Liceul Pedagogic “Spiru Haret”, BuzauLiceul Pedagogic “Spiru Haret”, Buzau

Dezastre naturaleDezastre naturale

Geambasu Geambasu AdelinaAdelina

clasa a XII- clasa a XII-a Ba B

CuprinsCuprins

1. Uragane1. Uragane2. Inundatii2. Inundatii

3. Cutremure3. Cutremure4. Eruptii vulcanice4. Eruptii vulcanice

5. Tsunami5. Tsunami6. Alunecari de teren6. Alunecari de teren

7. Seceta7. Seceta8. Avalanse8. Avalanse

9. Taifun9. Taifun10. Cele mai cumplite dezastre 10. Cele mai cumplite dezastre

1. Uragane1. Uragane

Furtuna tropicala de mare intensitate. Uraganele iau Furtuna tropicala de mare intensitate. Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna se deplaseaza deasupra nastere atunci cand o furtuna se deplaseaza deasupra oceanului. In contact cu apa mai calda (cel putin 26,5 oceanului. In contact cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade Celsius), energia furtunii creste. In felul acesta ia grade Celsius), energia furtunii creste. In felul acesta ia nastere un vant rotativ care, daca depaseste 119 km/h nastere un vant rotativ care, daca depaseste 119 km/h este considerat uragan. Uraganele apar in oceanele este considerat uragan. Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si Indian la latitudini de 10-30 de grade Atlantic, Pacific si Indian la latitudini de 10-30 de grade si au denumiri diferite, in functie de regiune. De si au denumiri diferite, in functie de regiune. De exemplu, in Asia de est se numeste taifun. Uraganele exemplu, in Asia de est se numeste taifun. Uraganele pot dura de la o zi la cca. o luna, in functie de cantitatea pot dura de la o zi la cca. o luna, in functie de cantitatea de energie inmagazinata. In afara temperaturii apei, un de energie inmagazinata. In afara temperaturii apei, un rol important il are si pseudoforta Coriolis, care confera rol important il are si pseudoforta Coriolis, care confera furtunii miscarea de rotatie specifica.furtunii miscarea de rotatie specifica.

2. Inundatii2. Inundatii InundatiaInundatia este fenomenul de acoperire a este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.social-economice din zona afectata. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte,poduri si recolte,pot ucide oameni, pot ucide oameni, animale domestice si fauna.animale domestice si fauna.

De-a lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat De-a lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si pierderea multor vieti omenesti. Unii experti distrugeri si pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial, activitatea umana este responsabila considera ca, partial, activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecvemtei si a intensitatii multor dezastre pentru cresterea frecvemtei si a intensitatii multor dezastre naturale.naturale. Furtunile sunt perturbari severe ale Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei.atmosferei. Furtunile însotite de descarcari electrice Furtunile însotite de descarcari electrice pot sapot sa apara si atunci când încalzirea excesiva a apara si atunci când încalzirea excesiva a uscatului provoaca curenti ascensionali de uscatului provoaca curenti ascensionali de aeraer umed puternici. Furtunile cu descarcari umed puternici. Furtunile cu descarcari electriceelectrice sunt cele mai obisnuite forme de furtuni. sunt cele mai obisnuite forme de furtuni. ÎnÎn medie, în întreaga lume, au loc zilnic medie, în întreaga lume, au loc zilnic aproximativaproximativ 45.000 de asemenea furtuni, multe din ele 45.000 de asemenea furtuni, multe din ele avand drept urmari si producerea de avand drept urmari si producerea de inundatii,inundatii, unele din ele cu urmari devastatoare. unele din ele cu urmari devastatoare.

Inundatiile se pot produce foarte rapid cand ploaia torentiala Inundatiile se pot produce foarte rapid cand ploaia torentiala umfla apele unui rau, facandu-l sa se reverse peste maluri in umfla apele unui rau, facandu-l sa se reverse peste maluri in regiunile invecinate. Una dintre cele mai mari inundatii a avut regiunile invecinate. Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei.loc în estul Chinei.

