Cacircteva momente din istoria turismului religios pelerini romacircni la Muntele Sinai

(sec X-XX) Reiterarea unei spiritualităţi de tip patristic

AdriAn MArinescu

This study presents a general view on the pilgrimage undertaken over time to Sinai Besides the existing knowledge regarding the period between the 14th and the 19th centuries the evaluation of some recent discoveries in the southern part of the Danube in Ravna interpreted and presented by Rosina Kostova (Bulgaria) suggests the idea that there was an early pilgrimage to Saint Catherinersquos Monastery in the Christian Orient made by Romanian people The late research brings to light not only the existence of an ethnic and social diversity in this Romanian pilgrimage to Sinai but also an increasing imitation of the life on the Sinai Mount in the Romanian territories where we find the Small Sinai (in Bucegi) the Small Catherine (in Bucharest) and other places on the pilgrimage routes from Scythia Minor marked by pilgrims with grafitti (Basarabi etc) and having the same features with their corresponding places in the EastKeywords Mount Sinai pilgrimage Basarabi (Murfatlar) the Small Sinai (Bucegi) the Small St Catherinersquos Church (Bucureşti) Romanian-Mount Sinai relationships

Cu toate că numai icircncepacircnd din secolul XVIII circulă icircn Ţările Romacircne proschinitarii (= ghiduri de pelerinaj) icircn variantă tipărită atestacircnd astfel şi o dezvoltare a pelerinajului romacircnesc la Locurile Sfinte locuitorii ţinuturilor de aici trebuie să-şi fi arătat interesul (religios) pentru dezvoltarea unui turism de profil cu mult icircnainte de această dată1 Puţinele mărturii

Problema pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai este una delicată motiv pentru care am icircncercat să realizăm icircn studiul de faţă o prezentare mai avansată icircn sensul lărgirii icircnţelesului de pelerinaj propriu-zis Icircntreg contextul relaţiilor romacircno-sinaite are la bază din punctul nostru de vedere icircnainte de toate un fundament teologic şi creştin Pelerinul sau călătorul (= turistul) la Sinai nu poate să nu fie marcat de bdquosfinţeniardquo acestor locuri Icircn acest fel simplul contact cu aceste ţinuturi se transformă cu uşurinţă icircntr-un act de devoţiune nucleu al pelerinajului icircn general Din aceste motive am icircncercat să ţinem cont şi de intensa relaţie desfăşurată de-a lungul timpului icircntre Sinai şi Ţările Romacircne aceasta fiind o coordonată esenţială a pelerinajului icircn general şi un fapt care motivează produce şi uşurează icircndreptarea maselor dintr-o zonă icircn alta Studiul de faţă este rezultatul lărgirii şi aprofundării unui capitol din teza noastră de doctorat (Macircnăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai centru de spiritualitate ortodoxă şi legăturile ei cu Ţările Romacircne [secolele IIIndashXXI] Izvoare patristice postpatristice şi interpretări Iaşi 2004 p 127-137) parte din materialul inclus aici fiind prezentat icircntr-o formă foarte redusă şi icircn articolul bdquoCălători romacircni icircn Orient Cacircteva momente din istoria turismului religios (secolele XVI-XX)rdquo prima parte icircn Romacircnia Turistică apr 2000 nr 115-116 p 7 şi a doua parte icircn Romacircnia Turistică 24 mai 2000 nr 117-118 p 10 Folosirea de către noi icircn titlul studiului a termenului de romacircn este una generică Pentru perioadele timpurii (pacircnă icircn secolul VI) ale istoriei noastre folosim icircn special numele de populaţie romanizată şi pe cel de daco-romană1 Spre exemplu Dragoş voievod al Maramureşului vine la Constantinopol ca pelerin (1391)

Adrian Marinescu

88

păstrate icircntăresc această afirmaţie Icircn plină perioadă medievală romacircnii nu erau cu siguranţă străini de plecările la Sinai acum pelerinajele europene la Locurile Sfinte fiind ceva comun (de la Suez la Sinai se făceau 8 zile cu cămila sau 20 de zile pe jos2) O primă atestare documentară a contactului desfăşurat de romacircni cu Sinaiul aparţine anului 1497 cacircnd curtea domnească a Ungrovlahiei instituie o danie anuală pentru Mănăstirea Sf Ecaterina De acum relaţiile romacircno-sinaite se vor dezvolta din ce icircn ce mai mult făcacircndu-ne să ne gacircndim că pacircnă icircn 15103 cacircnd icircntacirclnim icircn documente un stareţ romacircn (= Ioachim din Ţara Romacircnească) la Sinai trebuie să fi ajuns la Sfacircntul Munte al Sinaiului şi alţi romacircni monahi sau simpli creştini Mai mult cronicarul amintind pe Neagoe Basarab (1512ndash1521) icircn postura de sprijinitor al Sinaiului dovedeşte că aceste ţinuturi nu-i erau străine4 Cacirct priveşte numărul mărturiilor referitoare la pelerinajul romacircnilor la Sinai este posibil ca vitregiile timpului să fi determinat lipsa unei consistenţe a acestora sau poate smerenia şi simplitatea care caracterizează poporul nostru Icircn tot cazul timpurile moderne asigură o deplasare rapidă şi sigură icircn această direc-ţie lipsind bineicircnţeles beduinii de cacircştigarea unui profit serios proporţional cu icircnteţirea circulaţiei spre destinaţia respectivă Nu mai au loc atacuri asupra caravanelor de pelerini iar aceştia din urmă nu mai sunt obligaţi să suporte căldura şi totodată frigul deşertului

Despre pelerinaj icircn general Scurtă schiţă patristică

Ideea de pelerinaj este destul de complexă De aici importanţa exami-nării acestuia din perspectiva dinamismului dezvoltării şi a funcţionalităţii sale Şi aceasta pentru că la nivel istoric numai o identificare sintetică a fenomenelor conduce la icircnţelegerea şi elucidarea evenimentelor Icircntr-o atare perspectivă pelerin este mai icircntacirci cel aflat icircn căutarea bdquoţinutului făgăduinţeirdquo icircn care bdquocurge lapte şi miererdquo ţinut propriu şi bine-cunoscut icircnsă din care a fost

pentru icircnchinarea la Sfintele Moaşte (Radu Popa Ţara Maramureşului icircn veacul al XIV-lea cu o prefaţă de Mihai Berza Biblioteca istorică 25 Bucureşti 1970 p 234) Acum are loc şi icircnchinarea Macircnăstirii Sf Arhangheli din Peri către Patriarhia Constantinopolului2 Σπ Γιαννάτου Τό Σινά τό θεοβάδιστον όρος χωρίς Θεούς Αθήνα 1956 p 93 Pentru mai multe detalii vezi studiul nostru bdquoUn romacircn laquostareţraquo la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina de la Muntele Sinai Ioachim Valahul (1510-1540)rdquo icircn Studia Historica et Theologica Omagiu Profesorului Emilian Popescu Iaşi 2003 p 425-4424 Constantin Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 BPT ediţie icircngrijită de Mihail Gregorian prefaţă şi tabel cronologic de Dan Horia Mazilu Bucureşti 1984 p 100 Vezi şi studiul nostru bdquoLegături ale domnitorilor romacircni cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2007 p 226 notele 5-6

Cacircteva momente din istoria turismului religios

89

izgonit sau răpit Icircn acest sens imagine a pelerinului este poporul evreu rătă cind prin pustia Sinaiului icircn căutarea acelui ţinut Icircntr-o ordine firească tradiţia pelerină moştenită mai tacircrziu de comunităţile creştine este fundamentată pe experienţa şi experierea trăite de poporul evreu icircn pustie Acolo poporul s-a icircnnoit trupeşte căci după 50 de ani de rătăcire n-au mai intrat icircn Ţara Sfacircntă decacirct urmaşii celor ce-au plecat din Egipt După acest model fenomenologic prin actul pelegrinării de mai tacircrziu este urmărită icircnnoirea duhovnicească ca singura care permite prin căutare icircntacirclnirea cu Dumnezeu Şi acest lucru nu se face decacirct prin suportarea privaţiunilor celor mai aspre care aduc icircnsă şi apa cea dulce şi mana de viaţă dătătoare adică cele binecuvacircntate prin intervenţia puterii dumnezeieşti Aşadar pelerinii constituie bdquopoporul lui Dumnezeu icircn mers spre Icircmpărăţia cereascărdquo5

Dicţionarele ne trimit la un anume icircnţeles al noţiunii de pelerinaj6 definit de ruperea de ţinuturile de baştină (de sine) deplasarea şi ajungerea la locul sfacircnt Adică priveşte plecarea (desprinderea) mersul (străduinţaicircn cercarea) şi sosirea la locul sfacircnt (icircntacirclnireadialogul cu Dumnezeu7) icircn-

5 Lucreţia Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti anul universitar 2000ndash2001 volum omagial dedicat memoriei Patriarhului Justinian Marina cu prilejul centenarului naşterii sale Bucureşti 2001 p 5986 bdquoPrin pelerinaj se icircnţelege o călătorie ce are ca destinaţie un loc sfacircnt iar la finalul acesteia venerarea acordată acestui laquocentruraquo spiritual () A pleca a merge a descoperi orizonturi noi a trăi icircntr-o colectivitate şi mai ales a trăi o schimbare interioară al cărui scop este a merge pe urmele lui Hristos aceste acţiuni pot defini pelerinajulrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p 581 582) bdquoChiar dacă fiecare religie icircn parte prezintă diferenţe importante icircn ce priveşte timpul modalitatea şi semnificaţia pelerinajului ideea de bază este comună şi scoate icircn evidenţă necesitatea de a vizita locuri considerate ca fiind laquolocuiteraquo de divinitate sub diverse forme obiecte sacre ale unor fondatori de religii relicve ale sfinţilor şi martorilor sau chiar unele locuri legate de evenimente particularerdquo (Alexandru Dan Nan bdquoPelerinajul icircn Biserica primarărdquo icircn wwwbiserica-romanach) Limba romacircnă ne trimite la mai mulţi termeni prin care defineşte dar şi icircnţelege ideea de pelerinaj Acesta din urmă are ca punct de plecare latinescul peregrinatio şi urmaşele sale din mai tacircrziul spaţiu lingvistic apusean Nu satisface icircnsă icircnţelesul şi exprimarea orientale care şi-au găsit icircn limba noastră şi alte variante Hagia şi hagiul (foarte probabil lt ἅγιος = sfacircnt lt hag [ebr]hağ [arab] = sărbătoare cu pelerinaj lt yaacutejati [sanscr] = sacrificiu jertfă) reprezintă o calchiere indirectă (icircn acest caz constituind un remigrant pentru limba neo-greacă ajuns la noi prin intermediul limbii turceşti [hagialacircc] sau neo-greceşti [χατζής]) care s-a bucurat de succes icircn secolele XVIndashXIX dar care nu a fost atacirct de puternică icircncacirct să facă faţă latinizării (mai bine-zis francofonizării) icircntacircmplate icircn secolul Secularizării (XIX) [peregrinusperegrinatio gt pilgrimpilgrimage (engl) pegravelerinpegravelerinage (fr) PilgerPilgerfahrt (germ) pellegrinopellegrinaggio (ital) peregrinoperegrinaciograven (span)] Prin intermediul grecesc a intrat icircntr-un uz mai larg al limbii noastre şi termenul de icircnchinare (προσκύνησις)7 bdquoActul pelerinajului ţine laquoşi de cer şi de pămacircntraquo () Actul pelerinajului este o experienţă particulară a vieţii religioase icircn acelaşi timp individuală şi colectivă () Un pelerinaj este şi un act de mulţumire sau de pocăinţă o rugăciune de mulţumire sau de căinţă pentru ispăşirea unui păcatrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p

Adrian Marinescu

90

toarcerea spre casă nemaicontacircnd la fel cum icircntoarcerea lui Moise din munte n-a mai fost străduinţă chin dezlegare a sandalelor ci strălucire confirmacircnd continuarea icircmpărtăşirii de vorbirea cu Dumnezeu Icircn acest sens pelerinajul ajunge să constituie un act fundamental pentru credincios icircn stracircnsă legătură cu devenirea sa Prin urmare pelerinajul este act fiinţial ţine de faptul-de-a-fi este icircnstrăinare (ξενιτεία) dar şi cădere către sineSine (προσκύνησιςπροσκύνημα)

Pelerinul este definit ca fiind cel ce merge aflat icircn continuă trecere străin icircn sine pentru sine şi pentru spaţiul pe care-l parcurge (cel mai potrivit simbol al pelerinului nu poate fi altul decacirct piciorul care merge) Icirci lipseşte ceva simte că trebuie să-şi schimbe modul de viaţă8 Adam Avraam Moise poporul evreu sunt modele ale pelerinului aflat icircn căutarea a ceea ce este mai de preţ Raiul rugul aprins ţara făgăduinţei Creştinul icircn general este pelerin aflat icircn drum prin pustie spre icircmplinire Şi parcurgerea acestui iti-nerar urmează o tradiţie păstrată din neam icircn neam din pelerin icircn pelerin Scopul său (= al pelerinuluipelerinajului) este acela de a vedea Locurile Sfinte

581 582 592) Icircn ciuda faptului că icircn studiile de specialitate alături de plecare (ἀποδημίαἐκδημία lt ἀποδημῶἐκδημῶ) mers (πορία) şi sosire spre şi la locul de icircnchinare este luat icircn considerare şi actul de venerare credem că acesta din urmă este stracircns legat de sosire Moise ajungacircnd icircnaintea rugului care ardea şi nu se mistuia uimit şi surprins aude mai icircntacirci glasul care icirci solicită icircndepărtarea sandalelor din picioare (= act de venerare) Imaginea acestui eveniment este definitorie pentru actul de icircnchinare (= pelerinaj) Să nu ignorăm nici faptul că icircnchinarea (προσκύνησις) este sinonimă cu icircnstrăinarea (ξενιτεία) lucru evident icircn istoria Ţărilor Romacircne unde mănăstirile (= loc de icircnchinare de pelerinaj) erau privite icircn dubla lor condiţie de ţară şi icircnchinate (ἀφιερόμενα) Cu siguranţă romacircnii mai icircntacirci s-au icircnchinat la Locurile Sfinte şi abia după aceea au icircnchinat (= au icircnstrăinat) acestora locaşuri şi bunuri Acest proces nu este specific romacircnilor putacircnd fi icircntacirclnit icircn tot spaţiul ortodox şi nu numai icircnsă intensitatea cu care se desfăşoară icircn Ţările Romacircne trimite gacircndul nostru şi spre o legătură mai profundă a sa cu mai generalul act de icircnchinare (= pelerinaj) Firescul a făcut să se ajungă de la acel gest de icircngenunchere săvacircrşit de Moise (şi prin el şi după el şi de fiecare dintre noi icircn parte) la acest act de icircnzestrare a Locurilor Sfinte cu bunuri locale Propriu-zis cedarea unor spaţii personale şi comunitare respectivelor Locuri reprezenta aducerea acestora mai aproape favorizacircnd icircnchinarea datorată acelora Respectiva cedare era icircn fond act de icircnchinare icircnaintea lui Dumnezeu Şi icircn greceşte atacirct actul general cacirct şi cel special de icircnchinare la un loc sfacircnt sunt desemnate de un singur lexem προσκύνησιςπροσκύνημα (= mişcare către ieşire icircn icircntacircmpinare) Această ieşire a omului icircn icircntacircmpinarea lui Dumnezeu icircşi are un corespondent mult mai puternic icircn actul (continuu) de ieşire a lui Dumnezeu icircn icircntacircmpinarea omului προοδεύω (= ieşire icircn icircntacircmpinare) cu siguranţă icircn stracircnsă legătură tematică cu ὁδοιπορία (lt ὁδός + πορεύομαι = a porni pe cale de unde călătorie a pelerinului parcurs purtare pe diverse căi termenul este atestat din vechime aşa cum vedem icircn Henry George Liddell Robert Scott Greek-English Lexicon with a Revised Supplement Oxford 1996 p 1198 unde ni se spune că provine din ὁδός + πείρω = un fel de icircncercare a căii sau suferită icircn timpul mersului pe cale) Prin urmare Dumnezeu este atacirct Calea cacirct şi Cel care poartă pe cale Icircn această perspectivă pelerinajul este un proces complet şi complex fiecare moment al său constituindu-se atacirct icircn punct de plecare cacirct şi de ajungere la destinaţie Nu putem separa ci doar distinge icircntre plecare mers şi sosire Revenind nu putem icircnţelege nici mersul separat de căutarea locului sfacircnt aşa cum se icircntacircmplă icircn aceleaşi studii amintite mai sus8 L Vasilescu Pelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spirituale p 586

Cacircteva momente din istoria turismului religios

91res I bull 1 bull 2009

de a produce vederea lucrurilor adică de a icircmpărtăşi din ambientul icircn care au trăit şi activat acele persoane care icircl reprezintă Acest ambient icircl apropie de acestea devenind mijloc de comunicare şi comuniune Icircnsoţitorul pelerinului este rugăciunea (vezi pelerinul rus) care-i călăuzeşte paşii spre sfacircnta icircntacirclnire asumată atacirct individual cacirct şi colectiv Icircntacirclnirea cu locul sfacircnt este pricină de rugăciune (orationis causa)9 Icircn plus pelerinul poate duce cu sine solicitarea icircmplinirii unui anume lucru icircn cele mai multe cazuri vindecarea de boală (trupească sau sufletească) şi ajuns la locul sfacircnt ţine să ia cu el ceva din sfinţenia legată de acesta Gacircndindu-se la cei de-acasă se face purtătorul unor mărturii (obiecte de icircnchinare simboluri gesturi liturgice etc) care să transmită sfinţenia de acolo lucru pe care uneori icircncearcă să-l facă şi prin scris descriind cele mai importante momente ale pelegrinării sale Centru al pelerinajului lumesc Ierusalimul ajunge să fie cetate cerească Viaţa creştinului este tocmai pelerinajul spre această cetate

Drumulcalea pelerinului nu este una aleatorie ea stacircnd la baza magistralelor rutiere şi de comunicare de astăzi Urma un traseu bine definit şi de interes Trecea prin hanuripopasuri şi cetăţi (mansiones et civitates) icircnsă urmărea Locurile Sfinte (loca sancta) Iar un loc sfacircnt nu era definit numai de o sfinţenie din trecut ci şi de una din prezent de o sfinţenie icircn desfăşurare Calea pelerinului urma icircntotdeauna locurile eremitice Tot acest lucru se făcea sub icircndrumarea unui ghid specializat (deductor sanctus) De timpuriu icircnsă pelerinajul ajunge să fie şi o afacere monastică icircn sensul că participă la el monahii care icircn majoritatea cazurilor sunt şi cei mai abili sau abilitaţi călăuzitori Nu este de ignorat faptul că tocmai mediul monahal este identificat şi identic cu cel al Locurilor Sfinte Călătoria la Locurile Sfinte icircnsemna şi călătoria spre unii dintre cei mai icircncercaţi şi experimentaţi monahi ai Bisericii Aşadar o discuţie despre pelerinaj este icircn fond una monastică sau priveşte aspecte ale vieţii monahale

Evul Mediu (prin cruciade) produce nu numai o creştere a numărului de pelerini ci şi o diversificare a pelerinajului care ajunge a fi individual şi colectiv prin procură şi postum (= cacircnd o persoană realiza icircnchinarea icircn numele alteia deja decedate dar care-şi dorise să se icircnchine la locul sfacircnt) sau exterior şi interior (legat mai mult de parcurgerea prin lecturare a Locurilor Sfinte icircn cazul Egeriei ajunsă icircntre 381ndash384 icircn Orient pentru icircnchinare parcursul era deopotrivă exterior şi interior) Apoi comunitatea creştină icircşi trimitea uneori un mesager special la Locurile Sfinte mijlocitor al celor mai profunde rugăciuni ale acesteia Icircn actul icircnchinării icircnsă pelerinul nu uită să

9 Ibidem p 592

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

88

păstrate icircntăresc această afirmaţie Icircn plină perioadă medievală romacircnii nu erau cu siguranţă străini de plecările la Sinai acum pelerinajele europene la Locurile Sfinte fiind ceva comun (de la Suez la Sinai se făceau 8 zile cu cămila sau 20 de zile pe jos2) O primă atestare documentară a contactului desfăşurat de romacircni cu Sinaiul aparţine anului 1497 cacircnd curtea domnească a Ungrovlahiei instituie o danie anuală pentru Mănăstirea Sf Ecaterina De acum relaţiile romacircno-sinaite se vor dezvolta din ce icircn ce mai mult făcacircndu-ne să ne gacircndim că pacircnă icircn 15103 cacircnd icircntacirclnim icircn documente un stareţ romacircn (= Ioachim din Ţara Romacircnească) la Sinai trebuie să fi ajuns la Sfacircntul Munte al Sinaiului şi alţi romacircni monahi sau simpli creştini Mai mult cronicarul amintind pe Neagoe Basarab (1512ndash1521) icircn postura de sprijinitor al Sinaiului dovedeşte că aceste ţinuturi nu-i erau străine4 Cacirct priveşte numărul mărturiilor referitoare la pelerinajul romacircnilor la Sinai este posibil ca vitregiile timpului să fi determinat lipsa unei consistenţe a acestora sau poate smerenia şi simplitatea care caracterizează poporul nostru Icircn tot cazul timpurile moderne asigură o deplasare rapidă şi sigură icircn această direc-ţie lipsind bineicircnţeles beduinii de cacircştigarea unui profit serios proporţional cu icircnteţirea circulaţiei spre destinaţia respectivă Nu mai au loc atacuri asupra caravanelor de pelerini iar aceştia din urmă nu mai sunt obligaţi să suporte căldura şi totodată frigul deşertului

Despre pelerinaj icircn general Scurtă schiţă patristică

Ideea de pelerinaj este destul de complexă De aici importanţa exami-nării acestuia din perspectiva dinamismului dezvoltării şi a funcţionalităţii sale Şi aceasta pentru că la nivel istoric numai o identificare sintetică a fenomenelor conduce la icircnţelegerea şi elucidarea evenimentelor Icircntr-o atare perspectivă pelerin este mai icircntacirci cel aflat icircn căutarea bdquoţinutului făgăduinţeirdquo icircn care bdquocurge lapte şi miererdquo ţinut propriu şi bine-cunoscut icircnsă din care a fost

pentru icircnchinarea la Sfintele Moaşte (Radu Popa Ţara Maramureşului icircn veacul al XIV-lea cu o prefaţă de Mihai Berza Biblioteca istorică 25 Bucureşti 1970 p 234) Acum are loc şi icircnchinarea Macircnăstirii Sf Arhangheli din Peri către Patriarhia Constantinopolului2 Σπ Γιαννάτου Τό Σινά τό θεοβάδιστον όρος χωρίς Θεούς Αθήνα 1956 p 93 Pentru mai multe detalii vezi studiul nostru bdquoUn romacircn laquostareţraquo la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina de la Muntele Sinai Ioachim Valahul (1510-1540)rdquo icircn Studia Historica et Theologica Omagiu Profesorului Emilian Popescu Iaşi 2003 p 425-4424 Constantin Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 BPT ediţie icircngrijită de Mihail Gregorian prefaţă şi tabel cronologic de Dan Horia Mazilu Bucureşti 1984 p 100 Vezi şi studiul nostru bdquoLegături ale domnitorilor romacircni cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2007 p 226 notele 5-6

Cacircteva momente din istoria turismului religios

89

izgonit sau răpit Icircn acest sens imagine a pelerinului este poporul evreu rătă cind prin pustia Sinaiului icircn căutarea acelui ţinut Icircntr-o ordine firească tradiţia pelerină moştenită mai tacircrziu de comunităţile creştine este fundamentată pe experienţa şi experierea trăite de poporul evreu icircn pustie Acolo poporul s-a icircnnoit trupeşte căci după 50 de ani de rătăcire n-au mai intrat icircn Ţara Sfacircntă decacirct urmaşii celor ce-au plecat din Egipt După acest model fenomenologic prin actul pelegrinării de mai tacircrziu este urmărită icircnnoirea duhovnicească ca singura care permite prin căutare icircntacirclnirea cu Dumnezeu Şi acest lucru nu se face decacirct prin suportarea privaţiunilor celor mai aspre care aduc icircnsă şi apa cea dulce şi mana de viaţă dătătoare adică cele binecuvacircntate prin intervenţia puterii dumnezeieşti Aşadar pelerinii constituie bdquopoporul lui Dumnezeu icircn mers spre Icircmpărăţia cereascărdquo5

Dicţionarele ne trimit la un anume icircnţeles al noţiunii de pelerinaj6 definit de ruperea de ţinuturile de baştină (de sine) deplasarea şi ajungerea la locul sfacircnt Adică priveşte plecarea (desprinderea) mersul (străduinţaicircn cercarea) şi sosirea la locul sfacircnt (icircntacirclnireadialogul cu Dumnezeu7) icircn-

5 Lucreţia Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti anul universitar 2000ndash2001 volum omagial dedicat memoriei Patriarhului Justinian Marina cu prilejul centenarului naşterii sale Bucureşti 2001 p 5986 bdquoPrin pelerinaj se icircnţelege o călătorie ce are ca destinaţie un loc sfacircnt iar la finalul acesteia venerarea acordată acestui laquocentruraquo spiritual () A pleca a merge a descoperi orizonturi noi a trăi icircntr-o colectivitate şi mai ales a trăi o schimbare interioară al cărui scop este a merge pe urmele lui Hristos aceste acţiuni pot defini pelerinajulrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p 581 582) bdquoChiar dacă fiecare religie icircn parte prezintă diferenţe importante icircn ce priveşte timpul modalitatea şi semnificaţia pelerinajului ideea de bază este comună şi scoate icircn evidenţă necesitatea de a vizita locuri considerate ca fiind laquolocuiteraquo de divinitate sub diverse forme obiecte sacre ale unor fondatori de religii relicve ale sfinţilor şi martorilor sau chiar unele locuri legate de evenimente particularerdquo (Alexandru Dan Nan bdquoPelerinajul icircn Biserica primarărdquo icircn wwwbiserica-romanach) Limba romacircnă ne trimite la mai mulţi termeni prin care defineşte dar şi icircnţelege ideea de pelerinaj Acesta din urmă are ca punct de plecare latinescul peregrinatio şi urmaşele sale din mai tacircrziul spaţiu lingvistic apusean Nu satisface icircnsă icircnţelesul şi exprimarea orientale care şi-au găsit icircn limba noastră şi alte variante Hagia şi hagiul (foarte probabil lt ἅγιος = sfacircnt lt hag [ebr]hağ [arab] = sărbătoare cu pelerinaj lt yaacutejati [sanscr] = sacrificiu jertfă) reprezintă o calchiere indirectă (icircn acest caz constituind un remigrant pentru limba neo-greacă ajuns la noi prin intermediul limbii turceşti [hagialacircc] sau neo-greceşti [χατζής]) care s-a bucurat de succes icircn secolele XVIndashXIX dar care nu a fost atacirct de puternică icircncacirct să facă faţă latinizării (mai bine-zis francofonizării) icircntacircmplate icircn secolul Secularizării (XIX) [peregrinusperegrinatio gt pilgrimpilgrimage (engl) pegravelerinpegravelerinage (fr) PilgerPilgerfahrt (germ) pellegrinopellegrinaggio (ital) peregrinoperegrinaciograven (span)] Prin intermediul grecesc a intrat icircntr-un uz mai larg al limbii noastre şi termenul de icircnchinare (προσκύνησις)7 bdquoActul pelerinajului ţine laquoşi de cer şi de pămacircntraquo () Actul pelerinajului este o experienţă particulară a vieţii religioase icircn acelaşi timp individuală şi colectivă () Un pelerinaj este şi un act de mulţumire sau de pocăinţă o rugăciune de mulţumire sau de căinţă pentru ispăşirea unui păcatrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p

Adrian Marinescu

90

toarcerea spre casă nemaicontacircnd la fel cum icircntoarcerea lui Moise din munte n-a mai fost străduinţă chin dezlegare a sandalelor ci strălucire confirmacircnd continuarea icircmpărtăşirii de vorbirea cu Dumnezeu Icircn acest sens pelerinajul ajunge să constituie un act fundamental pentru credincios icircn stracircnsă legătură cu devenirea sa Prin urmare pelerinajul este act fiinţial ţine de faptul-de-a-fi este icircnstrăinare (ξενιτεία) dar şi cădere către sineSine (προσκύνησιςπροσκύνημα)

Pelerinul este definit ca fiind cel ce merge aflat icircn continuă trecere străin icircn sine pentru sine şi pentru spaţiul pe care-l parcurge (cel mai potrivit simbol al pelerinului nu poate fi altul decacirct piciorul care merge) Icirci lipseşte ceva simte că trebuie să-şi schimbe modul de viaţă8 Adam Avraam Moise poporul evreu sunt modele ale pelerinului aflat icircn căutarea a ceea ce este mai de preţ Raiul rugul aprins ţara făgăduinţei Creştinul icircn general este pelerin aflat icircn drum prin pustie spre icircmplinire Şi parcurgerea acestui iti-nerar urmează o tradiţie păstrată din neam icircn neam din pelerin icircn pelerin Scopul său (= al pelerinuluipelerinajului) este acela de a vedea Locurile Sfinte

