SLIDETUBE.ORG

CATETERISMUL VENOS

Cateterismul venos se defineste ca totalitatea

modalităţilor prin care se asigură acces direct,

disponibil în permanenţă şi de durată, la sistemul

vascular al unui pacient.

Obiectivele cateterismului venos

presupune instalarea unui tub de plastic în

lumenul venos, percutan sau prin denudare

venoasă.

Vena cateterizată poate aparţine sistemului

venos periferic (superficial sau profund), sau

SLIDETUBE.ORG

poate fi reprezentată de una din venele cave -

cateterism venos central.

Indicaţiile cateterismului venos sunt:

prelevarea repetată de sânge de la bolnav pe

parcursul unei perioade mai lungi

administrarea rapidă sau prelungită de perfuzii

şi/sau transfuzii

alimentaţie parenterală

terapie intravenoasă prelungită

măsurarea presiunii venoase centrale şi

monitorizare hemodinamică cu cateterul Swan –

Ganz

stimularea cardiacă temporară sau permanentă

hemodializă şi alte tehnici de epurare

extrarenală (hemofiltrare, hemoperfuzie)

SLIDETUBE.ORG

Tehnică

- Pentru o terapie intravenoasă prelungită şi

posibilitatea administrării unor volume mari de

lichide, puncţia venoasă trebuie completată cu

cateterizarea venelor.

După puncţionare, se introduce un cateter care

să ajungă într-o venă centrală, adică proximal

de ultima valvulă venoasă, ideal la distanţa de 1

cm de vărsarea venei cave superioare in atriul

drept (pentru cateterismul venos cav superior)

şi imediat sub locul de vărsare al venelor renale

(în cazul cateterizării venei cave inferioare).

Pentru aceasta se pot ataşa catetere lungi,

introduse prin puncţionarea venelor periferice

(ale plicii cotului, vena safenă internă, vena

SLIDETUBE.ORG

femurală), sau catetere scurte, când accesul

venos este în vecinătatea venei cave (puncţia

venei subclaviculare, venei jugulare interne sau

externe, trunchi brahiocefalic).

Se poate plasa cateterul la "jumătatea

drumului” dintre periferie şi vena cavă

superioară, cu vârful cateterului la joncţiunea

dintre vena axilară şi vena subclaviculară,

apreciindu-se că astfel sunt preluate toate

funcţiile unui cateterism venos central.

SLIDETUBE.ORG

PUNCŢIONAREA VENELOR

PERIFERICE

Cea mai facilă modalitate de acces intravenos este puncţia venoasă, urmată sau nu de

cateterism venos.

Se utilizează:

ace de oţel tip Luer

canule scurte din teflon

truse catetere

trusa de perfuzie

Loc de elecţie

venele dorsale ale mâinii

vena cefalică

spre partea radială a antebraţului

vena bazilică

SLIDETUBE.ORG

spre partea ulnară a antebraţului

vena mediană a antebraţului

venele dorsale ale piciorului ·

SLIDETUBE.ORG

PUNCŢIONAREA

- cateterizarea venelor cefalică şi bazilică

Locul de elecţie pentru puncţie este plica cotului.

Materiale necesare

soluţie antiseptică, ac, aţă pentru fixarea

cateterului

tampoane

mănuşi sterile

ac puncţie din oţel sau teflon cu mandren

cateter de circa 50 cm - trusă de perfuzie,

substanţe perfuzabile

Tehnică

se aplică garoul în treimea inferioară a braţului

SLIDETUBE.ORG

degresarea şi dezinfecţia regiunii plicii cotului

se stabilizeaza vena cu indexul sau policele

mainii stangi

puncţionarea venei cu ac gros conectat la

seringă

se desface garoul după puncţionare şi se

introduce cateterul prin lumenul acului în venă

(de preferat vena bazilică care are diametrul

mai mare şi se continuă cu vena axilară)

se scoate acul de puncţie din venă şi se

conectează cateterul la trusa de perfuzie -

fixarea cateterului la piele

control radiologic pentru verificarea poziţiei

cateterului ·

SLIDETUBE.ORG

CATETERIZAREA VENEI JUGULARE

EXTERNE

Locul de elecţie este la jumătatea distanţei

dintre unghiul mandibulei şi claviculă

Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în

Trendelenburg (15 - 20°) cu capul rotit în

partea opusă

Anestezie locală cu xilină 1%

Se stabilizează şi comprimă vena cu indexul şi

policele mâinii stângi 16

Cu mâna dreaptă se inseră canula de teflon prin

tegument şi venă, ca la orice puncţie venoasă şi

se introduce cateterul care se adaptează la

trusa de perfuzie.