Aceasta a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Aceasta a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând Huang s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa. Au disparut aproximativ 900.000 de un volum imens de apa. Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit mai apoi, ca urmare a foametei persoane – multi altii au murit mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este denumit „Tristetea Chinei”. si a bolilor. Fluviul Huang este denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si prafos.uscat si prafos. Unii cercetatori sustin ca POTOPUL biblic ar fi avut loc atunci Unii cercetatori sustin ca POTOPUL biblic ar fi avut loc atunci cand Marea Mediterana ar fi rupt fasia de pamant ce o separa cand Marea Mediterana ar fi rupt fasia de pamant ce o separa de un lac cu apa dulce, pe care l-a transformat apoi intr-o mare de un lac cu apa dulce, pe care l-a transformat apoi intr-o mare sarata…Marea Neagra.sarata…Marea Neagra. In 2000 in Mozambic au fost inundatii atat de rapide incat In 2000 in Mozambic au fost inundatii atat de rapide incat mii de oameni au fost nevoiti sa stea zile in sir pe acoperisurile mii de oameni au fost nevoiti sa stea zile in sir pe acoperisurile caselor sau in copaci.caselor sau in copaci.

3.Cutremure3.Cutremure

CCutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru utremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcărilemişcările pamantului pamantului, ce constau în vibraţii originate în , ce constau în vibraţii originate în zonele interne alezonele interne ale Terrei Terrei, propagate în formă de unde , propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările placilor placilor tectonice, tectonice, fiind des cauzate de o activitate fiind des cauzate de o activitate vulcanicavulcanica..În unele ţări, cuvântul În unele ţări, cuvântul cutremurcutremur este folosit doar pentru este folosit doar pentru acele mişcări ale acele mişcări ale placilor tectonice placilor tectonice care provoacă daune care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate.trec neobservate.Scara seismologica a lui RichterScara seismologica a lui Richter este o scală este o scală logaritmicalogaritmica, care este folosită pentru a evalua intensitatea , care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.cutremurelor.

Cele mai puternice cutremure (1907-2001):Cele mai puternice cutremure (1907-2001):

–– 28 septembrie 2001: Statul Washington, USA, magnitudine 28 septembrie 2001: Statul Washington, USA, magnitudine 6,8.6,8.– 13 februarie 2001: El Salvador, magnitudine 6,6– 13 februarie 2001: El Salvador, magnitudine 6,6– 26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7.– 26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7.– 13 ianuarie 2001: El Salvador, Amérique centrale, – 13 ianuarie 2001: El Salvador, Amérique centrale, magnitudine 7,6.magnitudine 7,6.– 21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6, 2.400 morti. – 21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6, 2.400 morti. – 17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4, 17.000 morti. – 17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4, 17.000 morti. – 25 ianuarie 1999: Columbia, magnitudine 6, 1.171 morti. – 25 ianuarie 1999: Columbia, magnitudine 6, 1.171 morti. – 4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1, 5.000 morti. – 4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1, 5.000 morti. – 10 mai 1997: Iran, magnitudine 7,1, 1.500 morti. – 10 mai 1997: Iran, magnitudine 7,1, 1.500 morti. – 17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2, mai mult – 17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2, mai mult de 6.000 morti.de 6.000 morti.– 30 septembrie 1993: Latur, India, magnitudine 6, 10.000 – 30 septembrie 1993: Latur, India, magnitudine 6, 10.000 morti. morti. – 21 iunie 1990: Iran, magnitudine 7,3 à 7,7, 50.000 morti. – 21 iunie 1990: Iran, magnitudine 7,3 à 7,7, 50.000 morti. – 7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9, 25.000 morti. – 7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9, 25.000 morti.

4. Eruptii vulcanice4. Eruptii vulcanice

Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde erupţie şi are loc acolo unde scoartascoarta terestră opune cea terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre limitele dintre placile tectonice placile tectonice continentale (ex. continentale (ex. Vulcanii Vulcanii din Indoneziadin Indonezia, din , din Cercul de foc al PacificuluiCercul de foc al Pacificului), sau ), sau vulcanii din Islandavulcanii din Islanda..Erupţia vulcanului este însoţită de Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure cutremure de pământ, de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi rupte din crater) şi lavalava (vâscozitatea ei diferă după (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire.răcire.

Erupţiile vulcanice sunt de două feluri:Erupţiile vulcanice sunt de două feluri:

- - erupţia efuzivăerupţia efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). - - erupţie explozivăerupţie explozivă este o erupţie puternică a unui este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţieiaflaţi în apropiere de locul erupţiei.. - - erupţie explozivăerupţie explozivă este o erupţie puternică a unui este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţieiaflaţi în apropiere de locul erupţiei..

