12 3

02-03

STUDII SI PROIECTE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECT RII DE ARHITECTUR DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECT RII DE ARHITECTUR

COORDONARE PROGRAM

COLECTIV

PROF. DR. ARH.PROF. DR. ARH.

ASIST. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.ASIST. ARH.PREP. ARH.

MIRCEA OCHINCIUC

DANIELA RDULESCU-ANDRONIC

VLADIMIR VINEA

IOANA VIRGINIA POPESCU

OANA MONICA NASTA

MARINA MIHIL

CODINA DUOIU

RZVAN SOARE

DRAGO CRCIUN

COORDONARE PROGRAM

COLECTIV

PROF. DR. ARH.PROF. DR. ARH.

ASIST. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.PREP. ARH.ASIST. ARH.PREP. ARH.

MIRCEA OCHINCIUC

DANIELA RDULESCU-ANDRONIC

VLADIMIR VINEA

IOANA VIRGINIA POPESCU

OANA MONICA NASTA

MARINA MIHIL

CODINA DUOIU

RZVAN SOARE

DRAGO CRCIUN

2

302-0302-0302-03

2

02-03

Un catalog care s adune cteva din cele mai bune proiecte studeneti,este pentru noi o tadiie. n coala de arhitectur, proiectele au fost fotografiate,arhivate, dar nu selecionate spre a se constitui n material didatic pentru noigeneraii de studeni.

Am socotit c un asemenea gest ar fi util pentru acest motiv, dar i pentru faptul c arpune n eviden nivelul de exigen la care este finalizat nvmntul romnesc dearhitectur n cea mai important coal de profil din ar.

Este important de precizat n acest moment c, n conformitate cu obiectivuldeschiderii spre Europa i spre lume pe care Universitatea noastr il urmrete cuperseveren de un numr de ani, modalitatea de evaluare i de susinere aproiectelor a cunoscut n acest rstimp o serie de schimbri notabile.

Astfel, proiectele studenilor sunt susinute, apreciate i notate n cadrul unor comisiipublice de jurizare cu participarea unor invitai, arhiteci din Odinul Arhitecilor,eliminndu-se subiectivismele si incercnd s se ierarhizeze valorile conform unorcriterii profesionale general valabile i de ultim or.

Acest mod de desfurare a proceselor didactice de atelier se nscrie pe linia efortuluinostru de a determina comunitatea european i internaional s recunoascvalabilitatea diplomelor eliberate de universitatea noastr fr alte echivalri idemersuri.

Suntem siguri c astfel intrarea noastr n Europa cunoate cele mai bune auspicii.

Prof. dr. arh. EMILBARBU POPESCU

RECTORULUNIVERSITII DEARHITECTUR I URBANISM ION MINCU

1

3

4

302-0302-0302-03

2

02-03

Editarea catalogului de proiecte studeneti este prilej de satisfacie i, de cenu, de laud, care nu de puine ori e insoit i de o inevitabil autoevaluare.

Pentru a fi cinstii cu noi inine, nu ar trebui s pierdem ansa de a ne plasa corectin raport cu aspiraiile practicii profesionale ale colegilor nostri arhiteci.

Silii, sau siluii intr-o confruntare inegal cu conceptul de arhitectur / marfeisper ca generaiile de schimb pe care le educ coala s-i redobndeascdemnitatea arhitecturii / art.

Este i unul din elurile noastre acela de a reconsidera actul de creaie.

Din paginile catalogului, un ochi interesat ar trebui sa poat desprinde acele detaliimrunte din care se construiete personalitatea definitorie a unei coli dearhitectur.Sunt ele lizibile?Tematica, suita acumulrilor, gradul de dificultate au ele un fir al Ariadnei?

Dac raspunsul este pozitiv, drumul pe care ne aflm, este cel bun?i mai ales, este coala noastr competitiv prin ce are ea specific?

Odat inchis intre coperi, catalogul ne va servi ca feedback.La el vom adauga reaciile si judecile de valoare ale tuturor celor ce poartuniversitii de arhitecur afeciunea si respectul pentru anii petrecui in ateliereleei.

Prof. Dr. Arh. MIRCEA OCHINCIUC

DIRECTOR DE DEPARTAMENT

1

5

6

02-0302-03CATEDRA DE PROIECTARE 1

COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III

Prof. Dr. arh. Rector

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh. Sef catedra

Conf.dr.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Asist.arh. Sef An

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Emil Barbu POPESCU

Florin BICIUSCA

Dana CHIRVAI

Octavian ILIESCU

Georgica MITRACHE

Dan SERBAN

Radu TEACA

Silvia COSTESCU

Stefan LUNGU

Dan MARIN

Vasile MEITA

Razvan SALOMIA

Vasilica BONDOR

Daniel COMSA

Elena Codina DUSOIU

Ana Maria GOILAV

Andreea MIHALACHE

Andreea NEGRILESCU

Anca Lacramioara POCITAN

Adrian SOARE

Adam Dorin STEFAN

Eleodor STREZA

Claudia TEODOROVICI

Simona VALEANU

Ana Maria VESA

CATEDRA DE PROIECTARE 1

COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III

Prof. Dr. arh. Rector

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh.

Conf.dr.arh. Sef catedra

Conf.dr.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Lect.arh.

Asist.arh. Sef An

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Prep.arh.