581 582 592) Icircn ciuda faptului că icircn studiile de specialitate alături de plecare (ἀποδημίαἐκδημία lt ἀποδημῶἐκδημῶ) mers (πορία) şi sosire spre şi la locul de icircnchinare este luat icircn considerare şi actul de venerare credem că acesta din urmă este stracircns legat de sosire Moise ajungacircnd icircnaintea rugului care ardea şi nu se mistuia uimit şi surprins aude mai icircntacirci glasul care icirci solicită icircndepărtarea sandalelor din picioare (= act de venerare) Imaginea acestui eveniment este definitorie pentru actul de icircnchinare (= pelerinaj) Să nu ignorăm nici faptul că icircnchinarea (προσκύνησις) este sinonimă cu icircnstrăinarea (ξενιτεία) lucru evident icircn istoria Ţărilor Romacircne unde mănăstirile (= loc de icircnchinare de pelerinaj) erau privite icircn dubla lor condiţie de ţară şi icircnchinate (ἀφιερόμενα) Cu siguranţă romacircnii mai icircntacirci s-au icircnchinat la Locurile Sfinte şi abia după aceea au icircnchinat (= au icircnstrăinat) acestora locaşuri şi bunuri Acest proces nu este specific romacircnilor putacircnd fi icircntacirclnit icircn tot spaţiul ortodox şi nu numai icircnsă intensitatea cu care se desfăşoară icircn Ţările Romacircne trimite gacircndul nostru şi spre o legătură mai profundă a sa cu mai generalul act de icircnchinare (= pelerinaj) Firescul a făcut să se ajungă de la acel gest de icircngenunchere săvacircrşit de Moise (şi prin el şi după el şi de fiecare dintre noi icircn parte) la acest act de icircnzestrare a Locurilor Sfinte cu bunuri locale Propriu-zis cedarea unor spaţii personale şi comunitare respectivelor Locuri reprezenta aducerea acestora mai aproape favorizacircnd icircnchinarea datorată acelora Respectiva cedare era icircn fond act de icircnchinare icircnaintea lui Dumnezeu Şi icircn greceşte atacirct actul general cacirct şi cel special de icircnchinare la un loc sfacircnt sunt desemnate de un singur lexem προσκύνησιςπροσκύνημα (= mişcare către ieşire icircn icircntacircmpinare) Această ieşire a omului icircn icircntacircmpinarea lui Dumnezeu icircşi are un corespondent mult mai puternic icircn actul (continuu) de ieşire a lui Dumnezeu icircn icircntacircmpinarea omului προοδεύω (= ieşire icircn icircntacircmpinare) cu siguranţă icircn stracircnsă legătură tematică cu ὁδοιπορία (lt ὁδός + πορεύομαι = a porni pe cale de unde călătorie a pelerinului parcurs purtare pe diverse căi termenul este atestat din vechime aşa cum vedem icircn Henry George Liddell Robert Scott Greek-English Lexicon with a Revised Supplement Oxford 1996 p 1198 unde ni se spune că provine din ὁδός + πείρω = un fel de icircncercare a căii sau suferită icircn timpul mersului pe cale) Prin urmare Dumnezeu este atacirct Calea cacirct şi Cel care poartă pe cale Icircn această perspectivă pelerinajul este un proces complet şi complex fiecare moment al său constituindu-se atacirct icircn punct de plecare cacirct şi de ajungere la destinaţie Nu putem separa ci doar distinge icircntre plecare mers şi sosire Revenind nu putem icircnţelege nici mersul separat de căutarea locului sfacircnt aşa cum se icircntacircmplă icircn aceleaşi studii amintite mai sus8 L Vasilescu Pelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spirituale p 586

Cacircteva momente din istoria turismului religios

91res I bull 1 bull 2009

de a produce vederea lucrurilor adică de a icircmpărtăşi din ambientul icircn care au trăit şi activat acele persoane care icircl reprezintă Acest ambient icircl apropie de acestea devenind mijloc de comunicare şi comuniune Icircnsoţitorul pelerinului este rugăciunea (vezi pelerinul rus) care-i călăuzeşte paşii spre sfacircnta icircntacirclnire asumată atacirct individual cacirct şi colectiv Icircntacirclnirea cu locul sfacircnt este pricină de rugăciune (orationis causa)9 Icircn plus pelerinul poate duce cu sine solicitarea icircmplinirii unui anume lucru icircn cele mai multe cazuri vindecarea de boală (trupească sau sufletească) şi ajuns la locul sfacircnt ţine să ia cu el ceva din sfinţenia legată de acesta Gacircndindu-se la cei de-acasă se face purtătorul unor mărturii (obiecte de icircnchinare simboluri gesturi liturgice etc) care să transmită sfinţenia de acolo lucru pe care uneori icircncearcă să-l facă şi prin scris descriind cele mai importante momente ale pelegrinării sale Centru al pelerinajului lumesc Ierusalimul ajunge să fie cetate cerească Viaţa creştinului este tocmai pelerinajul spre această cetate

Drumulcalea pelerinului nu este una aleatorie ea stacircnd la baza magistralelor rutiere şi de comunicare de astăzi Urma un traseu bine definit şi de interes Trecea prin hanuripopasuri şi cetăţi (mansiones et civitates) icircnsă urmărea Locurile Sfinte (loca sancta) Iar un loc sfacircnt nu era definit numai de o sfinţenie din trecut ci şi de una din prezent de o sfinţenie icircn desfăşurare Calea pelerinului urma icircntotdeauna locurile eremitice Tot acest lucru se făcea sub icircndrumarea unui ghid specializat (deductor sanctus) De timpuriu icircnsă pelerinajul ajunge să fie şi o afacere monastică icircn sensul că participă la el monahii care icircn majoritatea cazurilor sunt şi cei mai abili sau abilitaţi călăuzitori Nu este de ignorat faptul că tocmai mediul monahal este identificat şi identic cu cel al Locurilor Sfinte Călătoria la Locurile Sfinte icircnsemna şi călătoria spre unii dintre cei mai icircncercaţi şi experimentaţi monahi ai Bisericii Aşadar o discuţie despre pelerinaj este icircn fond una monastică sau priveşte aspecte ale vieţii monahale

Evul Mediu (prin cruciade) produce nu numai o creştere a numărului de pelerini ci şi o diversificare a pelerinajului care ajunge a fi individual şi colectiv prin procură şi postum (= cacircnd o persoană realiza icircnchinarea icircn numele alteia deja decedate dar care-şi dorise să se icircnchine la locul sfacircnt) sau exterior şi interior (legat mai mult de parcurgerea prin lecturare a Locurilor Sfinte icircn cazul Egeriei ajunsă icircntre 381ndash384 icircn Orient pentru icircnchinare parcursul era deopotrivă exterior şi interior) Apoi comunitatea creştină icircşi trimitea uneori un mesager special la Locurile Sfinte mijlocitor al celor mai profunde rugăciuni ale acesteia Icircn actul icircnchinării icircnsă pelerinul nu uită să

9 Ibidem p 592

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

89

izgonit sau răpit Icircn acest sens imagine a pelerinului este poporul evreu rătă cind prin pustia Sinaiului icircn căutarea acelui ţinut Icircntr-o ordine firească tradiţia pelerină moştenită mai tacircrziu de comunităţile creştine este fundamentată pe experienţa şi experierea trăite de poporul evreu icircn pustie Acolo poporul s-a icircnnoit trupeşte căci după 50 de ani de rătăcire n-au mai intrat icircn Ţara Sfacircntă decacirct urmaşii celor ce-au plecat din Egipt După acest model fenomenologic prin actul pelegrinării de mai tacircrziu este urmărită icircnnoirea duhovnicească ca singura care permite prin căutare icircntacirclnirea cu Dumnezeu Şi acest lucru nu se face decacirct prin suportarea privaţiunilor celor mai aspre care aduc icircnsă şi apa cea dulce şi mana de viaţă dătătoare adică cele binecuvacircntate prin intervenţia puterii dumnezeieşti Aşadar pelerinii constituie bdquopoporul lui Dumnezeu icircn mers spre Icircmpărăţia cereascărdquo5

Dicţionarele ne trimit la un anume icircnţeles al noţiunii de pelerinaj6 definit de ruperea de ţinuturile de baştină (de sine) deplasarea şi ajungerea la locul sfacircnt Adică priveşte plecarea (desprinderea) mersul (străduinţaicircn cercarea) şi sosirea la locul sfacircnt (icircntacirclnireadialogul cu Dumnezeu7) icircn-

5 Lucreţia Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti anul universitar 2000ndash2001 volum omagial dedicat memoriei Patriarhului Justinian Marina cu prilejul centenarului naşterii sale Bucureşti 2001 p 5986 bdquoPrin pelerinaj se icircnţelege o călătorie ce are ca destinaţie un loc sfacircnt iar la finalul acesteia venerarea acordată acestui laquocentruraquo spiritual () A pleca a merge a descoperi orizonturi noi a trăi icircntr-o colectivitate şi mai ales a trăi o schimbare interioară al cărui scop este a merge pe urmele lui Hristos aceste acţiuni pot defini pelerinajulrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p 581 582) bdquoChiar dacă fiecare religie icircn parte prezintă diferenţe importante icircn ce priveşte timpul modalitatea şi semnificaţia pelerinajului ideea de bază este comună şi scoate icircn evidenţă necesitatea de a vizita locuri considerate ca fiind laquolocuiteraquo de divinitate sub diverse forme obiecte sacre ale unor fondatori de religii relicve ale sfinţilor şi martorilor sau chiar unele locuri legate de evenimente particularerdquo (Alexandru Dan Nan bdquoPelerinajul icircn Biserica primarărdquo icircn wwwbiserica-romanach) Limba romacircnă ne trimite la mai mulţi termeni prin care defineşte dar şi icircnţelege ideea de pelerinaj Acesta din urmă are ca punct de plecare latinescul peregrinatio şi urmaşele sale din mai tacircrziul spaţiu lingvistic apusean Nu satisface icircnsă icircnţelesul şi exprimarea orientale care şi-au găsit icircn limba noastră şi alte variante Hagia şi hagiul (foarte probabil lt ἅγιος = sfacircnt lt hag [ebr]hağ [arab] = sărbătoare cu pelerinaj lt yaacutejati [sanscr] = sacrificiu jertfă) reprezintă o calchiere indirectă (icircn acest caz constituind un remigrant pentru limba neo-greacă ajuns la noi prin intermediul limbii turceşti [hagialacircc] sau neo-greceşti [χατζής]) care s-a bucurat de succes icircn secolele XVIndashXIX dar care nu a fost atacirct de puternică icircncacirct să facă faţă latinizării (mai bine-zis francofonizării) icircntacircmplate icircn secolul Secularizării (XIX) [peregrinusperegrinatio gt pilgrimpilgrimage (engl) pegravelerinpegravelerinage (fr) PilgerPilgerfahrt (germ) pellegrinopellegrinaggio (ital) peregrinoperegrinaciograven (span)] Prin intermediul grecesc a intrat icircntr-un uz mai larg al limbii noastre şi termenul de icircnchinare (προσκύνησις)7 bdquoActul pelerinajului ţine laquoşi de cer şi de pămacircntraquo () Actul pelerinajului este o experienţă particulară a vieţii religioase icircn acelaşi timp individuală şi colectivă () Un pelerinaj este şi un act de mulţumire sau de pocăinţă o rugăciune de mulţumire sau de căinţă pentru ispăşirea unui păcatrdquo (L Vasilescu bdquoPelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spiritualerdquo p

Adrian Marinescu

90

toarcerea spre casă nemaicontacircnd la fel cum icircntoarcerea lui Moise din munte n-a mai fost străduinţă chin dezlegare a sandalelor ci strălucire confirmacircnd continuarea icircmpărtăşirii de vorbirea cu Dumnezeu Icircn acest sens pelerinajul ajunge să constituie un act fundamental pentru credincios icircn stracircnsă legătură cu devenirea sa Prin urmare pelerinajul este act fiinţial ţine de faptul-de-a-fi este icircnstrăinare (ξενιτεία) dar şi cădere către sineSine (προσκύνησιςπροσκύνημα)

Pelerinul este definit ca fiind cel ce merge aflat icircn continuă trecere străin icircn sine pentru sine şi pentru spaţiul pe care-l parcurge (cel mai potrivit simbol al pelerinului nu poate fi altul decacirct piciorul care merge) Icirci lipseşte ceva simte că trebuie să-şi schimbe modul de viaţă8 Adam Avraam Moise poporul evreu sunt modele ale pelerinului aflat icircn căutarea a ceea ce este mai de preţ Raiul rugul aprins ţara făgăduinţei Creştinul icircn general este pelerin aflat icircn drum prin pustie spre icircmplinire Şi parcurgerea acestui iti-nerar urmează o tradiţie păstrată din neam icircn neam din pelerin icircn pelerin Scopul său (= al pelerinuluipelerinajului) este acela de a vedea Locurile Sfinte

581 582 592) Icircn ciuda faptului că icircn studiile de specialitate alături de plecare (ἀποδημίαἐκδημία lt ἀποδημῶἐκδημῶ) mers (πορία) şi sosire spre şi la locul de icircnchinare este luat icircn considerare şi actul de venerare credem că acesta din urmă este stracircns legat de sosire Moise ajungacircnd icircnaintea rugului care ardea şi nu se mistuia uimit şi surprins aude mai icircntacirci glasul care icirci solicită icircndepărtarea sandalelor din picioare (= act de venerare) Imaginea acestui eveniment este definitorie pentru actul de icircnchinare (= pelerinaj) Să nu ignorăm nici faptul că icircnchinarea (προσκύνησις) este sinonimă cu icircnstrăinarea (ξενιτεία) lucru evident icircn istoria Ţărilor Romacircne unde mănăstirile (= loc de icircnchinare de pelerinaj) erau privite icircn dubla lor condiţie de ţară şi icircnchinate (ἀφιερόμενα) Cu siguranţă romacircnii mai icircntacirci s-au icircnchinat la Locurile Sfinte şi abia după aceea au icircnchinat (= au icircnstrăinat) acestora locaşuri şi bunuri Acest proces nu este specific romacircnilor putacircnd fi icircntacirclnit icircn tot spaţiul ortodox şi nu numai icircnsă intensitatea cu care se desfăşoară icircn Ţările Romacircne trimite gacircndul nostru şi spre o legătură mai profundă a sa cu mai generalul act de icircnchinare (= pelerinaj) Firescul a făcut să se ajungă de la acel gest de icircngenunchere săvacircrşit de Moise (şi prin el şi după el şi de fiecare dintre noi icircn parte) la acest act de icircnzestrare a Locurilor Sfinte cu bunuri locale Propriu-zis cedarea unor spaţii personale şi comunitare respectivelor Locuri reprezenta aducerea acestora mai aproape favorizacircnd icircnchinarea datorată acelora Respectiva cedare era icircn fond act de icircnchinare icircnaintea lui Dumnezeu Şi icircn greceşte atacirct actul general cacirct şi cel special de icircnchinare la un loc sfacircnt sunt desemnate de un singur lexem προσκύνησιςπροσκύνημα (= mişcare către ieşire icircn icircntacircmpinare) Această ieşire a omului icircn icircntacircmpinarea lui Dumnezeu icircşi are un corespondent mult mai puternic icircn actul (continuu) de ieşire a lui Dumnezeu icircn icircntacircmpinarea omului προοδεύω (= ieşire icircn icircntacircmpinare) cu siguranţă icircn stracircnsă legătură tematică cu ὁδοιπορία (lt ὁδός + πορεύομαι = a porni pe cale de unde călătorie a pelerinului parcurs purtare pe diverse căi termenul este atestat din vechime aşa cum vedem icircn Henry George Liddell Robert Scott Greek-English Lexicon with a Revised Supplement Oxford 1996 p 1198 unde ni se spune că provine din ὁδός + πείρω = un fel de icircncercare a căii sau suferită icircn timpul mersului pe cale) Prin urmare Dumnezeu este atacirct Calea cacirct şi Cel care poartă pe cale Icircn această perspectivă pelerinajul este un proces complet şi complex fiecare moment al său constituindu-se atacirct icircn punct de plecare cacirct şi de ajungere la destinaţie Nu putem separa ci doar distinge icircntre plecare mers şi sosire Revenind nu putem icircnţelege nici mersul separat de căutarea locului sfacircnt aşa cum se icircntacircmplă icircn aceleaşi studii amintite mai sus8 L Vasilescu Pelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spirituale p 586

Cacircteva momente din istoria turismului religios

91res I bull 1 bull 2009

de a produce vederea lucrurilor adică de a icircmpărtăşi din ambientul icircn care au trăit şi activat acele persoane care icircl reprezintă Acest ambient icircl apropie de acestea devenind mijloc de comunicare şi comuniune Icircnsoţitorul pelerinului este rugăciunea (vezi pelerinul rus) care-i călăuzeşte paşii spre sfacircnta icircntacirclnire asumată atacirct individual cacirct şi colectiv Icircntacirclnirea cu locul sfacircnt este pricină de rugăciune (orationis causa)9 Icircn plus pelerinul poate duce cu sine solicitarea icircmplinirii unui anume lucru icircn cele mai multe cazuri vindecarea de boală (trupească sau sufletească) şi ajuns la locul sfacircnt ţine să ia cu el ceva din sfinţenia legată de acesta Gacircndindu-se la cei de-acasă se face purtătorul unor mărturii (obiecte de icircnchinare simboluri gesturi liturgice etc) care să transmită sfinţenia de acolo lucru pe care uneori icircncearcă să-l facă şi prin scris descriind cele mai importante momente ale pelegrinării sale Centru al pelerinajului lumesc Ierusalimul ajunge să fie cetate cerească Viaţa creştinului este tocmai pelerinajul spre această cetate

Drumulcalea pelerinului nu este una aleatorie ea stacircnd la baza magistralelor rutiere şi de comunicare de astăzi Urma un traseu bine definit şi de interes Trecea prin hanuripopasuri şi cetăţi (mansiones et civitates) icircnsă urmărea Locurile Sfinte (loca sancta) Iar un loc sfacircnt nu era definit numai de o sfinţenie din trecut ci şi de una din prezent de o sfinţenie icircn desfăşurare Calea pelerinului urma icircntotdeauna locurile eremitice Tot acest lucru se făcea sub icircndrumarea unui ghid specializat (deductor sanctus) De timpuriu icircnsă pelerinajul ajunge să fie şi o afacere monastică icircn sensul că participă la el monahii care icircn majoritatea cazurilor sunt şi cei mai abili sau abilitaţi călăuzitori Nu este de ignorat faptul că tocmai mediul monahal este identificat şi identic cu cel al Locurilor Sfinte Călătoria la Locurile Sfinte icircnsemna şi călătoria spre unii dintre cei mai icircncercaţi şi experimentaţi monahi ai Bisericii Aşadar o discuţie despre pelerinaj este icircn fond una monastică sau priveşte aspecte ale vieţii monahale

Evul Mediu (prin cruciade) produce nu numai o creştere a numărului de pelerini ci şi o diversificare a pelerinajului care ajunge a fi individual şi colectiv prin procură şi postum (= cacircnd o persoană realiza icircnchinarea icircn numele alteia deja decedate dar care-şi dorise să se icircnchine la locul sfacircnt) sau exterior şi interior (legat mai mult de parcurgerea prin lecturare a Locurilor Sfinte icircn cazul Egeriei ajunsă icircntre 381ndash384 icircn Orient pentru icircnchinare parcursul era deopotrivă exterior şi interior) Apoi comunitatea creştină icircşi trimitea uneori un mesager special la Locurile Sfinte mijlocitor al celor mai profunde rugăciuni ale acesteia Icircn actul icircnchinării icircnsă pelerinul nu uită să

9 Ibidem p 592

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

90

toarcerea spre casă nemaicontacircnd la fel cum icircntoarcerea lui Moise din munte n-a mai fost străduinţă chin dezlegare a sandalelor ci strălucire confirmacircnd continuarea icircmpărtăşirii de vorbirea cu Dumnezeu Icircn acest sens pelerinajul ajunge să constituie un act fundamental pentru credincios icircn stracircnsă legătură cu devenirea sa Prin urmare pelerinajul este act fiinţial ţine de faptul-de-a-fi este icircnstrăinare (ξενιτεία) dar şi cădere către sineSine (προσκύνησιςπροσκύνημα)

Pelerinul este definit ca fiind cel ce merge aflat icircn continuă trecere străin icircn sine pentru sine şi pentru spaţiul pe care-l parcurge (cel mai potrivit simbol al pelerinului nu poate fi altul decacirct piciorul care merge) Icirci lipseşte ceva simte că trebuie să-şi schimbe modul de viaţă8 Adam Avraam Moise poporul evreu sunt modele ale pelerinului aflat icircn căutarea a ceea ce este mai de preţ Raiul rugul aprins ţara făgăduinţei Creştinul icircn general este pelerin aflat icircn drum prin pustie spre icircmplinire Şi parcurgerea acestui iti-nerar urmează o tradiţie păstrată din neam icircn neam din pelerin icircn pelerin Scopul său (= al pelerinuluipelerinajului) este acela de a vedea Locurile Sfinte

581 582 592) Icircn ciuda faptului că icircn studiile de specialitate alături de plecare (ἀποδημίαἐκδημία lt ἀποδημῶἐκδημῶ) mers (πορία) şi sosire spre şi la locul de icircnchinare este luat icircn considerare şi actul de venerare credem că acesta din urmă este stracircns legat de sosire Moise ajungacircnd icircnaintea rugului care ardea şi nu se mistuia uimit şi surprins aude mai icircntacirci glasul care icirci solicită icircndepărtarea sandalelor din picioare (= act de venerare) Imaginea acestui eveniment este definitorie pentru actul de icircnchinare (= pelerinaj) Să nu ignorăm nici faptul că icircnchinarea (προσκύνησις) este sinonimă cu icircnstrăinarea (ξενιτεία) lucru evident icircn istoria Ţărilor Romacircne unde mănăstirile (= loc de icircnchinare de pelerinaj) erau privite icircn dubla lor condiţie de ţară şi icircnchinate (ἀφιερόμενα) Cu siguranţă romacircnii mai icircntacirci s-au icircnchinat la Locurile Sfinte şi abia după aceea au icircnchinat (= au icircnstrăinat) acestora locaşuri şi bunuri Acest proces nu este specific romacircnilor putacircnd fi icircntacirclnit icircn tot spaţiul ortodox şi nu numai icircnsă intensitatea cu care se desfăşoară icircn Ţările Romacircne trimite gacircndul nostru şi spre o legătură mai profundă a sa cu mai generalul act de icircnchinare (= pelerinaj) Firescul a făcut să se ajungă de la acel gest de icircngenunchere săvacircrşit de Moise (şi prin el şi după el şi de fiecare dintre noi icircn parte) la acest act de icircnzestrare a Locurilor Sfinte cu bunuri locale Propriu-zis cedarea unor spaţii personale şi comunitare respectivelor Locuri reprezenta aducerea acestora mai aproape favorizacircnd icircnchinarea datorată acelora Respectiva cedare era icircn fond act de icircnchinare icircnaintea lui Dumnezeu Şi icircn greceşte atacirct actul general cacirct şi cel special de icircnchinare la un loc sfacircnt sunt desemnate de un singur lexem προσκύνησιςπροσκύνημα (= mişcare către ieşire icircn icircntacircmpinare) Această ieşire a omului icircn icircntacircmpinarea lui Dumnezeu icircşi are un corespondent mult mai puternic icircn actul (continuu) de ieşire a lui Dumnezeu icircn icircntacircmpinarea omului προοδεύω (= ieşire icircn icircntacircmpinare) cu siguranţă icircn stracircnsă legătură tematică cu ὁδοιπορία (lt ὁδός + πορεύομαι = a porni pe cale de unde călătorie a pelerinului parcurs purtare pe diverse căi termenul este atestat din vechime aşa cum vedem icircn Henry George Liddell Robert Scott Greek-English Lexicon with a Revised Supplement Oxford 1996 p 1198 unde ni se spune că provine din ὁδός + πείρω = un fel de icircncercare a căii sau suferită icircn timpul mersului pe cale) Prin urmare Dumnezeu este atacirct Calea cacirct şi Cel care poartă pe cale Icircn această perspectivă pelerinajul este un proces complet şi complex fiecare moment al său constituindu-se atacirct icircn punct de plecare cacirct şi de ajungere la destinaţie Nu putem separa ci doar distinge icircntre plecare mers şi sosire Revenind nu putem icircnţelege nici mersul separat de căutarea locului sfacircnt aşa cum se icircntacircmplă icircn aceleaşi studii amintite mai sus8 L Vasilescu Pelerinajul ndash dimensiuni semantice şi spirituale p 586

Cacircteva momente din istoria turismului religios

91res I bull 1 bull 2009

de a produce vederea lucrurilor adică de a icircmpărtăşi din ambientul icircn care au trăit şi activat acele persoane care icircl reprezintă Acest ambient icircl apropie de acestea devenind mijloc de comunicare şi comuniune Icircnsoţitorul pelerinului este rugăciunea (vezi pelerinul rus) care-i călăuzeşte paşii spre sfacircnta icircntacirclnire asumată atacirct individual cacirct şi colectiv Icircntacirclnirea cu locul sfacircnt este pricină de rugăciune (orationis causa)9 Icircn plus pelerinul poate duce cu sine solicitarea icircmplinirii unui anume lucru icircn cele mai multe cazuri vindecarea de boală (trupească sau sufletească) şi ajuns la locul sfacircnt ţine să ia cu el ceva din sfinţenia legată de acesta Gacircndindu-se la cei de-acasă se face purtătorul unor mărturii (obiecte de icircnchinare simboluri gesturi liturgice etc) care să transmită sfinţenia de acolo lucru pe care uneori icircncearcă să-l facă şi prin scris descriind cele mai importante momente ale pelegrinării sale Centru al pelerinajului lumesc Ierusalimul ajunge să fie cetate cerească Viaţa creştinului este tocmai pelerinajul spre această cetate

Drumulcalea pelerinului nu este una aleatorie ea stacircnd la baza magistralelor rutiere şi de comunicare de astăzi Urma un traseu bine definit şi de interes Trecea prin hanuripopasuri şi cetăţi (mansiones et civitates) icircnsă urmărea Locurile Sfinte (loca sancta) Iar un loc sfacircnt nu era definit numai de o sfinţenie din trecut ci şi de una din prezent de o sfinţenie icircn desfăşurare Calea pelerinului urma icircntotdeauna locurile eremitice Tot acest lucru se făcea sub icircndrumarea unui ghid specializat (deductor sanctus) De timpuriu icircnsă pelerinajul ajunge să fie şi o afacere monastică icircn sensul că participă la el monahii care icircn majoritatea cazurilor sunt şi cei mai abili sau abilitaţi călăuzitori Nu este de ignorat faptul că tocmai mediul monahal este identificat şi identic cu cel al Locurilor Sfinte Călătoria la Locurile Sfinte icircnsemna şi călătoria spre unii dintre cei mai icircncercaţi şi experimentaţi monahi ai Bisericii Aşadar o discuţie despre pelerinaj este icircn fond una monastică sau priveşte aspecte ale vieţii monahale

Evul Mediu (prin cruciade) produce nu numai o creştere a numărului de pelerini ci şi o diversificare a pelerinajului care ajunge a fi individual şi colectiv prin procură şi postum (= cacircnd o persoană realiza icircnchinarea icircn numele alteia deja decedate dar care-şi dorise să se icircnchine la locul sfacircnt) sau exterior şi interior (legat mai mult de parcurgerea prin lecturare a Locurilor Sfinte icircn cazul Egeriei ajunsă icircntre 381ndash384 icircn Orient pentru icircnchinare parcursul era deopotrivă exterior şi interior) Apoi comunitatea creştină icircşi trimitea uneori un mesager special la Locurile Sfinte mijlocitor al celor mai profunde rugăciuni ale acesteia Icircn actul icircnchinării icircnsă pelerinul nu uită să

9 Ibidem p 592

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

91res I bull 1 bull 2009

de a produce vederea lucrurilor adică de a icircmpărtăşi din ambientul icircn care au trăit şi activat acele persoane care icircl reprezintă Acest ambient icircl apropie de acestea devenind mijloc de comunicare şi comuniune Icircnsoţitorul pelerinului este rugăciunea (vezi pelerinul rus) care-i călăuzeşte paşii spre sfacircnta icircntacirclnire asumată atacirct individual cacirct şi colectiv Icircntacirclnirea cu locul sfacircnt este pricină de rugăciune (orationis causa)9 Icircn plus pelerinul poate duce cu sine solicitarea icircmplinirii unui anume lucru icircn cele mai multe cazuri vindecarea de boală (trupească sau sufletească) şi ajuns la locul sfacircnt ţine să ia cu el ceva din sfinţenia legată de acesta Gacircndindu-se la cei de-acasă se face purtătorul unor mărturii (obiecte de icircnchinare simboluri gesturi liturgice etc) care să transmită sfinţenia de acolo lucru pe care uneori icircncearcă să-l facă şi prin scris descriind cele mai importante momente ale pelegrinării sale Centru al pelerinajului lumesc Ierusalimul ajunge să fie cetate cerească Viaţa creştinului este tocmai pelerinajul spre această cetate

Drumulcalea pelerinului nu este una aleatorie ea stacircnd la baza magistralelor rutiere şi de comunicare de astăzi Urma un traseu bine definit şi de interes Trecea prin hanuripopasuri şi cetăţi (mansiones et civitates) icircnsă urmărea Locurile Sfinte (loca sancta) Iar un loc sfacircnt nu era definit numai de o sfinţenie din trecut ci şi de una din prezent de o sfinţenie icircn desfăşurare Calea pelerinului urma icircntotdeauna locurile eremitice Tot acest lucru se făcea sub icircndrumarea unui ghid specializat (deductor sanctus) De timpuriu icircnsă pelerinajul ajunge să fie şi o afacere monastică icircn sensul că participă la el monahii care icircn majoritatea cazurilor sunt şi cei mai abili sau abilitaţi călăuzitori Nu este de ignorat faptul că tocmai mediul monahal este identificat şi identic cu cel al Locurilor Sfinte Călătoria la Locurile Sfinte icircnsemna şi călătoria spre unii dintre cei mai icircncercaţi şi experimentaţi monahi ai Bisericii Aşadar o discuţie despre pelerinaj este icircn fond una monastică sau priveşte aspecte ale vieţii monahale

