CAVERNOM TEMPORAL STANG ASOCIAT CU ANGIOM VENOS

CEREBELOS DREPT

Stud. Ioana PricopiConf. Dr. Ligia Gabriela Tataranu

Dr. Vasile Ciubotaru

PREZENTARE DE CAZ

•SEX MASCULIN•VARSTA: 37 DE ANI•SIMPTOMATOLOGIE: CRIZE EPILEPTICE GRAND MAL•FARA ANTECEDENTE PATOLOGICE SEMNIFICATIVE

•EXAMEN CLINIC GENERAL NORMAL•EXAMENUL CLINIC NEUROLOGIC NORMAL•EXAMENUL OFTALMOLOGIC NORMAL

EXAMENUL IMAGISTICIRM CEREBRAL

ARIE LEZIONALA TEMPORALA STANGA, CU DIMENSIUNI DE 1,5 cm IN DIAMETRU, IN HIPOIZOSEMNAL T1, T2, T2 FLAIRE SI PE SECVENTELE SENSIBILE LA HEMOSIDERINADUPA ADMINISTRAREA DE SUBSTANTA DE CONTRAST LEZIUNEA SE INCARCA CU ASPECT NEOMOGEN SUGESTIV PENTRU MAVANGIOM VENOS CEREBELOS DREPT

ANGIOGRAFIE

ANGIOM VENOS CEREBELOS DREPT

EXAMENUL IMAGISTIC, IRM T1 NATIV, SECTIUNE AXIALA

EXAMENUL IMAGISTIC, IRM T1 NATIV, SECTIUNE AXIALA

EXAMENUL IMAGISTIC, IRM T2, SECTIUNE AXIALA

EXAMENUL IMAGISTIC, IRM T1, GADOLINIUM, SECTIUNE AXIALA

EXAMENUL IMAGISTIC, IRM T1, GADOLINIUM, SECTIUNE AXIALA

EXAMENUL IMAGISTIC, ANGIOGRAFIE

EXAMENUL IMAGISTIC, ANGIOGRAFIE

EXAMENUL IMAGISTIC, ANGIOGRAFIE

EVALUARE DIAGNOSTICA

FACTOR IRITATIV CORTICAL: CRIZELE EPILEPTICE “GRAND MAL”

PROCES EXPANSIV INTRACRANIAN CONFIRMAT PRIN IRM

PEIC (PROBABIL CAVERNOM) DEZVOLTAT TEMPORAL STANGAANGIOM VENOS CEREBELOS DREPT

PLAN DE TRATAMENT

INDICATIE NEUROCHIRURGICALA

•SCOP:DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGICPROGNOSTIC SI PLAN TERAPEUTIC ULTERIORREZECTIA TOTALA A TUMORII: CONTROLAREA CRIZELOR EPILEPTICE

PREGATIREA PREOPERATORIE

ANALIZE DE LABORATOR: HLG, COAGULOGRAMA, BIOCHIMIE NORMALEEKG: RITM SINUSALRX PULMONAR: FARA LEZIUNI PLEURO-PULMONARE EVOLUTIVE

INFORMAREA PACIENTULUI SI CEREREA DE CONSIMTAMANT

TRATAMENT SIMPTOMATIC DEPLETIV CEREBRAL: DEXAMENTAZONA, FUROSEMID, MANITOL 20%TRATAMENT SIMPTOMATIC ANTICRITIC: FENITOINA, VALPROAT DE NaTRATAMENT ANTIALGIC : PARACETAMOLTRATAMENT ANTIBIOTIC: CEFORT

ABORD FRONTOTEMPORAL STANG

•POZITIONAREA PACIENTULUI: DECUBIT DORSAL (SUPINE) CU CAPUL ROTAT PE PARTEA STANGA

•S-A REALIZAT O INCIZIE TEGUMENTARA “IN SEMN DE INTREBARE” TEMPORALA ANTERIOARA STANGA

•S-A RABATAT VOLETUL CUTANAT

•S-A REALIZAT UN VOLET OSOS LIBER TEMPORAL ANTERIOR STANG, CARE S-A RIDICAT FARA INCIDENTE

•S-A INCIZAT DURA MATER ARCUAT, CU PEDICUL INFERIOR

ABORD FRONTOTEMPORAL STANG

S-A DESCOPERIT O TUMORA SOLIDA CENUSIU-VIOLACEE, RELATIV BINE DELIMITATA, CU DIMENSIUNI DE 1,5 CM DIAMETRUL.

