfârsitul anului 2005 s-a facut reevaluarea cladirii si s-a stabilit ca nouavaloare este 550.000leiSe stabileste valoarea contabila neta: 350.000 – 70.000 = 280.000leiSe stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 550.000 - 280.000 = 270.000leiCa modalitate practica de reevaluare, se elimina mai întâi amortizarea dinvaloarea contabila a cladirii:2812 = 212 70.000lei"Amortizarea constructiilor" "Constructii"Se înregistreaza diferenta din reevaluare212 = 105 270.000lei"Constructii" "Rezerve din reevaluare"Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 8 ani.550.000 : 8 = 68.750lei/an.In anul 2006 inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:6811 = 2812 68.750lei"Chelt. de exploatare "Amortizarea constructiilor"privind amortizareaimobilizarilor"În ceea ce priveste tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare, mentionam capentru anii 2004, 2005 si 2006 diferenta din reevaluare nu este recunoscuta din punctde vedere fiscal.Începând cu anul 2007 valoarea reevaluata, existenta în sold la finele anului2006 se poate recupera pe baza cheltuielilor de amortizare, recunoscute la calcululprofitului impozabil.In exemplul prezentat consideram ca valoarea modernizarii este de 1.000lei.Modernizarea s-a efectuat cu ajutorul unei unitati specializate care a montat centralatermica, a facut racordarile necesare si a executat lucrarile specifice. Receptia lucrarii aavut loc în luna septembrie a anului 2007.Lucrarile de modernizare se regasesc, în functie de recunoasterea lor:- în conturi de active separate, daca pot fi exploatate separat,~ 209 ~- în conturi de imobilizari în curs, daca lucrarile respective sunt încorporateîn valoarea activului existent.La încadrarea lor trebuie avut în vedere principiul prudentei, corespunzatorcaruia valoarea activului nu trebuie sa fie mai mare decât valoarea sa recuperabila(depiata).

În exemplul nostru înregistrarea care are loc, este:% = 404 1.000lei212 “Furnizori de“Constructii” imobilizari”(nu s-a tinut cont de tva)Valoarea modernizarii, adaugata la valoarea cladirii se va amortiza pe durata deutilitate ramasa, respectiv pe 6ani si 3luni(oct. 2007 – decembrie2013)Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,Titlul II, art. 24, reglementeaza faptul ca aceste cheltuieli de modernizare suntrecuperate din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizarii lor, daca sunt utilizateîn scopul realizarii de venituri. Cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe suntconsiderate mijloace fixe amortizabile.Recunoasterea cheltuielilor de modernizare se face pe durata normala deutilizare ramasa.In ceea ce priveste utilizarea ct. 105 „Rezerve din reevaluare”, Reglementarilecontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Omfp nr. 1752/2005,stabilesc ca sumele aflate în creditul contului se diminueaza:- când mijlocul fix este scos din evidenta(prin vânzare, casare, donatie etc),- pe masura folosirii mijlocului fix (prin înregistrarea amortizarii).Cota de impozit pe cladiri se stabileste prin hotarâre a consiliului local si poate ficuprinsa între 0,5% si 1%, inclusiv, pentru anul 2006 si între 0,25% si 1,5% inclusiv,începând cu anul 2007. Cota se aplica asupra valorii de inventar.Prin valoarea de inventar a cladirii, în scopul determinarii impozitului pe cladiri,se întelege valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitateaproprietarului cladirii, si care, dupa caz, poate fi:a) costul de achizitie, pentru cladirile dobândite cu titlu oneros;b) costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica;c) valoarea actuala, estimata la înscrierea lor în activ, tinându-se seama de valoareacladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirileobtinute cu titlu gratuit;d) valoarea de aport pentru cladirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii,determinata prin expertiza, potrivit legii;e) valoarea rezultata în urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate în baza uneidispozitii legale.Incepând cu anul 2007, Legea nr. 343/2006 pentru modificarea Codului fiscal,stabileste la art. 253, alin. 5), ca „în cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform~ 210 ~reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladirii este valoarea contabilarezultata în urma reevaluarii, înregistrata ca atare în contabilitatea proprietarului –persoana juridica”.Ca urmare a modificarii art. 253 din Codul fiscal, si a normelor metodologice dateîn aplicarea lui, se considera reevaluare a unei cladiri si lucrarile de reconstructie,consolodare, modernizare, modificare sau extindere, aprobate de Consiliul deadministratie.In cazul prezentat de d-voastra, noua valoare a cladirii realizata prin modernizareaefectuata, trebuie comunicata în termen de 30 de zile de la data la care s-a produs