Evul Mediu (prin cruciade) produce nu numai o creştere a numărului de pelerini ci şi o diversificare a pelerinajului care ajunge a fi individual şi colectiv prin procură şi postum (= cacircnd o persoană realiza icircnchinarea icircn numele alteia deja decedate dar care-şi dorise să se icircnchine la locul sfacircnt) sau exterior şi interior (legat mai mult de parcurgerea prin lecturare a Locurilor Sfinte icircn cazul Egeriei ajunsă icircntre 381ndash384 icircn Orient pentru icircnchinare parcursul era deopotrivă exterior şi interior) Apoi comunitatea creştină icircşi trimitea uneori un mesager special la Locurile Sfinte mijlocitor al celor mai profunde rugăciuni ale acesteia Icircn actul icircnchinării icircnsă pelerinul nu uită să

9 Ibidem p 592

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

92

concretizeze prezenţa sa la Locurile Sfinte lăsacircnd icircnaintea părăsirii acestora un semn (inscripţii anumite desene) al mulţumirii sale faţă de icircmplinirea celor cerute icircn rugăciune sau al trecerii sale prin locurile respective Astfel aflat icircntre pelerinaj şi graffiti pelerinul icircşi desfăşoară firea atacirct icircn calitate de homo religiosus cacirct şi de homo symbolicus

Pelerinajul la Muntele Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin10

Sinaiul a fost dintotdeauna un loc de icircnchinare atacirct pentru evrei şi mahomedani cacirct şi pentru creştini Icircn ceea ce priveşte pelerinajul la Sinai icircn cel de-al doilea mileniu creştin trebuie să spunem că informaţiile nu abundă atacirct de mult pacircnă spre icircnceputul secolului XVI Din această perioadă apar totodată diversele ajutoare trimise de europeni sinaiţilor Astfel icircncepacircnd cu Guillaume (927ndash942) ducii Normandiei au acordat sinaiţilor deplasaţi anual la Ruen averi şi sume importante de bani11 La racircndul său Simeon Sinaitul vizitează şi el localitatea Ruen icircn jurul anului 102612

Cronica lui Hugues de Flavigny (PL XXV II 26) redactată icircn cca 1096 aminteşte faptul că moaştele Sfintei Ecaterina erau icircncă depuse undeva icircn munte unde călugării sinaiţi urcau pe racircnd duminica icircn scopul aducerii de mir care curgea din acestea13 Icircncă din secolele XndashXII Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai era cunoscută europenilor (icircn special din vest) care ridică mai multe locaşuri creştine punacircndu-le sub protecţia sfintei alexandrine ale cărei minuni se icircnmulţesc icircn racircndul creştinilor apuseni şi ale cărei moaşte ajung (fragmentar) icircn aceste zone14 Icircn pofida faptului că icircn secolele XndashXII pelerinajul la Muntele Sinai este mai puţin cunoscut datorită puţinelor mărturii păstrate icircn acest sens15 aflăm totuşi că la icircnceputul secolului XI Bononius din Bologna (călugăr benedictin) ajunge prin Ierusalim la Sinai unde se stabileşte murind icircn 1026 după mai mulţi ani petrecuţi aici16 Mai

10 Vezi bibliografia aferentă acestei teme (pelerinajul la Muntele Sinai) icircn lucrarea Armando Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai dal IVs al 2001 col Studia Orientalia Christiana Monographiae N 11 The Franciscan Centre of Christian Oriental StudiesFranciscan Printing Press Cairo-Jerusalem 200311 Mahfouz Labib Pelerins et voyageurs p 2812 Ibidem p 2913 Ibidemp 2914 Ibidem p 28-3115 Ibidem p 3316 Lina Eckenstein A History of Sinai London 1921 p 144 M Labib Pelerins et voyageurs p 33

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

93

mult icircn prima jumătate a secolului XI cavalerul Hugues des Monts (= de Montibus) ajunge şi el la Sinai după care icircntors icircn castelul său din de Lauresse ridică un paraclis cu hramul Sf Ecaterina17 Tot icircn secolul XI ducele normand Richard cel Bun (993ndash1027) aflat icircn imposibilitatea realizării unui pelerinaj la Locurile Sfinte a suportat cheltuielile de călătorie necesare deplasării icircn direcţia respectivă (inclusiv Sinai) a 700 de pelerini sub conducerea stareţului Richard de la Mănăstirea Saint-Vannes de Verdun18

Odată cu perioada cruciadelor se favorizează şi icircnteţeşte deplasarea spre Locurile Sfinte icircntre ele şi Sinaiul Nu icircntotdeauna icircnsă cruciaţii sunt primiţi de monahii sinaiţi aşa cum s-a icircntacircmplat şi icircn 1116 cacircnd este refuzată vizita regelui Baudouin I al Ierusalimului19 Icircn 1177 ajunge la Sinai şi Philippe drsquoAlsace conte de Flandra şi de Vermandois icircnsoţit bineicircnţeles de tovarăşii săi de arme20 La această dată Mănăstirea dispunea de locuri speciale de cazare pentru pelerini şi chiar asigura un loc anume de rugăciune pentru creştinii apuseni21 la fel cum acelaşi lucru făcea şi pentru musulmani permiţacircnd icircn acest din urmă caz construirea unei mici moschei chiar icircn interiorul ansamblului macircnăstiresc

Şi acum principalele puncte de atracţie ale pelerinilor sunt Mănăstirea cu biserica cu racla cu Sfintele Moaşte ale Sf Ecaterina cu paraclisul Rugului Aprins cu cimitirul şi grădina de aici apoi urcarea pe Muntele Sinai şi nenumăratele locuri pustniceşti din icircmprejurimi care se bucurau de o bogată rezonanţă biblică etc

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XndashXII

Condiţia istorică şi bisericească a romacircnilor icircn secolele XndashXII Icircn această perioadă spaţiul scitic şi cel sud-dunărean (balcanic) este unul icircn care mărturiile referitoare la romacircni sunt evidente Tocmai acum impunacircndu-se numele de

17 M Labib Pelerins et voyageurs p 3318 Ibidem p 3419 Ibidem p 3420 Ibidem p 3521 bdquoPrin urmare după de s-a trecut de micul loc despre care vorbim am ajuns la o scară care conduce la o galerie icircnconjurată de numeroase chilii care sunt locuri de odihnă pentru pelerini La capătul lui se găseşte un paraclis lung şi stracircmt icircn care părinţii latini săvacircrşesc liturghia pentru că fraţii de acolo nu vor ca ei să săvacircrşească [slujbele] icircn bisericile lor pentru că icirci consideră excomunicaţirdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) traduction introduction et notes de Mme Reneacutee Bauwens-Preacuteaux Collection des Voyageurs Occidentaux en Eacutegypte no 16 Institut Franccedilais drsquoArcheacuteologie Orientale Cairo 1976 p 164)

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

94

bdquovlahrdquo putem vorbi şi de o anume definire a romacircnilor ca popor aparte (icircn 1185 are loc organizarea statală a vlahilor) Acest proces este unul mai vechi aşa cum icircnţelegem fie din cronica lui Kedrenos fie din alte documente ale vremii Icircn mod clar aşezarea icircn 602 a slavilor la sudul Dunării produce o delimitare a populaţiei romanizate din spaţiul carpato-balcanic icircn două zone nord şi sud modificacircnd structura existentă la sfacircrşitul Antichităţii creştine icircn cadrul căreia romanitatea estică avacircnd ca axă a aşezării sale Valea Dunării era delimitată de zonele greceşti de o linie formată icircn general de actualele graniţe nordice şi europene ale Albaniei Greciei şi Turciei

Aşadar după 602 respectiva populaţie romanizată (= romacircnii) s-a organizat icircn aşa-numitele vlahii vlăsii romanii sau terrae Blacorum Mai mult retrăgacircndu-se din faţa invaziei slavo-avare din faţa sclaviniilor vlahii se refugiază din ce icircn ce mai mult icircn zonele de munte Icircn acest fel icircn mod firesc pe fondul unei realităţi dialectale (daco-romacircna aromacircnamacedo-romacircna megleno-romacircna istro-romacircna) definite icircn mod clar de icircnrudire de apropiere lingvistică se dezvoltă icircn spaţiul scytho-balcanic icircn secolele VIIIndashIX o cultură comună care acoperă atacirct spaţiul romacircnesc din nordul cacirct şi pe cel din sudul Dunării cultura Dridu22 Tot acum vorbim de dezvoltarea acelor bdquoromanii popularerdquo la care făcea trimitere Nicolae Iorga Această unitate este icircntărită după 920 de icircnfiinţarea Arhiepiscopiei de Ohrida care deservea romanitatea sud-dunăreană prin acest act făcacircndu-se icircn mod clar o recunoaştere a delimitării etnice dintre bulgari şi vlahi Aceştia din urmă icircşi cacircştigă din ce icircn ce mai mult un statut aparte icircn Imperiu sub Comneni primind mai multe privilegii decacirct bulgarii Secolul X aduce icircn Thesalia prima

22 Apărută icircn secolul VIII ajunge la icircnflorire icircn secolele XndashXI cuprinzacircnd uneori teritoriile carpato-balcanice A mai fost numită bdquocivilizaţie veche romacircneascărdquo şi bdquocivilizaţie balcano-dunăreanărdquo este revendicată atacirct de romacircni cacirct şi de bulgari icircnsă bdquoeste puţin probabil ca ea să fie legată de o anumită etnie şi chiar de stăpacircnirea primului ţarat bulgarrdquo Mai mult bdquocert este că ea moşteneşte vechile culturi regionale din spaţiul carpato-dunărean şi nord-balcanic la care se adaugă influenţe bizantine sporite odată cu revenirea Constantinopolului ca putere militară pe linia Dunării sub icircmpăraţii Ioan Tzimiskes (969ndash976) şi Vasile II (976ndash1025)rdquo (Stelian Brezeanu O istorie a Bizanţului Bucureşti 2005 p 166-167) Este marcată de folosirea ceramicii a cetăţilor de pămacircnt şi de piatră precum şi de incineraţie şi inhumaţie cea din urmă preponderent icircn zonele Dunării (S Brezeanu) Numeroase descoperiri arheologice de la nordul Dunării atestă destul de timpuriu existenţa unor legături stracircnse cu populaţia străromacircnă de la sudul Dunării Pe de altă parte instaurarea stăpacircnirii bizantine icircn Balcani după 971 şi 1018 a făcut probabil ca reprezentanţi ai conducerii politice sud-dunărene să se refugieze la nord de Dunăre şi să contribuie treptat la impunerea alfabetului chirilic şi a liturghiei slavone icircn aceste zone (Ion Barnea bdquoMonumente de artă creştină descoperite pe teritoriul Republicii Populare Romacircnerdquo icircn Studii Teologice 3-41960 p 661-223 vezi şi studiul Maria Chişvasi-Comşa bdquoSăpăturile de la Bucovrdquo icircn Materiale 5 (1959) p 495-499 şi 6 (1959) p 567-578 unde se arată că icircncă de la sfacircrşitul secolului X legăturile nord- şi sud-dunărene erau icircn desfăşurare)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

95

formaţiune politică romacircnească (= autonomie fiscală şi militară) icircntărită icircntre 1066-1068 de răscoala vlahilor din Larissa şi din icircmprejurimi icircn urma căreia se obţine o autonomie completă

Toate acestea sunt susţinute la nivel istoric de mai multe informaţii Astfel icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul (913ndash959) icircn lucrarea sa De administrando imperio ne spune că icircn Dalmaţia elementul roman se icircntărise cu populaţie izgonită de invazia avară dintre Dunăre şi Sava Mai mult icircn 976 ne spune Ioan Skylitzes prin intermediul lui George Kedrenos David fiul lui Şişman şi frate al ţarului Samuel din Ohrida (980ndash1014) este ucis undeva icircntre Castoria şi Prespa (= azi Biklista localitate poate identică cu vechea Vlahoclisura) la bdquoStejarii frumoşirdquo de anumiţi vlahi călători (βλάχοι ὁδίται)23 Alte informaţii trimit icircn 980 spre un anume Niculiţă (Νικουλίτζας) care conducea vlahii din Grecia Numele Niculiţă apare icircnsă nu numai icircn anonimul Cuvacircnt de povăţuire către icircmpărat ci şi icircn Istoria lui Ioan Skylitzes Totodată Ioan Kedrenos aminteşte la racircndul său de un anume Iliţă al Moglenei şi potrivit Analelor de la Bari icircnţelegem că vlahii aveau un statut aparte icircn armata bizantină fiind menţionaţi icircntre 1025ndash1027 alături de bulgari ca făcacircnd parte din aceasta Calităţile de buni luptători ale vlahilor sunt menţionate şi de Ana Comnena (1086ndash1091) icircn Alexiada armata bizantină icircntrunind şi vlahi icircn războaiele din 1091 şi 1165 icircn primul caz de pe valea racircului Maritza Tot Ana Comnena menţionează şi existenţa unor formaţiuni politice icircn Dobrogea spre sfacircrşitul secolului XI

bdquoUn neam scitic prădat zi de zi de sarmaţi părăsindu-şi sălaşele a coboracirct la Dunăre Cum aveau nevoie să se icircnţeleagă cu cei care locuiesc la Dunăre căzacircnd de acord asupra acestui lucru au intrat icircn tratative cu conducătorii lor cu Tatos numit şi Chalis şi cu Sestlav şi cu Satza ndash căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre dacircnşii deşi trupul istoriei se murdăreşte cu aceştia ndash unul ţinacircnd icircn stăpacircnirea sa Dristra ceilalţi Vicina şi celelalte După ce s-au icircnţeles cu aceştia trecacircnd Dunărea fără teamă de acum icircncolo prădau ţinutul icircnvecinat ocupacircnd chiar şi unele orăşele Apoi bucuracircndu-se de oarecare tihnă au arat pămacircntul semănacircnd mei şi gracircurdquo24

23 Se pare că este prima informaţie explicită despre vlahi Termenul ὁδίτης este icircnţeles şi prin chervanagiu = călăuză icircnsoţitor paznic pentru comercianţii aflaţi icircn trecere (Mircea Păcurariu Istoria Bisericii Ortodoxe Romacircne vol II Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1991 p 202-203)24 Ana Comnena bdquoAlexiadardquo VI 14 1-2 icircn Fontes Historiae Daco-Romanae III Scriptores Byzantini saec XI-XIV Bucureşti 1975 p 89

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

96

Icircntre 971ndash1200 Scythia Minor revine sub stăpacircnirea Constanti-nopolului25 Icircn această perioadă spre sfacircrşitul secolului X icircn lucrarea bizantină Lexiconul Suidas sunt amintiţi bdquodacii care acum se numesc pecenegirdquo La fel icircn două icircnsemnări de pe un manuscris din secolul XI al unei opere a lui Constantin VII Porphyrogenetul bdquodacii pecenegirdquo şi bdquopecenegii care se numeau mai icircnainte dacirdquo26

Icircntre 1100ndash1104 300 de familii vlahe se găseau icircn zona Muntelui Athos icircn apropierea şi sprijinul monahilor de aici bucuracircndu-se după 1018 cacircnd a avut loc distrugerea ţaratului bulgar de către Vasile II Bulgarochtonul de acea jus vlahorum Nu numai acum se vorbeşte de problemele create de acei vlahi nomazi sau călători care trimit spre icircntacircmplarea din 976 de la bdquoStejarii frumoşirdquo dar şi spre anul 1091 cacircnd se solicită să se bdquoicircnroleze racircnd pe racircnd noi recruţi şi dintre bulgari şi dintre cei care duc o viaţă nomadă pe aceştia din urmă limba populară numindu-i vlahirdquo27 Se făcea referire bineicircnţeles la procesul de transhumanţă care caracteriza populaţia vlahă şi care era mai puţin icircnţeles de bizantini care se bucurau icircnsă de produsele alimentare ale celor dintacirci ca de nişte specialităţi culinare

bdquoIcircn Evul Mediu romacircnii (vlahii) sud-dunăreni erau icircmpărţiţi icircn trei

25 bdquoUn istoric al veacului XI Mihail Attaleiates este conştient de importanţa restabilirii frontierei bizantine pe Dunăre atunci cacircnd notează laquoBulgaria care tăiase aducerea mijloacelor de trai şi a tuturor celorlalte mărfuri spre Bizanţ a fost icircnvinsă şi Imperiul şi-a asigurat spre apus siguranţa şi pacea iar icircn locul sărăciei a icircnceput să izvorască bogăţie şi bunăstareraquordquo (S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184) Refuzul retragerii din teritoriile balcanice a lui Sviatoslav a impus intervenţia armatei bizantine (971) sub conducerea lui Ioan Tzimiskes (969ndash976) care cucereşte astfel şi partea răsăriteană a Bulgariei (cu capitala la Preslav incluzacircnd şi Scythia Minor) Partea apuseană a acesteia (cu capitala la Ochrida) va fi supusă şi ea icircn 1018 prin Vasile II Bulgarochtonul după ce timp de mai mulţi ani Samuil (980ndash1014) icircncercase refacerea ţaratului bulgar Bulgaria dunăreană se transformă icircn thema Paristrion (= Paradunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd şi Scythia Minor) Sub bizantini timp de două secole are loc un proces de stabilitate şi de icircmbunătăţire a condiţiilor de viaţă sprijinite de dezvoltarea vieţii urbane şi de refacerea drumurilor comerciale şi militare Importanţa pentru bizantini a acestui proces este subliniată de istoricul Mihail Attaleiates şi marcarea sa este concretizată de ridicarea icircn a doua jumătate a secolului X a cetăţii Păcuiul lui Soare ce avea destinaţia apărării Silistrei Scythia Minor ajunge să fie acum bdquoun teritoriu de frontieră dominat de plurietnicitate şi sincretism culturalrdquo (vezi mai pe larg despre toate acestea apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 184-185)26 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 188-189 Fără icircndoială se face trimitere la locuitorii daci din nordul Dunării aflaţi sub stăpacircnire pecenegă Şi se obişnuieşte uneori icircn istorie ca supuşii să poarte numele conducătorilor sau pe cel al asupritorilor Nu doar Constantin VII Porfirogenetul numeşte pe locuitorii de la nordul Dunării cu vechiul lor nume (= daci) ci şi alţi bizantini de după el aşa cum este cazul lui Ioan Mauropous mitropolit care ne spune că pecenegii bdquoşi-au dobacircndit prin jaf ţara pe care o locuiau pacircnă acum izgonind din ea pe cei ce sălăşluiseră mai icircnainte acolo şi care erau mai slabi faţă de aceştia din urmă stăpacircnitorii noştri de odinioară nu şi-au precupeţit grijardquo (apud S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 189)27 Nichifor Melissenos icircn Alexiada Anei Comnena

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

97

mari grupuri sudic nordic şi apusean Primul era cel sudic cu aşezări icircn Munţii Pindului şi icircn ţinuturile icircnconjurătoare pacircnă la Golful Corint şi anume Vlahia Mare icircn Thesalia Vlahia Mică icircn Etolia şi Acarnania şi Vlahia de Sus icircn Epir O populaţie vlahă este icircntacirclnită şi icircn Macedonia propriu-zisă cu ţinutul Moglenei şi localităţile Bitolia Ohrida Veria Vlahoclisura Moscopole etc Alţii locuiau icircn Peninsula Calcidică icircntre Salonic şi Muntele Athos Grupul nordic se afla pe ambele Versante ale Munţilor Balcani (Haemus) cu prelungiri pacircnă la Dunăre (icircn jurul Sofiei Tacircrnovei etc) iar la sud pacircnă icircn Rumelia Grupul apusean era aşezat icircn Serbia Bosnia Muntenegru şi Dalmaţia iar mai tacircrziu icircn Croaţia şi Istria Cea mai veche ştire despre vlahii apuseni se află icircn Cronica preotului din Diocleea scriitor din părţile Muntenegrului de pe la 1150 care vorbeşte despre romacircni laquocare acum se cheamă mavrovlahiraquo vlahi negri (numiţi de italieni morlachi nume generic dat vlahilor din părţile Adriaticii pentru icircmbrăcămintea lor din lacircnă neagră) Icircntre hrisoavele jupanilor şi ţarilor sacircrbi cam 40 de documente (secolele XIIndashXV) menţionează pe vlahii apuseni Multe din ele privesc aşezarea lor icircn preajma unor biserici şi macircnăstiri pe seama cărora trebuiau să lucreze sau să plătească birrdquo28

Şi la nord de Dunăre stăpacircnirea bizantină era valabilă Astfel Cronica notarului anonim (1200) ne spune că icircn jurul anului 900 icircn Banat şi vestul Transilvaniei stăpacircneau ducii Glad Menumorut şi Gelu (acesta din urmă ca bdquodux Blacorumrdquo) Ducele Crişanei Menumorut ale cărui ţinuturi erau ameninţate de Arpad spune că el a moştenit teritoriile pe care le stăpacircneşte că acestea nu au fost supuse niciodată lui Attila şi că el se bucură de susţinerea Constantinopolului al cărui vasal este Ceva mai tacircrziu Menumorut aflat la stracircmtoare se gacircndeşte la refugierea icircn capitala bizantină

Din punct de vedere al organizării religioase aflăm că icircn jurul anului 948 după ce icircmpăratul Constantin VII Porphyrogenetul icircncreştinează la Con-stan tinopol pe regele maghiar Gylas (devenit acum Ştefan) episcopul Ierotei aşezat probabil icircn cetatea Albei-Iuliei icircşi icircncepe activitatea misionară icircn aceste ţinuturi Tot acum icircn cca 1002 urmaşul lui Glad icircn Banat ducele Ahtum cu centrul la Morisena (= Cenad) se botează ortodox la Vidin (vezi Legenda S Gerhardi) Ahtum icircnfiinţează aici Mănăstirea Sf Ioan Botezătorul bdquodupă racircnduiala şi ritul călugărilor grecirdquo Icircntre 1019ndash1020 este atestată episcopia de Dibiscos (= TibiscusTimişoara) aparţinacircnd de episcopia de Branicevo care la racircndul ei ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (conform unei liste episcopale

28 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 203-204

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

98

din vremea lui Vasile II Macedoneanul)29 După 1028ndash1030 episcopia de Dibiscos nu mai apare icircn documente Icircncepacircnd din anul 1020 vlahii balcanici ţin din punct de vedere bisericesc de Ochrida30

Spaţiul dunoreano-balcanic nu se bucură icircnsă icircn această perioadă numai de o prezenţă şi o circulaţie masivă a vlahilorromacircnilor El este totodată un teritoriu de graniţă şi de confruntări armate Este un adevărat teatru de luptă Astfel icircntre 894ndash896 are loc primul război al bulgarilor conduşi de ţarul Simion (893ndash927) icircmpotriva icircmpăratului bizantin Leon VI (886ndash912) sprijinit de triburile nomade ungureşti care trec Dunărea icircl icircnfracircnge (894) pe ţar Situaţia se schimbă icircnsă peste doi ani icircn 896 (Bulgarophygon) De acum icircnainte vor avea loc tot mai multe ciocniri armate icircntre bulgari şi bizantini aşa cum se icircntacircmplă şi icircntre 914ndash927 Icircn 919 ţarul Simeon aspirant la titlul imperial de la Constantinopol se declară bdquobasileu şi autocrat al romanilorrdquo stăpacircnind peste bdquoicircmpărăţia romanilorrdquo icircn ciuda faptului că Roman Lecapenos preluase conducerea Imperiului icircn numele icircmpăratului minor şi se intitulase basileopator

Icircn 947 icircn urma opririi plăţii subsidiilor datorate bulgarilor de Nikephor Phocas ţarul Petru trimite o solie la Constantinopol dar icircmpăratul refuză icircn continuare această subvenţie solicitacircnd icircnsă totodată ţarului să icircmpiedice atacurile maghiare asupra Imperiului La refuzul acestuia icircmpăratul icirci icircnfracircn-ge pe bulgari la Rhodopi Războiul va dura din 968 pacircnă icircn 1018 sub Vasile II Macedoneanul Icircn plus la invitaţia icircmpăratului cneazul Sviatoslav trece Dunărea icircn Imperiu şi se instalează la Preslav (968) Pacircnă icircn 972 va icircntreprinde campanii armate icircn Peninsulă Icircn ianuarie 976 izbucneşte icircn Balcani răscoala Comitopoulilor care reuşesc să icircnfiinţeze un stat independent icircn Macedonia

29 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191 30 După ce desfiinţează ţaratul bulgar (1018) icircmpăratul Vasile II Bulgarochtonul dizolvă şi Patriarhia bulgarilor (Ochrida) transformacircnd-o icircn arhiepiscopie autonomă depinzacircnd direct de icircmpărat patriarhul David fiind icircnlocuit cu arhiepiscopul Ioan Icircmpăratul dă trei decrete privind organizarea Arhiepiscopiei icircn cel de-al doilea (mai 1020) fixacircnd icircntinderea şi jurisdicţia acesteia peste 31 de episcopii (icircntre ele şi Dacircrstor [= Durostorum] şi Bodinis [= BononiaVidin] cu jurisdicţie şi icircn stacircnga Dunării) Arhiepiscopul bdquoavea dreptul să ia de la ei de la toţi [= episcopi şi mitropoliţi] dajdia canonică precum şi de la vlahii (răspacircndiţi) icircn toată Bulgariardquo (M Păcurariu Istoria Bisericii II p 206 vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Nu ştim dacă această informaţie poate fi icircnţeleasă neapărat ca un act de favorizare a populaţiei vlahe din Balcani (aşa cum vedem interpretat la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191) Sub Alexie I Comnenul (1081ndash1118) listele episcopale de la icircnceputul secolului XII (cca 1100) menţionează ca a douăzeci şi treia o bdquoepiscopie a vlahilorrdquo cu sediul la Vreaneoti (azi Vranje icircn Moravia sacircrbească) Icircntr-un manuscris din secolul XI apare pomenit şi un anume bdquoIoan preot al preasfintei episcopii a vlahilorrdquo Se presupune că episcopia vlahilor din Moravia a fost determinată de masa compactă de romacircni de aici spre deosebire de restul Balcanilor unde se aflau răspacircndiţi printre numeroşii slavi (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 191)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

99

cu capitala la Ochrida Samuel preia conducerea statului bulgar (980ndash1014) Icircn ceea ce priveşte Scythia Minor şi vechiul stat al lui Asparuch se pare că au rămas sub puterea imperială bizantină şi după 976 cacircnd a murit Ioan Tzimiskes iar după cucerirea ţaratului lui Samuel icircn 1018 Vasile II Macedoneanul crează o themă din teritoriul dunăreano-balcanic thema ParistrionParadunavon cu capitala la Silistra şi incluzacircnd Scythia Minor

După revolta din 1040 a lui Petru Odeljan şi cea din Thessalia (1066)31 care angrenează nu numai pe vlahi ci şi pe bulgari şi greci urmează cea a bdquocetăţilor paristrienerdquo (1072ndash1088)32 care icircntrerupe dominaţia bizantină icircn nord-estul Peninsulei Balcanice Urmează revolta lui Constantin Bodin cea a lui Georgios Voitachos şi revoltele din Zeta (vechea Diocleea şi mai tacircrzia Muntenegru) din anii 1034ndash1035

Icircn legătură cu bdquocetăţile paristrienerdquo un moment mai important icircl constituie menţionarea de către Constantin Porphyrogenetul icircn lucrarea sa De administrando imperio a existenţei icircn cca 950 icircn sudul Moldovei a şase bdquocetăţi părăsiterdquo (ἐρημόκαστρα) Cetatea Albă (Aspron) Cracna-Calat (Galaţi) Salma-Calat (Thalamonium) Saca-Calat (Isaccea) Giaiou-Calat (Aegyssus-Tulcea) toate acestea cu bdquoicircnsemnate vestigii creştine laquobiserici şi cruci tăiate icircn piatră poroasăraquordquo33 Ne icircntrebăm dacă nu cumva termenul ἐρημόκαστρον este icircnţeles greşit ca bdquocetate părăsitărdquo şi dacă nu transpunerea sa reală ar fi de bdquocetate pustniceascărdquo ca unul care are ca atribut noţiunea de ἔρημος = pustiu deşert

31 Informaţii la Kekaumenos care ne spune că revolta a fost determinată icircn thema Helladei de politica fiscală excesivă a Imperiului şi că au participat la ea alături de vlahi şi greci şi bulgari Istoricul bizantin ne transmite informaţii importante despre populaţia vlahă păstori care practicau transhumanţa (unii vlahi erau icircnsă chiar şi negustori) de loc din părţile Dunării locuite de sacircrbi şi goniţi de acolo la sud de războaiele dintre Traian şi Decebal (vezi mai pe larg la S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 199-200)32 Şi această revoltă este cauzată de politica financiară excesivă a Imperiului administrată icircn thema Paristrion de ministrul lui Mihail VII Dukas (1071ndash1078) Nikiphoriţă Răscoala izbucneşte (căpetenii Tatus Satzas Sestlav) icircn capitala themei amintite Silistra şi angrenează alături de greci şi bulgari icircn primul racircnd pe vlahi şi pecenegii veniţi de curacircnd la Sudul Dunării Cu aceştia se aliează capetanul Silistrei Nestor trimis de autoritatea imperială să icircnăbuşe revolta Timp de cca 20 de ani Imperiul pierde controlul asupra acestor teritorii balcanice supuse jafului şi atacurilor intempestive care au ajuns adesea pacircnă icircn Constantinopol Alexie I Comnenul reuşind prin cucerirea pecenegilor să readucă liniştea la marginea Imperiului (vezi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 200)33 S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 182 Ἰστέον ὅτι ἔνθεν τοῦ Δανάπρεως ποταμοῦ πρὸς τὸ ἀποβλέπον μέρος τὴν Βουλγαρίαν εἰς τὰ περάματα τοῦ αὐτοῦ ποταμοῦ εἰσιν ἐρημόκαστρα κάστρον πρῶτον τὸ ὀνομασθὲν παρὰ τῶν Παζινακιτῶν Ἄσπρον διὰ τὸ τοὺς λίθους αὐτοῦ φαίνεσθαι καταλεύκους κάστρον δεύτερον τὸ Τουγγάται κάστρον τρίτον τὸ Κρακνακάται κάστρον τέταρτον τὸ Σαλμακάται κάστρον πέμπτον τὸ Σακακάται κάστρον ἕκτον ltτὸgt Γιαιουκάται Ἐν αὐτοῖς δὲ τοῖς τῶν παλαιοκάστρων κτίσμασιν εὑρίσκονται καὶ ἐκκλησιῶν γνωρίσματά τινα καὶ σταυροὶ λαξευτοὶ εἰς λίθους πωρίνους ὅθεν καί τινες παράδοσιν ἔχουσιν ὡς Ῥωμαῖοί ποτε τὰς κατοικίας εἶχον ἐκεῖσε (Konstantinos Porphyrogenetes De administrando imperio 37 34-71)