STIATI CA:STIATI CA:

1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea 1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea central-sudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. central-sudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu Este vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 cea mai rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intr-un lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m … intr-un lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra pamantului, iar intr-o saptamana a format un deasupra pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150 m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca con de 150 m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni dupa un an sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de activitate au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, de cenusa si lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si vulcanul a erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a paduri pe o intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat activitatea.incetat activitatea.

2. Vulcanii au reprezentat dintotdeauna o amenintare 2. Vulcanii au reprezentat dintotdeauna o amenintare pentru omenire. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din pentru omenire. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în 1883, Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în 1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a omorât 36 de mii vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a omorât 36 de mii de persoane. Ultimul supervulcan care a erupt a fost de persoane. Ultimul supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra, în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 Toba, în Sumatra, în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri distanta, pamântul a fost acoperit cu un de kilometri distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat strat de cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.

5. Tsunami5. Tsunami

TTsunamisunami sau sau valul mareicvalul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe puternice (7-9 grade pe scara Richterscara Richter).).Valul tsunami (din limba japoneză: Valul tsunami (din limba japoneză: val de portval de port) se propagă diferit faţă ) se propagă diferit faţă de valul obişnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze de valul obişnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, şi se propagă în toată masa apei foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, şi se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit, (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit, creat de vânturi. Înălţimea lui variază de la câteva zeci de centimetri creat de vânturi. Înălţimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câţiva metri. El se înalţă spre coastă, căpătând aspectul unui până la câţiva metri. El se înalţă spre coastă, căpătând aspectul unui mal teşit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să mal teşit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvăleşte pe uscat.se manifeste ca un zid de apă care năvăleşte pe uscat.Semne de coastă la apariţia unui tsunamiSemne de coastă la apariţia unui tsunamiLa început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic mic "zid de apă""zid de apă" sau nişte sau nişte "vălurele""vălurele", dispuse unele peste altele, ce se , dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spaţiul gol creat, şi intrăreped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spaţiul gol creat, şi intrăcu viteză mare pe plajă.cu viteză mare pe plajă.

CAT DE MARI POT FI VALURILE?CAT DE MARI POT FI VALURILE?

Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut monstru de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York.85m, aproape la fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan a aruncat in aer insula indoneziana In 1883, cand un vulcan a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au fost azvarlite in mare incat s-Krakatau, atat de multe stanci au fost azvarlite in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase. au produs valuri tsunami monstruase. Acestea au scos un Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula vecina vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula vecina Sumatra.Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in disparitia Un val tsunami a avut probabil un rol major in disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana acum civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica.minoica. In anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a In anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. provocat alunecari de teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat puternice Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000. Cifra mortilor Sri Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000. Cifra mortilor este una foarte mare si pentru ca au trecut peste 100 de ani de este una foarte mare si pentru ca au trecut peste 100 de ani de când un tsunami din Oceanul Indian a afectat coastele, fapt când un tsunami din Oceanul Indian a afectat coastele, fapt pentru care tarile afectate nu erau pregatite pentru un astfel pentru care tarile afectate nu erau pregatite pentru un astfel de seism si nici populatia civila nu a stiut sa recunoasca de seism si nici populatia civila nu a stiut sa recunoasca semnalele care avertizau cutremurul. semnalele care avertizau cutremurul.

6. Alunecari de teren6. Alunecari de teren

Alunecările de terenAlunecările de teren sunt o categorie de fenoneme sunt o categorie de fenoneme geologice care cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în geologice care cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în lungul unor pante începând de la scurgerile de noroi până la lungul unor pante începând de la scurgerile de noroi până la avalanşele de pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren avalanşele de pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren sunt determinate de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la sunt determinate de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la apariţia acestui fenomen, prin subminare(aceasta se produce, apariţia acestui fenomen, prin subminare(aceasta se produce, de exemplu, când sunt construite şosele pe suprafaţa unui de exemplu, când sunt construite şosele pe suprafaţa unui teren în pantă).teren în pantă).

7. 7. SecetaSeceta

SecetaSeceta este un fenomen meteorologic periculos care este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant.degradarea mediului ambiant.

Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult sub limita normala. Ea poate cauza o media ploilor scade mult sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a suprafetelor agricole sau a scadere a recoltelor si o reducere a suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului celor destinate pasunatului

Cauza Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.de dioxid de carbon in atmosfera.

Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depind de o serie de agriculturii, a caror forme de manifestare depind de o serie de factori cum ar fi existenta sistemului de irigatii. factori cum ar fi existenta sistemului de irigatii. Perioadele de precipitatii reduse sunt normale Perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea din timpmeteorologice fac posibila avertizarea din timpasupra posibilitatii de producerea a asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.fenomenului.

8. Avalanse8. Avalanse

AvalanşaAvalanşa reprezintă o masă importantă de reprezintă o masă importantă de zapadazapada care se care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate curent de gravitate care constă din care constă din material granular.material granular.Aceste fenomene se înscriu printre cele mai Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un pericol pentru un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări alepopulaţia montană din numeroase ţări alelumii. Extinderea activităţilor turistice şi, lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea în special, practicarea sporturilor sporturilor de iarnă de iarnă determină o creştere a riscului determină o creştere a riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.impactului avalanşelor asupra societăţii.

9.Taifun9.Taifun

Cel mai distructiv taifun a fost inregistrat la inceputul Cel mai distructiv taifun a fost inregistrat la inceputul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul in anul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul in anul 1906. Rafalele de vant au avut viteze de pana la 200 de 1906. Rafalele de vant au avut viteze de pana la 200 de km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit in km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit in timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit Philippine in anul 1984, insa numarul victimelor a fost Philippine in anul 1984, insa numarul victimelor a fost incontestabil mai mic: doar 1.363 de persoane ucise si incontestabil mai mic: doar 1.363 de persoane ucise si mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case in urma mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case in urma furtunii.furtunii.

Cele mai cumplite Cele mai cumplite dezastre naturaledezastre naturale

10. Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China – 7 10. Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China – 7 august 1975 august 1975 Regiunea administrativa Zhumadian din provincia chineza Regiunea administrativa Zhumadian din provincia chineza HenanHenan gazduia inainte de 1975 barajul Banqiao. Acesta a fost gazduia inainte de 1975 barajul Banqiao. Acesta a fost cladit la inceputul anilor 1950 pe raul „Ru”, un afluent al cladit la inceputul anilor 1950 pe raul „Ru”, un afluent al Fluviului GalbenFluviului Galben. Scopul proiectului: reglarea inundatiilor din . Scopul proiectului: reglarea inundatiilor din regiune. regiune. Dupa terminarea constructiei barajului, apar Dupa terminarea constructiei barajului, apar fisuri in dig si la ecluzafisuri in dig si la ecluza, care sunt rapid remediate cu , care sunt rapid remediate cu ajutorul inginerilor sovietici. Inca din acel moment, Chen Xing, ajutorul inginerilor sovietici. Inca din acel moment, Chen Xing, hidrolog chinez de renume, critica metodele de construire a hidrolog chinez de renume, critica metodele de construire a barajului si se declara sceptic cu privire la rezistenta acestuia. barajului si se declara sceptic cu privire la rezistenta acestuia. La data de La data de 7 august 1975, un taifun puternic loveste 7 august 1975, un taifun puternic loveste BanqiaoBanqiao, involburand apele, in fata carora ecluzele cedeaza. , involburand apele, in fata carora ecluzele cedeaza. In dimineata zilei de 8 august 1975, digul barajului mic In dimineata zilei de 8 august 1975, digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine fracturarea in Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine fracturarea in cascada a altor 62 de baraje. Acest cascada a altor 62 de baraje. Acest efect de domino al efect de domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val care se prabusirii digurilor determina formarea unui val care se deplaseaza in aval cu o viteza 50 km/hdeplaseaza in aval cu o viteza 50 km/h, inundand regiunea , inundand regiunea de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci districte si o de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci districte si o serie de localitati din afara acestora, suprafete insumand mii serie de localitati din afara acestora, suprafete insumand mii de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si actiunile de de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si actiunile de salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile izbucneste in salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile izbucneste in randurile celor incercuiti de apa epidemia si foametea, care randurile celor incercuiti de apa epidemia si foametea, care duc la o decimare populatiei din regiune. duc la o decimare populatiei din regiune. Dezastrul a Dezastrul a provocat moartea a 230.000 persoane.provocat moartea a 230.000 persoane.

