Licitatie:

Tip de vanzare in care mai multi agenti economici concureaza pentru cumpararea unui bun

economic sau pentru obtinerea unui contract de oferta. Licitatia poate fi de mai multe feluri, in functie de

modul in care are loc adjudecarea obiectivului propus: - licitatie obisnuita sau englezeasca, in care

ofertele de achizitie sunt facute incepand cu un pret de deschidere si se continua cu preturi crescatoare

pana cand nimeni nu mai liciteaza peste pretul maxim; - licitatia celui de-al doilea pret,in care pretul

maxim de adjudecare va fi redus la nivelul pretului imediat urmator (al doilea) in ordine descrescatoare; -

licitatie olandeza, in care se porneste de la un pret inalt si se va scadea consecutiv acest pret pana se va

gasi un cumparator; - licitatie a primului pret, in care ofertele de achizitie (de adjudecare) sunt facute in

scris, vanzatorul alegand-o pe aceea cu pretul cel mai mare. Se pot distinge mai multe criterii de

clasificare:

după posibilitățile de participare:

Licitații deschise sau publice la randul lor pot fi judecatoresti sau benevole, voluntare, la

care pot lua parte orice firma, organizație, comerciant

Licitații închise, limitate sau restrictive, la care pot participa numai anumite firme fie pe

bază fie invitație fie pe baza îndeplinirii unor cerințe stricte de participare

după periodicitatea organizării:

Licitații periodice care se organizează, se desfașoară la anumite perioade

Licitații ocazionale (se organizează ad-hoc)

după poziția sau calitatea organizatorilor licitațiile prezintă mai multe forme

Licitații pentru vânzare de mărfuri

Licitații pentru cumpărare de produse, instalații si atribuire de lucrări de construcții

montaj

Licitații pentru cumpărare de produse, instalații și atribuire de lucrări de construcții montaj mai

sunt denumite si licitații de import sau tratative de concurență. Ca forma de comerț acestea au avantajul

ca asigura obținerea unui număr mare de oferte, contribuie la cunoașterea pieței externe si facilitează

luarea unei decizii obiective si rentabile.

Caz

Două firme de construcţii din Craiova au fost eliminate de la o licitaţie de patru milioane de euro

din fonduri europene, deoarece reprezentanţii Universităţii din Craiova, beneficiarul lucrării, au considerat

că societăţile nu au dovedit că au surse de finanţare pentru a susţine proiectul. Interesant este faptul că

mai multe instituţii ale statului au judecat diferit acest caz. Universitatea din Craiova a demarat

procedurile de selecţie a unui constructor pentru un proiect de patru milioane de euro finanţat prin Fondul

European de Dezvoltare Regională. Concret, proiectul viza realizarea unei infrastructuri de cercetare în

Ştiinţe Aplicate - INCESA, iar suma destinată pentru construcţiile propriu-zise s-a ridicat la aproximativ 15

milioane de lei. Firmele din Craiova Recon SA , Novara T Impex si D&T Industrial Equipment firma cu

sediul in Timisoara au depus oferte la licitaţia organizată de Universitate. Firma castigatoare a fost D&T.

Explicatie:

Una dintre cerinţele minime obligatorii de calificare precizată în documentaţia de atribuire se

referă la prezentarea unei scrisori de bonitate din partea unei bănci din care să rezulte şi faptul că

ofertantul, adică firmele participante la licitaţie, dispune de surse de finanţare pentru o perioadă de nouă

luni, în valoare de minimum 7,3 milioane de lei. În respectiva scrisoare, Universitatea a cerut să fie

înscrise numele creditorului, valoarea creditului în lei şi termenul pentru care se acordă creditul, precum şi

numele lucrării. O astfel de cerinţă este perfect normală şi dovedeşte că firma constructoare nu vine cu

un preţ de dumping şi că are bani ca să înceapă lucrarea. Pe de altă parte, şi pentru firme, o astfel de

scrisoare este un instrument care le ajută să participe la licitaţii, deoarece este puţin probabil ca o

societate comercială să deţină lichidităţi de milioane de euro. Până aici, toate bune şi frumoase. Toate

cele trei firme au adus scrisori de bonitate, dar Universitatea a respins două dintre ele, în speţă cele

depuse de firmele din Craiova, pe motiv că, prin respectivele documente, nu dovedesc faptul că au acces

la sursă de finanţare. Drept urmare, câştigătoare a fost desemnată firma din Timişoara, care va primi 15,2

milioane de lei plus TVA. 