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

100

Acest icircnţeles este sprijinit nu numai filologic ci şi istoric aşezările respective avacircnd un pronunţat caracter creştin şi monastic ca de altfel icircntreaga zonă de la Chersones pacircnă icircn sudul Scythiei Minor

Ca să completăm panoplia militară a Balcanilor din secolele XndashXII trebuie să mai adăugăm că icircn 114834 şi icircn 116635 au loc două expediţii bizantine la nord de Dunăre La sfacircrşitul anului 1185 se declanşează revolta vlahilor şi bulgarilor din Haemus datorită taxelor impuse de icircmpăratul Isaac II Anghelos (1185ndash1195) Petru şi Asan fraţi vlahi (regiunea cătăţii Tacircrnovo) solicită icircmpăratului icircn schimb angajarea icircn armata imperială şi la primirea unui refuz categoric cei doi fraţi ridică la revoltă pe vlahii şi bulgarii din Balcani (thema Paristrion şi thema Bulgaria) Bucuracircndu-se icircncă de la icircnceput de succese icircn faţa bizantinilor Petru mai icircn vacircrstă se proclamă ţar Icircn vara anului 1186 Petru şi Asan caută sprijin la cumanii de la nord de Dunăre obligaţi fiind de o incursiune armată a lui Isaac II Icircn toamna aceluiaşi an cei doi icircnfracircng armata bizantină condusă de Ioan Cantacuzino Icircn octombrie 1187 acesta icircnfracircnge pe vlahi la Lardeea apoi este icircnfracircnt icircn icircmprejurimile Sofiei Icircn vara anului 1188 se ajunge la o oarecare icircnţelegere Ioniţă fratele mai mic al lui Petru şi Asan şi soţia lui Asan fiind daţi ca ostatici la Constantinopol După acest eveniment organizarea politică vlaho-bulgărească icircşi fixează centrul la Tacircrnovo Atacacircnd icircn a doua jumătate a anului 1190 această cetate armata bizantină este icircnfracircntă la icircntoarcere icircn trecătorile stracircmte ale Balcanilor Stăpacircnirea vlaho-bulgară se icircntinde acum şi mai mult icircn Pensinsulă Urmaşul icircmpăratului Alexios III Anghelos (1195ndash1203) icircncearcă să ducă tratative cu răsculaţii pacircnă este icircnfracircnt şi el de armatele vlaho-bulgare Pacircnă icircn momentul venirii pe tronul de la Tacircrnovo a lui Ioniţă (1197ndash1207) statul vlaho-bulgar se află acum icircntr-o perioadă de cădere Alexios III icircnvins şi de această dată recunoaşte icircn 1199 principatul vlah condus de Dobromir Chrysos cu centrul la Prosek (Macedonia) Icircn vara anului 1200 Ivancu ucigaşul lui Asan şi protejatul bizantinilor după această faptă se răscoală transformă Philippopolisul icircntr-un principat autonom şi se alătură lui Ioniţă Totul icircnsă pentru o foarte scurtă perioadă de timp Icircntre anii 1201ndash1202 după ce Ioniţă cucereşte teritoriile de la marginea Mării Negre (cetăţile Constanteia şi Varna) are loc o pace icircntre

34 Informaţii date de Ioan Kinnamos care pomeneşte cetatea Demnitzikos şi muntele Tenuorman identificate de specialişti cu Zimnicea şi Tenuorman Icircn timpul acestei campanii (icircmpotriva cumanilor) icircmpăratul bizantin Manuel Comnenul trece Dunărea cu ajutorul unor bărci icircmprumutate (vezi şi S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233)35 Şi această incursiune icircndreptată de această dată icircmpotriva ungurilor este redată de Ioan Kinnamos care aminteşte de prezenţa icircn armata imperială a lui Manuel Comnenul şi a bdquounei mari mulţimi de vlahi despre care se spune că sunt colonii de odinioară ai celor din Italiardquo (cf S Brezeanu O istorie a Bizanţului p 233-234)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

101res I bull 1 bull 2009

bizantini şi vlahi iar la 8 noiembrie 1204 la Tacircrnovo Ioniţă este icircncoronat de către trimisul papei cardinalul Leo bdquorex Bulgarorum et Blachorumrdquo După 1204 statul vlaho-bulgar nu este recunoscut de Balduin de Flandra icircmpărat latin al Constantinopolului Au loc dispute armate soldate cu moartea celor doi conducători Dinastia Asăneştilor supravieţuieşte icircnsă pacircnă spre cea de-a doua jumătate a secolului

Icircnţelegem aşadar din cele expuse mai sus că prezenţa romacircnilor la nordul şi icircn special la sudul Dunării era nu una sporadică Acelaţi lucru icircl putem spune şi despre Scythia Minor icircntr-o legătură mai stracircnsă şi mai directă cu populaţiile şi realităţile balcanice Totodată observăm că romacircnii icircn informaţiile păstrate sunt icircnainte de toate creştini fapt care solicită şi o anume organizare bisericească a acestora Icircn această calitate participă nu numai la viaţa socială politică şi economică din Balcani ca şi la cea creştină

Boot-graffitele scitice Anii rsquo60 au adus icircn atenţia specialiştilor aşa-numitele desene de tip graffiti (graffito-drawings) bdquoo reprezentare ciudată care a provocat o dezbatere continuărdquo Erau răspacircndite nu numai pe teritoriul Romacircniei (Basarabi Hacircrşova Dinogetia-Garvăn Capidava)36 ci şi pe cel al

36 Potrivit unei liste realizate de Rossina Kostova (bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravna and early Pilgrimage in Bulgariardquo icircn Annual of Medieval Studies at CEU 1994-1995 Central European University Budapesta 1996 p 144) reprezentările de tip cizmă pot fi icircntacirclnite pe teritoriul romacircnesc icircn felul următor la Basarabi 3 de tipul grafitti la Capidava 2 tot sub forma grafitti la Hacircrşova 2 (marcă olar) Dinogetia 7 (marcă olar) Numai cele din Basarabi sunt pe piatră şi icircntr-un complex mănăstiresc celelalte fiind aplicate pe ceramică găsită icircn interiorul cetăţilor Observăm că raportul predomină icircn favoarea mărcilor de olar (95) a aşezărilor umane (41) şi a ceramicii (113) icircn defavoarea celor de tip grafitti a asezărilor monahale şi a pietrei (material stacircncos) ca material de scris Faptul că icircn Chersones nu sunt icircntacirclnite decacirct 2 reprezentări de tipul respectiv şi icircncă pe material ceramic icircn măsura icircn care Preslavul şi Ravna adună la un loc cel puţin 83 majoritatea de tip grafitti şi pe piatră (zid al macircnăstirii) ne obligă să credem fie că majoritatea celor care au lăsat icircnsemnările respective sunt din această zonă fie din ţinuturi mai icircndepărtate din care au venit pacircnă icircn spaţiul scitic pe cale maritimă Bineicircnţeles că totul pledează icircn favoarea localnicilor tocmai pentru că asemenea monumente nu sunt deocamdată cunoscute icircn nicio zonă din perimetrul Mării Negre şi chiar cu acces la aceasta Prezenţa icircn spaţiul dobrogean a mărcilor de olar cu icircnsemnul respectiv ne trimite fie spre existenţa unor meşteşugari locali fie la provenienţa acestei ceramici din zone străine poate chiar din cea a Sinaiului Analizacircnd icircnsă ceramica descoperită icircn acest din urmă areal (provenită din diverse ateliere şi zone de cultură uneori foarte icircndepărtate) şi urmărind mărcile de olar nu am reuşit să găsim un corespondent cacirct de cacirct apropiat Mai mult descoperirea la Capidava a unui vas ceramic purtător nu numai a mărcii constituite dintr-o pereche de cizme ci şi a transliterării cu caractere greceşti a numelui bdquoPetrerdquo (nu are niciun sens aici varianta icircn vocativ a corespondentului grecesc) ne trimite către un băştinaş de origine romacircnă Nu ştim dacă nu cumva tradiţia mai veche romacircnească de atacircrnare la rama icoanelor din macircnăstiri a unei figurine de argint sau aur reprezentacircnd cel mai adesea un picior (sau mai bine-zis o cizmă) are vreo legătură cu acest periplu la Sinai care icircn contextul mersului pe jos dar şi al descălţării lui Moise atrage atenţia asupra picioarelor De altfel ajuns la Sinai pelerinul este invitat să se icircnchine icircn paraclisul Sf Ioan Botezătorul sau al Rugului aprins icircn care nu poate să intre decacirct desfăcacircndu-şi icircncălţările moment pe care nu are cum să-l uite bdquoDe fiecare parte a stranei este cacircte un paraclis Din aceste două paraclise se

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

102

Bulgariei (Preslav şi Ravna) şi chiar al Ukrainei (Chersones) şi icircn majoritatea lor trimiteau la secolele XndashXII şi chiar VIIIndashIX Icircntre ele un număr impresionant icircl constituiau reprezentările zoomorfe cele sub formă de cruce şi cele sub formă de cizmă (boot-graffiti) despre cele din urmă specialiştii de la acea dată avansacircnd mai multe interpretări Potrivit lui I Barnea37 reprezentările de tip cizmă icircnlocuiau reprezentările de oameni care solicitau o mai mare dificultate de realizare M Comşa38 a avansat ideea că ar fi constituit semne magice ale popoarelor (nomade) aflate icircn trecere prin teritoriile respective icircn timp ce D Ovčarov căutacircnd să prezinte o lămurire adusă icircn special asupra boot-graffitelor de la Preslav lega aceste reprezentări de practicile păgacircne proto-bulgare care prin şamanism ar fi urmărit obţinerea unor succese icircn timpul

trece icircntr-un alt mic paraclis situat icircn spatele stranei şi care este un loc foarte sfacircnt şi icircn care nimeni nu poate intra fără să-şi scoată icircncălţămintea Chiar acolo Moise după moartea pe care o comisese şi din pricina căreia a fugit din Egipt păzea oile şi chiar acolo a văzut arzacircnd rugul care nu ardea transformacircndu-se icircn cenuşă ci rămacircnea mereu verde Din acest rug Dumnezeu i-a vorbit lui Moise zicacircndu-i laquoVino la Mine dar scoate-ţi icircncălţămintea pentru că locul acesta este sfacircntraquo Şi chiar acolo Dumnezeu i-a dat toiagul cu care să judece poporul Israel şi chiar cu acest toiag a făcut numeroase minuni Chiar de aici Dumnezeu l-a trimis icircn Egipt ca să elibereze pruncii lui Israel din macircinile tiranului Egiptului aşa cum stă scris icircn mai multe capitole ale cărţii Ieşirii Şi acest paraclis este plin de candele iar la locul icircn care Moise a avut această vedere pe care am povestit-o se găseşte icircn prezent un altar cu patru mici coloane subt care ard icircn permanenţă trei candele spre pomenirerdquo (Le Voyage en Egypte de Joos van Ghistele (1482-1483) p 161) bdquoDin acelaşi loc am pătruns icircntr-un paraclis pătrat cu hramul Sf Ioan Botezătorul ne-am scos icircncălţămintea icircnainte de a intra sub altar se află locul rugului icircn care Moise a văzut focul care nu ardea simbol al Maicii Domnului aşa cum stă scris laquoRugul pe care Moise l-a văzut ardea fără să se stingăraquo Aici trebuie să te descalţi pentru că Dumnezeu aşa i-a spuns lui Moise să facă icircnainte de a se apropia şi pentru că paraclisul este aşezat pe acest loc sfacircnt el este frumos şi sfacircnt şi produce iertarea deplină a tuturor păcatelorrdquo (bdquoReacutecit anonyme drsquoun voyage agrave Jeacuterusalem et au mont Sinaiumlrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont Paris 1997 p 1216)37 Este primul specialist icircn istorie care a analizat şi prezentat monumentele de la Basarabi (Murfatlar) influenţacircnd prin contribuţia adusă cercetările ulterioare bdquoIcircntre 1957ndash1959 s-a hotaracirct pe baza unei inscripţii şi a analizei de laborator a diverselor obiecte datarea complexului la sfacircrşitul secolului X şi icircnceputul celui următor Desenele animaliere atestă prezenţa unei populaţii nomade poate chiar anumite practici rituale păgacircne care coexista cu o comunitate creştină de preoţi sau călugări oficianţi ai celor patru biserici mari şi ai paracliselor aferente S-a adus apoi icircn discuţie o prezenţă scandinavă dovedită de numeroase contururi de dragoni dublu-spiralaţi de conturul unui vas cu un cacircrmaci de existenţa unei inscripţii onomastice cu rezonanţe germanice (Rainpilpe) şi de prezenţa unor schelete de statură icircnaltă icircn camerele C1-C2 De asemenea Ion Barnea sugerează că reprezentarea celor patru labirinturi ar putea fi un ecou al romanităţii dunărene asupra careia ar fi putut acţiona un element nordicrdquo (httpwwwpatzinakiaro)38 Icircn două studii ale sale (1962 şi 1964) compară graffitele de pe o coloană din Carali cu cele de la Basarabi şi cu runele de la Sarkel Maiatk Novocerkarsk Orhon şi Ienissei Ajunge la concluzia că runele de la Basarabi sunt şi ele de provenienţă asiatică Respinge datarea complexului dobrogean icircn 992 (httpwwwpatzinakiaro)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

103

vacircnătorii sau al războiului P Diaconu39 spunea că sunt bdquosimboluri creştine semnificacircnd spălarea picioarelor Sf Petru de către Hristosrdquo Icircn fine toate aceste reprezentări au fost icircncadrate icircntr-o aşa-numită graffito-tradiţie pe care specialiştii bulgari au atribuit-o icircnaintaşilor lor atacirct ca bdquomonumente de artă şi de cultură populară medievalărdquo cacirct şi ca realităţi bdquocu funcţii comunicative magice şi esteticerdquo Aprecierile specialiştilor nu s-au icircncheiat aici40

O importanţă aparte a constituit-o avansarea cercetării şi a interpretă-rilor asupra rezentărilor de tip graffiti din complexul monahal de la Ravna41 Boot-graffitele descoperite aici sunt la fel cu cele descoperite pe teritoriul Romacircniei şi al Ukrainei Deşi majoritatea sunt sub formă de cizmă pot fi icircntacirclnite şi cele sub formă de pantofsanda Icircn totalitate 75 sunt dispuse icircn complexul monahal Ravna icircn felul următor 39 icircn biserică 30 icircn casa de oaspeţi 13 icircn incinta din partea de sud 3 icircn scriptorium Dispunerea acestor boot-grafitti icircn incinta Mănăstirii Ravna a dus la următoarea concluzie

bdquoau fost realizate de un grup de oameni care a intrat icircn mănăstire prin icircngusta poartă sudică a stat icircn casa de oaspeţi şi i s-a permis să meargă numai icircn curtea din partea de sud Apoi folosind pasajul de legătură icircn partea de sud a curţii a avut acces la biserică Icircn timpul şederii lor icircn mănăstire nu li s-a permis accesul icircn curtea dinspre intrarea oficială din partea de vest ca să viziteze curtea interioară din partea de nord ca şi partea de est unde se afla stăreţia (sau rezidenţa) De aceea poziţionarea lor faţă de mănăstire ar indica faptul că aceşti oameni erau străini (= din exterior) neaparţinacircnd comunităţii monastice ()

39 Alături de N Petre susţine că inscripţiile de la Basarabi aparţin goţilor din partea de nord a Dunării (vezi şi httpwwwpatzinakiaro)40 Spre exemplu Damian Bogdan Răzvan Teodorescu (socoteşte că populaţia din Scythia Minor era una majoritar romacircnească pune asemănarea dintre complexul monahal de la Basarabi şi alte centre similare de la marginea Imperiului pe seama apartenenţei la acelaşi mediu spiritual şi pe baza elementelor comune care pot fi icircntacirclnite icircntre Basarabi şi bisericile din nordul Bulgariei de astăzi presupune existenţa icircn complexul scitic a unei comunităţi de pavlicieni) Mircea Vulcănescu (leagă reprezentările de la Basarabi de romacircni şi de tradiţiile şi obiceiurile lor) Peter Dobrev (icircncearcă interpretarea şi traducerea unor inscripţii de la Basarabi) (depre toate acestea mai pe larg la httpwwwpatzinakiaro)41 Localitatea Ravna este situată la cca 12 km sud-est de Pliska (azi Provadija) centru politic medieval al bulgarilor Conform descoperirilor epigrafice de la faţa locului biserica Mănăstirii Ravna a fost sfinţită icircn anul 889 inclusă fiind icircn planul de construcţii monahale al regelui Boris (852ndash889 dagger907) dezvoltat după creştinarea Bulgariei (864) Pentru că urmaşul lui Boris la tron fiul său cel mare Vladimir (889ndash893) nu a fost favorabil politicii religioase de mai icircnainte se presupune că finalizarea construcţiilor monahale de la Ravna a fost realizată de Simeon (893ndash927) cel de-al doilea fiu al lui Mănăstirea Ravna este astăzi un important sit arheologic conţinacircnd un bogat material epigrafic 300 de inscripţii icircn limba greacă 8 icircn limba slavonă şi 3000 de graffito-drawings

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

104

Aşadar cine au fost autorii acestor boot-graffiti şi care este icircnţelesul acestei imagini Examinarea apariţiei şi funcţiei imaginii perechii de icircncălţăminte (cizme şi sandale) scoase din picioare de Moise icircn inconografia reprezentării Rugului nears icircncepacircnd din secolul XIII pacircnă icircn Evul Mediu tacircrziu conduce la următoarea interpretare aceste boot-graffiti de secol X din mănăstirea Ravna ca şi din Preslav Basarabi Hacircrşova Capidava Dinogetia-Garvăn şi Chersones sunt realizate ca semne de adorare cu putere protectivă aceste boot-graffiti aparţin unui grup distinct de pelerini care icircn prima jumătate a secolului X a trecut prin partea de nord-est a Bulgariei vizitacircnd Mănăstirea Ravna probabil că pelerinii au adoptat acest simbol icircn timpul pelerinajului lor icircn Ţara Sfacircntă şi icircn mod special la Sinai Acolo imaginea cizmelor era populară ca simbol al experienţei epifanice şi al pietăţii derivacircnd din iconografia laquoabreviatăraquo a scenei Rugului Aprins o reprezentare tipică pentru Sinairdquo42

Dincolo de toate acestea tocmai icircn interiorul complexului monahal de la Ravna legătura dintre boot-graffite şi Muntele Sinai este susţinută de o reprezentare mai amplă care pe lacircngă imaginea a două cizme şi a unui bărbat icircmbrăcat cu platoşă şi ţinacircnd icircn macircna stacircngă o cruce uriaşă mai conţine şi o inscripţie cu textul bdquoΟΡΟC ΤΟΥ CΙΝΑrdquo = MUNTELE SINAI Preluăm şi prezentăm şi noi acest graffiti (vezi foto 3)43 la care vom mai face referinţă mai jos

Aparţinacircnd aceleaşi zone de cultură complexul arheologic şi monahal de la Basarabi (Murfatlar) aflat doar la 15km depărtare de litoralul Mării Negre a fost descoperit icircn anul 1957 (11 iunie) este săpat icircntr-un deal de cretă şi cuprinde un ansamblu de icircncăperi dispuse asimetric (potrivit zonelor din care a fost extrasă creta) şi cu o funcţionalitate diversă (biserici cimitir camere de locuit galerii etc) A suportat mai multe cercetări (arheologice) icircn mai multe etape I Institutul de arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea (1957ndash1958 responsabil Ion Barnea membrii Virgil Bilciurescu Petre Diaconu Adrian Rădulescu Radu Florescu) II Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1 septembriendash15 decembrie 1960) III Institutul de Arheologie din Bucureşti (1961) IV Direcţia Monumentelor Istorice (1 augustndash28 decembrie 1961) V Direcţia Monumentelor Istorice şi Institutul de Arheologie din Bucureşti (1962) Cercetările au adus la iveală locuinţe de suprafaţă un mic cimitir vetre

42 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 145-14643 Ibidem p 164 fig 18

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

105

de foc 10 schelete de oameni şi animale ceramică diverse obiecte de uz casnic şi obiecte din cretă cioplită44

Caracterul religios (aşezare monahală) al complexului este evident45 susţinut nu numai de existenţa a 3 bisericuţe cu mai multe paraclise aferente ci şi de conţinutul inscripţiilor existente46 exprimat printr-un număr impre-sionant de cruci reprezentări ale unor feţe bisericeşti inscripţii cu caracter religios şi chiar 3 boot-grafitti a căror prezenţă o vom evidenţia icircn cele ce urmează Pe fundalul unei precumpăniri a imaginilor care conţin cruci impresionează prezenţa elementelor zoomorfe (animale) şi a celor geometrice Fiind vorba de un complex bisericesc raportacircndu-ne la reprezentările de tip cizmă descoperite icircn aşezarea monahală de la Ravna socotim că prezenţa boot-grafitelor la Basarabi corespunde unei relaţii a populaţiei locale (dar şi icircn trecere) cu Sinaiul Mai mult analizacircnd graffitele din zona Sinaiului am găsit un număr impresionant de coincidenţe cu cele de la Basarabi

Nu lipsită de importanţă este confirmarea pe care ne-o transmite o informaţie a prezenţei bdquocălugărilor sciţirdquo icircn macircnăstirile constantinopolitane la sfacircrşitul secolului XII47 Mai degrabă este vorba de o scrisoare a unui monah bizantin Ierotei către patriarhul Teodosie II Boradiotes (1179ndash1183) al Constantinopolului (Scr 73 icircn ms gr 508 BAR [pp 136-138]) Probabil

44 Mai multe informaţii despre şantierele arheologice de aici icircn bibliografia aferentă prezentată şi icircn paginile acestui studiu şi la httpwwwpatzinakiaro45 Este foarte posibil ca acest complex să fi fost dictat nu numai de dorinţa de retragere icircn singurătate şi sărăcie a anumitor monahi ci şi de cea a retragerii şi a izolării icircn faţa valului migrator care a năpădit spaţiul dobrogean icircn jurul secolului X (biserica din sectorul B poartă inscripţionat anul 992 [conform Ion Barnea Vasile Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo icircn Materiale şi cercetări arheologice Bucureşti 6 (1959) p 548 tot icircn acest studiu se precizează că aşezămintele de la Basarabi nu pot fi mai vechi decacirct cea de-a doua jumătate a secolului IX]) Structura icircncăperilor suprapuse şi cu acces interior prin intermediul unor galerii vine icircn sprijinul acestei idei Complexul respectiv cuprinde şi cel puţin o cameră mortuară şi chiar locuinţe de suprafaţă Poate că la baza demersului respectiv a stat şi un model oarecare al vreunei regiuni monahale aşa cum de pildă poate fi icircntacirclnit icircn Capadocia sau Bithinia Oricum complexul religios de la Basarabi ilustrează puternica dezvoltare a monahismului dobrogean icircn secolul amintit mai sus46 Respectivele inscripţii susţin totodată ideea că acest complex a constituit de-a lungul timpului şi un loc de popas al pelerinilor icircnspre şi dinspre Locurile Sfinte Analiza unora dintre inscripţiile slave de la Basarabi a dus la concluzia că scriptorii acestora nu erau de origine slavă (vezi Damian P Bogdan bdquoAnexă Grafitele de la Basarabirdquo icircn continuarea studiului I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 563) Există părerea că ansamblul religios de la Basarabi a fost folosit (cel puţin parţial dacă nu integral) pentru o perioadă scurtă de timp (vezi icircn acest sens I Barnea V Bilciurescu bdquoŞantierul arheologic Basarabirdquo p 543)47 Vezi Mihai Ovidiu Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquo du territoire de la Roumanie dans un manuscrit byzantin du XIIe siegraveclerdquo icircn Eacutetudes Byzantines et Post-Byzantines Bucureşti 5 (2006) p 223-242

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

106

apropiat al patriarhului Ierotei icirci transmite acestuia anumite nemulţumiri legate de instalarea icircn macircnăstirea icircn care locuia a unui monah scit Patriarhul era implicat icircn acest lucru fiind cel care stabilise prin scrisori ca să-i fie pus la dispoziţie scitului un etaj icircntreg al macircnăstirii respective Descrierea pe care Ierotei i-o face acestuia ne permite o lărgire a interpretărilor graffitelor de la Ravna şi a pelerinajului romacircnilor la Sinai icircn secolele XndashXII

bdquoŞi aproape la fel ca icircn cazul plevei [societăţii] noi am fost icircmprăştiaţi icircn macircnăstirea patriarhală icircnsă nu ştiu la ordinul cui al celui mai elevat şi icircndepărtat sau al supusului care locuieşte aici Iar etajul a fost dat aşa cum ai scris nu unui om smerit care duce ca noi o viaţă ascetică ci unuia macircndru care pare să se grăbească spre lucrurile icircnalte fiind foarte atras de dorinţa de a ajunge icircn posesia lor vorbind o limbă barbară din naştere trăind după obiceiul sciţilor fiind de loc din munţii Dunării de pe culmile icircnalte ale celui pe care icircl numim Istru Văzacircnd pe acest om putem să-l numim icircn toate privinţele preot (presbiter) şi totodată gheronda Nu am văzut niciodată un om atacirct de plin de lanţuri din cap pacircnă icircn picioare cu toate că aparţine lui Hristos [pentru că are] o tunică de fier o manta de fier o centură de fier precum şi jambiere de fier [icircncă] un lanţ la gacirctul său un mic colier este atacircrnat completacircnd pe de-o parte ţinuta sa [exterioară] potrivită vorbirii sale emfatice pe de altă parte icircn felul acesta atacircrnat icircl tacircrăşte după sine pe pămacircnt icircncacirct icircşi face mersul răsunător are de asemenea o cruce pe pieptul său acoperită de o platoşă icircmpodobită cu solzi crucea este masivă de aramă strălucitoare ca aurul [are icircncă] şi o piele de oaie tăbăcită cu care se poate acoperi cineva dar pe care nu l-a văzut nimeni că poate să-l acopere [pentru] a nu se spune că este un lup Şi dacă este adevărat ceea ce se spune că ochii sunt mesagerii sufletului ochii acestuia sunt extrem de tulburi Icircn fine mai bine este să nu fie icircntacirclnit niciodată acest om nu numai din pricina lipsei sale de educaţie () ci mai ales pentru că el nu cunoaşte nici măcar această rugăciune [] pe care Hristos a lăsat-o poporului creştin şi pe care o cunosc după părerea mea chiar şi porcarii şi văcariirdquo48

Această descriere se potriveşte bine explicitei reprezentări de tip graffiti de la Ravna care conţine icircn afara a două boot-graffite şi a inscripţiei bdquoΟΡΟC ΤΟΥ ΣΙΝΑrdquo imaginea unei persoane icircn ţinută ce pare a fi militară şi avacircnd icircn macircna stacircngă o imensă cruce bizantină (vezi foto 3) Semnificativ este şi

48 M O Căţoi bdquoUn hieacuteromoine laquoscyteraquordquo p 229

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

107

faptul că icircnsăşi R Kostova icircncercacircnd să precizeze statutul social al pelerinilor icircn trecere de la şi spre Sinai prin Ravna şi trimiţacircnd la reprezentarea grafică la care ne referim admitea că bdquoO altă problemă dificilă o constituie statutul pelerinilor Icircn precedentul studiu am sugerat că erau călugări călători Totuşi topografia boot-graffitelor de la Ravna arată că acestea au fost făcute de persoane dinafară care au avut acces doar la casa de oaspeţi icircn curtea de sud şi de acolo la biserică De aceea sugerez acum că autorii boot-graffitelor au fost mireni deşi este posibil să fi fost printre ei şi monahi (vezi fig 18)rdquo49

Icircnţelegem din cele prezentate mai sus că există toate premizele desfăşurării unei relaţii a populaţiei străromacircne cu Sinaiul icircntre secolele XndashXII acest lucru fiind susţinut nu numai de cele trei boot-graffite care apar pe zidul interior al construcţiilor de la Basarabi sau de cele de la Hacircrşova (2 mărci olar) sau Dionogetia (7 mărci olar) ci mai ales de prezenţa reprezentărilor de tip cizmă pe vasul descoperit la Capidava şi care menţionează aşa cum este general recunoscut numele romacircnesc Petre (vezi foto 4) Mai mult felul icircn care este descris călugărul scit prezent icircn Constantinopol şi felul icircn care este reprezentat la Ravna călătorul la Sinai sunt atacirct de identice icircncacirct confirmă o dată icircn plus legătura (stră)romacircnilor cu Sinaiul Icircn toate aceste cazuri credem că s-a adus o rezolvare a mai multor presupuneri şi interpretări exprimate de-a lungul timpului de o serie icircntreagă de specialişti Este evident faptul că populaţia locală din spaţiul scitic probabil şi cea din nordul Dunării intră icircn contact cu realităţi sinaite