modificarea, prin depunerea unei declaratii la compartimentul de specialitate alautoritatii publice locale, situatie în care se considera si ca este reevaluata, potrivit legii..(Solutie oferita în luna februarie 2008)

-70-Problema:Pentru servicii de training prestate de o firma cu sediul in Elvetia catre firmanoastra se retine redeventa? Daca da, care este procentul si în cât timp de la emitereafacturii trebuie platita redeventa?

Solutie:Veniturile impozabile obtinute din România de catre nerezidenti sunt supuseimpozitului cu retinere la sursa, în conditiile reglementate prin Titlul V din Codul fiscal.Impozitul aplicat veniturilor obtinute din România de catre nerezidenti, se aplica asupraveniturilor brute impozabile.Redeventa este definita la Titlul V din Codul fiscal ca fiind orice suma caretrebuie platita, în bani sau în natura, pentru folosirea sau dreptul de a folosi oriceproprietate de natura:- dreptului de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusivasupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum siefectuarea de înregistrari audio, video;- oricarui brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica,franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricasieori softwarw;- oricarei transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu,satelit, fibre optice sau tehnologii similare;- oricarui know-how etc.Referitor la întrebarea d-voastra privind impunerea sumelor platite persoaneijuridice din Elvetia, este important de analizat natura contractului si natura dreptuluitransferat.Daca persoana juridica nerezidenta va transmite dreptul de folosinta asuprainformatiilor pe care le pune la dispozitia salariatilor societatii, obtinânduse astfel si~ 211 ~dreptul de a le reproduce si a face public aceste informatii, contravaloarea acestui drepteste redeventa.Conform Comentariilor la art. 12 privind impunerea redeventelor, din ConventiaModel cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital, paragraful 2, pct. 8),platile pentru utilizarea sau pentru concesionarea drepturilor de proprietate literara,artistica, tehnica etc. îmbraca forma redeventelor, indiferent daca acestea sunt sau nuînregistrate într-un registru public.Potrivit prevederilor art. 12 “Redevente” alin. (2) din Conventia încheiata întreRomania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri cu privire laimpozitele pe venit si pe avere, aprobata prin Legea nr. 60/1993, aceste redevente sunt,

“de asemenea, impozabile in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei aceluistat. Daca persoana care primeste redeventele este beneficiara efectiva a acestora,impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10% din suma bruta a redeventelor. Autoritatilecompetente ale statelor contractante reglementeaza de comun acord modalitatile deaplicare a acestei limitari”.La addendumul la articolul 12 paragraful 2 se reglementeaza ca “atâta timp câtConfederatia Elvetiana nu a introdus in legislatia sa interna impozitarea la sursa aredeventelor, dispozitiile paragrafului 2 al art. 12 nu se aplica si redeventele seimpoziteaza numai in tara de rezidenta a beneficiarului efectiv”.Rezulta ca, redeventele provenind dintr-un stat contractant (România) si platite unuirezident al celuilalt stat contractant (Elvetia), pot fi impuse în acel celalalt stat (Elvetia)Totusi aceste redevente pot fi impuse si în România, potrivit legislatiei române, dar cotade impunere nu poate fi mai mare de 10%.Conform reglementarilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal si ale Hotarârii Guvernului nr. 44/2004 privind Normele metodologice pentruaplicarea Legii nr. 571/2003, pct. 12, prevederile alin. (2) din Conventia de evitare adublei impuneri, deroga de la dispozitiile alin. (1), în sensul ca impunerea serealizeaza în statul de sursa al venitului (România), situatie care nu conduce însa lao dubla impunere pentru acelasi venit deoarece statul de rezidenta (Elvetia), acordacredit fiscal pentru impozitul platit in Romania.Din punct de vedere contabil, înregistrarea cheltuielilor cu redeventa si calcululimpozitul se înregistreaza succint astfel:- primirea facturii de 500 Euro la cursul de 3,45lei/euro612 = 401 1.725lei„Cheltuieli cu „Furnizori “redeventele”- plata facturii la extern la cursul de 3,50lei/euro% = 5124 1.750lei„Conturi la banci în valuta”401 1.725„Furnizori”~ 212 ~665 25„Cheltuieli dindifer. de cursvalutar”- înregistrarea impozitului635 = 446 276„Cheltuieli cu alte „Alte impozite

