CAVITATEA BUCALĂ

Structură generalăVestibul – delimitat ant de buze

- arcade dentare- dinţi

Cavitatea bucală propriu-zisă- tavan (palat dur şi moale)- podea- limba- istm buco-faringian

Structura histologică generală1. mucoasa orală

a. epiteliu → pavimentos stratificat nekeratinizat / parakeratinizat (incomplet kerat.) / ortokeratinizatb. membrana bazalăc. lamina propria → ţ conjunctiv lax sau dens semiordonat

2. submucoasa → ţ conjunctiv cu glande salivare minore şi/sau ţ adipos3. musculara → ff musculare striate4. structuri subiacente (profunde) → os, piele, mucoasa respiratorieVarietăţi de mucoasă orală

1. Mucoasă de acoperire2. Mucoasă masticatorie3. Mucoasă specializată

MOCOASA DE ACOPERIRE

- obraji- buze- mucoasa alveolară- planşeul bucal

- formată din: epiteliu pavimentos stratificat keratinizat gros, cu 3 straturi celulare

- stratul celulelor bazale- stratul intermediar - stratul superficial

*epiteliul se descuamează şi se înnoieşte la aproximativ 12 zile alte tipuri de celule:

- mlanocite → în stratul bazal- cel Langerhans- cel Merkel (neuroendocrine, citoplasmă clară)- limfocite intraepiteliale

membrana bazală lamina propria

- ţ conjunctiv lax cu - vase sanguine şi limfatice- terminaţii nervoase libere şi corpi Meissner

- papile → rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei alveolare submucoasă

- ţ conjunctiv lax- fascicule de fibre de colagen- fascicule de fibre elastice

- glande salivare minore- în buze, limbă, obraji, palat moale- de tip tubuloacinos → seroase, mucoase, mixte

- vase de sânge, nervi- lipseşte pe faţa ventrală a limbii → absorbţia se produce rapid

MUCOASA MASTICATORIE

- localizare:- gingii- palat dur

Mucoasa - epiteliu pavimentos keratinizat (palat dur) sau parakeratinizat (gingii)

Lamina propria- strat papilar

- papile profunde şi dese- vase sanguine, terminaţii nervoase libere + corpi Meissner

- strat reticular- ţ conjunctiv dens semiordonat- la nivelul gingiilor ff de colagen se continuă cu cele din periost

Submucoasa- prezentă numai la niv. palatului dur- ant → ţ adipos- post → gl salivare minore (mucoase) ce se continuă cu palatul moale

MUCOASA SPECIALIZATĂ - localizare → faţa dorsală a limbiiBUZELE→ 2 cute musculo-membranoase cu:- ax musculo-conjunctiv

- ff musculare striate ale:- ms orbicular al buzelor- ms ridicator al buzelor

- ţ conjunctiv dens cu ff elastice- glande salivare minore- adipocite- vase sanguine şi ff nervoase

- 2 fete- externă

- piele → epiteliu pavimentos keratinizat→ derm cu foliculi ploşi, muşchi erectori ai firului de păr, gl sebacee, gl sudoripare

- la comisuri → granule Fox-Fordyce (gl sebacee)- internă

- mucoasa orală de acoperire → epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat - subepiteliu → glande sero-mucoase

- margine liberă (roşul buzelor / vermilion)- epiteliu pavimentos keratinizat subţire- poate conţine câteva glande sudoripare- corion – bogat vascularizat

OBRAJII Faţa externă → pieleFaţa internă → mucoasă orală de acoperire

- submucoasă → numeroase glande salivare- ţ adipos → uneori sub formă de lobuli → bula grăsoasă a lui Bchat

Organul juxtaoral Chiewitz → localizat în spaţiul bucotemporal, medial de ramul ascendent al mandibulei

PALATUL- palatul dur → mucoasă masticatorie cu falduri fixe

- posterior → glande salivare mucoase- palatul moale

- versant bucal cu ESNK- versant faringian cu epiteliu pseudostratificat ciliat- ax cu ff musculare striate

UVULA- funcţie → percepţia gusturilor

LIMBADiagnostiv pozitiv → structură parenchimatoasă cu:- ax muscular

- ff musculare striate perpendiculare unele pe altele → aparţino ms extrinseci (genioglos, hioglos) o ms intrinseci → ms lingual