Faptul că aceste graffite trimit către un pelerinaj icircn masă spre şi de la Sinai ne-a obligat la o atare cercetare icircn această direcţie Din informaţiile de care dispunem pacircnă acum pentru secolele XndashXII nu găsim icircn niciun fel sprijin pentru un astfel de pelerinaj al europenilor la Sinai Icircn această perioadă Sinaiul este vizitat şi vizat preponderent doar de către georgieni aşa cum icircnţelegem şi din notele de călătorie ale lui Thietmar (merge la Sinai icircn 1217) Acesta este nevoit să-şi ia icircnfăţişare de călugăr georgian pentru a putea pătrunde pacircnă la Mănăstirea Sf Ecaterina

bdquoArdeam de dorinţa cea mai vie de a ajunge la corpul preafericitei Ecaterina din care curge un mir sfacircnt şi dorinţa mea era cu atacirct mai puternică cu cacirct icircmi propusesem acest lucru de mai mult timp Este motivul pentru care m-am lăsat trup şi suflet icircn seama harului lui Dumnezeu şi protecţiei preafericitei Ecaterina fără a mă placircnge de eventualele pericole sau obstacole Aceasta era dorinţa care mă icircnfierbacircnta gata fiind să sufăr moartea icircnchisoarea pe viaţă hazardul

49 R Kostova bdquoBoot-graffitti from the Monastery of Ravnardquo p 164-165

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

108

furtunilor şi mersul pe mare atunci cacircnd am plecat spre Ptolemais (Akko) icircmbrăcat ca un monah georgian şi cu o barbă lungă pentru a-mi schimba icircnfăţişareardquo50

Aceste aspecte din urmă ne icircndeamnă să luăm icircn considerare posibilitatea ca icircn toiul unui mare exod creştin spre Locurile Sfinte icircn general şi spre Sinai icircn special un oarecare număr de icircnchinători să fi ales o cale mai puţin periculoasă decacirct cea oferită de traversarea teritoriilor orientale Şi anume asumarea pericolului traversării Mării Negre51 şi cacircştigarea posibilităţii de vizitare a unor aşezări monastice de tradiţie dar şi cu părinţi care trăiau la modul cel mai riguros cu putinţă Aceste aşezări monastice erau aşezate pe rutele comerciale dar şi de călătorie a pelerinilor adunaţi icircn Scythia (Basarabi Ravna) şi icircndrumaţi spre Balcani Constantinopol Athos Bithinia Meteore etc şi de aici din nou cu vasul spre Ierusalim Alexandria şi Sinai Icircn momentul de faţă doar o astfel de interpretare permite ideea unui pelerinaj icircn masă la Sinai cu trecere prin ţinuturile scitice susţinacircnd astfel impresionantul număr de boot-graffite de la Ravna Acestui curent icirci cad şi localnicii care sunt obligaţi să facă ceea ce fac de veacuri toţi cei ce trăiesc icircn zonele de graniţă de trecere şi de acces găsesc o modalitate de a supravieţui asiguracircnd celor aflaţi icircn trecere hrană odihnă aprovizionare cu hrană şi cu diverse lucruri necesare unei călătorii mai icircndelungate (de tipul vaselor care poartă semnul pelerinului icircn special al celui la Sinai boot-graffitele şi mărcile de olar)

Punacircnd faţă icircn faţă graffito-monumentele de la Sinai şi din spaţiul de cultură scitic găsim asemănări uimitoare un număr deopotrivă de mare de reprezentări zoomorfe de cruci şi de inscripţii52 Mai mult şi icircntr-un caz şi

50 bdquoLe Pegravelerinage de Maicirctre Thietmarrdquo icircn Croisades et Pegravelerinages Reacutecits chroniques et voyages en Terre Sainte (XIIe-XVIe siegravecle) eacutedition eacutetablie sous la direction de Danielle Reacutegnier-Bohler Eacuteditions Robert Laffont 1997 p 94051 Icircn tot cazul nu ştim să existe vreo atestare a ajungerii georgienilor icircn această perioadă pe malul vestic al Mării Negre Este doar o supoziţie susţinută numai de plauzabilitate şi de prezenţa icircn număr mare a ivirenilor la Sinai şi la Locurile Sfinte Este atestat icircn schimb un adevărat exod al armenilor obligaţi să vină spre Europa mai icircntacirci de căderea icircn 1064 sub selgiucizi a Regatului Armeniei Mari care avea capitala la Ani La fel se icircntacircmplă şi icircn 1239 după invazia tătară cacircnd se retrag spre Moldova şi Polonia icircn 1299 cacircnd tot din cauza tătarilor ajung icircn Crimeea apoi icircn 1319 după un cutremur devastator şi icircn 1342 după invazia mongolă Armenii se aşează icircn Crimeea şi icircn 1045 după ce bizantinii le cuceresc teritoriile icircnsă icircn spaţiul locuit de romacircni sunt atestaţi icircncă din anul 967 icircntr-o inscripţie de pe o piatră de mormacircnt descoperită icircn Cetatea Albă (= BelogradMankrman) Vezi mai multe informaţii pe site-ul httprowikipediaorg Nu este imposibil ca exodul armean să fi adus cu sine şi anumiţi turişti georgieni La urma urmei formau o singură cultură Şi tocmai icircn această perioadă52 Dacă ar fi să prezentăm un alt semn care se regăseşte icircn toate cele trei zone (Sinaiul Ravna şi Basarabi) am atrage atenţia asupra pentagramei pentru Sinai vezi Avraham Negev The

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

109

icircn celălalt graffitele sunt aşezate de-a lungul rutelor de pelerinaj şi icircn locurile de popas ale pelerinilor locuri religioase totodată53 Icircn plus nu ştim dacă nu cumva cele două delte (a Dunării şi a Nilului) au provocat acest paralelism sau doar icircl sprijină

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolele XVndashXIX

Dacă icircn secolele prezentate anterior (secolele XndashXII) ajungerea romacircnilor la Sinai este o certitudine dată de informaţiile transmise de mai multe izvoare de natură aparte icircncepacircnd din cea de-a doua jumătate a secolului XV această certitudine este icircntărită de informaţiile mult mai ample pe care locuitorii ţinuturilor romacircneşti le lasă după ce călătoresc icircn direcţia respectivă De acum cunoaştem mult mai mult despre aceste călătorii şi despre cei care

Inscriptions of Wadi Haggag Sinai Qedem Monographs of the Institute of Archaeology The Hebrew University of Jerusalem Jerusalem 1977 p 47 fig 130 p 61 fig 182 pentru Ravna vezi Rossina Kostova bdquoSilent Communication Graffiti from the Monastery of Ravna Bulgariardquo icircn Studien Dokumentationen Mitteilungen der ANISA 11996 p 57-78 unde aflăm că din cele cca 3000 de graffite de la Ravna 25 sunt pentagrame (şi icircn alte localităţi au fost descoperite pentagrame incizate pe teritoriul Bulgariei de astăzi aşa cum este coloana de la Carali) pentru Basarabi vezi httpwwwmnirrobasarabiexpozitiahtml Credem că tocmai redarea pentagramei icircn spaţiul scitic constituie doar o imitare a semnelor văzute icircn spaţiul sinait Icircn mulţimea de inscripţii din zona Sinaiului pelerinii au putut vedea nu numai pentagrama ci şi nenumărate cruci animale desene cu rezonanţă sinaită (precum imaginea scării) Un studiu amănunţit cu evaluări la faţa locului ar aduce lămuriri importante Investigaţiile făcute pacircnă icircn prezent sunt incomplete lucrările publicate prezentacircnd o calitate inferioară a imaginilor luate de la faţa locului Interesant ar fi de urmărit şi prezenţa runelor la Sinai53 Acest aspect al desfăşurării unor rute de pelerinaj spre şi dinspre Locurile Sfinte prin Scythia Minor a fost aproape ignorat icircn studiile de specialitate fiind mai mult accentuată existenţa icircn aceste zone a unor rute comerciale Icircn general cele cacircteva menţiuni care există din partea călătorilor cu referire la ţinuturile scitice şi ale străromacircnilor le prezintă pe acestea icircntr-o lumină aproape icircntru totul nefavorabilă ca icircntunecoase sălbatice şi pline de primejdii Aşa spre exemplu sprijinind ideea existenţei unei căi de comunicare de la varegi la greci avem acea stelă funerară (stella coemeterii) datată icircntre 1000ndash1100 aflată astăzi la Sjohnem (Suedia) care spune bdquo[Soţii] Rodvisl şi Rodaumllv au făcut să se ridice pietrele după cei trei fii ai lor Piatra aceasta după Rodfos Pe el l-au ucis vlahiicumanii negri [= Blakumen] icircn timpul unei călătorii [icircn străinătate] Dumnezeu să ajute sufletul lui Rodfos Dumnezeu să părăsească pe cei care au fost necredincioşi faţă de elrdquo (wwwgotmusise şi wwwpatzinakiaro) O altă informaţie privind aceleaşi drumuri de pelerinaj şi ceva mai tacircrzie (datată 1419ndash1421) ne spune următoarele bdquoDe acolo am intrat icircn cacircmpia tătară şi am urmat de-a lungul a 50 de mile drumul tătar numit Valea cea Mare am ajuns la un mare racircu numit Dnestr icircn apropiere de Miterevy Kichiny Este frontiera Valahiei şi aici se trece de cealaltă parte [a fluviului] unde valahii percep un tribut pentru trecere de cealaltă parte [oamenii] marelui duce Vitold fac să le fie plătit de asemenea un impozit şi pe care icircl icircmpart De acolo se fac trei zile pacircnă la Belagrad prin teritoriile Valahiei iar noi am [mai] stat două săptămacircni la Belagrad De acolo sunt nouă verste pacircnă la marerdquo (bdquoVie et pegravelerinage du diacre Zosime 1419ndash1421rdquo icircn Itineacuteraires russes en Orient traduits par la Socieacuteteacute de LrsquoOrient Latin par Mme B de Khitrovo I 1 Reacuteimpression de lrsquoeacutedition 1889 Osnabruumlck Otto Zeller 1966 p 200)

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

110

le realizează Rămacircne bineicircnţeles icircn continuare dificil de stabilit icircntregul istoric al pelerinilor ajunşi din spaţiul romacircnesc la Muntele Sinai Mai mult intervalul de timp pe care icircl constituie secolele XIIndashXV şi icircn care nu dispunem pacircnă acum de niciun indiciu cu privire la vreun astfel de pelerinaj reflectă cu siguranţă o perioadă icircn care icircn aceste ţinuturi au loc procese complexe şi diverse de morfozare politică şi socială neicircmpiedicacircnd de fapt presupunerea existenţei şi a unui itinerar de tipul respectiv

Secolele XVndashXIX aduc o icircnteţire a relaţiilor romacircnilor cu Sinaiul fundal al desfăşurării unei circulaţii mult mai intense icircnspre şi dinspre Sinai Creşte numărul de icircnchinări de bunuri mobile şi imobile (Banat Ţara Romacircnească Moldova Basarabia) către Mănăstirea Sf Ecaterina sinaiţii beneficiază de tot ceea ce icircnseamnă producţie manufactieră (Sibiu Braşov etc) literatura sinaită se bucură icircncă din secolul XIVde o circulaţie din ce icircn ce mai bogată trecacircnd de la simplele informaţii pe care le-au transmis de-a lungul istoriei Scriptura şi vieţile sfinţilor la lucrări specializate de teologie de geografie istorie etc54 Mai mult romacircni mai ales monahi se stabilesc acum la Locurile Sfinte Sinaiul nefiind icircn niciun fel ignorat sau evitat Purcederea la studierea măsurii icircn care romacircnii au ajuns la Muntele Sinai este sprijintă de faptul publicării icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1710 de către Sf Antim Ivireanul mitropolit al Ungrovlahiei a primului proschinitar (= ghid de pelerinaj) al Muntelui Sinai editat chiar de către sinaiţi icircn limba greacă icircn tipografia de la Tacircrgovişte

bdquoCarte ce conţine slujba Sfintei Ecaterina proschinitarul Sfacircntului Munte Sinai cu toate din jur şi toate ltce se aflăgt acolo racircnduiala slujbei Macircnăstirii şi cu toţi cei ce au fost pacircnă acum arhiepiscopi aici şi un encomion oarecare pentru Muntele Sinai tipărită icircn timpul prea strălucitului şi prea venerabilului domnitor Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod stăpacircn al icircntregii Ungrovlahii de către Prea Sfinţitul şi prea icircnvăţatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Domnul Domn Antim din Iviria icircn Sfacircnta Mitropolie din Tacircrgovişte prin icircngrijirea şi diortosirea Prea Cuviosului Ieromonah Mitrofan Grigoras din Dodona icircn anul 1710 luna Septembrierdquo55

54 Problema circulaţiei literaturii sinaite icircn Ţările Romacircne a fost prezentată de noi icircn aspectele ei cele mai importante icircntr-o comunicare (bdquoCirculaţia literaturii sinaite icircn Ţările Romacircnerdquo) ţinută icircn cadrul celei de-a V-a Sesiuni de comunicări ştiinţifice Patrimoniu eclezial-Patrimoniu cultural (organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Patriarhia Romacircnă icircn data de 4 decembrie 2001) Toate detaliile referitoare la această temă vor fi prezentate icircntr-un studiu special pe care icircl pregătim icircn prezent pentru publicare55 Βιβλίον περιέχον τὴν Ἀκολουθίαν τῆς ἁγίας Αἰκατερίνης τό τε προσκυνητάριον τοῦ ἁγίου Ὄρους Σινὰ μετὰ τῶν πέριξκαὶ πάντων τῶν ἐν αὐτῷ καὶ περὶ αὐτὸ τὴν τε τάξιν τῆς ἀκολουθίας τοῦ μοναστηρίου καὶ τοὺς ἐν αὐτῷ μέχρι τοῦδε ἀρχιεπισκοπήσαντας καὶ ἐγκώμιόν τι εἰς τὸ Σινὰ Ὄρος

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

111res I bull 1 bull 2009

Poate că aceleaşi motive care au dus la tipărirea icircn anul 1701 tot la Snagov a Proschinitarului Sfacircntului Munte Athos au dus şi la tipărirea acestei lucrări Icircn acest Proschinitar pot fi găsite şi informaţii despre relaţiile romacircnilor cu Muntele Sinai56 icircn posesia cărora au ajuns pelerini din diverse zone de cultură atunci cacircnd au avut şi s-au condus spre locurile de icircnchinare după această lucrare

O nouă situaţie se configurează ceva mai devreme lucru confirmat de informaţia că un anume Johannes Lazinus bdquoarchdeacon and canon of Transylvania (Siebenbuumlrgen) Hungaryrdquo57 a ajuns icircntre anii 1483ndash1484 la Muntele Sinai icircn grupul pelerinilor din care făcea parte Bernhard von Breydenbach care ne-a lăsat şi o icircnsemnare a călătoriei respective58 Lazinus este menţionat pentru prima dată la icircnceputul călătoriei spre Sinai fapt care nu ne permite să ştim pe ce cale ajunge pacircnă acolo59 Icircn tot cazul Bernhard von Breydenbach icircmpreună cu icircnsoţitorii săi au sosit icircn Ierusalim la data de 13 iulie 1483 icircntacirclnindu-se cu Felix Fabri Paul Walther şi Georg von Gumppenberg pelerini cunoscuţi Grupul pelerinilor număra acum cca 150 de persoane60 Nu ştim dacă Johannes Lazinus a urmat acelaşi parcurs al evenimentelor ca Bernhard von Breydenbach Icircn tot cazul acesta din urmă contactează la data de 17 iulie autorităţile din Ierusalim icircn vederea continuării pelerinajului spre Mănăstirea Sf Ecaterina din Sinai spre care au plecat numai 18 persoane din grupul iniţial61 şi abia la data de 24 august după aprovizionarea cu cămile apă şi toate cele necesare unei călătorii de durată şi prin deşert Suma plătită de fiecare pelerin pentru toate aceste lucruri a constat icircn 23 de ducaţi jumătate daţi icircn Ierusalim şi jumătate icircn Gaza62 Au trecut icircn

Τυπωθὲν ἐπὶ τοῦ ἐκλαμπροτάτου καὶ Γαληνοτάτου αὐθέντου Κυρίου Κυρίου Ἰωάννου Κωνσταντίνου Μπασαράμπα Βοεβόδα ἡγεμόνος πάσης Οὐγγροβλαχίας παρὰ τῷ Πανιερωτάτῳ καὶ λογιωτάτῳ Μητροπολίτῃ τῆς ἁγιωτάτης Μητροπόλεως Οὐγγροβλαχίας Κυρίῳ Κυρίῳ Ἀνθίμῳ τῷ ἐξ Ἰβηρίας ἐν τῇ ἁγιωτάτῃ Μητροπόλει τοῦ Τεργοβύστου ἐπιμελείᾳ καὶ διορθώσει τοῦ ὁσιωτάτου ἐν Ἱερομονάχοις Μητροφάνους Γρηγορᾶ τοῦ ἐκ Δωδδώνης ἐν ἔτει ᾳψι΄ κατὰ μῆνα Σεπτέμβριον56 Mai multe informaţii despre acest Proschinitar icircn studiul nostru bdquoAspecte al legăturilor Mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiulrdquo icircn Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti Bucureşti 2001 p 289-30357 Bernhard von Breydenbach and his Journey to the Holy Land 1483-4 A Bibliography compiled by Hugh W M Davies Haentjens Dekker amp Gumbert Utrecht reprint 1968 (după ediţia din anul 1911) p IV58 Vezi nota precedentă59 Cf Bernhard von Breydenbach p V60 Ibidem p V61Ibidem p XV62 Ibidem p XVI

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

112

data de 27 august prin Betleem apoi prin Hebron Gaza Chawatha Gayan Magdabee Marareth Minshene Albaroch Meschmar Hallicub Elphogaya Rach Haym Rama haim Schoyle Machera Wachya Sinai şi au ajuns (16 septembrie) la racla Sf Ecaterina fiecare pelerin primind o bucată de bumbac atinsă mai icircnainte de sfintele moaşte63 S-a pornit pe drumul de icircntoarcere la data de 27 septembrie pe 3 octombrie grupul pelerinilor ajungacircnd la Marea Roşie64 S-a trecut prin Cairo şi Alexandria de unde s-a făcut icircmbarcarea pe două nave veneţiene Pe 8 ianuarie au ajuns icircn sfacircrşit după multe peripeţii icircn Veneţia65 Nu avem şi nu putem presupune alte amănunte icircn legătură cu pelerinul nostru transilvănean66 icircnsă icircnţelegem referitor la pelerinajul realizat icircn această perioadă la Locurile Sfinte următoarele

bdquoDe regulă este la fel de dificil de realizat astăzi o aşa de importantă icircntreprindere a unui pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă ca şi icircn acea perioadă şi detaliile prezentate icircn lucrarea de faţă produc o imagine vie a pericolelor şi inconvenienţelor pe care le solicită o astfel de călătorie Icircntacirci de toate este nevoie de un portmoneu plin de bani apoi de timp suficient de un stomac puternic şi nu icircn ultimul racircnd de multă credinţă Atacirctea indulgenţe şi iertări promise ndash şi fiecare loc icircşi are propria valoare ndash sunt pe bună dreptate cacircştigate şi probabil [icircn administrarea lor] s-a ţinut cont de inconvenienţele curăţitoare rău de mare vermină şi macircncare rea şi acomodarea la mediu lucruri care icircmpreună cu torida căldură a deşertului au cauzat multe icircmbolnăviri ndash icircn nenumărate cazuri moarte ndash şi trebuie să dăm crezare faptului că după atacirct de multe privaţiuni sănătatea chiar şi a celor mai robuşti dintre pelerini a fost slăbită icircnsă neicircndoielnic toate acestea sunt contrabalansate de confortul comunicării [de către prelat a] faptului că macircntuirea sufletului respectiv era asigurată Atunci cacircnd s-a icircntacircmplat ca Felix Fabri intenţionacircnd să plece icircn pelerinaj să solicite sfatul lui Eberhard primul duce de Wuumlrttemberg care fusese mai icircnainte icircn Palestina răspunsul dat a fost următorul laquoSunt trei lucruri care nu suportă sfat icircntr-un fel sau altul căsătoria războiul şi pelerinajul icircn

63 Ibidem p XVI64 Ibidem p XVI65 Ibidem p XVII66 bdquoNu este deloc improbabil ca autorul transilvănean anonim al unui tratat referitor la manierele turcilor publicat cu Ricoldus icircmpotriva sectei mahomedane icircn 1511 [Paris H Estienne see Murray French Catalogue No 485 The title of the tract is Libellorum de impugnatione legis Turcorum ampc] să fie identic cu Johannes Lazinus care era de asemenea originar din Transilvaniardquo (Bernhard von Breydenbach p VI)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

113

Ţara Sfacircntă Toate trei pot icircncepe bine şi termina răuraquordquo67

Icircn căutarea celor mai vechi urme ale pelerinajului romacircnilor la Muntele Sinai pornim icircnsă de la analiza primei informaţii păstrate asupra relaţiilor romacircno-sinaite Este vorba despre acordarea unei danii (= obroc) anuale datacircnd din 15 septembrie 1497 (7006)68 donaţie pe care o face voievodul Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti (septembrie 1495ndashaprilie 1508) bdquodomn a toată ţara Ungrovlahieirdquo şi soţ al doamnei Catalina (atacirct de apropiat de Catarina = Ecaterina) Analizacircnd acest document nu găsim nicio informaţie care să confirme existenţa vreunei relaţii bdquooficialerdquo sau nu a romacircnilor cu Sinaiul icircnainte de acest act din anul 1497 Dimpotrivă argumentaţia voievodului este cu totul alta bdquode la Bunul Dumnezeu mi-a venit icircn minte şi am ridicat dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile Bisericirdquo De altfel abia sub patriarhul Iacob al Ierusalimului (dagger1482) aflăm că se permite unui sinait să meargă icircn Europa pentru a cere ajutor material pentru părinţii sinaiţi69 Acesta ajunge la curtea regelui Ludovic al XI-lea al Franţei (1461ndash1483) şi la cea a reginei Isabella I a Spaniei (1481ndash1504) obţinacircnd subvenţii anuale de 200070 respectiv 500071 de ducaţi icircncă plătite icircn anul 1497 de regele Charles VIII respectiv 1558 de către regele Filip72 Icircnţelegem de aici că respectivul sinait s-a aflat icircn Europa apuseană cu siguranţă icircntre anii 1481ndash1483 Icircn tot cazul din documentul amintit mai sus şi semnat de voievodul Radu cel Mare icircnţelegem că Sinaiul avea un loc concret icircn mintea romacircnilor bdquoloc sfacircntrdquo unde se află bdquomoaştele izvoracirctoare de mir ale Sfintei Marei Muceniţe Catarinardquo apoi aici se află bdquomacircnăstirea numită Muntele Sinaiuluirdquo bdquohram sfacircnt şi icircmpărătesc şi locaş Presfintei Preacuratei şi Preabinecuvacircntatei Stăpacircnei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Mariardquo73 Tot aici domnitorul spune bdquoam

67 Bernhard von Breydenbach p XVIII68 Acad Rom CCCXCVII10 pergam orig slav cu pecete vezi textul slavonesc şi romacircnesc icircn DIR B p 249-251 şi DRH ŢR vol I p 453-45669 L Eckenstein A History of Sinai p 166 Un subcapitol important legat de pelerinajul romacircnilor la Sinai icircl reprezintă pelerinajul sinaiţilor sau al apropiaţilor (= comisionarilor) acestora icircn şi prin Ţările Romacircne Din motive de spaţiu nu prezentăm acum şi aici respectivele aspecte Altfel monahi sinaiţi sunt icircntacirclniţi ca vieţuitori icircn macircnăstiri din Balcani şi Athos cel puţin icircncepacircnd din secolele XIII-XIV70 Περικλέου Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ κατὰ τὴν τοπογραφικὴν ἱστορικὴν καὶ διοικητικὴν αὑτῆς ἕποψην Ἐν Ἱεροσολύμοις 1875 p 95 L Eckenstein A History of Sinai p 16671 Π Γρηγοριάδου Ἡ Ἱερὰ Μονὴ τοῦ Σινᾶ p 101-107 L Eckenstein A History of Sinai p 16672 L Eckenstein A History of Sinai p 16673 Vedem cum icircn 1497 un domnitor romacircn vorbeşte de bdquoMănăstirea de la Muntele SinairdquobdquoMănăstirea Sinairdquo şi nu de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Mai mult dă trimitere la hramul vechi

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

114

lăsat să se dea şi de fiii noştri şi de fraţii noştri Io Mircea Voievod Vladul De asemenea şi fraţii noştri şi fiii noştri după moartea noastră să facă la fel pacircnă ce icirci va ţine Domnul Dumnezeu vii şi icircn stăpacircnirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor lorrdquo Nimic referitor la vreo legătură a icircnaintaşilor săi cu Sinaiul74

Doar la ceva vreme mai apoi Ioachim Vlahul (= din Ţara Romacircnească) a ajuns la Sinai unde de altfel a şi bdquostăreţitrdquo (cca 1510ndash1540)75 Icircmpreună cu el este posibil să mai fi fost şi alţi romacircni icircn ciuda menţiunii că obştea pe care a format-o mai apoi la Sf Sava (Ierusalim) provenea din bdquodiferite oraşe greceştirdquo Nu mai cunoaştem un alt stareţ de origine romacircnă la Sinai icircn afara lui Iuvenalie icircntacirclnit de părintele Cleopa şi Ioanichie Bălan76 Acesta a condus icircnsă unul din metocurile pe care le are astăzi mănăstirea

Radu Paisie domnul Ţării Romacircneşti (1535ndash1545)77 este primul dom nitor despre care avem informaţii că ar fi ajuns la Sinai (1545)78 Cronica ne spune că a murit la Sinai exilat fiind de turci bdquola Eghipetrdquo Mai icircnainte de a fi ales domn a fost stareţ al Mănăstirii Curtea de Argeş purtacircnd numele de Paisie Nu ştim dacă acest exil are cumva legătură cu fostul stareţ de la Muntele Sinai Ioachim din Ţara Romacircnească (cca 1510ndash1540) Acesta din urmă este

al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Dacă ţinem cont de faptul că secolul XIV(vezi John Chryssavgis Sfacircntul Ioan Scărarul De la pustia egipteană la Muntele Sinaiului trad Gh Fedorovici Ed Sophia Bucureşti 2005 p 39 n 2) este socotit termen post quem al schimbării numelui Mănăstirii de la Sinai icircn cel de Mănăstirea Sf Ecaterina (mulţi specialişti con sideră această dată mult mai timpurie secolul XI) atunci această a afirmaţie a lui Radu cel Mare al Ţării Romacircneşti capătă noi icircnţelesuri Pare că imaginea pe care domnitorul romacircn o are despre Sinai este una mai veche una ce ţine de o anume tradiţie (poate orală) formată şi transferată peste veacuri sau una formulată cumva icircn scris aşa cum se va icircntacircmpla ceva mai tacircrziu cu acele proschinitarii care vor impune multora dintre cititorii lor o specifică şi anume perspectivă a Muntelui Sfacircnt Ne gacircndim că icircntr-o perioadă post-cruciată chiar călugării sinaiţi să fi folosit mai mult numele de bdquoMănăstirea Sf Ecaterinardquo Dacă ţinem cont de acest lucru atunci cu siguranţă voievodul romacircn nu foloseşte un limbaj uzitat de sinaiţii veniţi la Curtea sa după sprijin financiar Dar este greu să ne gacircndim la faptul că domnitorul ar fi fost invitat indirect sau prin intermediar la acordarea unei subvenţii74 Mai tacircrziu domnitorii nu vor uita să menţioneze icircn actele lor de donaţie către Sinai că urmează politica şi dorinţa icircnaintaşilor lor Mai mult adesea reconfirmă daniile anuale iniţiate de predecesorii lor lăsate de aceştia ca obligaţie urmaşilor Putem astfel urmări evoluţia icircn timp a unei danii precum cea a lui Radu cel Mare75 Pentru mai multe amănunte vezi studiul nostru citat mai icircnainte (nota 2)76 Ierom I Bălan Pelerinaj la Locurile Sfinte Bucureşti 199277 A fost fiul lui Radu cel Mare frate cu Radu de la Afumaţi şi Mircea Ciobanul Are conflicte majore cu boierii conduşi de Stroe Pribegul a căror grupare o anihilează icircn 1544 Atunci cacircnd Poarta află de tratativele pe care le ducea cu habsburgii este mazilit şi exilat undeva icircn Egipt (Istoria Romacircnilor vol IV Ed Enciclopedică Bucureşti 2001 p 423-426)78 Ioan Vasile Leb bdquoLegăturile romacircnilor cu Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Sinairdquo icircn Studii Teologice 41987 p 100 C Cantacuzino Istoria Ţării Romacircneşti Cronicari munteni 1 p 111 bdquoŞi au domnit Radul-vodă 9 ani şi 8 luni Şi l-au mazilit turcii Şi mergacircnd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo a muritrdquo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

115

foarte posibil să fi fost monah al aceleiaşi mănăstiri Curtea de Argeş icircntr-o stare icircnfloritoare la acea dată Undeva icircntre anii 1512ndash1521 domnitorul Neagoe Basarab dă mertic Sinaiului iar după 1540 cacircnd Ioachim pleacă de la Sinai şi se stabileşte la Sf Sava (Ierusalim) ni se păstrează o icircnsemnare (1543-1544) icircn care se spune că el a reicircnfiinţat după 100 de ani marea ctitorie justiniană din pustiul Iudeii cu ajutorul Curţii Ţării Romacircneşti Este de presupus că Radu Paisie nu a fost străin de acest lucru Icircn 1540 el icircnfiinţa o subvenţie anuală de 10000 de aspri pentru Sinai

Domnitorul Petru Şchiopul (n cca 1547ndashdagger1 iul 1594)79 se pare că in-ten ţiona şi el să ajungă la Sinai icircnsă doar dacă vremurile icircl obligau la acest lucru Astfel N Iorga ne spune că bdquoicircl vedem proiectacircnd să se retragă la Muntele Sinai unde avea bani depuşirdquo80 Tot N Iorga ne vorbeşte icircn altă parte despre bdquoafacerile cu banirdquo pe care domnitorul le avusese cu Sinaiul81 Nu ştim deocamdată icircn ce constă aceste afaceri icircnsă este de la sine icircnţeles că numărul mare de pelerini romacircni la Locurile Sfinte icircn special la Ierusalim şi la Sinai a produs şi o transferare importantă de bunuri către acele ţinuturi82