impozite, taxe si taxe si varsam.varsam. asimil.” asimilate”In exemplul prezentat, am presupus ca impozitul calculat cu cota de 16%, nu afost retinut din suma achitata prestatorului extern, fapt pentru care cheltuiala din ct. 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” nu este recunoscuta la calcululprofitului impozabil.În mod normal suma achitata furnizorului extern trebuie diminuata cu impozitulretinut la sursa.De asemenea s-a considerat ca nu s-a prezentat certificatul de rezidenta fiscala,la data platii.În cazul în care ati achitat sume în plus prin aplicarea unei cote mai mari saupersoana nerezidenta a adus certificatul de rezidenta mai târziu, puteti solicita organuluifiscal competent compensarea cu alte debite la buget. Compensarea se face potrivitdispozitiilor art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurafiscala, republicata, cu modificarile ulterioare. Compensarea se poate face la cerereasocietatii sau poate fi efectuata din oficiu de catre organul fiscal, in conditiile prevazutela art 111, daca acesta a constatat existenta unor creante reciproce.Operatiunea de compensare nu impune in mod obligatoriu si inspectia fiscala,procedura selectarii contribuabililor în vederea realizarii acesteia revenind organuluifiscal competent.Veniturile impozabile de natura redeventelor sunt tratate la art. 116 din Codulfiscal. Incepând cu anul 2006 cota de impozit aplicabila pentru aceste venituri obtinutedin România este de 16%.Legea nr. 343/2006 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, mentinecota de 16%, cu urmatoarea modificare:- daca beneficiarul veniturilor din dobânzi si/sau redevente este o societate dintrunstat membru al Uniunii Europene si detine minim 25% din valoarea/numarul titlurilorde participare la societatea din România, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani,cota aplicabila este de 10%. Conditia este ca perioada de 2 ani sa se împlineasca ladata platii redeventei. Cota de impunere de 10% se aplica pâna la data de 31decembrie 2010.Potrivit dispozitiilor art. 115 alin. (5) din acelasi act normativ, impozitul calculat seretine în momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25inclusiv, a lunii urmatoare celei în care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se~ 213 ~retine si se varsa, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare,comunicat de Banca Nationala a României, valabil în ziua retinerii impozitului.Dispozitiile art. 116 alin. (2) din cadrul Titlului V din Codul fiscal se aplica numai însituatia în care:- beneficiarul redeventelor realizate din România este rezident al unui stat cucare România nu are încheiata o Conventie de evitare a dublei impuneri,- beneficiarul acestor venituri realizate din România, este rezident al unui stat cucare România are incheiata Conventie de evitare a dublei impuneri, dar acesta nuprezinta certificatul de rezidenta fiscala eliberat de organul competent din statul sau derezidenta.