S-A REALIZAT ABLATIA IN TOTALITATE A TUMORII

S-A EFECTUAT HEMOSTAZA, SUTURA ETANSA SI SUSPENDAREA DUREI MATER

S-A REPUS SI S-A FIXAT VOLETUL OSOSS-A EFECTUAT SUTURA IN PLANURI SI S-A REALIZAT PANSAMENTUL PLAGII OPERATORII

PRINCIPIILE REZECTIEIEXPUNEREA LEZIUNII

MICSORAREA ACESTEIA CU AJUTORUL CAUTERIZARII BIPOLARE

DISECTIA CAVERNOMULUI DE TESUTUL NEURAL DIN JUR, UNEORI REALIZATA MAI USOR DATORITA EXISTENTEI UNEI PSEUDOCAPSULE GLIALE CE INCONJOARA LEZIUNEA SI OFERA UN PLAN CIRCUMFERENTIAL DE CLIVAJ

IN CAZUL IN CARE ESTE PREZENTA, PSEUDOCAPSULA TREBUIE EXCIZATA DATORITA POTENTIALULUI SAU EPILEPTOGEN

DUPA ABLATIA TUMORII, ZONA TREBUIE ATENT EXAMINATA IN VEDEREA EVIDENTIERII DE LEZIUNI SATELITE SAU FRAGMENTE RESTANTE CARE TREBUIE REZECATE PENTRU A PREVENI RECIDIVA

REZECTIA

DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGIC

MACROSCOPIC: PIESA MONOBLOC, CENUSIU-VIOLACEE, RELATIV BINE DELIMITATA

MICROSCOPIC: HEMANGIOM CAVERNOS. PARENCHIMUL ADIACENT PREZINTA GLIOZA ASTROCITARA REACTIVA, INFILTRATE HEMATICE SI SIDEROFAGIE

EVOLUTIE POSTOPERATORIE

FAVORABILAAMELIORAREA SIMPTOMELOR NEUROLOGICE

REEVALUAREA NEUROCHIRURGICALA LA: 3 LUNI, LA 6 LUNI (TIMP DE 2 ANI), LA 1 AN (TIMP DE 5 ANI), APOI LA 2 ANI

CT CU SUBSTANTA DE CONTRAST, SECTIUNE AXIALA, LA 1 AN POSTOPERATORASPECT IN LIMITE NORMALE

CT, CU SUBSTANTA DE CONTRAST, SECTIUNE AXIALA, LA 1 AN POSTOPERATOR

PARTICULARITATEA CAZULUI:DE OBICEI ANGIOMUL SE DEZVOLTA IN VECINATATEA CAVERNOMULUI

ELECTROCORTICOGRAFIE

CONCLUZII:

CAVERNOMUL:

Poate aparea de novo (de cele mai multe ori, dupa radioterapie) sau poate fi congenital cu transmitere AD (pacientii prezinta leziuni multiple);

Poate fi asimptomatic, descoperit imagistic, sau simptomatic (20-30%), cel mai frecvent manifestandu-se prin crize epileptice dar si prin: deficit neurologic focal, cefalee, HIC;

IRM are specificitatea si sensibilitatea cea mai mare de diagnostic, pe cand angiografic nu se pot evidentia (sunt sisteme de presiune scazuta);

Rezectia chirurgicala a cavernomului este singura optiune terapeutica considerata curativa;

VA MULTUMESC!