Urmacircnd firul istoric al pelerinajelor romacircneşti la Sinai icircntacirclnim icircn documente pe un anume Mardarie fost stareţ la Mănăstirea Sf Treime din

79 A fost domn al Ţării Romacircneşti icircntre anii 1559ndash1568 după care petrece cacircţiva ani icircn Constantinopol Ocupă scaunul Moldovei icircntre 1574ndash1579 (cu două domnii 1574ndash1577 1578ndash1579) apoi stă o vreme icircn Alep Revine pe tronul Moldovei icircn 1582 şi rămacircne aici pacircnă icircn 159180 Nicolae Iorga Oameni şi fapte din trecutul romacircnesc col bdquoBiblioteca pentru toţirdquo nr 220 Bucureşti fa p 22 (ed din anul 1905 p 23) Nu numai N Iorga ne vorbeşte despre această bdquoafacererdquo a domnitorului romacircn bdquoIcircn vederea siguranţei Petru Şchiopul depusese o sumă de bani la Sinai unde icircn vremuri grele plănuia să-şi caute sălaş de retragererdquo (Marcu Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională Bucureşti 21937 p 8)81 bdquoCacirct despre metocul cu hramul Sf Arhangheli al mănăstirii Sinai ndash cu care Petru Şchiopul ştim că avusese afaceri de bani (nota 4 p 218 Cf Hurmuzachi XII Haşdeu Arch ist III p 75-76) ndash metoc pomenit icircn 1597 este mănăstirea lui Balica devenită icircn al XVIII-lea secol Frumoasa şi el a fost icircnchinat numai de Movileşti după epoca lui Mihairdquo (N Iorga Istoria Bisericii Romacircneşti şi a vieţii religioase a romacircnilor ed a II-a revăzută şi adăugită vol I Bucureşti 1929 p 218)82 Ilustrativ este următorul text referitor icircnsă la Ierusalim centru al pelerinajelor realizate la Locurile Sfinte inclusiv Sinai bdquoIcircn afara daniilor voevodale cacircte lucruri preţioase nu vor fi fost aduse aici de către pelerinii Romacircni Trăgeau de obiceiu la Macircnăstirea Sfinţilor Arhangheli ce dă astăzi printr-o portiţă icircn ulicioara Sf Francisc alături de Patriarhie Dalele icircn jurul bisericii sunt pline de leaturi şi nume romacircneşti Pe icircmprejurimea de piatră a terasei cineva a săpat sub o cruce cu slove aproape şterse de vreme că-i piteştean şi-l cheamă Vasile altul transilvănean a icircnsemnat pe o laviţă anul 1888 al treilea a venit cu icircntreaga familie ne spune din Bucureşti la 1872 şi aşa mai departe ndash mulţime de pelerini cari s-au perindat găsindu-şi sălaş icircn chiliile năpădite acum de o populaţie mizeră şi amestecatărdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 116)

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

116

Bucureşti care a vizitat şi el Mănăstirea Sf Ecaterina icircn 159383 Romacircn de neam a stat o perioadă de timp la Athos probabil la Hilandar Cunoştea bine slavona sacircrbească dăruind mai tacircrziu un exemplar dintre manuscrisele sale acestei mănăstiri athonite84 Pe la 1587 ajunge egumen la Mănăstirea Sf Treime de lacircngă Bucureşti pe atunci biserică mitropolitană documente din Ţara Romacircnească atestacircnd stăreţirea lui aici icircntre anii 1587ndash159185 Icircn 1591 la o distanţă de cinci ani şi icircn urma mazilirii din luna februarie a lui Mihnea Vodă se icircntoarce la Muntele Athos Icircn aprilie 1593 icircncă se afla icircn Athos moment icircn care dăruieşte un Minei (pe luna noiembrie) manuscris Mănăstirii Hilandar aşa cum am menţionat mai sus Spre sfacircrşitul anului 1593 pleacă spre Alexandria Sinai şi Ţara Sfacircntă Pe prima filă a unui Octoih de redacţie medio-bulgară provenit din Moldova şi păstrat icircn biblioteca Patriarhiei din Ierusalim icircntacirclnim următoarea icircnsemnare menţionacircnd această călătorie

bdquoIcircn 7102 lt= 1594gt icircn luna septembrie 11 icircn vremea cacircnd patriarhul Sofronie slujea la Ierusalim şi la Constantinopol ltşi icircn vremeagt lui Ieremia al Alexandriei a lui Meletie al Damascului şi domnind icircn această vreme la Constantinopol pentru păcatele noastre sultan Murat ltlacună icircn textgt să vin şi eu smeritul păcătos Mardarie ieromonahul romacircn (vlah) din Sfacircnta Macircnăstire domnească de la Bucureşti cu hramul Sfintei Treimi şi cu nouă fraţi călugări Am ieşit din Sfacircntul Munte cinci ani icircnaintea venirii mele din Valahia la Sfacircntul Munte Şi am fost şapte ani şi jumătate icircn Sfacircntul Ierusalim la Sfacircntul Mormacircnt al Domnului nostru Hristos şi cu pelerinajul la Locurile Sfinte la Sinai şi icircn Egipt şi la Alexandria aceasta ltfacegtun an icircntreg şi ltam fostgt şi la Damascrdquo86

Potrivit altor ştiri Varlaam al Ţării Romacircneşti (1672ndash1679) ajunge şi el la Sinai prin 16801681 sau prin 1682 oricum icircnainte de 6 iulie 1685 icircntr-un pelerinaj făcut după pierderea scaunului de mitropolit şi o pribegie prin Transilvania şi Moldova (20 martie 1682)87 La icircntoarcerea sa icircn Ţara

83 Emil Turdeanu bdquoUn călugăr romacircn la Muntele Athos la Locurile Sfinte şi icircn Egipt la sfacircrşitul secolului al XVI-leardquo publicat icircn vol Idem Oameni şi cărţi de altădată Bucureşti 1997 p 326-32884 Ibidem p 32785 E Turdeanu Un călugăr p 327 Şt Nicolaescu bdquoDocumente privitoare la istoricul macircnăstirii Radul Vodă din Bucureştirdquo icircn Bucureştii Revista Muzeului şi Pinacotecii Municipiului Bucureşti 3 (1-21937) p 183-184 21386 Ibidem p 326-32787 Ioan-Vasile Leb bdquoLegăturilerdquo p 106 M Păcurariu Istoria Bisericii p 273 Vezi şi Niculae Şerbănescu bdquoMitropolitul Varlaam la Locurile Sfinte şi la Sinairdquo icircn studiul bdquoVarlaam

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

117

Romacircnească ndash icircn Aşezămacircntul ctitoriei sale (1702) din Trivale (Piteşti) ndash spune

bdquoşi icircntacircmplacircndu-ni-se mazilire după ce am făcut călătoria Sfacircntului Ierusalim pentru icircnchinăciunea Sfacircntului şi dătătorului de viaţă Mormacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos şi al Sfacircntului Munte al Sinaii şi viind iarăşi icircn ţară den agonisita care am avut am rădicat şi am zidit din temelie macircnăstire lacircngă oraşul Piteşti care să cheamă Trivaleardquo88

Părintele N Şerbănescu susţine că acesta s-ar fi icircntacirclnit cu postelniceasa Ilinca şi cu fiul acesteia Mihai Cantacuzino la Ierusalim după care vizitacircnd Sfintele Locuri au parcurs icircmpreună itinerariul spre Sinai şi icircntoarcerea icircn ţară prin Ierusalim89 La data de 6 iulie 1685 se placircnge lui Şerban Vodă pentru nişte taleri daţi cu icircmprumut Se icircntorsese aşadar de la Sinai Mai apoi icircncepe ridicarea ctitoriei sale din Trivale Este posibil ca mitropolitul Varlaam să fi fost icircnsoţit icircn această călătorie de Ioasaf proegumenul Mănăstirii Curtea de Argeş cel care icircl icircnsoţise şi icircn timpul pribegiei icircn Transilvania şi cel care icircn 1708 va fi ales episcop al Buzăului90

Mihail Cantacuzino91 icircmpreună cu mama sa postelniceasa Elena

mitropolitul Ţării Romacircneşti părintele tipografiei bucureştene (1672ndash1679)rdquo icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă 121958 p 1120-1158 bdquoEste vorba de proin-mitropolitul Ţării Romacircneşti Varlaam (1672ndash1679) Era o epocă de mari călătorii Ţările Romacircne erau vizitate de ierarhi greci care veneau după ajutoare şi plecau mai departe icircn Rusia Romacircnii au prins curaj şi au icircnceput să se hazardeze şi ei icircn străinătăţi icircndepărtaterdquo (Alexandru A Botez bdquoPelerini romacircni ortodocşi la locurile sfinterdquo icircn Mitropolia Moldovei şi Sucevei 3-41971 p 277)88 N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150 Arhiv Stat Mănăstirea Trivalea I 189 bdquoN-ar fi exclus deci ca la scurtă vreme după 20 martie 1682 el să fi venit acasă şi să-şi fi icircmbunătăţit raporturile cu Şerban Vodă Totodată aflacircnd că mama acestuia postelniceasa Ilinca cu doi din copii Mihai şi Stanca şi cu o impunătoare suită a plecat spre Ierusalim el om dornic de călătorii şi de a şti şi cunoaşte cacirct mai multe lucruri din Ortodoxie ndash aşa cum fusese icircn Rusia ndash cu icircngăduinţa Domnului desigur fără zăbavă şi-a icircndreptat paşii spre Ierusalim unde postelniceasa Ilinca plecată icircn septembrie 1681 ajunsese la 26 aprilie 1682 Este probabil ca icircn Cetatea Sfacircntă să se fi icircntacirclnit cu aceştia să se fi icircnchinat Sfacircntului Mormacircnt să fi vizitat ceea ce era de văzut şi apoi icircmpreună cu spătarul Mihai Cantacuzino să-şi fi purtat paşii spre Muntele Sinai Faptul că atacirct Mihai Cantacuzino cacirct şi ierarhul nostru cercetează icircn afară de Ierusalim Muntele Sinai şi niciunul din ei Muntele Athos mă face să cred icircn posibilitatea icircntacirclnirii lor icircn Ţara Sfacircntărdquo (N Şerbănescu Mitropolitulhellip p 1150) Un semn de icircntrebare asupra acestei icircntacirclniri la Locurile Sfinte este pus icircnsă de aderenţa mitropolitului Varlaam la familia Bălenilor aflată icircn dispută cu cea a Cantacuzinilor Se pare că tocmai această apropiere de Băleni i-a adus lui Varlaam şi scoaterea din scaunul mitropolitan icircn apr 1679 (Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων καὶ ἡ προσφορὰ αὐτοῦ εἰς τὰς Ῥουμανικὰς Χώρας καὶ τὴν Ἐκκλησίαν αὐτῶν Ἀθῆναι 1977 p 173)90 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 33691 Spătarul Mihail Cantacuzino a studiat icircn Polonia şi icircn Germania Icircntre anii 1690ndash1696

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

118

(Ilinca)92 şi cu Stanca sora sa face un pelerinaj la Locurile Sfinte ajungacircnd şi la Sinai după ce icircntacirclneşte la Ierusalim pe Varlaam fostul mitropolit al Ţării Romacircneşti93 Au plecat din ţară icircn septembrie 1681 şi au ajuns la Ierusalim la 26 aprilie 168294 După ce s-au icircntors de la Sinai la Ierusalim au plecat spre ţară unde au ajuns spre sfacircrşitul anului 1684 sau icircnceputul lui 168595 Icircn secolul XVII era oprită intrarea femeilor icircn Mănăstirea sinaită bdquochiar dacă ar fi vorba de o reginărdquo aşa cum relatează diaconul Efrem96 Accesul icircn mănăstire al postelnicesei şi al fiicei ei Stanca pledează icircn această situaţie pentru faptul că ele duceau daruri foarte importante97 Motivaţia pelerinajului la

ctitoreşte alături de unchiul său domnitorul Constantin Bracircncoveanu Mănăstirea Racircmnicul Sărat care beneficia poate după modelul Sinaiului de ziduri de cetate pentru a servi ca loc de apărare a locuitorilor icircn faţa atacurilor tătare (Istoria Romacircnilor vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2003 p 529 656-657) Icircn 1702 Mănăstirea Sinaia ajunge stavropighie patriarhală depinzacircnd de acum de Constantinopol Icircn 1706 spătarul Mihail Cantacuzino este icircndepărtat din funcţie de Constantin Bracircncoveanu Ctitoriile sale sunt Mănăstirilerile Racircmnicu Sărat Sinaia Colţea şi biserica Fundenii Doamnei92 bdquoIcircn 1681 a plecat spre Palestina mama lui Şerban Cantacuzino postelniceasa Elina Cantacuzino cu doi fii Importanţa evenimentului este consemnată pe o Evanghelie aflată icircn biblioteca Patriarhiei Ierusalimului de către ieromonahul Partenie de la macircnăstirea Sf Sava laquoAnul 1682 luna aprilie ziua 26 a venit aicea doamna Ilinca Vlaşcoga venit-au maica icircn oraşul Ierusalim cu fiul Mihail Spătar şi cu fiica sa Stanca şi cu ei au sosit Iancu Bulibaşa şi zece şeimeni şi cu patruzeci de oameni şi cu toată suita saraquo (M Beza Urme romacircneşti la Atena şi Ierusalim Bucureşti 1939) Tot atunci a plecat spre Sfintele Locuri şi proin-mitropolitul Varlaam care s-a icircntacirclnit acolo cu postelniceasa Elina (N Şerbănescu BOR 7-101959 p 783)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277) Acest pelerinaj al spătarului Mihail Cantacuzino la Ierusalim şi Sinai icirci aduce acestuia şi onorantul titlu de hagiu (χατζῆς) lucru menţionat icircn corespondenţa lui Hrisant Notara patriarh al Ierusalimului (1707ndash1731) bdquoΜιχάλης Καντακουζηνός (Χατζῆς) Σπαθάρης 17 Μαρτίου 1704 προσήλωσε στὴ Μονὴ τῆς Θεοτόκου πλησίον του Σιμνίκου (sic) Ἐκτελήστηκε ἀπrsquoτὶς ἀρχὲς μαζὶ μὲ τὸν πατέρα καὶ τὸν ἀδελφό του Ἐπιστολές 1710 Ἀπρ 30H366 ndash 1713 Mαΐου 11R 116 H1 527rdquo (Πηνελόπης Στάθη Χρύσανθος Νοταρᾶς Πατριάρχης Ἰεροσολύμων Πρόδρομος τοῦ Νεοελληνικοῦ Διαφωτισμοῦ Ἀθῆνα 1999 p 272-273)93 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 100 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 27394 Α Παπαδόπολ-Κεραμέος Ἱεροσολιμιτικὴ Βιβλιοθήκη Petersburg 2 (21894) p 721 apud N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 nota 25795 N Şerbănescu Mitropolitul p 1150 bdquoIcircn 1682 Ilinca Cantacuzino icircmpreună cu fiul ei Mihai Spătarul viitorul ziditor al macircnăstirii muntene Sinaia şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de 10 şeimeni pornesc spre Ierusalim Ei duceau ca şi primii pelerini creştini daruri nenumărate pentru Locurile Sfinterdquo (T G Bulat bdquoRomacircnii şi creştinătatea răsăriteanărdquo icircn BOR 7-91943 p 341)96 bdquoEfrem venit din Egipt urmează calea obişnuită prin Gharandel şi prin Feiran El descrie atacirct de minuţios Mănăstirea Sf Ecateria căci icircn acea vreme intrarea era strict interzisă femeilor chiar dacă era regină şi copiilorrdquo (Le Sinaiuml hier aujourdrsquohui eacutetude topografique biblique historique archeacuteologique Libraire-Eacutediteur 1936 p 200)97 Ajungerea femeilor de rang icircnalt la Locurile Sfinte este o practică mai veche atestată icircn Biserică ianuariendashmartie 326 Sf Elena mama Sf Constantin cel Mare şi 381-384 Egeria venită din Occident să se icircnchine şi ajungacircnd şi la Sinai Vizita postelnicesei urmează acestor

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

119

Sinai realizat de spătarul Mihail Cantacuzino pare a fi cea curat creştină98 Potrivit informaţiilor păstrate icircn legătură cu acest pelerinaj postelniceasa Elena Mihai Cantacuzino sora lui Stanca şi mitropolitul Varlaam au fost icircnsoţiţi la Sinai de un anume Iancu Bulibaşa care conducea 10 şeimeni cu toţii icircnsoţiţi de 40 de oameni şi de suita formată din slujitorii apropiaţi ai familiei cantacuzine Credem că este cel mai impresionant pelerinaj realizat la Sinai de către romacircni Cu atacirct mai mult cu cacirct s-a soldat cu icircntemeierea uneia dintre cele mai importante aşezări monahale din Romacircnia şi icircncă după modelul şi numele celei sinaite99

două pelerinaje mai vechi Nu ştim dar poate considera o datorie a ei de a urma modelul Sf Elena al cărei nume icircl purta98 Dacă este să dăm crezare mărturiei spătarului dintr-un act de icircntărire a icircnchinării Mănăstirii Racircmnicul Sărat către Sinai bdquoApururea dar avănd şi eu icircn găndu cuvăntul cel sfănt carele zice că milosteniile măntuiescu sufletul din moarte şi cela ce va pune icircn măna săracului afla-va icircn palma judecătorului icircndemnăndu-mă din răvna dumnezăiască icircntăi am mersu ca să mă icircnchin sfintelor locuri a Mormăntului zic Domnului celui dătătorio de viiaţă şi sfăntului şi de Dumnezău umblat Muntele Sinai pentru ertarea păcatelor meale Cunoscănd frumuseaţa a Sfintii Macircnăstiri din muntele Sinai şi petrecerea a părinţilor celor ce lăcuescu icircntrănsa şi turburarea cea nesuferită de către Harapi şi cheltuialele ceale multe cătră dănşii şi mirăndu-mă de răbdarea lor cea pustnicească mi s-au făcut milă de necazurile lor ceale mari şi icircntorcăndu-mă acasă cu vrearea lui Dumnezeu am vrut ca să fac cătră acei ajutorime dupre putinţa icircnspre puţina a lor măngăiare a nevoilor lor Pentru aceia cu Prea luminatul şi Prea icircnălţatul Domnul nostru şi stăpănitoriol a toată Ţara Rumănească Io Costantin Brancoveanul Basarab Voevod am rădicat din temelie şi am zidit Macircnăstirea prea frumoasă icircn eparhiia Episcopii Buzăului icircn tărgul Rămnic icircntru care să cinsteaşte numele Prea curatii stăpănii noastre Născătoarei de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii Şi o am icircnchinat la acest sfănt şi de Dumnezău umblat Muntele Sinaii icircntru vecinica lor stăpănire icircmpodobindu-o cu sfinte odăjdii şi cu sculerdquo (Carte a lui Mihail Cantacuzino de icircnchinare a Mănăstirii Racircmnic către Sinai [16 mart 1704] icircn T G Bulat bdquoO ctitorie bracircncovenească icircnchinată Sfacircntului Munte Sinai Racircmnicu Sărat 1700rdquo icircn Glasul Bisericii 11-121963 p 1041-1042)99 bdquoIcircntre anii 1668ndash1703 pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul avusese loc şi vizita la Sinai a Spătarului Mihail Cantacuzino şi icircn amintirea acestui pelerinagiu durase el icircn 1695 schitul nostru de la Sinaia unde precum spune icircn hrisov laquomai naintea zidirii se aflau sihaştriraquo Unul dintr-icircnşii căzut de oboseală cacircndva icircn ajunul Adormirii Maicii Domnului a visat că suia din vale o ceată de icircngeri cu făclii aprinse intonacircnd imnuri de slavă Chiar şi această legendă nu-i decacirct adaptarea uneia din multele cacircte s-au fost izvodit icircn răgazul de linişte fără capăt a Muntelui Sinai Stă mărturie icircntr-un manuscris arab că schivnicul Toma veghind pe icircnălţimile sub care se dezvăluie mănăstirea icircntre ziduri de cetăţuie i-a tresărit icircn ochi o minunată vedenie pacirclcuri icircntregi de icircngeri Serafimi şi Herubimi cu multe aripi urcau şi preamăreau icircn cacircntece icircmpărăţiile cereşti Acest Toma era un sfacircnt adaugă manuscrisul bdquoEl vedea şi auzea cu ochiul duhului şi curăţenia sufletului precum a zis Iisus icircn Evanghelii laquoFericiţi sunt cei curaţi la suflet că ei vor vedea pe Dumnezeuraquordquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 8-9) bdquoNotăm că icircn acest secol se cunosc şi cacircteva pelerinaje romacircneşti la Locurile Sfinte Este vorba de călătoria făcută icircn 1682 de Elena (Ilinca) soţia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Şerban) icircmpreună cu fiul ei spătarul Mihail şi fiica sa Stanca icircnsoţiţi de mai mulţi ostaşi Tot icircn această perioadă a făcut un drum icircn Ţara Sfacircntă şi la Sinai fostul mitropolit Varlaam al Ungrovlahiei (1672ndash1679 dagger1702) Fără icircndoială că vor mai fi fost şi alţi călugări preoţi sau credincioşi romacircni care au juns la Ierusalim primind astfel atributul de laquohagiuraquo sau laquohagiraquo cum a fost acel hagi Mihalache

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

120

Acest pelerinaj este larg cunoscut mai puţin premizele şi motivaţiile lui spre care ne trimit mai multe evenimente icircntacircmplate icircn sacircnul familiei Cantacuzine Considerăm că un punct central icircn această chestiune icircl reprezintă urcarea lui Şerban Cantacuzino pe tronul Ţării Romacircneşti căftănit domn la Adrianopol icircn ziua de 19 noiembrie 1678 Preia icircnsă tronul la 6 ianuarie 1679 icircncepacircnd acest nou drum din viaţa sa cu o avere considerabilă (aşa cum vedem din catastihul pe care icircl alcătuieşte icircn 1680) Domnia sa are icircn centru o politică axată pe marea boierime cu care se icircnrudea dezvoltacircnd icircncă de la icircnceput proiecte ambiţioase şi care solicitau costuri importante Astfel pentru a nu aminti decacirct proiectele de la icircnceputul domniei (atunci cacircnd mama sa Ilinca sora sa Stanca şi fratele său Mihai pleacă spre Ierusalim şi Sinai) trebuie să spunem că icircn 1679 a ridicat Mănăstirea Cotroceni (va deveni necropolă a familiei sale) şi a participat la exepediţia otomanilor icircn Ucraina Icircn acelaşi an icircnfiinţează o şcoală superioară (grecească) la Mănăstirea Sf Sava din Bucureşti viitoarea Academie Domnească din timpul lui Constantin Bracircncoveanu Icircn 1680 susţine un proiect tipografic important tipărirea Liturghierului icircn limba romacircnă care va fi continuat de apariţia icircn 1682 a Evangheliarului (tot icircn romacircnă) şi apoi icircn 1688 după moartea sa a cunoscutei Biblii Anii 1680-1682 sunt icircnsă marcaţi nu numai de finalizarea unei părţi din acest proiect tipografic ci şi de ridicarea palatului domnesc de la Cotroceni reşedinţă domnească de acum icircnainte aflată icircn apropierea Mănăstirii Cotroceni din 1682 icircnchinată Muntelui Athos100 Icircn aceste condiţii urcarea pe tronul Ţării Romacircneşti a lui Şerban Cantacuzino şi poate şi această politică a sa costisitoare au adus icircn scenă problema averii părinteşti moştenite (tatăl său postelnicul Constantin Cantacuzino murise la data de 20 decembrie 1663) de drept de la tatăl său şi pe care mama sa postelniceasa ElenaIlinca nu mai vrea să i-o transmită integral ea fiind prin testament şi administratoarea icircntregii averi rămase de la soţul ei Voinţa mai nouă a mamei produce o anume dezbinare icircn sacircnul familiei Cantacuzine icircn lămurirea căreia este chemat să intervină patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului părinte duhovnicesc dar şi sfătuitor al membrilor acesteia Patriarhul Dositei se afla icircn 1680 icircn Ungrovlahia atunci

ctitorul bisericii Sf Gheorghe din Galaţi sau pitarul Iane hagiul care a ctitorit ndash icircmpreună cu slugerul Gheorghiţă Dedulescu ndash schitul Jitia din Rm Sărat metoc al Sinaiuluirdquo (Mircea Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo icircn Romacircnii şi Ţara Sfacircntă la două milenii de creştinism ediţia a II-a revăzută şi adăugită Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romacircne [fa] p 83) Două metocuri sinaite (bis Sf Gheorghe din Galaţi şi schitul Jitia) icircntemeiate de doi hagii (hagi Mihalache şi Iane hagiul) Poate că au realizat acest lucru după ce au ajuns la Sinai Biserica Sf Gheorghe din Galaţi a fost ridicată de hagi Mihalache icircn anul 1664100 Pentru toate aceste informaţii cf Istoria Romacircnilor vol V bdquoO epocă de icircnnoiri icircn spirit european (1601ndash17111716)rdquo Bucureşti 2003

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

121res I bull 1 bull 2009

cacircnd este rugat să mijlocească icircntre domnitor şi mama acestuia Mai multe motive (confiscarea unei părţi din avere de domnitorul Grigorie Ghica vinderea icircntre timp a altei părţi din avere pericolul de a se pierde o parte dar averea fraţilor domnitorului icircn cazul icircn care acesta şi-ar fi pierdut la racircndul său tronul) o obligau icircnsă pe postelniceasa Elena să icircntreprindă o nouă icircmpărţire a averii cuvenite fiilor săi (Drăghici Şerban Constantin Mihail Matei Iordache) Şerban Cantacuzino nu este de acord cu această icircmpărţire a posesiunilor părinteşti fapt ce provoacă repetate intervenţii ale mamei sale pe lacircngă patriarhul amintit Domnitorul la racircndul său roagă pe patriarh să obţină de la postelniceasa Elena actele primei icircmpărţiri icircnsă la 1 septembrie 1681 aceasta din urmă deja redacta testamentul cu noua distribuire a averii prin care cei doi fraţi mai mari Drăghici şi Şerban icircşi pierdeau o parte din moştenire pe motivul că erau deja bdquorealizaţi icircn viaţărdquo şi bdquocu toate cele necesarerdquo Icircnainte de a muri postelniceasa Elena a mai făcut un adaos la testamentul respectiv Patriarhul Dositei s-a distins prin cele două poziţii ale sale faţă de testament icircmpotrivire icircn timpul vieţii domnitorul Şerban şi susţinere după moartea acestuia Faptul că plecarea postelnicesei Elena spre Locurile Sfinte are loc icircn contextul noii icircmpărţiri a averii moştenite de la soţul ei reiese icircn mod evident şi dintr-un act icircntocmit de patriarhul Dositei icircn noiembrie 1686 bdquoşi după mulţi ani pe cacircnd era pregătită să vină să se icircnchine la Sfacircntul Mormacircnt a fost icircntrebată de Prea Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Dionisie care se afla icircn Vlahia despre administrarea averilor ei şi a răspuns că atacircta timp cacirct trăieşte vrea să fie stăpacircnă deplină iar după moartea ei copiii ei să icircmpartă totul icircn mod egal aşa cum mărturiseşte scrisoarea redactată cu propria macircnă de acelaşi patriarh şi astfel după moartea acesteia a primit fiecare frate ca parte şi avere a sa ceea ce i se cuvenea potrivit hotăracircrii tatălui lor şi icircmpărţirii mamei lor Mult mai tacircrziu a apărut din cer un oarecare testament schimbat ca unul făcut de ea mai tacircrziu pe cacircnd se afla icircn drum spre Ierusalim şi interzice Prealuminatului Domnitor al icircntregii Ungrovlahii şi fiu al ei Domnul Ioan Şerban Voevod moştenirea satelor acesteia şi ale soţului ei spunacircnd ca Luminăţia Sa să ia numai acele sate pe care aceasta le-a icircnsemnat icircntr-un document separat()rdquo101 Istoria testamentului celui nou nu se opreşte

101 Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων p 270 Patriarhul ecumenic Dionisie IV Mouselimes (1671ndash1673 1676ndash1679 aug 1682ndash10 mart 1683 1686ndash1687 1693ndash1694) era prieten şi rudă a Cantacuzinilor care icircl şi găzduiesc icircn Ţara Romacircnească ori de cacircte ori este nevoie Icircn 1679 a trimis pe Ioan Cariofil icircn Ţara Romacircnească care va convoca la Bucureşti (15 aprilie 1679) pe toţi ierarhii din ţară şi va icircnlătura din scaun pe mitropolitul Varlaam reinstalacircndu-l pe Teodosie ca mitropolit Icircn septembrie 1679 se afla la Bucureşti şi foarte probabil va rămacircne icircn Ţara Romacircnească pacircnă la reşezarea sa pe scaunul patriarhal icircn august 1682 A murit la 22 septembrie 1696 la Tacircrgovişte unde a şi fost icircngropat Atacirct Dionisie al Constantinopolului cacirct şi Ioan Cariofil sunt implicaţi icircn disputele sinaite Totodată cel pe