Între Guvernul României si Guvernul Elvetiei este încheiata Conventia pentruevitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit sipe capital, ratificata în anul 1993 prin Legea nr. 60.Certificatul de rezidenta fiscala este eliberat de autoritatea fiscala din statulrespectiv sau de catre o alta autoritate care are atributii în domeniul certificariirezidentei, conform legislatiei interne a acelui stat.Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul care atesta rezidenta trebuietradus si legalizat de organul autorizat din România.În cazul în care prestarile de servicii cu pregatirea personalului presupun numaiprezentarea unor informatii, a unor opinii personale, a unor cunostinte din experientapersonala, sau de întretinere a unor utilaje, de asistenta tehnica etc. atunci acesteoperatiuni intra sub incidenta prevederilor art. 7 din Conventie, respectiv la “Profiturileîntreprinderii”. În aceasta situatie, veniturile de natura prestarilor de servicii se impun înElvetia, daca se prezinta certificatul de rezidenta fiscala.Recapitulând:- daca sumele achitate sunt de natura redeventelor,sumele respective sunt impozitate prin retinere la sursa si cotele de impunere sunt:_ 10% când certificatul de rezidenta fiscala este prezentat pâna la data platiiredeventei_ 16% când nu este prezentat certificatul de rezidenta fiscala- daca sumele achitate sunt de natura prestarilor deservicii:_ 16% când nu este prezentat certificatul de rezidenta fiscala_ nu se impoziteaza în România când este prezentat certificatul derezidenta fiscalaPentru a va putea pune la dispozitie un raspuns cât mai apropiat situatiei prezentate ded-voastra este necesar sa ne furnizati informatii detaliate referitoare la natura prestarilorexecutate de societatea nerezidenta. (Solutie oferita în luna februarie 2008)~ 214 ~

-71-Problema:Va rugam sa ne informati ce procent din cifra de afaceri a unei companii poateconstitui presisabilitati/scazaminte si sa ne dati cateva detalii despre cadrul juridic cereglementeaza acest aspect

Solutie:Profitul impozabil este definit potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, ca fiind diferenta dintre veniturile realizate dinorice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal. Lasuma obtinuta se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.Pornim de la formula profitului impozabil:Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din oricesursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care

se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Lastabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor sicheltuielilor.Asadar:Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pfunde:Pi - profit impozabilV - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscalC - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilorVn- veniturile neimpozabileCn - cheltuielile nedeductibileRP - rezerve, provizioaneAf - amortizarea fiscalaPf - pierderea fiscalaDin formula de calcul al profitului impozabil rezulta ca baza impozabila la care seaplica cota de impozit pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielileînregistrate de persoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date înbaza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarileulterioare. De asemenea se au in vedere si orice alte elemente similare veniturilor sicheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielilenedeductibile.Înregistrarea operatiunilor se face în registrele de contabilitate, iar pentruverificarea înregistrarii corecte se întocmeste balanta de verificare, cel putin anual, laîncheierea exercitiului financiar, sau la termenele de întocmire a situatiilor financiareperiodice.~ 215 ~În vederea stabilirii bazei impozabile, Titlul II al Codului fiscal, împarte cheltuielileîn trei grupe:-deductibile-cu deductibilitate limitata-nedeductibileÎn grupa cheltuielilor cu deductibilitate limitata se încadreaza si cheltuielilereprezentând perisabilitatile.Prin perisabilitati se înteleg acele scazamintele care se produc în timpultransportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor. Procesul are loc ca urmarea unor transformari naturale cum sunt uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea,hidroliza, racirea, înghetarea, topirea, oxidarea, aderarea la peretii vagoanelor sauvaselor în care sunt transportate , descompunerea, scurgerea, îmbibarea, îngrosarea,împrastierea, farâmitarea, spargerea si inclusiv procesele de fermentare sau alteprocese biofizice.Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice precum si cele produseprin neglijenta sau imputabile persoanelor vinovate, sustragerile sau pierderiledeterminate de cauze de forta majora.Actul normativ care reglementeaza limitele maxime ale perisabilitatilor, esteHotarârea Guvernului nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limiteleadmisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare.

