JOIA NEAGRA Catastrofa din 1929 este consecina logic a boom-ului speculativ nceput n 1926. Atrai de perspectiva mbogirii rapide , facile mai ales cu aciuni cumprate pe credite va duce la nmulirea speculatorilor ( 6 % din populaia SUA ) . Din 1926 pn n 1929, fondul mprumutat destinat speculaiilor crete de la 2,5 mld dolari la 6 mld n 1929. Guvernul american favorizeaz creterea dobnzilor pe termen scurt, depind 10 % care provoac nelinite n rndul speculatorilor. n dimineaa zilei de 24 octombrie la burs s-au pus n vnzare 12 milioane de aciuni, dar cumprtorii au ntrziat s apar. njoia neagr,Bursa de pe Wall Street se prbuete or dup or, nici mcar intervenia bncilor americane nu va putea stopa cursul n scdere. Debitorii ce contau pe ctiguri bursiere pt a-i onora mprumuturile se vd acum ruinai, la fel ca si creditorii care acceptau adesea aciuni n garania mprumuturilor . Echilibrul economic este rupt, capitalurile se rresc, provocnd rapid decalajul tot mai mare dintre producie i consum, astfel c, apare o supraproducie agricol ce provoac o deflaie, ducnd la ruin fermierii ( 20 % din populaia activa ) .Crahul bursier din octombrie 1929, care se transform ntr-o lung depresiune economic ce va ntuneca toat perioada anilor 1930, se reflect iniial n prbuirea produciei, investiiilor, preurilor i veniturilor, ca i a comerului internaional, dar i prin nmulirea falimentelor i creterea vertiginoas a omajului . Dac interpretarea catastrofei este infinit mai grea dect analiza sa, nu exist niciun dubiu c crahul de pe Wall Street ocup un loc esenial n procesul de declanare a crizei , punnd n eviden slbiciunile gestiunii americane, ruinnd tot sistemul de credit i lipsind factorii de decizie de posibilitatea unei reacii eficiente. Din SUA criza se rspndete n lumea ntreag ncepnd cu 1931, prin intermediul schimburilor financiare i comerciale.Joia Neagra sa repercutat la nivel mondial. Modelul classic este cel economic American dar in forme si nuante specific este cunoscuta de toate statele europene si de pe alte continente. In var amerocana criza a imbracat 2 fatete.Criza financiar bancara are ca punct de debit prabusirea bursei din NY care a antrenat un lant cauzal de falimente bancare. Fenomenele care au rabufnit in Joia Neagra reprezentau un cumul al unor evenimente trecute. Dc 20-30 mare inflorire tehnioco-stinfica care a adus un nr mare de inventi. Acestea [use in practica a condus la aparitia numeroaselor locuri de munca si a productilor in serie. Productia acestor obiective a condus la profilul foarte mare a firmelor si a implicat cotati bursiere ale firmelor producatoare. Perioada 25-29 devine o preocupare permanenta specula (jucator de bursa) care a dus la comertul pe baza de credit. Speculatile bursiere nesustinute suficent de eveniomente econ au dus la prabusirea economiei. Pt economia SUA a insemnat colaps total, bancile intra in insuficenta de lichidati, firmele nu mai pot produce pe stocuri si isi inched activitatea de unde a rezultat somaj in masa.SUA adopta politica New Deal, presupune un effort mare national pt a scoate din criza economia. Principala problema era ocuparea fie temporal a marilor mase de someri si emigrant. S-au deschis noi santiere ( Route 66)construind si cladiri d einteres guvernamental. La sf 33-34 econimia Americana depaseste criza dar onterventa statului in economie devine permanenta.In plan European criza SUA se repercuteaza pe circuite financiare bancare si afecteaza tarile europene proportional cu dependent acestora fata de finantele americane. Cea mai afectata este Germania care a resimtit criza aproape instantaneu ( colaps total inclusive banca Reichului este in prag de faliment, inflatie uriasa) In cazul Germaniei masurile anti-criza sunt aproape identice cu cele americane, dar sosirea lui Hitler la putere arunca Germania intr-un extremist de dreapta. In 32 Germania depaseste criza dar incepe reinarmarea , prospera economia pe baza consumului militar. Anglia este tara cea mai putin afectata in sensul ca fiind tara cu cea mai indelungata evolutie industrial are sic ea mai perfectionata legislatie de protective sociala ( sindicatele ) cunoaste si ea somaj dar nu la fel ca in restu statelor ci in forma redusa. In Romaniadirectia financiar-bancara a crizei este cunoscuta cu deosebire de falimentul micilor banci ( o treime din banci)In 34 se infinteaza legea comertului de banca si Consilul Superior de Banca ( politica dirijista BNR ) care a dus la accelerarea procesului de concentrare si centralizare a capitalului bancar.