9. Cutremurul din Haiyuan, China – 16 decembrie 9. Cutremurul din Haiyuan, China – 16 decembrie 1920 1920 CutremurulCutremurul consumat la 16 decembrie 1920 in China a consumat la 16 decembrie 1920 in China a avut epicentrul in districtul Haiyuan din Ningxia. Datorita avut epicentrul in districtul Haiyuan din Ningxia. Datorita faptului ca Ningxia era o parte din Gansu atunci cand s-a faptului ca Ningxia era o parte din Gansu atunci cand s-a intamplat dezastrul, acesta mai este cunoscut si ca intamplat dezastrul, acesta mai este cunoscut si ca “seismul Gansu”. “seismul Gansu”. Catastrofa a inregistrat o Catastrofa a inregistrat o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richtermagnitudine de 7,8 grade pe scara Richter, fiind , fiind urmata timp de trei ani de replici seismice. Cutremurul urmata timp de trei ani de replici seismice. Cutremurul Gansu a provocat distrugeri totale in teritoriul Lijunbu-Gansu a provocat distrugeri totale in teritoriul Lijunbu-Haiyuan-Ganyanchi, Haiyuan-Ganyanchi, ucigand peste 240.000 de ucigand peste 240.000 de persoanepersoane. O alunecare de teren a ingropat la propriu . O alunecare de teren a ingropat la propriu satul Sujiahe din Xiji. Aproape toate cladirile s-au satul Sujiahe din Xiji. Aproape toate cladirile s-au prabusit in orasele Longde si Huining. Alte cinci mari prabusit in orasele Longde si Huining. Alte cinci mari orase au fost afectate serios, cutremurul fiind resimtit de orase au fost afectate serios, cutremurul fiind resimtit de la Marea Galbena pana la provincia Qinghai (actualul la Marea Galbena pana la provincia Qinghai (actualul Tsinghai) si din centrul Mongoliei pana in provincia Tsinghai) si din centrul Mongoliei pana in provincia Sichuan. Unele rauri au fost stavilite, iar altora li s-a Sichuan. Unele rauri au fost stavilite, iar altora li s-a schimbat cursul, in timp ce valuri ale cutremurului au schimbat cursul, in timp ce valuri ale cutremurului au putut fi observate in doua lacuri si trei fiorduri din vestul putut fi observate in doua lacuri si trei fiorduri din vestul Norvegiei.Norvegiei.

8. Cutremurul din Tangshan, China – 28 iulie 1976 8. Cutremurul din Tangshan, China – 28 iulie 1976 In data de 28 iulie 1976, la ora 3:42 a.m., In data de 28 iulie 1976, la ora 3:42 a.m., un cutremur un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a lovit orasul Tangshanlovit orasul Tangshan, aflat in nord-estul Chinei. , aflat in nord-estul Chinei. Cutremurul extrem de puternic s-a manifestat intr-o Cutremurul extrem de puternic s-a manifestat intr-o zona cu totul neasteptata, transformand in ruina orasul zona cu totul neasteptata, transformand in ruina orasul Tangshan si provocand Tangshan si provocand moartea a peste 242.000 de moartea a peste 242.000 de locuitorilocuitori. Atunci cand a inceput seismul, peste un milion . Atunci cand a inceput seismul, peste un milion de chinezi din Tangshan dormeau, inconstienti de de chinezi din Tangshan dormeau, inconstienti de dezastrul ce urma sa se abata asuprea lor. Pe masura ce dezastrul ce urma sa se abata asuprea lor. Pe masura ce pamantul a inceput sa se cutremure, numai cativa pamantul a inceput sa se cutremure, numai cativa oameni au avut sansa de a se trezi si de a se putea oameni au avut sansa de a se trezi si de a se putea adaposti sub o masa sau in cadrul usilor. Cei mai multi adaposti sub o masa sau in cadrul usilor. Cei mai multi nu au avut timpul necesar unor asemenea masuri. Totul nu au avut timpul necesar unor asemenea masuri. Totul a durat intre 14 si 16 secunde, suficient pentru colosalul a durat intre 14 si 16 secunde, suficient pentru colosalul cutremur sa ingroape un oras si sa ucida aproape un cutremur sa ingroape un oras si sa ucida aproape un sfert de milion de oameni.sfert de milion de oameni.

7. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 7. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004 decembrie 2004 Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al 2004 in Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-a aflat chiar in apropierea coastei carui epicentru s-a aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene Sumatra. Cutremurul a nordice a insulei indoneziene Sumatra. Cutremurul a avut avut o magnitudine de 9.3 grade pe scara Richter o magnitudine de 9.3 grade pe scara Richter si a provocat o serie de valuri tsunamisi a provocat o serie de valuri tsunami, care au , care au afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in cazul a peste 300.000suspectata in cazul a peste 300.000. Peste un milion . Peste un milion de gospodarii si case au fost maturate de valurile uriase, de gospodarii si case au fost maturate de valurile uriase, iar autoritatile se tem in continuare de izbucnirea unor iar autoritatile se tem in continuare de izbucnirea unor epidemii aparute din cauza contaminarii apei, care ar epidemii aparute din cauza contaminarii apei, care ar putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de natalitate din tarile afectate, aproape o treime din natalitate din tarile afectate, aproape o treime din victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, in de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, in sinistrati.sinistrati. Cutremurul a avut cea mai lunga durata Cutremurul a avut cea mai lunga durata inregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunteinregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunte. A . A determinat devierea intregii planete cu un centimetru de determinat devierea intregii planete cu un centimetru de la axa sa fireasca si a declansat o replica tocmai in la axa sa fireasca si a declansat o replica tocmai in tinuturile Alaskai.tinuturile Alaskai.

6. Cutremurul din Anitoch, Turcia – 20 mai 526 6. Cutremurul din Anitoch, Turcia – 20 mai 526 In data de 20 mai 526, orasul turcesc Anitoch, un In data de 20 mai 526, orasul turcesc Anitoch, un important punct comercial al cunoscutului “Drum important punct comercial al cunoscutului “Drum al Matasii” a fost aproape sters de pe fata al Matasii” a fost aproape sters de pe fata PamantuluiPamantului, in urma unui cutremur devastator. Nu , in urma unui cutremur devastator. Nu exista o documentatie prea vasta care sa vorbeasca exista o documentatie prea vasta care sa vorbeasca despre acest eveniment, dar se estimeaza ca seismul a despre acest eveniment, dar se estimeaza ca seismul a ucis peste 250.000 de oameni in asezarea care ucis peste 250.000 de oameni in asezarea care reprezenta pe atunci Usa Comerciala a Europei.reprezenta pe atunci Usa Comerciala a Europei.

5. Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam - 1881 5. Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam - 1881 Este vorba despre unul dintre cEste vorba despre unul dintre cele mai catastrofale ele mai catastrofale dezastre naturale din istoriedezastre naturale din istorie. Ciclonul a lovit Golful . Ciclonul a lovit Golful Tonkin in anul 1881, dand nastere unor fluxuri de apa Tonkin in anul 1881, dand nastere unor fluxuri de apa care au inundat orasul Haiphong, aflat in nord-estul care au inundat orasul Haiphong, aflat in nord-estul Vietnamului. Acestea au provocat distrugeri uriase si au Vietnamului. Acestea au provocat distrugeri uriase si au condus la condus la moartea a aproximativ 300.000 de moartea a aproximativ 300.000 de locuitorlocuitori. Amplasat pe un mal al Raului Rosu, orasul i. Amplasat pe un mal al Raului Rosu, orasul portuar Haiphong se invecineaza cu marea printr-un portuar Haiphong se invecineaza cu marea printr-un canal de acces, care, pe durata furtunii, a amplificat canal de acces, care, pe durata furtunii, a amplificat extinderea inundatiei si distrugerea. Desi furtuna a extinderea inundatiei si distrugerea. Desi furtuna a provocat direct moartea a 300.000 de oameni, se provocat direct moartea a 300.000 de oameni, se considera ca destui au murit ulterior din cauza bolilor si considera ca destui au murit ulterior din cauza bolilor si a foametei. Categoria si forta exacte ale ciclonului nu a foametei. Categoria si forta exacte ale ciclonului nu sunt cunoscute.sunt cunoscute.