Perisabilitatile produse în conditiile prezentate, se aproba de managerul,directorul sau administratorul persoanei juridice, dupã caz, la nivelul cantitatilor efectivconstatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii mãrfurilor transportate, ainventarierii sau a predãrii gestiunii, pânã la limitele prevãzute la art. 13 din H.G.831/2004.În cadrul prevederilor generale mai sunt amintite rezulta urmatoarele:- limitele maxime de perisabilitate pentru mãrfurile ambalate în recipiente dinsticlã se aplicã si pentru ambalajele respective,- perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor deproduse existente în gestiune, stabilite dupã cântarire, numarare, masurare si prin alteasemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale învigoare, respectiv Omfp nr. 1753/2004 privind inventarierea elementelor de activ si depasiv,- limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilescla nivelul întregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prinaplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mãrfuri la pretul de înregistrare almãrfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru mãrfurile vândute în perioada cuprinsãîntre doua inventare,- aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc,- limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplica o singura datapentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, în functie de conditia delivrare stabilita între furnizor si beneficiar.Pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, cotele de perisabilitatidiferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, trebuie sa se încadreze înlimitele maxime de perisabilitate prevãzute pentru grupa respectivã de mãrfuri.~ 216 ~Rezulta ca, pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele deperisabilitate stabilite conform HG nr. 831/2004, nu sunt deductibile din punct de vederefiscal.În ceea ce priveste tipurile de documente ce trebuiesc întocmite, acestea pot fiadaptate în functie de necesitatile proprii, în sensul micsorarii sau maririi acestuia, iarnumarul de exemplare poate fi mai mare atunci când se considera oportun.Formularele se pot tipari fata si verso, sau numai fata, în functie de specificul activitatii,de utilizare a tehnicii de calcul la întocmirea acestora sau tipul de hârtie folosit.Pentru înregistrarea perisabilitatilor din timpul transportului se întocmeste Nota dereceptie si constatare de diferente cod. 14-3-1A, iar pentru unitatile cu amanuntul, cod.14-13-1/aA.Nota de receptie foloseste ca document justificativ pentru receptia bunurilorintrate si pentru încarcarea în gestiune. În cazul în care pe timpul transportului seconstata diferente, aceasta se întocmeste în trei exemplare, de catre comisia dereceptie. Înregistrarea în contabilitate se face pe baza acestui document, prinînregistrarea cantitatilor de marfa efectiv receptionate. Diferentele în minus se trec intr-olista separata, pe baza careia se vor stabili si limitele acceptate din punct de vederefiscal prin aplicarea procentelor asupra valorilor de achizitie.

Pentru minusurile înregistrate în procesul de depozitare, se întocmesc cu ocaziaoperatiunii de inventariere, liste de inventariere distincte (varianta simplificata - cod 14-3-12/b), care se preiau, de asemenea, în listele de inventariere (cod 14-3-12).În cazul în care evidenta de gestiune o tineti dupa metoda global-valorica, lista deinventariere (cod 14-3-12/a) are rolul de stabilire a diferentelor valorice în minus.Inventarierea se face anual, iar în cazul în care activitatea specifica o cere, se faceinventar intermitent.Din cele prezentate rezulta urmatoarele:- normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numaipersoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit,în limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate,- perisabilitatile se înregistreaza din punct de vedere contabil în cheltuieli deexploatare cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau apredarii gestiunii, dupa caz,- limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate mãrfurilor în procesul decomercializare sunt cele prevãzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantã dinnormele date în aplicarea H.G. 831/2004, si anume:a)anexa nr. 1, pentru produse alimentare si nealimentare;b)anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;c)anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar. .(Solutie oferita în luna februarie 2008)~ 217 ~

-72-Problema:Stiind ca gradul de calamitate pentru cultura de grâu este de 30% pentrusuprafata de 300 ha si 100% pentru suprafata de 700 de ha.Cheltuielile aferente productiei nerealizate sunt deductibile la calculul impozituluipe profit?(Societatea noastra, SA, este platitoare de impozit pe profit trimestrial)

Solutie:Potrivit dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Titlul II, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta întreveniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri,dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugacheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similareveniturilor si cheltuielilor.Asadar:Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pfunde:Pi - profit impozabil

V - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscalC - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilorVn- veniturile neimpozabileCn - cheltuielile nedeductibileRP - rezerve, provizioaneAf - amortizarea fiscalaPf - pierderea fiscalaDin formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila aimpozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile înregistrate depersoana juridica în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legiicontabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Pentru determinarea profitului impozabil, se completeaza într-un registru deevidenta fiscala, toate situatiile în care informatiile cuprinse în declaratia fiscala privindimpozitul pe profit sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate dinînregistrarile contabile.Registrul de evidenta fiscala trebuie întocmit conform prevederilor Omfp nr.870/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are regim special sise distribuie de catre Compania Nationala “Imprimeria Nationala” S.A.Înregistrarile se refera la: calculul dobânzilor si al diferentelor de curs valutar deductibilefiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a~ 218 ~vânzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuarii operatiunilor dereorganizare sau al transferurilor de active si titluri de participare precum si alteasemenea operatiuni.Potrivit dispozitiilor art. 21 din legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea profitului impozabil suntconsiderate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii devenituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.În cazul prezentat de d-voastra actul normativ care reglementeaza activitatea dinagricultura este Hotarârea Guvernului nr. 636 din 20 iunie 2007 privind declararea stariide calamitate naturala în agricultura pentru culturile însamântate în toamna anului 2006si în primavara anului 2007, precum si pentru stabilirea nivelului maxim al sumei cepoate fi acordata ca despagubire.Potrivit reglementarilor legale în vigoare, starea de calamitate presupune pierdericantitative si calitative de recolte, produse printr-o manifestare distructiva afenomenelor naturale si a bolilor, pe areale extinse.Fenomenele naturale care genereaza calamitati naturale sunt cele nominalizatela art. 2 alin. (1) din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor în caz decalamitati naturale în agricultura, cum sunt:a) seceta excesiva complexa, persistenta în timp si care afecteaza terenurileneirigate, este fenomenul meteorologic care asociaza seceta atmosferica cu secetapedologica, determinând perturbari în starea de vegetatie a plantelor care duc lascaderea cantitativa si calitativa a recoltelor si chiar compromiterea partiala sau totala aacestora;

b) inundatiile din revarsari de râuri sau de alte ape curgatoare, determinate de cauzenaturale si care produc daune la culturile agricole si la animale;c) ruperi de baraje produse din cauze naturale si care prin efectul lor distructivprovoaca pagube la culturile agricole si animale;d) ploile abundente si de durata care determina stresul hidric produs de excesul deumiditate din sol, cu diferite grade de intensitate, provocând stagnarea si dereglareaproceselor de crestere si dezvoltare a plantelor;e) temperaturile excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor,care conduc la încetinirea procesului dezvoltarii plantelor si la distrugerea partiala sautotala a culturilor agricole;f) stratul gros de zapada ce produce pagube în sectorul vegetal si animal;g) topirea brusca a zapezilor, care provoaca inundatii, revarsari de râuri, baltiri siproduce daune la culturile agricole si animale;h) vânt puternic de peste 80 km/ora;i) dezastrele si alte catastrofe naturale care se produc pe areale extinse si aducpagube însemnate producatorilor agricoli;j) bolile plantelor de cultura, care în conditii favorabile genereaza calamitati naturale:la cultura de grâu - Erysiphe spp; Septoria spp; Puccinia spp; Fusarium spp; la culturade floarea-soarelui - Sclerotinia sclerotiorum; Phomopsis-Diaporthe helianthi; la vita devie - Plasmopara viticola; la pomi fructiferi - Erwinia amylovora.~ 219 ~Starea de calamitate naturala în agricultura, la care faceti referire în întrebarea dvoastra,în zonele afectate, a fost cauzata de seceta excesiva, persistenta în timp, dinperioada anilor 2006 - 2007, si care a afectat terenurile neirigate.Este vorba de culturile de câmp însamântate în toamna anului 2006 si înprimavara anului 2007 care au fost afectate de calamitati naturale, asa cum au fostcomunicate Administratia Nationala de Meteorologie.Culturile agricole afectate pentru care se acorda despagubiri si sumele maximece se acorda ca despagubire pe unitatea de suprafata sunt:a) grâu, secara, triticale 750 lei/ha;b) orz, orzoaica 700 lei/ha;c) rapita 600 lei/ha;d) porumb boabe 750 lei/ha;e) floarea-soarelui 700 lei/ha.Nivelul maxim al despagubirilor prevazute reprezinta 70% din cheltuielileefectuate pâna la data producerii fenomenului si se acorda numai pentru daune cedepasesc 30% din productie.ANEXA 1 cuprinde zonele geografice declarate calamitate natural de seceta.În ceea ce priveste plata despagubirilor prevazute de actul normativ, aceasta seface numai pentru culturile agricole, care au fost asigurate de catre societatile deasigurare si asigurare-reasigurare.Producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care asigura culturile agricole,la societatile de asigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor side Comisia de Supraveghere a Asigurarilor beneficiaza de o sustinere a primelor deasigurare.