SLIDETUBE.ORG

CATETERIZAREA VENEI

SUBCLAVICULARE

Locul de elecţie variaza functie de tipul de

abord – infraclavicular sau supraclavicular

Poziţia bolnavului în decubit dorsal, cu umerii

relaxaţi şi braţele întinse pe lângă corp, capul

flectat în direcţie opusă

Anestezie locală cu xilină 1% - abord

infraclavicular – la unirea 1/3 interne cu cea

mijlocie a claviculei - acul de puncţie adaptat la

seringă se introduce sub un unghi de 15° medial

şi ascendent între claviculă şi prima coastă - se

aspiră uşor, în permanenţă. Când se pătrunde în

venă, va veni sânge abundent

SLIDETUBE.ORG

Se introduce cateterul şi se adaptează la trusa

de perfuzie

Abordul supraclavicular – puncţia se face la

vârful unghiului format de faţa superioară a

claviculei cu limita laterală a inserţiei

muşchiului sternocleidomastoidian sub un unghi

de 45°.

SLIDETUBE.ORG

CATETERIZAREA VENEI JUGULARE

INTERNE

Locul de elecţie – se poate utiliza abordul

medial sau lateral

Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în uşor

Trendelenburg (20°) cu capul flectat posterior

şi rotit spre partea opusă

Anestezie locală cu xilină 1% - abordul median –

se identifică triunghiul format de cele două

inserţii ale muşchiului sternocleidomastoidian şi

claviculă. Vena se găseşte posterior faţă de

marginea medială a fascicului clavicular. Artera

este situată medial de venă.

SLIDETUBE.ORG

Acul se introduce în jos şi lateral în direcţia

mameleonului de aceaşi parte sub un unghi de

45°. Cu celalată mână se palpează şi protejează

artera carotidă.

Abordul lateral – acul se introduce la marginea

laterală a muşchiului sternocleidomastoidian, la

5 cm deasupra claviculei sub un unghi de 30 -

40° faţă de tegument, de sus în jos şi din afară

spre înăuntru, traversând muşchiul

sternocleidomastoidian.

SLIDETUBE.ORG

CATETERIZAREA VENEI FEMURALE

Locul de elecţie – se reperează pulsaţiile

arterei femurale sub ligamentul inghinal. Vena

femurală se găseşte medial de artera femurală

Poziţia bolnavului în decubit dorsal

Anestezie locală cu xilină 1% 17 - acul se

introduce la 1 – 2 cm sub arcada crurală şi la 1

cm medial fată de artera femurală protejată cu

indexul mâinii stângi, orientat oblic ascendent

sub un unghi de 45° faţă de tegument.

SLIDETUBE.ORG

DESCOPERIREA CHIRURGICALĂ A

VENELOR PERIFERICE

Denudarea venoasă asigură accesul la sistemul

venos când puncţia – cateterismul percutan nu sunt

posibile.

Venele cele mai des abordabile sunt:

vena bazilică – superior de plica cotului

vena cefalică – în şanţul deltopectoral

vena safenă internă – în triunghiul Scarpa sau la

nivelul gleznei, anterior de malela tibială

Materiale necesare

soluţie antiseptică, tampoane, mănuşi sterile,

câmpuri

SLIDETUBE.ORG

soluţie anestezică – xilină 1%

bisturiu, foarfecă, pense, depărtătoare, portac,

ace, fire de sutură

catetere, trusă de perfuzie, soluţie perfuzabilă

Tehnică

dezinfecţia regiunii

anestezie locală cu xilină 1%

incizie paralelă cu plica cotului la 2 – 3 cm

superior de condilul medial

se izoleaza vena pe o lungime de 2 – 3 cm

se trec două laturi de aţă şi se ridică vena

se secţionează parţial vena şi se introduce

cateterul în sens ascendent

se leagă capătul distal al venei şi cel proximal

pe cateter - sutura breşei cutanate

SLIDETUBE.ORG

Complicaţii

Obstrucţia cateterului survine în 14 – 25% din

cazuri

Malpoziţia vârfului cateterului (avansarea

cateterului în sistemul venelor jugulare)

Tromboza şi tromboflebita – datorită iritarii

peretelui venos de către cateter

Infecţia bacteriană – sursa contaminării

bacteriene fiind de la tegument, cateter, trusa

de perfuzie, soluţiile perfuzabile

Embolia gazoasă – survine fie în momentul

debranşării seringii şi introducerii cateterului,

fie în momentul montării trusei de perfuzie,

cateterul fiind plin cu aer

SLIDETUBE.ORG

Pneumotoraxul - la cateterismul venei

subclaviculare, sau al jugularei interne

Hidrotoraxul

Cateterizarea arterei carotidiene (la vena

jugulară internă)

Lezarea nervilor, limfaticelor

Hematoame, sângerare

http://slidetube.org