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

122

aici102

Ceea ce este foarte important icircn legătură cu acest pelerinaj la Sinai este faptul că icircncă o dată icircn cadrul relaţiilor romacircno-sinaite este creată o imagineoglindă sinaită icircn spaţiul romacircnesc103 Este vorba tocmai de ctitorirea Sinaiei icircn Munţii Bucegi după modelul Sinaiei din Munţii Egiptului104

care icircl scoate din scaun Mitropolitul Varlaam va ajunge icircn pelerinaj la Muntele Sinai102 Vezi mai pe larg Ἰωάννου Ντούρα Ὁ Δοσίθεος Ἱεροσολύμων pp 65-72103 bdquoŞi eu robul lui Dumnezeu cel mai mic Mihai Spătar Cantacuzino am luat pe Dumnezeu icircntru ajutor şi din toată virtutea şi din toată inima şi cu tot sufletul Şi cacirct ne-au fost putinţa nevoindu-mă nu din ceva al meu ci din cele cu care m-a miluit iarăşi prea bunul Dumnezeu şi Stăpacircn am zidit din temelie şi am icircnălţat un schitişor pe care l-am numit Sinaia după asemănarea Sinaei celei mari icircntru slava şi lauda lui Dumnezeu şi icircntru cinstea Adormirii Stăpacircnei noastre Maicii Sfinţiei Sale pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului (unde mai icircnaintea zidirii acestuia se aflau sihaştrii acolo la pustia aceasta şi neputacircnd trăi de tacirclhari de vreme ce pe acele vremi lăcaşurile tacirclharilor mai osebit de alte locuri acolo era) a fi zidirea aceasta sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii umbrire şi liman de odihnă şi de adăpostire ca să se jertfească Mieluşelul lui Dumnezeu cel curat acolo la acel loc unde fusese cuibul şi locaşul tacirclharilor mai icircnainte şi spre mai adevărata pază a sihaştrilor acelora şi a altora după dacircnşii ce pururi iubesc pustia am făcut şi chilioare cu zid icircmprejur pentru a lor odihnă şi pază avacircnd acest obicei ei icircntre dacircnşii de obşte unii a locui prin pădure icircn pustie afară alţii icircn monastioară spre paza şi posluşania sufletului ca aceea de prin pădure să vie să-şi ia hrana lor din locaşul acesta dumnezeiesc ce s-au făcut şi racircnduindu-se şi obiceiul monastioarei ace steia Sihăstreşte peste tot anul a nu macircnca dulce avacircnd dezlegare numai la praznicele cele icircmpărăteşti şi ale sfinţilor celor mari şi sacircmbetelor şi duminicilorrdquo (bdquoAşezămacircntul Spătarului Mihail Cantacuzino pentru Macircnăstirea Sinaia [15 oct 1694]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea Sinaia Ed Athena Bucureşti 2000 p 135-137) Alte informaţii despre ajungerea spătarului la Sinai aflăm dintr-un alt document bdquoCunoscacircnd dar că buna credinţă este de cacirct orice mai tare şi icircntru toate folositoare ca una ce făgăduieşte viaţa şi icircn acestă lume şi icircn cea viitoare căci pomul după rod se cunoaşte ştiind de asemenea că icircngerul Domnului sălăşluieşte icircmprejurul acelora care se tem de dacircnsul cuprins de Dumnezeiasca racircvnă s-a dat pre sine Domnului necruţacircnd nici viaţă nici bogăţie negacircndindu-se nici la necazuri nici la trudă nici la primejdiile hoţiilor şi a călătoriei ci preferacircnd mai presus de toată dragostea lui Dumnezeu rostea cuvintele proorocului psalmist laquoPrecum doreşte cerbul de isvoarele apelor aşa doreşte sufletul meu către Domnul cel puternic cel viu Cacircnd voi veni mă voi arăta icircnaintea feţei lui Dumnezeuraquo Deci intracircnd icircn această lungă icircngustă şi trudoasă călătorie a alergat spre icircnchinarea a sfintelor şi de Dumnezeu icircmblate locuri atacirct a celor din sfacircnta cetate Ierusalim şi de prin prejurei cum şi a veneratului Munte Sinai al căror făcacircndu-se prea cinstit icircnchinător şi povestindu-se ca icircnsuşi văzător al lor şi dobacircndind sfinţirea De atunci n-a icircncetat şi de a clădi şi locaşuri sfinte şi macircnăstiri icircnzestracircndu-le pre ele spre icircndestulare de a pururea şi icircnchinacircndu-le la Locurile Sfinterdquo (bdquoGramată a patriarhului Alexandriei Samuil [15 iun 1715]rdquo icircn N Măgureanu Macircnăstirea p 188-202)104 Cuvacircntul Sinaia era la vremea respectivă un echivalent pentru Sinai aşa cum icircnţelegem din diverse documente din epocă Amintim aici mai icircntacirci pasajele scripturistice bdquoMuntele Sinaii se afuma tot pentru căce Se pogoracircse Dumnezeu pre el icircn foc şi se suia fumul ca un fum de cuptoriu şi să minună tot norodul foarterdquo (Ieş XIX 18) [Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament tipărită icircntacircia oară la 1688 icircn timpul lui Şerban vodă Cantacuzino domnul Ţării Romacircneşti Bucureşti 1988 p 53] La fel bdquoŞi zise Moisi cătră Dumnezău laquoNu va putea norodul să să suie la muntele Sinaiei pentru că Tu Te-ai mărturisit noao zicacircndraquordquo (Ieş XIX 23) [Biblia p 53] Totodată cuvacircntul Sinaia apare şi icircn documentele vremii cum se icircntacircmplă spre exemplu icircntr-un act din 18 iulie 1652 [= 7160]

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

123

Pacircrvu Mutu zugrav de casă al Cantacuzinilor atacirct de legaţi de Sinai şi al ctitoriilor acestora ajunse şi ele icircn cea mai mare parte metocuri la Sinai s-a călugărit spre sfacircrşitul vieţii după ce a realizat o călătorie la Locurile Sfinte Foarte probabil să fi ajuns şi el la Sinai ţinacircnd cont că la icircntoarcerea din călătoria sa s-a stabilit icircntr-o mănăstire sinaită105

Ioan (Ioanichie) Vladislavlievici106 mitropolitul ortodox al Timişoarei solicită autorităţilor austriece la data de 21 septembrie 1723 permisiunea de a efectua un pelerinaj la Locurile Sfinte menţionează cu precădere Sinaiul

bdquoIcircnalt Consiliu Aulic de Război preaicircndurători domni Icircntrucacirct lo-cu rile sfinte ale Muntelui Sinai şi Ierusalimului sunt icircnchinate cul-tului creştin se cuvine ca făgăduielile evlavioase făcute potrivit icircnvăţăturii creştineşti pentru alinarea necazurilor omeneşti să fie

icircn care Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti este numită bdquoMănăstirea Sinaia din Bucureştirdquo (Arhivele Naţionale ale Romacircniei Doc ist DCXXIII63 rezumat icircn Catalogul Documentelor Ţării Romacircneşti vol VII 1650ndash1653 icircntocmit de Marcel-Dumitru Ciucă Silvia Vătafu-Găitan Melentina Bacirczgan Bucureşti 1999 p 261-262 nr 751) Este adevărat că pentru acelaşi termen mai icircntacirclnim şi alte variante sub influenţa originalului grecesc sau ebraic bdquoIară icircn a treia lună a ieşacircrii fiilor lui Israil den pămacircntul Eghipetului icircn ziua aceasta au venit la pustiiul Sinardquo (Ieş XIX 1) [Biblia p 52] bdquoŞi fu a treaia zi fiind de cătră macircnicate să făcură glasuri şi fulgere şi nori icircntunecoşi pre muntele Sina glasul tracircmbiţii răsuna tare şi să spăimacircntă tot norodul cel den tabărărdquo (Ieş XIX 16) [Biblia p 53] bdquoŞi să rădică toată adunarea fiilor lui Israil de la pustiiul Sin după taberele lor pren cuvacircntul Domnului şi să tăbăracircră la Rafidinrdquo (Ieş XVII 1) [Biblia p 51] Icircn tot cazul pentru localitatea din Bucegi s-a impus se pare varianta cea mai uzitată şi conservată de documente105 bdquoNumărul călugărilor şi al credincioşilor romacircni care cercetau Ierusalimul şi Ţara Sfacircntă a fost icircn continuă creştere Astfel după 1718 a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte cu doi dintre fiii săi cunoscutul zugrav Pacircrvu Mutu (1657ndash1735) cel care a icircmpodobit ctitoriile Cantacuzinilor Cotroceni Mărgineni Filipeşti Tacircrg Filipeştii de Pădure Măgureni Adormirea din Racircmnicu Sărat şa După reicircntoarcere s-a călugărit la Mărgineni sub numele de Pafnutie (1724) apoi a icircmbrăcat marea schimă monahală la schitul Robaia-Argeş unde a şi murit icircn 1735rdquo (M Păcurariu bdquoLegăturile bisericeşti ale romacircnilor cu Ţara Sfacircntărdquo p 85)106 Este hirotonit episcop al Timişoarei de patriarhul sacircrb Moise Raiovici icircn decembrie 1713 Atunci cacircnd icircn 1716 are loc războiul austro-turc şi Timişoara era asediată de generalul austriac Eugeniu de Savoya icircmpreună cu primarul cetăţii (Nicolae Muntean) şi cu cacircţiva locuitori ai Timişoarei icircn icircnţelegere cu majoritatea locuitorilor de aici a trecut icircn tabăra austriacă indicacircnd comandanţilor austrieci punctele slabe ale cetăţii A fost arestat de turci şi eliberat de austrieci care au cucerit oraşul Ca răsplată pentru serviciile aduse icircn 1717 austriecii au dat episcopului romacircn o pădure lacircngă Timişoara apoi după tratatul de pace de la Pasarowitz (21 iulie 1718) Banatul revenind Austriei episcopul Ioanichie a fost recunoscut şi confirmat de Curtea de la Viena Icircn februarie 1726 sinodul Bisericii sacircrbe de care depindea episcopia Timişoarei a trimis ca ajutor icircnaintatului icircn vacircrstă episcop Ioanichie pe episcopul Nicolae Dimitrievici al Caransebeşului care a şi preluat scaunul episcopal după 8 octombrie 1727 cacircnd Vladislavlievici a murit (M Păcurariu Istoria Bisericii p 503 505 I D Suciu Monografia Mitropoliei Banatului Timişoara p 34-37) La Timişoara a fost şi un metoc sinait dacă este să ţinem cont de ceea ce ne spune o informaţie din codicele sinait 2198 f 331 (Κ Ἀμάντου Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα p 87)

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

124

duse la icircndeplinire Astfel făgăduind eu icircncă cu şase ani icircn urmă pe cacircnd slăvita cetate a Timişoarei era supusă jugului şi turbării turcilor fiind icircmpresurată de oştile cele biruitoare ale Majestăţii Sale Chesaro-Crăieşti iar eu eram icircn temniţa nelegiuită a turcilor precum şi iarăşi anul trecut fiind icircn grea boală a trupului cum că voi cerceta locurile legii celei sfinte ci neputacircnd eu face aceasta fără de pasuşurile Icircnaltului Consiliu Aulic de Război ale domnilor celor preaicircndurători am socotit că se cade a mă ruga cu supunere de Icircnaltul Consiliu Aulic de Război ca să-mi dea pasuşurile pentru a-mi putea icircndeplini făgăduinţa aşa ca să pot pleca şi mă icircntoarce slobod netăgăduindu-mi-le pentru care icircnaltă milostivire nu voi lipsi a mă ruga la amintitele locuri sfinte de măritul Dumnezeu pentru sănătatea Icircnaltului Consiliu Aulic de Război şi pentru binecuvacircntarea veşnică a Augustei Case de Austria Al Icircnaltului Consiliu Aulic de Război al domnilor mei preaicircndurători preasupus slujitor Ioan Vladislavievici episcop de rit grecesc al Timişoareirdquo 107

Este posibil să fi reuşit obţinerea plecării la Muntele Sinai Sigură este icircnsă plecarea la Mănăstirea Sinai unde icircşi avea metania a episcopului Antim al Buzăului (1753ndash1756) silit icircn 1757 să demisioneze108 Trimis stareţ la Mărgineni (metoc sinait) icircn 1742 reface acest lăcaş monahal care suferise gra ve avarii din cauza cutremurelor Iată ce ne spune manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romacircne icircn legătură cu plecarea lui de la conducerea Episcopiei Buzăului

bdquoDupă o păstorire de aproximativ trei ani a fost nevoit să facă paretisis din scaunul vlădicesc La 31 august 1756 s-a icircntrunit la Bucureşti un sinod icircn frunte cu mitropolitul Filaret Mihalitzis icircmpreună cu alţi şase arhierei titulari greci şi cu episcopul Grigorie Socoteanu al Racircmnicului care au luat icircn cercetare cazul episcopului de Buzău Cei prezenţi au icircntocmit un lung raport icircn romacircneşte icircn care erau consemnate toate abaterile lui Antim precum şi pedepsele prevăzute de canoane pentru acestea Pe baza icircnvinuirilor din raportul respectiv ndash desigur cu icircncuviinţarea domnitorului Constantin Mavrocordat ndash

107 I D Suciu R Constantinescu Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului Timişoara 1980 p 159-161 doc 81 Textul original este icircn limba latină I D Suciu R Constantinescu dau trimitere icircn legătură cu acest document la Sremski Karlovici Arhiv Vojvodine Fond Mitropolijsko-Patrijaršiski A nr 441723 (Bucureşti Arh St Microfilme Iugoslavia rola 11 cadre 150-152 şi rola 105 cadre 126-127)108 I-V Leb bdquoLegăturilerdquo p 105 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

125

a fost chemat icircn faţa soborului de judecată pe care l-am pomenit mai sus Icircn această situaţie bdquosocotind că nu va putea sta icircmpotrivărdquo Antim nu s-a prezentat la judecată ci bdquodintr-a luişi bună voe şi priiminţă s-au lăsat de episcopiehelliprdquo Se vede că abaterile erau reale de vreme ce şapte ierarhi de neam grec ndash cu icircncuviinţarea unui domn grec ndash au icircnlăturat din scaun pe conaţional Antim s-a retras la Macircnăstirea Sfacircnta Ecaterina din Muntele Sinai de unde se placircngea ndash fără rezultat ndash patriarhului Matei Psaltul al Alexandriei unui fost vizir şi reprezentantului (capuchehaia) lui Constantin Mavrocordat la Poartă Icircn felul acesta Episcopia Buzăului a scăpat de nevrednicul Antim ajuns pe scaunul vlădicesc icircmpotriva voinţei clerului şi credincioşilorrdquo109

Filaret Mihalitzis şi el fost episcop al Buzăului (1748ndash1753) chiar icircnaintea lui Antim grec de neam fusese stareţ al Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti (şi ea metoc sinait) Aşadar cei doi cu metanie la Sinai este posibil să fi avut anumite neicircnţelegeri icircncă din timpul icircn care conduseseră cele două mari metocuri sinaite din Ţara Romacircnească (cel de-al treilea şi ultim mare metoc fiind Mănăstirea Racircmnicul Sărat) Antim ocupă un loc important icircn istoria Mănăstirii Mărgineni fiind considerat al doilea ctitor al ei Nu ştim cărui fapt se datorează icircndepărtarea sa de la Buzău110

Un alt pelerin la Sinai Hagi Nicolau111 era din Craiova Tatăl său Nicola fiul lui Coicea bulgar din Tetova a venit icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1786 Potrivit icircnsemnărilor autografe din catastihul lăsat negustor şi hagiu la Sfintele Locuri Hagi Nicolau se autosemnează Marin Abagiu fiul lui Nicola Abagiu mai tacircrziu semnează Hagi Marin Nicolovici De aici numele de Nicolau Pacircnă icircn anul 1865 hagiul nostru icircnsemnează icircn catastihul său pe toţi cei care răposează din familia lui O icircnsemnare a unei alte macircini notează bdquo1866 Martiu 5 Sacircmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatăl nostru Hagi M Nicolau şi icircnmormacircntat la 6 Martiu la Biserica Sfacircntului George Veciurdquo112 Hagi

109 M Păcurariu Istoria Bisericii II p 440-441110 Mai multe amănunte despre Antim icircntr-un studiu pe care icircl pregătim spre publicare referitor la metocurile sinaite din Ţările Romacircne111 bdquoDin prima jumătate a secolului al XIX-lea avem scurtele note de călătorie ale negustorului craiovean Hagi Nicolau (publicate de C S Nicolăescu-Plopşor icircn revista Arhivele Olteniei nr 24 din 1926 sub titlul bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo şi extras Scrisul Romacircnesc Craiova 15 p) Hagi Nicolau a călătorit icircn total 13 luni şi 12 zile vizitacircnd Muntele Athos Palestina şi Muntele Sinai Cairo Cipru Constantinopol icircnapoindu-se apoi pe mare la Galaţi Călătoria a fost anevoioasă şi costisitoare dar Nicolau ştiind greceşte şi probabil puţin turceşte s-a descurcat bine pacircnă la urmă avacircnd ce povesti urmaşilor pacircnă la sfacircrşitul vieţiiraquo (M Beza Urme p 31)rdquo (Al A Botez Pelerini p 277)112 C S Nicolăescu-Plopşor bdquoCălătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinterdquo icircn Arhivele

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

126

Nicolau pleacă din Ţara Romacircnească la data de 5 iunie 1835 şi ajunge la Sfacircntul Munte Athos la data de 28 iunie De acolo după 50 de zile se duce la Ierusalim pornind din Mănăstirea Vatoped cu o corabie care mai găzduia icircncă 32 de persoane Trece prin Patmos Rodos Cipru Iafa şi ajunge la Ierusalim la 1 octombrie După ce vizitează locurile de icircnchinare din Palestina pleacă la Sinai

bdquoşi amicirc plecaticirc dela eruşalimicirc la sfacircnta sinaie 1835 ianarie 8 şi amicirc mersicirc doo zile pacircnă la gaza pă cătacircri şi amicirc şizuticirc doo zele la gaza şi amicirc plecaticirc dela gaza pă cămile şi amicirc mers doo zile picircna la sueşicirc toticirc pă năsacircpi şi dela sueşi am luat alte cămile şi amicirc mersicirc pacircnă la sinaie şapte zile toticirc pentre munţi picircna la sficircnta sinaie şi amicirc şezuticirc la sficircnta sinaie soosprezece zile şi amicirc mersicirc la montele onde au luaticirc moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este o besericuţă mica şi amicirc fosticirc icircn monte onde au fosticirc sficircnta caterina tre sute de anicirc şi cacircndicirc au luaticirco pă sfacircnta s-au rădicaticirc peatra icircn locu sfacircntei şi cacircndicirc au luaticirc pe sfacircnta dinicirc munte mergacircndicirc cu sfacircnta şi venindicirc pacircnă la calea jumătate şi punicircndo josicirc leau veniticirc sete la părinţi şi apa nu erea aşa lacircngă onicirc munte drepticirc icircn susicirc şi văzură că se scalda o prepeliţa la o gropiţă lacircngă muntele cu apa ca la 4 oca de apa este icircn gropiţa şi păoră părinţi de să potoliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi nu scade poţi nu nu ei on anicirc adaogă mai multă şi sfacircnta este icircn cuciocicirc de marmură şi amicirc fosticirc la pesteră sfacircntulicirc ioanicirc onde au tălmăciticirc sfinta vangelie şi este peatra onde au dat moise cu toeagu de au curs apa de au adăpaticirc pă ovreii şi amicirc fosticirc şi la colipa lu aronicirc fratele lu moisi icircn macircnăşti şi icircn macircnăştire sfacircntului sacircnai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile loricirc şe macircnăştirea este icircngrădita cu zacirct mare şi nalt ca şapte stacircnjacircni şi porta nu are şi oameni itra cu macara de sue dinicirc pricina răutăţi şi are grădina frumoasa şi are schituricirc toticirc cu grădini şi păzescicirc arapi şi amicirc plecaticirc amicirc mersicirc trei zile pacircnă la marea roşie este o beserică toticirc sfacircntol sacircnai şi amicirc dacircormiticirc acolo şi amicirc itraticirc icircntr-u grădina cu finici şi cu izvoare de apa şi amicirc ajunsicirc sara la o biserica onde toaca icircn pămacircnticirc icircn monte de să aude şi de acolo amicirc mersicirc toticirc pă lacircnga marea roşie pacircnă la sueşi şi de acolordquo113

Drumul de icircntoarcere a respectat următorul traseu Egipt Ierusalim Iafa Mira Lichiei Cipru (5 zile) Constantinopol (20 de zile) şi Galaţi A rămas

Olteniei 241926 p 102113 Ibidem p 105

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

127

la Bucureşti 5 zile şi s-a icircntors la Craiova după o călătorie de 13 luni şi 12 zile după cum mărturiseşte

bdquoE Hagi Ivanciu să mergem şi la sinae cu toate că nu ne ajunge bani că călugări sacircnt dă fel cam sacircraci dar tot ne trimite cele trebuincioase icircnpăratu cetilor călugăreşti prin dumneavoastră Icircntacirci plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3 zile pacircnă la oraşul ce să chiamă gaza acolo sacircnt lămacirci multe curmale multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da acolo am luat alte cămile şi am mers 10 zile pacircnă la şuvefu care este ocolit cu marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic avacircnd dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte cămile şi am mers 7 zile pacircnă la Macircnăstire la sinae acolo sacircnt multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de număr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă acolo este drumu şi am venit icircncă trei zile şi iată şi iată egipetul apoi am plecat şi am venit 10 zile pacircnă la ierusalimrdquo114

Aşa cum reiese din această icircnsemnare Hagi Nicolau a avut icircnsoţitor la Locurile Sfinte şi Sinai pe Hagi Ivanciu

Ieromonahul Dionisie din Ţara Romacircnească merge pentru icircnchinare la Muntele Sinai unde a rămas timp de şapte luni115 Nu avem alte informaţii despre el şi călătoria sa la Sinai Icircn schimb Ieromonahul Anania Melega116 icircşi publică icircn 1869 notele călătoriei făcute prin anul 1868 la Constantinopol Ţara Sfacircntă Muntele Sinai Rait şi Cairo117 Alături de aceştia aflăm că Moşul Gheorghe Lazăr (1846-1916) cunoscut a mediului monahal şi laic din a doua jumătate a secolului XIX din Moldova un adevărat pelerin romacircn s-a nevoit icircntre anii 1884-1885 icircn locurile din pustiul Iordanului şi icircn icircmprejurimile Sinaiului După aceea a stat un an şi jumătate la Muntele Athos după care s-a icircntors icircn ţară punacircndu-şi icircn racircnduială familia Sfacircrşitul vieţii l-a petrecut

114 Ibidem p 110115 bdquoἛτερος Ἱερομόναχος ὀνομαζόμενος Διονύσιος πατρίς του Βλαχία ἦλθε πρὸς προσκύνησιν καὶ διέτριψε μῆνας ἑπτάrdquo (apud Κ Ν Παπαμιχαλόπουλου Ἡ Μονὴ τοῦ Ὅρους Σινᾶ Ἀθῆναι 1932 p 142)116 bdquoIeromonahul Anania Melega face şi el un pelerinaj la locurile sfinte (despre activitatea lui scrie Pr V Pocitan ltIeromonahul Anania Melegagt BOR ianuarie 1929) face o expunere asupra istoricului oraşului sfacircnt după ltIosif Flaviegt ca şi despre cucerirea Constantinopolului de turci Afară de Palestina Anania Melega a mai vizitat Macircnăstirea Muntelui Sinai Raitul şi Cairo Cartea lui se intitulează ltFragment istoric asupra ultimei distrucţii a Sacircntei Cetăţi a Ierusalimului şi capitularea Vizantei Roma Nouă acum Constantinopole Un volum icircn trei părţi Ilustrată cu tabloul capitalei Ierusalimului şi vederea Sfacircntului Mormacircnt după cum esistă icircn timpul prezentgt Bucureşti 1869 283p 2330rdquo (Al A Botez Pelerini p 278)117 M Păcurariu Istoria Bisericii III p 372

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

128

pelegrinacircnd mănăstirilerile din Moldova Era originar din comuna Şugag (jud Alba) şi la 24 de ani s-a căsătorit118

Arhimandritul Nifon stareţul Mănăstirii Sinaia (jud Prahova) face şi el un pelerinaj la Sinai icircn luna ianuarie a anului 1896 icircmpreună cu stareţul Mănăstirii Ghighiu părintele arhimandrit Juvenalie119 Icircn lucrarea publicată la icircntoarcere aminteşte inclusiv modul icircn care a ajuns la Sinai120 De asemenea descrie amănunţit tribul beduin aflat icircn slujba Mănăstirii ceea ce dovedeşte că a avut răgazul cunoaşterii sau informării asupra obiceiurilor şi felului lor de trai Ajungacircnd icircn altarul bisericii observă că una dintre bdquoevangheliirdquo era donaţie a icircmpăratului Justinian121 Ne mai dă şi alte informaţii

bdquoBiserica mai posedă afară de acestea icircncă şase paraclise icircn interiorul ei iar numărul total al paracliselor din Macircnăstire este de 14 din acestea unul icircn onoarea Sf Apostoli este făcut şi icircnzestrat de Constantin Bracircncoveanul domnitorul Ţării Romacircnesci al cărui portret icircn oleiu făcut icircn mărime naturală se găseşte icircn Biblioteca Macircnăstirei avacircnd pe el data 1695rdquo122

Mai aminteşte şi de existenţa unei hărţi vechi a Ţărilor Romacircne folosită cu siguranţă de călugării sinaiţi ca ghid pentru a ajunge la domeniile ce le aveau icircn administrare123 Stareţul Sinaiei din Romacircnia era conştient

118 Ierom I Bălan Pateric romacircnesc ce cuprinde viaţa şi cuvintele unor sfinţi şi cuvioşi părinţi ce s-au nevoit icircn macircnăstirile romacircneşti (secolele IVndashXX) Galaţi 21990 p 506-514119 Arhim Nifon O călătorie prin Occident la Egipet Munţii Sinai şi Ierusalim tipărită cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit Juvenalie stareţul Sf Macircnăstiri Ghighiu Ploieşti 1896 Icircn această lucrare de altfel de mică dimensiune el icircncearcă să surprindă realităţile sinaite din mai multe perspective privire generală masivul muntos clima animale sălbatice populaţia etc120 bdquoSosind la Raifto am tras de-a dreptul la metocul Macircnăstirei Sinaia unde printr-o fericită icircntacircmplare am găsit şi pe egumenul Diomed dichiul Macircnăstireihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 77) Cunoaşte chiar anumite lucruri mai de amănunt din istoria macircnăstirii bdquoDupă secolul al 5-lea icircnsă monahii dacircndu-se la eresia monofisită icircşi atraseră trăsnetul Bisericei şi Justinian icirci combătu sau deschis expulsacircndu-i milităresce sau indirect opunacircndu-le o comunitate rivală El ridică la picioarele lui Safsafeh pe locul turnului ridicat de icircmpărăteasa Elena icircn onoarea Sf Ecaterina de Alexandria o monastire care să perpetueze memoria Sfintei icircn aceste locuri dar al cărui scop principal fu de a atrage acolo pe monahii creştini care nu găseau mai mult la Faran o protecţiune suficientă contra beduinilorrdquo (Arhim Nifon O călătorie p 73)121 Ibidem p 80122 Ibidem p 81123 bdquoAici (icircn bibliotecă nn) am putut observa o hartă veche a ţărilor Romacircne şi Moldova icircn limba greacă avacircnd figura unui Domnitor şi marca ambelor ţări vulturul icircn dreapta iar capul de zimbru icircn stacircnga de asemenea şi portretul lui Bracircncoveanu despre care am pomenit mai sushelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 85)

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

129

bineicircnţeles de legătura cu Sinaiul biblic şi de similitudinea onomastică124 Icircn final spune bdquoDe mă urc pe munţii Sinaii din ţara noastră deodată apar icircn minte-mi posiţiunile magnifice dar severe ale celor mai icircnalte piscuri arse de soare şi bătute de vacircnt din munţii Sinaii din Arabia pietroasărdquo125

Pelerini romacircni la Muntele Sinai icircn secolul XX

Neicircndoielnic un capitol aparte icircl constituie pelerinajul romacircnilor la Sinai icircn perioada antecontemporană şi contemporană Pentru icircnceput icircntacirclnim pe Profesorul G Raşcu de la Seminarul Teologic din Chişinău care face o călătorie la Sinai icircn jurul anului 1917126 Icircn relatarea acestui pelerinaj precizează că este mai uşor să ajungi la Ierusalim decacirct la Sinai pe de-o parte din pricina dificultăţii drumului care se scurge prin pustiul obositor pe de alta datorită obligativităţii scrisorilor de recomandare din partea consulatului egiptean fără de care nu poţi intra icircn Mănăstire127 Icircn ceea ce priveşte drumul de la Suez la Sinai şi icircnapoi la Alexandria autorul nostru spune

bdquoIcircn Suez s-a format caravana de cămile pentru cei 19 pelerini ruşi greci şi copţi Eu eram singurul Romacircn Aveam un dragoman icircnsoţit de mai mulţi Beduini uscaţi negri şi nervoşi Am mers 4 zile cacircte 18 ore din 24 parcurgacircnd peste 200 km prin deşert şi urcacircnd necontenit tot mai sus la munte La Macircnăstire am stat numai 2 zile după care ne-am scoboracirct călare pe asini la Tor ndash mic port la marea Roşie De acolo cu un vaporaş englez am urcat golful mării pacircnă la Suez de unde cu trenul am ajuns direct la Alexandria cacircnd vaporul romacircnesc era gata de plecarerdquo128

124 bdquope unul din cele mai icircnalte piscuri ale munţilor Sinaiahelliprdquo bdquohellipşi vacircrful Sinaiahelliprdquo bdquohellippiscul sau vacircrful munţilor Sinaiihelliprdquo (Arhim Nifon O călătorie p 83) Vedem o dată icircn plus co-relativul Sinaia pentru Sinai125 Arhim Nifon O călătorie p 108126 G Raşcu O călătorie la macircnăstirea Sinai Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Chişinău 1937127 bdquoPe atunci ca şi astăzi era mai uşor a merge icircn pelerinaj la Mormacircntul Domnului decacirct la Macircnăstirea de pe Muntele Sinai care nu de mult aparţine Egiptului Vapoarele noastre te duc pacircnă la Alexandria iar de acolo cu trenul poţi veni comod pacircnă la Suez Trebuie icircnsă mai icircntacirci să capeţi scrisoare de recomandaţie de la arhiepiscopul Macircnăstirii care icircşi are reşedinţa icircn Cairo la mitoc Acolo nu te poţi prezenta decacirct cu scrisori de acreditare din partea consulatului egiptean Fără aceste hacircrtii pecetluite te expui a face un drum lung şi obositor şi a rămacircnea icircn afara zidurilor de cetate fără a ţi se permite a vizita sfacircntul locaş creştin ortodox şi menţinut atacirct de bine timp de veacuri icircn mijlocul lumii musulmane ostile mulţumită altitudinii şi deşertuluirdquo (G Raşcu O călătorie p 3)128 Ibidem p 3-4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