De ce au fost respinse ofertele?

De exemplu, în cazul firmei Novara, Banca Transilvania a emis o scrisoare de confort în

care afirmă că este de acord să deschidă o finanţare de 7,3 milioane de lei în cazul în care contractul de

la licitaţie este câştigat de Novara. O astfel de precizare este normală, deoarece firmele nu pot contracta

credite pentru fiecare licitaţie la care participă. Celor de la Universitate le-au picat însă greu anumite

pasaje din scrisoare, motiv suficient să descalifice oferta. De exemplu, Banca spune că „îşi rezervă

dreptul de a nu mai acorda finanţarea solicitată în cazul în care situaţia financiară şi a patrimoniului

societăţii se modifică de o manieră inacceptabilă vizavi de normele de creditare existente ale băncii

pentru acordarea acestor tipuri de facilităţi“. Şi apoi continuă: „prezenta scrisoare de confort serveşte ca

document justificativ care atestă dovada accesului la finanţare în sumă de 7,3 milioane de lei destinată

exclusiv realizării proiectului“. La fel s-a întâmplat şi în cazul firmei Recon, care a prezentat o scrisoare de

bonitate din partea BRD, în care banca preciza că se angajează, conform normelor bancare „să asigure

necesarul de finanţare al Recon în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare (după prezentarea

contractului de execuţie şi constituirea garanţiilor)“. Ei bine, în ambele cazuri, Universitatea a considerat

că cele două firme nu au dovedit că au acces la finanţare pe o perioadă de nouă luni, deoarece scrisorile

băncilor nu sunt angajante. „Ofertantul trebuie să demonstreze că la momentul semnării contractului va

avea acces la/sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori

alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flowul de execuţie de lucrări pentru perioada

precizată” din documentele depuse, banca nu confirmă existenţa liniei de credit, ci condiţionează

acordarea acesteia în funcţie de normele bancare şi constituirea garanţiilor“, se arată în punctul de

vedere al Universităţii referitor la situaţia ofertei depuse de Recon. Practic, Universitatea a considerat că

formulările standard din scrisorile de bonitate de la bănci ale celor două firme dovedesc inexistenţa

banilor disponibili. Pe de altă parte, şi firmele descalificate pot spune că acele formulări fac parte din

limbajul uzual al băncilor. În contestaţia pe care au depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a

Contestaţiilor, cele două firme au invocat Ordinul nr. 509/2011 al Autorităţii Naţionale de Reglementare a

Achiziţiilor Publice (ANRMAP) din România, forul suprem în domeniu, care spune că ... scrisori de

bonitate în sumă fixă de ...“ sunt considerate „formulări restrictive din documentaţia de atribuire ce nu se

acceptă/validează“. Pentru a afla exact punctul de vedere al ANRMAP, Gazeta de sud a formulat o cerere

scrisă, iar răspunsul dă dreptate firmelor. „Scrisoarea de bonitate este un document emis de bănci pentru

clienţi persoane juridice (...) în conformitate cu prevederile din Anexa 1 a Ordinului nr. 509/2011 al

preşedintelui ANRMAP, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie: ofertantul trebuie să

demonstreze că, la momentul semnării contractului, va avea acces la sau are disponibile resurse reale,

negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a

realiza cash-flowul de execuţie a lucrării pentru perioada precizată. De asemenea, autoritatea

contractantă nu are dreptul de a limita îndeplinirea cerinţei prin impunerea prezentării unui anumit

document. Prin urmare, considerăm că autoritatea contractantă nu poate declara inacceptabilă o ofertă

pentru că nu a îndeplinit o cerinţă de calificare care restricţiona participarea operatorilor economici la

procedura de atribuire, având obligaţia de a accepta, în scopul dovedirii situaţiei economice şi financiare

a operatorului respectiv, prezentarea unor documente pe care le poate considera edificatoare în acest

sens“, se arată în răspunsul trimis de ANRMAP pe adresa GdS.  