- alternează cu gl salivare minore mixte sero-mucoase, cel adipoase uniloculare, vase sanguine, ff nervoase

- mucoasa - faţa ventrală → mucoasă orală de acoperire→ epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat- faţa dorsală → mucoasă specializată (prezintă proeminenţe → papile gustative)

→ epiteliu paviemtos stratificat keratinizatFaţa dorsalăRepere anatomice

- bază separată prin V-ul lingual (sulcus terminalis)- corpul + vârful limbii- foramen cecum → vestigiu al canalului tireoglos

Baza limbii (post)- ESNK- cripte- amigdale linguale → ţesut limfoid difuz şi folicular, proemină la suprafaţă- foramen cecum

PAPILELE GUSTATIVE

Formate din- ax de ţesut conjunctiv provenit din corion- ESK

Papile filiforme- ESK- nu au muguri gustativi

Papile fungiforme - ax bogat vascularizat- muguri gustativi rari- izolate → printre papilele filiforme

Papile foliate- pe marginile limbii → pe axul lung- ax bogat vascularizat- conţin muguri gustativi → mai numeroşi la tineri

Papile circumvalate- 8-12 la nivelul V-ului- 0,1-0,2 cm în diametru- înconjurate de un şanţ profund (vallum)- glande salivare von Ebner

- conşin numeroşi muguri gustativi pe versantul lateral

MUGURI GUSTATIVI

- formaţiuni ovoidale în grosimea mucoasei (80x50 microni)- comunică cu spaţiul exterior prin porul gustativ- alcătuit din:

- celule de susţinere – prevăzute cu microvilii- alungite, închise la culoare- nucleu tahicromatic

- celule gustative (neuroepiteliale) – prevăzute cu microvili- palid colorate- nucleu eucromatic

- celule bazale- în apropierea membranei bazale- nucleu rotund

- localizare:- cei mai numeroşi în papilele circumvalate- papile fungiforme, papile foliate- arcul glosopalatin, palat moale- partea post a epiglotei- peretele posterior faringian

- inervaţie- n. VII, IX- plexuri plexuri subgemale, perigemale, intragemale

- funcţie: percepţia gusturilor- dulce- acru (acid)- amar- sarat- umani (delicios)

Inervaţia limbii- motorie: n. XII- senzitivă generală

o 2/3 ant – n. Vo 1/3 post – n. IX

- senzorială o 2/3 ant – n. VIIo 1/3 post – n. IX

DINŢIIDentiţia deciduală - 20 de dinţi → 2I, 1C, 2MDentiţia definitivă – 32 de dinţi → 2I, 1C, 2PM, 3M- dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:

- dinte uscat şi şlefuit → pentru componenta anorganică- dinte decalcifiat → pentru componenta organică

Structura generală1. Coroana → regiunea ce depăşeşte marginea alveolei dentare2. Coletul3. Rădăcina → inclusă în alveola dentară* la vârful ei → foramenul apical* fixată de osul alveolar prin fibre de colagen → ligamentul alveolo-dentar

Secţiune longitudinală Cavitatea pulpară

- în centru - conţine ţesut conjunctiv asemănător ţesutului embrionar → pulpa dentară → cu vase de sânge şi nervi- înconjurată de ţesut mineralizat

Dentina- acoperită de 2 tipuri de ţesut mineralizat:- smaltul → la nivelul coroanei- cementul → la nivelul rădăcinii

Smalţul- structură acelulară, mineralizată- secretat de ameloblaste înainte de erupţie- format din:

- prisme adamantine- substanţa interprismatică

- prezintă- liniile incrementale Retzius- tufele smalţului

Dentina- ţesutul mineralizat, mai dur decât osul- componenta organică

- colagen I, GAG- odontoblaşti

- tapetează cavitatea pulpară- celule cilindrice- prezintă prelungiri localizate în tubuli dentinali/canaliculi Tomes

- componenta anorganică → hidroxiapatitaCementul- acoperă rădăcina la nivelul rădăcinii- este un ţesut mineralizat, asemănător osului- este avascular- mai gros spre regiunea apicală- sintetizat de cementocite → localizate în lacune- celulele comunică între ele prin prelungiri adăpostite în canaliculi