130

Ne dă şi amănunte ale drumului pacircnă la Sinai icircn caravană

bdquoCămilele icircnşirate una cacircte una cu şei de lemn acoperite cu covoare şi pacircnză de cort mergeau automat printre dune de nisip şi stacircnci goale Este mai bine să nu exciţi animalul ca să meargă icircn pas normal căci nimic nu este mai chinuitor decacirct să călătoreşti pe o cămilă cacircnd galopează lthellipgt Macircncam numai de două ori pe zi dimineaţa icircnainte de plecare şi seara tacircrziu la popas orez fiert banane curmale şi ceai Pe cap purtam pălării de paie acoperite cu pacircnză albă Adeseori am văzut gazele sprintene şi răbdătoare de sete iar noaptea ne alungau somnul urletele sinistre ale hienelor şi şacalilor Căldura solului se pierdea repede prin radiaţie astfel că toată noaptea aveam grijă să ne icircnvelim bine sub cuverturi din care adesea scuturau cu scacircrbă şopacircrle respingătoare galbenerdquo129

Icircntacirclnirea cu beduinii se dovedeşte a fi un spectacol minunat130 iar verificarea dinaintea intrării icircn Mănăstire este lungă şi obositoare131 De asemenea se minunează la aflarea faptului că aici iarna ninge sau că apa este scoasă de la mari adacircncimi Dă şi detalii din interiorul Mănăstirii aflată la 1528 m altitudine132

bdquoNe apropiem de cavoul icircn marmură albă cu patru coloane unde se află cele două racle de argint donate de ţarii Rusiei pentru moaştele Sf Ecaterina din Alexandria Prin capacele deschise vedem veşminte brodate cu fire de aur cari acoperă corpul icircnchipuit al sfintei bătut icircn rubine email şi smaralde ndash toate donaţii ale icircmpărătesei Ecaterina Moaştele au fost furate de catolici şi nu a mai rămas decacirct capul cu o coroană precum şi o macircnă uscatărdquo133

Totodată vorbeşte despre regimul alimentar al monahilor de acolo şi

129 Ibidem p 6-7130 bdquoO sumedenie de Beduini icircmbrăcaţi icircn zdrenţe uscaţi ca mumiile şi icircnarmaţi cu iatagane ne icircnconjoară Descălecarăm şi privirăm decorul minunatrdquo (G Raşcu O călătorie p 8)131 bdquoMai icircntacirci ni srsquoau urcat hacircrtiile apoi bagajele şi la urmă (cacircnd apăruseră stelele şi pierduserăm răbdarea) ni srsquoa dat drumul şi nouă pelerinilor Beduinii trăiesc afară icircn corturi şi li se distribuie pacircine de trei ori pe săptămacircnă Personal am fost introdus icircntr-o chilie micuţă de piatră cu vederea spre răsărit şi cu zidurile groase de peste un metru Icircntr-un colţ ardea o candelă sub o iconiţă iar pe pereţi se descifrau numeroase iscălituri şi maximerdquo (G Raşcu O călătorie p 8)132 Ibidem p 8133 Ibidem p 10

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

131res I bull 1 bull 2009

modul icircn care sunt trataţi pelerinii

bdquoCălugării mănacircncă icircn linişte supă de legume cu pacircine şi beau ceai cu rachiu de curmale Carne nu se consumă niciodată Seara fiecare mănacircncă dacă simte nevoia icircn chilia lui Ni se serveşte şi nouă pelerinilor cafea aromată icircn ceşti arabe Un călugăr icircntr-un amvon citeşte tot timpul icircn greceşte Aerul curat şi regimul alimentar a dat icircntotdeauna monahilor o sănătate de oţelrdquo134

După masa de pracircnz

bdquoVizitarăm grădina călugărilor un pătrat vecin cu Macircnăstirea dar cu ziduri mai scunde Este o minune de răbdare omenească o adevărată oază artificială Curmali portocali lămacirci viţă de vie cereale legume toate udate cu apă din facircntacircna care nu seacă niciodată Icircn caz de pericol un tunel subteran comunică cu Macircnăstirea pentru refugiul călugărilor Vedem cacircini cocoşi iar prin Macircnăstire am icircntacirclnit şi pisicirdquo135

A doua zi are loc urcarea pe munte pe cele 3000 de trepte bdquoicircn majoritate stricaterdquo136 Relatacircnd fiecare parte a călătoriei pe care a făcut-o la Sinai vizitarea Mănăstirii şi urcarea pe munte putem schiţa momentele principale ale sejurului de 2 zile din incinta Mănăstirii momente probabil comune şirului de pelerini care veaneau aici Astfel icircn a) prima zi ndash dimineaţa trezirea gustarea de dimineaţă participarea la slujbă icircnchinarea la moaştele Sf Ecaterina vizitarea bisericii şi a paraclisului Rugului Aprins vizitarea clopotniţei pracircnzul la trapeză vizitarea bibliotecii ndash după-amiaza vizitarea grădinii a cimitirului şi a celorlalte părţi ale Mănăstirii ndash seara cafea şi discuţii cu monahii culcarea devreme pentru drumul de a doua zi137 b) a doua zi trezirea dimineaţa de vreme urcarea pe Sfacircntul Munte138 icircntoarcerea pe icircnserate icircn Mănăstire139 c) a treia zi ndash părăsirea Mănăstirii Un amănunt

134 Ibidem p 10135 Ibidem p 12-13136 bdquoLa ora 4 eram deja afară din macircnăstire pe un frig pătrunzător lthellipgtrdquo (G Raşcu O călătorie p 13)137 bdquoSeara icircn faţa cacirctorva cafele fumegacircnde discutarăm cu călugării () Ne culcarăm devreme căci a doua zi trebuia să ne sculăm cu noaptea icircn cap pentru ascensiunea obositoare la piscul lui Moisi (2292m)rdquo (G Raşcu O călătorie p 13)138 Ibidem p 13139 bdquoPe icircnserate zdrobiţi de oboseala chinuitoare a gimnasticei de genunchi am intrat din nou icircn incinta macircnăstirii A doua zi trebuia să plecăm spre ţarărdquo (G Raşcu O călătorie p 14)

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

132

de consemnat pentru seara dinaintea plecării a fost următorul

bdquoIcircnainte de culcare descifrai cu ajutorul unui călugăr grec o inscripţie din 1756 scrisă pe firida candelei de un pelerin care atacirct mrsquoa impresionat că am ales-o ca deviză pentru icircntreaga mea viaţă laquoTot ce faci pentru tine moare odată cu tine numai ce faci pentru alţii aceea rămacircneraquordquo140

Icircntre anii 1900ndash1935 o catagrafie a Mănăstirii Sinai menţionează şi un romacircn printre alţi 1246 de pelerini care au vizitat Mănăstirea Şi la această dată majoritatea pelerinilor era alcătuită din francezi englezi greci şi chiar americani141 Nu ştim dacă acesta era Prof G Raşcu sau Orest Tafrali filolog şi istoric (bizantinolog) romacircn142 ajuns icircn 1913 icircntr-o expediţie ştiinţifică la Sinai Rezultatul acesteia a fost concretizat icircn lucrarea Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines143 Marcu Beza (1882ndash1949) este icircnsă din timpurile moderne persoana (de origine romacircnă) cea mai apropiată de Sinai El a reuşit să pătrundă icircn arhiva sinaită privilegiu neicircntacirclnit de romacircnii din timpurile de azi Lucrările scrise icircn urma călătoriilor la Sinai contează pentru noi ca izvoare istorice importante A avut posibilitatea să ajungă acolo ajutat fiind şi de poziţia sa politică şi chiar etnică (macedo-romacircn) icircnsă a deţinut şi instrumentele de lucru necesare care i-au permis citirea manuscriselor documentelor şi icircnsemnărilor icircntacirclnite M Beza nu numai că vizitează Mănă-stirea dar urcă şi pe Munte aşa cum vedem din fotografiile prezentate icircn lucrările sale AlA Botez vizitează şi el Mănăstirea aşa cum icircnţelegem din

140 G Raşcu O călătorie p 14141 Iată numărul pelerinilor icircn ordine descrescătoare 251 francezi (28) 174 englezi (19) 153 egipteni (17) 95 greci (11) 86 americani (10) 47 germani (5) 17 italieni 14 ruşi 14 arabi 6 iugoslavi 5 elveţieni 5 belgieni 5 finlandezi 4 spanioli 3 olandezi 3 austrieci 3 persani 2 danezi 2 suedezi 2 australieni 2 sirieni 2 polonezi 2 armeni 2 evrei 1 cehoslovac 1 romacircn 1 japonez 1 neerlandez Total 1247 persoane (Sinaiuml hier p 207 A Serra Pellegrinaggio al Monte Sinai p 6)142 A trăit icircntre 1876ndash1937 fiind unul dintre icircntemeietorii Bizantinologiei ca ştiinţă icircn Romacircnia Născut icircn Tulcea a studiat la Bucureşti Sorbona Paris etc dezvoltacircnd o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică A susţinut la Paris sub icircndrumarea ştiinţifică a lui Charles Diehl teza de doctorat cu titlul Theacutessalonique au quatorziegraveme siegravecle urmată de alte lucrări precum Topographie de Theacutessalonique (1913) Theacutessalonique des origines au XIVe siegravecle (1919) Activacircnd la Bucureşti Iaşi şi Paris a icircntemeiat mai multe instituţii de cultură143 Meacutelanges drsquoArcheacuteologie et drsquoEacutepigraphie Byzantines (1 Sur la date de lrsquoEacuteglise et des mosaiumlques de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 2 Sur les reacuteparations faites au VIIe siegravecle agrave lrsquoEacuteglise de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 3 La Tribelon de Saint-Deacutemeacutetrius de Salonique ndash 4 Les monuments romains drsquoapregraves les publications reacutecentes ndash 5 Inscriptions chreacutetiens du Sinaiuml) Libraire P Geuthner Paris 1913

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

133

scurta icircnsemnare lăsată144 icircn care icircnsă nu ne spune anul acestei călătorii A stat aici cinci zile timp icircn care a urcat şi pe munte acolo unde s-au dat cele zece porunci lui Moise De asemenea el ne aminteşte existenţa a doi călugări romacircni aici de la care icircşi ia rămas bun la plecare Icircnainte de primul război mondial ajunge la Sinai şi arhim Calist Ialomiţeanul145 apoi dintre cei mai cunoscuţi Arhim Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan Aceştia din urmă au realizat călătoria (1974) icircmpreună cu un grup de pelerini ajungacircnd la Ierusalim Sinai şi Athos Etapele parcurse sunt icircnsemnate icircn lucrarea tipărită cu titlul Mărturii romacircneşti la Locurile Sfinte Au ajuns la Sinai pe calea Ierusalim Betleem Hebron Berşeba Dimona portul Eilat colonia Dahab Sinai (o distanţă de 600 km) Tot printr-o lucrare tipărită se finalizează şi călătoria la Sinai a lui V Cacircndea alături de C Simionescu146 Un alt bdquopelerinrdquo de origine romacircnă la Muntele Sinai lăsacircndu-ne şi el mai multe studii pacircnă icircn prezent147 este Andrei Popescu-Belis

Pelerinajul romacircnilor la Sinai nu se opreşte bineicircnţeles aici Multe alte mărturii s-au pierdut icircn vreme sau icircşi aşteaptă punerea icircn lumină Avem spre exmplu indicii ale ajungerii aici şi a creştinilor din Basarabia uneori pe post de traducători pentru pelerinii de limbă slavă148 Mărturii de altă na tură sprijină pelerinajul romacircnilor la locurile sfinte ale Sinaiului decrete icircmpărăteşti149

144 Al A Botez bdquoLa macircnăstirea Muntelui Sinairdquo icircn Mitropolia Olteniei 4-61978 p 394-399145 bdquoPrintre icircnchinătorii dinaintea primului război mondial a fost şi arhiereul Callist Ialomiţeanu despre care arhim Iuliu Scriban a scris că a publicat şi o carte despre călătoria lui la locurile sfinte (BOR 71927)rdquo (Al A Botez Pelerini p 279)146 Virgil Cacircndea Constantin Simionescu Prezenţe culturale romacircneşti Istanbul Ierusalim Paros Patmos Sinai Alep Bucureşti 1982147 Andrei Popescu-Belis bdquoLe Dacircr al-`Abicircd du mont Sinaiuml une hypothegraveserdquo icircn Annales Islamologiques 34 (2000) IFAO Le Caire p 375-386 A Popescu-Belis bdquoLeacutegende des origines origines drsquoune leacutegende les Gabaliya du mont Sinaiumlrdquo icircn Le Sinaiuml de la conquecircte arabe agrave nos jours (J-M Mouton eacuted) coll Cahiers des Annales Islamologiques 21 (2001) Ifao Le Caire p 107-146 A Popescu-Belis bdquoLa tribu des Gabaliya du mont Sinaiuml et ses liens avec le monastegravere de Sainte-Catherine VIe-XIXe siegraveclesrdquo icircn Meacutemoire de DEA drsquoEacutetudes meacutedieacutevales Deacutepartement drsquoEacutetudes Arabes et Orientales Universiteacute de Paris IV Sorbonne Jean-Michel Mouton A Popescu-Belis bdquoLa fondation du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml selon deux documents de sa bibliothegraveque codex Arabe 692 et rouleau Arabe 955rdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 22005 p 141-206 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUne description du monastegravere Sainte-Catherine du Sinaiuml au XIIe siegravecle le manuscrit drsquoAbucirc l-Makacircrimrdquo icircn Arabica 12006 p 1-53 J-M Mouton A Popescu-Belis bdquoUn aperccedilu des descriptions grecques et arabes du Sinaiuml et du monastegravere Sainte-Catherine au XVIIIe siegraveclerdquo icircn Collectanea Christiana Orientalia 32006 p 189-241148 bdquoBa din cacircnd icircn cacircnd găsim la Sinai şi monahi romacircni unii din Basarabia servind de tălmaci pelerinilor ruşirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 6 şi 8)149 bdquoAşa Ioan Cantacuzino la 1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nasredin Hasan-Ibn-El-Naser care dacircndu-şi icircnalta ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor aminteşte icircn

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

134

inscripţii pe obiecte bisericeşti aflate icircn Romacircnia150 diverse alte acte151 etc Nu mai vorbim de faptul că superiorii (Lucian Florea Vasile Costin Vasile Gavrilă Vincenţiu Griffoni Ioan Sălăjan Ieronim Creţu) macircnăstiriloraşezămintelor romacircneşti din Ierusalim ajung şi ei la Sinai ca şi bursierii romacircni aflaţi la studiu icircn Ierusalim (Pr Em Corniţescu Pr D Abrudan Pr V Mihoc etc) sau profesorii de la facultăţile şi şcolile teologice din Romacircnia (icircn 1988 un grup de profesori de la Institutul Teologic din Sibiu C Voicu D Abrudan I Moldovan I Ică icircn 1995 un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de Pr P David şi Ierom Justinian Cacircrstoiu icircn 2005 un grup de profesori de la Facultatea de Teologie din Bucureşti icircnsoţiţi de soţii Pr N Necula Pr C Coman Pr V Răducă Pr S Ştefan Pr D Benga Pr V Gordon Pr N Moldoveanu Ierom Justinian Cacircrstoiu I Tudorie I Lazăr etc)

scrisoarea de răspuns icircmpăratului şi pe Bulgari pe Vlahi pe Asanirdquo (M Beza Urme romacircneşti icircn Răsăritul ortodox p 20)150 Astfel pe un artofor de argint donat icircn anul 1789 Mănăstirii Sf Ecaterina din Bucureşti găsim icircn inscripţia de donaţie icircntre cei care au contribuit la cumpărarea obiectului liturgic pe o anume bdquoXanti icircnchinătoareapelerinardquo (Ξανθηςπροσκηνητης) credem că această Xanti a fost (mai icircnainte de donaţie sau după aceea) la Sinai din moment ce icircn cazul tuturor celorlalţi donatori nu sunt date alte informaţii despre ei ci doar numele mic de cele mai multe ori icircn varianta prescurtată daggerἩγουμενεύοντος τοῦ πανοσιωτάτουἁγίου ἀρχιμανδρίτου κυ[ρ] κυρ Μελετιου Κριτος ἔγιγνεντο παρον ἄρτοφοριον διὰ σήνδρομις τῶν εὐσεβῶν χριστιανῶν Γεωργιον ιεσεΚστ Αναστας Κστ Ιακωβου ΒαρσαμιΠοτζο Μηχαηλ Ελευς Κστ ΣτανκαΓεωρ Διαμ Παναγι Βασα ΠαρμπαιλοΜαρκου Κστ Κοστακι Κυριτζη ΑγγελιΠασχο Νηκλ Γω Κστ Νκ Πετρακι Ξανθηςποσκυνητης Ιω Ραφαηλω Κρ Στφ Σμρ 1789 (Constantin Bobulescu Cronica Sf Ecaterina din Bucureşti 1577-1 octombrie 1924 Institutul de Arte Grafice bdquoConvorbiri Literarerdquo Bucureşti 1927 p 25) La fel icircntr-un pomelnic al aceleeaşi Mănăstiriri (C Bobulescu Cronica p 27-28) datat icircntre anii 1750ndash1800 apare icircntre numeroase alte nume fără alte semnificaţii un anume bdquoScarlat icircnchinătorulpelerinulrdquo (Σκαρλάτου προσκυνητοῦ)151 Icircntr-un document din data de 2 martie 1742 pomenindu-se bdquogardul macircnăstirii lui Panărdquo (= Mănăstirea Sf Ecaterina din Bucureşti) este pomenit bdquoschitul lui Hagi Dimardquo (C Bobulescu Cronica p 23) Este foarte posibil ca acest Dima să fi fost un icircnchinător la Sinai şi icircl amintim aici tocmai pentru că apare icircn actele metocului sinait din Bucureşti Este totodată adevărat că statutul de hagiu ţine de pelerinajul la Locurile Sfinte icircn general dar şi faptul că principala destinaţie o constituia Ierusalimul legat de altfel geografic şi spiritual de Sinai Era o cutezanţă şi o cheltuială prea mare realizarea unui drum la Ierusalim fără ajungerea şi la Muntele Sinai un ţinut tainic ce necesita şi multă sănătate şi energie Nu de puţine ori pe drumurile de pelerinaj din Peninsula Sinaiului au murit pelerini Acest lucru i-a făcut pe cei mai sensibili cu sănătatea să ocolească dogoarea pustiei ce conducea la Mănăstirea Sinai Icircnsă cu siguranţă stareţii metocurilor (sinaite) din Ţările Romacircne sprijineau şi icircncurajau pelerinajul spre Locurile Sfinte acest lucru fiind de folos atacirct creştinilor cacirct şi monahilor care locuiau acolo

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

135

Concluzii

Sfacircntul şi de Dumnezeu umblatul Munte Sinai a atras paşii pelerinilor din toate locurile din toate timpurile şi nu icircn ultimul racircnd din toate cele trei religii monoteiste Mai mult teritoriile locuite astăzi de romacircni s-au aflat şi ele de timpuriu icircn contact cu rutele pelerinilor spre şi de la Sinai Credem că aceste rute au fost atrase icircn spaţiul locuit de străromacircni (dar şi de multe alte populaţii) tocmai de intensa şi exemplara viaţă monahală desfăşurată aici din timpuri străvechi Aşezările monahale locale şi ne referim icircn primul racircnd la teritoriul dobrogean de astăzi se aflau icircntr-un contact direct cu aşezările monahale bulgăreşti şi greceşti de la sudul Dunării ndash din Ravna M-ţii Balcanici de sud Constantinopol etc Urmacircnd cursul Dunării de Jos pelerinii spre şi dinspre Sinai au putut intra icircn contact şi cu populaţia de la nordul Dunării Pelerinaje mai tacircrzii mărturisesc itinerarii care traversau teritoriul de astăzi al Moldovei şi Basarabiei lucru care este posibil să se fi icircntacircmplat şi icircn secolele X-XII

Icircncepacircnd cu secolul XV putem vorbi de o permanenţă a călătoriilor pe care locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic le fac la Muntele Sinai icircn pofida faptului că cercetarea icircntreprinsă pacircnă acum nu a scos la lumină o anume abundenţă a mărturiilor despre pelerinii şi pelerinajele respective Odată cu crearea unor bdquocentrerdquo sinaite icircn spaţiul mai sus amintit ndash şi ne referim aici icircn primul racircnd la mănăstiri şi schituri icircnchinate dughene şi hanuri băi publice şi mori etc ndash icircntacirclnim desfăşurarea unei bdquocirculaţii intenserdquo icircntre Sinai şi Ţările Romacircne Icircn mod cert nu putem vorbi despre un pelerinaj icircn masă sau icircn grupuri mari al romacircnilor la Muntele Sinai Acest tip de pelerinaj deşi nu inexistent nu a caracterizat demersul religios al poporului romacircn Putem icircn schimb vorbi despre existenţa unui pelerinaj forţat la Muntele Sinai aşa s-a icircntacircmplat cu Sf Antim Ivireanul şi mai icircnainte cu voievodul Radu Paisie Cu siguranţă nu sunt singurele cazuri din moment ce Petru Şchiopul () depusese la Sinai ceva bani pentru eventuale vremuri de restrişte

Pelerinajul locuitorilor şi creştinilor din spaţiul locuit de romacircni spre Muntele Sinai ne trimite şi la o diversitate etnică romacircni greci bulgari germani rromi etc cacirct şi profesională şi culturală de la oameni simpli la feţe bisericeşti reprezentanţi politici şeimeni etc şi mai ales pelerini bdquoprofesioniştirdquo adică hagii Lărgind şi extinzacircnd ideea icircn sine nu ştim dacă nu cumva am putea vorbi şi de un bdquopelerinajrdquo al obiectelor romacircneşti spre Muntele Sinai (despre acest lucru icircntr-un alt studiu al nostru) Ne referim la acele capodopere care icircmpodobesc arhiva de documente şi depozitul de obiecte nu numai bisericeşti ale Mănăstirii Sf Ecaterina de la Muntele Sinai Cu siguranţă icircnsă mult

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

136

mai multe informaţii se păstrează despre bdquopeleriniirdquo sinaiţi ajunşi icircn spaţiul romacircnesc Poate că prezentarea acestei probleme ar icircntregi şi evidenţia şi mai mult imaginea pelerinului romacircn sau plecat din Ţările Romacircne spre Sinai O atenţie deosebită ar trebui icircnsă acordată hanurilor din proprietatea mănăstirilor (şi sinaite) din Ţările Romacircne Acestea organizate după modelul mai vechilor xenodochii sau case de oaspeţi pentru pelerini din vremea Fer Ieronim (secolul IV) erau icircnainte de toate locuri de odihnă pentru pelerinii spre şi dinspre Locurile Sfinte icircntre care socotim şi locurile de icircnchinare de la Sinai Deţineau astfel de hanuri metocurile sinaite din Bucureşti (Mănăstirea Sf Ecaterina) şi Racircmnicul Sărat (Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului)

Mai mult trebuie să subliniem faptul că o caracteristică a icircnchinătorilor la Muntele Sinai este aceea că la icircntoarcere ei zidesc m-ri schituri şi biserici Reamintim aici cazul lui Mihail Cantacuzino (Mănăstirea Sinaia şi Rm Sărat) şi cel al mitropolitului Varlaam (Schitul Trivalea) Cu siguranţă impresionanta imagine sinaită i-a făcut pe romacircni să construiască o reflecţie a ei icircn spaţiul pe care icircl locuiau Aşa cum reiese din documentele vremii alături de Sinaia cea Mare (M-ţii Egiptului) avem Sinaia cea Mică (M-ţii Prahovei) şi alături de Ecaterina cea Mare (Sinai) avem Ecaterina cea Mică (Bucureşti) Şi asta icircncă de timpuriu a doua jumătate a secolului XVI Am putea spune şi mai mult că alături de graffitele din ţinuturile pustniceşti de la Sinai avem graffitele (identice ca temă şi formă) din aşezările monastice ale Scythiei Minor locuită de romacircni

Icircn fine informaţiile de care dispunem pacircnă la această dată confirmă existenţa unei continue circulaţii icircntre Muntele Sinai şi Ţările Romacircne Prin felul icircn care şi-au asumat şi au abordat pelerinajul la Locurile Sfinte şi icircn speţă la Muntele Sinai romacircnii şi-au asumat şi au abordat şi o anume condiţie europeană modernă actuală şi contemporană lor aceea de icircnchinători la locurile istorice ndash şi metaistorice icircn acelaşi timp ndash de cea mai mare importanţă pentru creştin Şi-au asumat astfel şi o parte din cultura şi perspectiva larg europeană integracircnd icircn acestea şi o anume contribuţie proprie şi specifică Au dovedit capabilitatea unui dialog de factură complexă disponibilitatea şi permisibilitatea icircntacirclnirii interculturale şi chiar interreligioase Exerciţiul drumului parcurs icircmpreună cu toate asperităţile sale s-a dovedit a fi icircn toate epocile şi icircn toate situaţiile producător de unitate şi coeziune

Nu putem icircncheia studiul de faţă fără a face apel la un text redat de Marcu Beza icircn lucrarea sa Urme romacircneşti icircn răsăritul ortodox (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională 21937) Acesta ne spune

bdquoDespre un astfel de călătorrdquo ndash este vorba de pelerinul romacircn ajuns la Locurile Sfinte ndash bdquoa scris () [icircn anul 1844] englezul Alexandru

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

137

William Kinglake care a icircntacirclnit pelerini moldoveni la Gaza de unde icircncepe pustiul Sinai laquoPe cacircnd şedeam la intrarea chiliei mele uitacircndu-mă jos icircn curte sosise din deşert o caravană Era compusă mai ales din pelerini moldoveni care spre a-şi desăvacircrşi misiunea icircncepuseră prin a vizita racla Fecioarei din Egipt [= Sf Ecaterina nn] şi acum se duceau la Ierusalim Fuseseră surprinşi icircn deşert de bătaia unui vacircnt (hamsin-ul) care aşa răscolea nisipul şi ridica icircnainte-le aşa munţi icircncacirct călătoria lor fusese grozav de neliniştită şi icircmpiedicată şi proviziile lor inclusiv apa cea mai preţioasă dintre toate fuseseră macircntuite icircnainte de a ajunge la capătul anevoiosului drum Sosirea caravanei atrăsese numeroase pacirclcuri icircn curte Acolo era pelerinul moldovean icircn haina căptuşită de samur şi căciula de blană şi grămada părului stufosraquordquo

Fie numai şi această informaţie este contrazisă opinia că icircn secolul XIX nu avem pelerini romacircni la Sinai Astăzi nenumăraţi călugări şi călugăriţe fac acest drum icircn fiecare an Puţini sunt icircnsă cei care rămacircn acolo pentru o perioadă de timp mai icircndelungată Din cacircnd icircn cacircnd aflăm că vieţuieşte la Sinai fie vreo măicuţă romacircncă retrasă icircn pustie nevoindu-se icircn chip deosebit neicircntacirclnind om şi macircncacircnd doar din cele pe care le oferă pămacircntul sterp fie vreun călugăr doritor să rămacircnă acolo neprimit icircnsă icircn obşte şi neavacircnd bani de icircntoarcere rămacircnacircnd pentru o vreme şi slujind pentru a-şi cacircştiga biletul spre casă Cacircte astfel de cazuri nu se vor fi icircntacircmplat de-a lungul anilor şi despre care nu ştim nimic Icircn anii rsquo80 Ieromonahul Iuvenalie (dagger1988) din Romacircnia a ajuns stareţ al Mănăstirii Faran metoc al Sinaiului Aşa icircl găsesc arhimandriţii Ioanichie Bălan şi Ilie Cleopa icircntacirclnindu-l icircn renumita Mănăstire unde venise pentru treburi administrative Icircntre altele ne spun că Iuvenalie a lăsat Mănăstirii cca 10 manuscrise proprii cu diferite texte icircn limba romacircnă

Icircn tot cazul reţinem că Sinaiul a fost un loc binecunoscut romacircnilor socotim noi că mai icircntacirci prin lecturile biblice şi duhovniceşti Nu putem să spunem cu exactitate care a fost icircntacirciul itinerar făcut la Muntele Sinai de un romacircn Cu toate acestea mărturiile păstrate deşi puţine arată cu uşurinţă modalitatea icircn care s-au desfăşurat aceste pelerinaje dar şi continuitatea lor Credem că dacă acest lucru se icircntacircmpla mai des la Muntele Athos şi la Ierusalim totdeauna a fost vie icircn sufletele creştinilor de aici imaginea bdquoculmilor biblicerdquo ale Legii Acest lucru este confirmat şi de numeroasele ajutoare romacircneşti care au ajuns acolo

Este foarte greu să stabilim cu exactitate momentul iniţial şi numărul persoanelor care şi-au asumat ca pelerini şi icircnchinători drumul lung anevoios şi plin de primejdii al Sinaiului Este icircnsă cel mai probabil ca aşa cum se

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

138

obişnuieşte şi astăzi majoritatea celor care au ajuns la Locurile Sfinte din Palestina şi din Egipt să nu se fi icircntors din cale icircnainte de a se icircnchina şi la Mănăstirea Sf Ecaterina de la Muntele Sinai şi la celelalte locuri de icircnchinare de aici Remarcăm că la nivel istoric ajungerea Constantinopolului şi a icircntregului Orient sub stăpacircnire turcească aduce o icircnteţire semnificativă a itinerariilor la Locurile Sfinte

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Cacircteva momente din istoria turismului religios

139

Anexe

Fig1

Fig 2 a Fig 2 b

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4

Adrian Marinescu

140

Fig 3

Fig 4