Câştigătorul ia totul

De partea Universităţii au fost instituţiile cu putere de decizie executivă. CNSC a respins

contestaţiile Novara şi Recon, asumându-şi interpretarea dată de forul universitar din Craiova scrisorilor

de confort emise de bănci. Novara a contestat decizia la Curtea de Apel Craiova, care a respins recursul

în mod irevocabil. Drept urmare, Universitatea s-a şi apucat de treabă. Pe 9 februarie a dat startul

lucrărilor care se întind pe o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi. Construcţia este formată din patru centre

de cercetare (unul de inginerie mecanică, unul de inginerie electrică, un centru de biotehnologie şi

bioinginerie şi un centru de ştiinţă a calculatoarelor). 

D&T Industrial Equipment.

Pentru a înţelege cum au gândit reprezentanţii Universităţii atunci când au descalificat cele două oferte,

GdS a stat de vorbă cu directorul de proiect, profesorul universitar doctor inginer Nicu Bîzdoacă. „Aşa am

considerat noi. Ei au contestat la CNSC care ne-a dat dreptate. Deci, nu am greşit. Ştiţi că la Medicină şi

în multe locuri s-au încercat tot felul de proiecte cât se poate de mari, iar la Medicină o firmă a dat

faliment, pentru că modalitatea de plată este cum este în România, durează până la nouă luni. Pe mine

m-a interesat să nu-mi blocheze proiectul. Ştim cum plăteşte statul şi atunci am zis să găsim o firmă care

să aibă acces la o linie de credit. Voi plăti eu penalizările, dar să aibă bani să-şi ducă lucrarea mai

departe. S-a considerat că scrisorile respective nu reprezintă o garanţie. Prin specialiştii noştri din

comisiile de specialitate, aşa am înţeles noi, nu că nu au acces la finanţare, ci că nu prezintă garanţii, din

moment ce banca nu le-a spus DA, ci că va studia. Acesta a precizat că interpretările date de comisie au

fost corecte şi că ANRMAP nu are putere de decizie. „ANRMAP dă un punct de vedere pe care, pe

undeva, l-aş putea da şi eu, pot să fiu nespecialist“, a spus Bîzdoacă. Profesorul universitar a amintit că

firma D&T Industrial Equipment este câştigătoarea contractului pentru reabilitarea complexului Mecanică.

„Aceste întrebări nu au legătură cu faptul că D&T Industrial Equipment a câştigat contractul de la

Facultatea de Drept?“, s-a întrebat el retoric. Într-adevăr, firma din Timişoara pare să devină pentru

Universitate un fel de Delta ACM pentru primărie. Contractul de care vorbea profesorul universitar a fost

atribuit de Universitatea din Craiova în anul 2010, iar valoarea lui este de peste 36 de milioane de lei,

adică circa 12 milioane de dolari. Conform anunţului postat în Sistemul Electronic de Achiziţii, D&T pare

să fi fost singurul participant la licitaţie, lucru destul de ciudat dată fiind suma de bani pusă în joc.

Contactat telefonic, reprezentantul Novara T Impex, Mihai Tomescu, s-a declarat nemulţumit de modul în

care a decurs licitaţia. „Autoritatea contractantă a făcut tot posibilul pentru a elimina doi dintre ofertanți,

respectiv SC NOVARA T IMPEX SRL și SC RECON SA, tocmai pentru a se elimina toți concurenții,

rămânând ca singur ofertant SC D&T INDUSTRIAL EQUIPMENT. Cei doi contracandidați au fost

eliminați abuziv de către autoritatea contractantă, deși documentele  „scrisoarea de confort“ prin care se

cerea ca ofertanții să dispună de surse de finanțare la data semnării contractului în valoare de 7.375.000

de lei pentru o perioadă de nouă luni au fost întocmite în concordanță cu cerințele din caietul de sarcini“,

a spus Tomescu.