4. Ciclonul din Bhola, Bangladesh – 13 noiembrie 4. Ciclonul din Bhola, Bangladesh – 13 noiembrie 1970 1970 Ciclonul BholaCiclonul Bhola, a fost un taifun tropical devastator, , a fost un taifun tropical devastator, care a lovit Pakistanul de Est  (in prezent Bangladesh) si care a lovit Pakistanul de Est  (in prezent Bangladesh) si Bengalul de Vest din India, in data de 13 noiembrie Bengalul de Vest din India, in data de 13 noiembrie 1970. A fost 1970. A fost cel mai distrugator ciclon tropical cel mai distrugator ciclon tropical inregistrat vreodatainregistrat vreodata si unul dintre cele mai mortale si unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. dezastre naturale ale timpurilor moderne. Pana la Pana la 500.000 de persoane si-au pierdut vietile in timpul 500.000 de persoane si-au pierdut vietile in timpul furtuniifurtunii, in principal din cauza valurilor care au inundat , in principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta raului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel insulele din delta raului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al saselea si cel mai puternic din sezonul ciclonic al de-al saselea si cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, in Oceanul Indian de Nord, atingand o forta anului 1970, in Oceanul Indian de Nord, atingand o forta echivalenta cu cea a unui uragan de Categoria 3. echivalenta cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format desupra golfului central bengalez la 8 Ciclonul s-a format desupra golfului central bengalez la 8 noiembrie si a calatorit spre nord, intensificandu-se in noiembrie si a calatorit spre nord, intensificandu-se in tot acest timp. Si-a atins apogeul cu tot acest timp. Si-a atins apogeul cu vanturi de 185 vanturi de 185 km/hkm/h la 12 noiembrie 1970, aterizand chiar in acea la 12 noiembrie 1970, aterizand chiar in acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coasta, anihiland sate si multe dintre insulele de coasta, anihiland sate si distrugand culturile agricole din regiune. Cel mai rau distrugand culturile agricole din regiune. Cel mai rau afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin, unde afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin, unde peste 45% din populatia de 167.000 de persoane de aici peste 45% din populatia de 167.000 de persoane de aici a fost decimata de furtuna.a fost decimata de furtuna.

3. Cutremurul din Shaanxi, China – 23 ianuarie 3. Cutremurul din Shaanxi, China – 23 ianuarie 1556 1556 Cutremurul Jiajing, petrecut in 1556 in Shaanxi, China, Cutremurul Jiajing, petrecut in 1556 in Shaanxi, China, este este seismul cu cea mai mare rata de morti seismul cu cea mai mare rata de morti inregistrata vreodatainregistrata vreodata, detinand un record sumbru de , detinand un record sumbru de 830.000 de persoane ucise830.000 de persoane ucise. A inceput in dimineata . A inceput in dimineata zilei de 23 ianuarie. Mai mult de 97 de districte din zilei de 23 ianuarie. Mai mult de 97 de districte din povinciile Shaanxi, Shanxi, Henan, Gansu, Hebei, povinciile Shaanxi, Shanxi, Henan, Gansu, Hebei, Shandong, Hubei, Hunan, Jiangsu si Anhui au fost Shandong, Hubei, Hunan, Jiangsu si Anhui au fost afectate. O suprafata cu o raza de 840 kilometri a fost afectate. O suprafata cu o raza de 840 kilometri a fost devastata, iar in unele zone 60% din populatie a fost devastata, iar in unele zone 60% din populatie a fost ucisa. La acea data, majoritatea oamenilor acelor locuri ucisa. La acea data, majoritatea oamenilor acelor locuri traiau in yaodonguri, pesteri artificiale sapate in stancile traiau in yaodonguri, pesteri artificiale sapate in stancile de loess (roca sedimentara), dintre care multe s-au de loess (roca sedimentara), dintre care multe s-au prabusit in timpul calamitatii, cu mari pierderi de vieti. prabusit in timpul calamitatii, cu mari pierderi de vieti. Epicentrul cutremurului din Shaanxi a fost in Valea Epicentrul cutremurului din Shaanxi a fost in Valea Raului Wei din provincia Shaanxi, aproape de Huaxian, Raului Wei din provincia Shaanxi, aproape de Huaxian, Weinan si Huayin. In Huaxiam,Weinan si Huayin. In Huaxiam, fiecare cladire si camin fiecare cladire si camin au fost demolate, ucigand mai mult de jumatate au fost demolate, ucigand mai mult de jumatate din rezidentii acestui orasdin rezidentii acestui oras. In unele locuri, crevase de . In unele locuri, crevase de 20 metri adancime s-au deschis in sol. Distrugerea si 20 metri adancime s-au deschis in sol. Distrugerea si moartea erau pretutindeni, afectand locuri aflate la 500 moartea erau pretutindeni, afectand locuri aflate la 500 kilometri de epicentru. Cutremurul a declasant si kilometri de epicentru. Cutremurul a declasant si alunacari de teren, care au contribuit la decesul masiv.alunacari de teren, care au contribuit la decesul masiv.