Constatarea pagubelor se face în prezenta producatorului agricol afectat si aunei comisii numite de prefectul judetului, la propunerea directorului general al directieigenerale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti,comisie formata pe plan local din primar, unul sau doi specialisti de la centrul agricol ori,dupa caz, de la circumscriptia sanitara veterinara zonala si un delegat din parteaorganelor judetene ale Ministerului Economiei si Finantelor.Despagubirile se acorda producatorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, înanul producerii calamitatilor naturale.Valoarea despagubirilor acordate producatorilor agricoli de la bugetul de stat sediminuiaza cu suma încasata de la societatile de asigurare si asigurare-reasigurare.În cazul producatorilor agricoli care au beneficiat de alocatii bugetare pentruculturi agricole si animale, valoarea cheltuielilor efectuate se diminueaza cucontravaloarea alocatiilor bugetare primite.Cheltuielile efectuate pâna la data producerii fenomenului, pentru care se acordadespagubiri, reprezinta samânta, îngrasamintele chimice, pesticidele, lucrarile mecanicesi manuale, irigatiile.Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor efectuate la culturile agricole si plantatiilecare au fost afectate, producatorul agricol trebuie sa faca dovada efectuarii acestorlucrari prin completarea si depunerea documentelor care atesta efectuarea cheltuielilorce se înscriu în devizul-cadru al culturii, conform tehnologiei specifice.~ 220 ~Pentru a putea beneficia de prevederile normelor legale referitoare la calamitatilenaturale, producatorul agricol afectat trebuie sa depuna o înstiintare la primaria pe razateritoriala unde s-au produs fenomenele naturale.Din punctul de vedere al calculului impozitului pe profit, revenind la formula dedeterminare al profitului impozabil, mentionam ca în situatia în care va încadrati înprevederile Legii nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor în caz de calamitatinaturale în agricultura si al celorlalte reglementari referitoare la calamitatile naturale,inclusiv cele privind obligativitatea asigurarii culturilor respective, cheltuielile suntrecunoscute ca fiind efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile.Diferenta dintre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate reprezinta profit saupierdere fiscal. Va reamintim ca profitul impozabil se calculeaza pe total activitate si nupentru anumite operatii, începând cu data de 1 ianuarie si terminând cu termenul lacare este calculat.Totodata, la art. 34 din Titlul II al Codului fiscal, reglementeaza faptul ca,persoanele juridice care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelortehnice, pomicultura si viticultura, calculeaza impozitul pe profit anual, iar plata sidepunerea declaratiei 101se face pâna la data de 15 februarie a anului urmator celuipentru care se calculeaza.În cazul în care nu va încadrati în aceasta prevedere si calculati impozitul peprofit trimestrial, pentru ultimul trimestru veti plati o suma egala cu impozitul calculat sievidentiat pentru trimestrul III al anului fiscal, urmând ca plata finala a impozitului peprofit pentru întreg anul sa o faceti pâna la termenul de depunere a declaratiei privindimpozitul pe profit, respectiv pâna la 15 aprilie 2007.

Daca reusiti sa definitivati pâna la data de 15 februarie 2008 închiderea exercitiuluifinanciar anterior, depuneti declaratia anuala de impozit pe profit si platiti impozitul peprofit aferent anului fiscal încheiat, pâna la data de 15 februarie inclusiv a anuluiurmator. ~ 221 ~