2. Revarsarea Raului Galben, China – sept.-oct. 1887 2. Revarsarea Raului Galben, China – sept.-oct. 1887 Raul GalbenRaul Galben (Huang He) din China este predispus revarsarii, (Huang He) din China este predispus revarsarii, din pricina teritoriului neted si intins aflat de o parte si de din pricina teritoriului neted si intins aflat de o parte si de cealalta a sa. cealalta a sa. InundatiileInundatiile provocate in 1887 de Raul Galben provocate in 1887 de Raul Galben au devastat aceasta zona, au devastat aceasta zona, omorand intre 900.000 si omorand intre 900.000 si 2.000.000 oameni2.000.000 oameni. Potopul din acel an a reprezentat unul . Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscuta. Timp dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscuta. Timp de secole, fermierii care au locuit in apropierea Raului Galben de secole, fermierii care au locuit in apropierea Raului Galben au construit  diguri pentru a retine apele umflate din cauza au construit  diguri pentru a retine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul raului. In anul 1887, patul aflat aluviunilor acumulate pe fundul raului. In anul 1887, patul aflat in crestere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie in crestere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torentiala, au venit de hac digurilor, provocand o indundatie torentiala, au venit de hac digurilor, provocand o indundatie masiva. Se crede ca apele Raului Galben au patruns mai ales masiva. Se crede ca apele Raului Galben au patruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de orasul Zhengzou din prin digurile din Huayankou, aproape de orasul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina campiilor joase din zona, potopul provincia Henan. Din pricina campiilor joase din zona, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o acoperind o suprafata estimata la 80.000 kilometri patrati suprafata estimata la 80.000 kilometri patrati si si distrugand centre agricole si comerciale. In urma inundatiei, distrugand centre agricole si comerciale. In urma inundatiei, doua milioane de persoane au ramas pe drumuri. Pandemiile si doua milioane de persoane au ramas pe drumuri. Pandemiile si lipsurile ulterioare nenorocirii se crede ca au curmat tot atatea lipsurile ulterioare nenorocirii se crede ca au curmat tot atatea vieti pe cat a facut-o evenimentul in sine. A fost vieti pe cat a facut-o evenimentul in sine. A fost una dintreuna dintre cele mai teribile inundatii din istoriecele mai teribile inundatii din istorie, care avea sa fie insa , care avea sa fie insa detronata la scurt timp de un nou cataclism asemanator. detronata la scurt timp de un nou cataclism asemanator.

1. Inundatiile din China – iulie-noiembrie 1931 1. Inundatiile din China – iulie-noiembrie 1931 Seria de inundatii care a avut loc in China Centrala in Seria de inundatii care a avut loc in China Centrala in anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerata, la modul general, considerata, la modul general, cel mai devastator cel mai devastator cataclism naturalcataclism natural  despre care au existat vreodata   despre care au existat vreodata date si cu siguranta cel mai important dezastru al date si cu siguranta cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane din urma inundatiilor din secolului XX. Pierderile umane din urma inundatiilor din 1931 au fost estimate 1931 au fost estimate intre 3.7 si 4 milioane de intre 3.7 si 4 milioane de victimevictime. Intre anii 1928 si 1930, o seceta teribila a . Intre anii 1928 si 1930, o seceta teribila a precedat potopul. Conform unor atestari, o vreme precedat potopul. Conform unor atestari, o vreme anormala a inceput in centrul Chinei in iarna lui 1930. anormala a inceput in centrul Chinei in iarna lui 1930. Ninsorile masive din iarna au fost urmate de dezghetul Ninsorile masive din iarna au fost urmate de dezghetul primaverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat si primaverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat si mai mult nivelul Raului Galben. Ploaia s-a intetit in iulie mai mult nivelul Raului Galben. Ploaia s-a intetit in iulie si august 1931. Numai in iulie au lovit sapte cicloane. si august 1931. Numai in iulie au lovit sapte cicloane. Acest lucru a determinat Acest lucru a determinat inundatii uriase ca urmare a inundatii uriase ca urmare a umflarii raurilor Galben, Yangtze si Huaiumflarii raurilor Galben, Yangtze si Huai. Raul . Raul Galben, al carui nivel a crescut pana la 30 de metri, a Galben, al carui nivel a crescut pana la 30 de metri, a ucis intre unul si doua milioane de oameni, inundand 87 ucis intre unul si doua milioane de oameni, inundand 87 km patrati si lasand 80 milioane de oameni fara case. km patrati si lasand 80 milioane de oameni fara case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane si a afectat 28.5 Yangtze a ucis 145.000 de persoane si a afectat 28.5 milioane. In final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 milioane. In final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.