Emil Barbu POPESCU

Florin BICIUSCA

Dana CHIRVAI

Octavian ILIESCU

Georgica MITRACHE

Dan SERBAN

Radu TEACA

Silvia COSTESCU

Stefan LUNGU

Dan MARIN

Vasile MEITA

Razvan SALOMIA

Vasilica BONDOR

Daniel COMSA

Elena Codina DUSOIU

Ana Maria GOILAV

Andreea MIHALACHE

Andreea NEGRILESCU

Anca Lacramioara POCITAN

Adrian SOARE

Adam Dorin STEFAN

Eleodor STREZA

Claudia TEODOROVICI

Simona VALEANU

Ana Maria VESA

02-03

1

02-03

7

8

AN

UL

1A

NUL

1

02-03

1

9

02-0302-03

1

TEMA 1 (Semestrul I)

Compoziie abstract n tram dat

Durata: 4 sptmni

Exerciiul introduce studentul n lumea arhitecturii, esteprima tem de proiectare. Ea l invit s contientizeze noiuni debaz ale gndirii arhitecturale: compoziia abstract (chemats exprime o idee potent realizat prin elemente simple);rudimente de structur n relaie cu compoziia spaial;succesiunea logic de etape n realizarea proiectului.

Cu ajutorul unor elemente prestabilite - panouri, stlpiparalelipipedici i cilindrici, grinzi i un corp geometric (cub,piramid sau cilindru) dispuse pe o tram dat de 9 ptrate secere alctuirea unei compoziii care s sugereze o noiuneabstract - n fapt s conin un principiu generator - dintreurmtoarele:

. Temele pot fi abordate n pereche(noiuni complementare) sau singular.

Pe lng reprezentarea n plan i axonometrie avolumului obinut, macheta este important n controlareaspaial a compoziiei.

centralitate-periferalitate, simetrie-asimetrie,diagonal, repetiie, ir, balan-contragreuti, compresiune-decompresiune, secven

TEMA 1 (Semestrul I)

Compoziie abstract n tram dat

Durata: 4 sptmni

Exerciiul introduce studentul n lumea arhitecturii, esteprima tem de proiectare. Ea l invit s contientizeze noiuni debaz ale gndirii arhitecturale: compoziia abstract (chemats exprime o idee potent realizat prin elemente simple);rudimente de structur n relaie cu compoziia spaial;succesiunea logic de etape n realizarea proiectului.

Cu ajutorul unor elemente prestabilite - panouri, stlpiparalelipipedici i cilindrici, grinzi i un corp geometric (cub,piramid sau cilindru) dispuse pe o tram dat de 9 ptrate secere alctuirea unei compoziii care s sugereze o noiuneabstract - n fapt s conin un principiu generator - dintreurmtoarele:

. Temele pot fi abordate n pereche(noiuni complementare) sau singular.

Pe lng reprezentarea n plan i axonometrie avolumului obinut, macheta este important n controlareaspaial a compoziiei.

centralitate-periferalitate, simetrie-asimetrie,diagonal, repetiie, ir, balan-contragreuti, compresiune-decompresiune, secven

02-03

10

12118 02-03Mihailov Mariana-I.

I.Proiectul este o interpretare simpl Elementul gasit,care defineste repetabilitatea, se transforma ajungand sa puna in contrast geometria punctuluicu cea a liniei, coltul inchis cu cel liber, modificandu-se dupa linia imaginara a unei diagonale siproducand in acelasi timp un efect grafic deosebit. Reprezentarea umbrelor po

, dar reusit, a noiunii de repetiie.

ate pe plan ajutala citirea volumetriei, subliniind discursul spatial. Simplitatea elementului-modul al compoziieieste infirmat de complexitatea ansamblului, rezultat din repetiie si asocierea formelorrectangulare cu zvelteea cilindric a coloanelor .

Mihailov Mariana-I.

I.Proiectul este o interpretare simpl Elementul gasit,care defineste repetabilitatea, se transforma ajungand sa puna in contrast geometria punctuluicu cea a liniei, coltul inchis cu cel liber, modificandu-se dupa linia imaginara a unei diagonale siproducand in acelasi timp un efect grafic deosebit. Reprezentarea umbrelor po

, dar reusit, a noiunii de repetiie.

ate pe plan ajutala citirea volumetriei, subliniind discursul spatial. Simplitatea elementului-modul al compoziieieste infirmat de complexitatea ansamblului, rezultat din repetiie si asocierea formelorrectangulare cu zvelteea cilindric a coloanelor .

11

02-0302-03

1

02-03NechitoaiaAlexandru-II.

II. O compozitie sobra, a carei simetrie bine studiata induce ideea axialitatii, amonumentalitatii, a parcursului liniar. Abordarea este deschis

grafice este deosebita, punand in valoareideea proiectului, iar studiul suplimentar al volumetriei pe computer este binevenit.

analogiilor cu exempleconsacrate din istoria arhitecturii. Calitatea prezentarii

NechitoaiaAlexandru-II.

II. O compozitie sobra, a carei simetrie bine studiata induce ideea axialitatii, amonumentalitatii, a parcursului liniar. Abordarea este deschis

grafice este deosebita, punand in valoareideea proiectului, iar studiul suplimentar al volumetriei pe computer este binevenit.

analogiilor cu exempleconsacrate din istoria arhitecturii. Calitatea prezentarii

14

12

113 02-03OlaruAndrei-III.

III. O compozitie rafinata, ce pune in antiteza doi poli definiti geometric prin inchideri deforma patrata, care exprima notiunea de balanta. Un trafor de coloane separa elegant un spatiuaerat, creeat pentru un protagonist al compoziiei, cubul, de unul labirintic, ce induce tensiune,claustrare. Sunt folosite relativ multe elemente in compozitie, fiind insa coerent organizate inalcatuirea ideii si in potentarea ei grafica, de deosebit efect.

OlaruAndrei-III.

III. O compozitie rafinata, ce pune in antiteza doi poli definiti geometric prin inchideri deforma patrata, care exprima notiunea de balanta. Un trafor de coloane separa elegant un spatiuaerat, creeat pentru un protagonist al compoziiei, cubul, de unul labirintic, ce induce tensiune,claustrare. Sunt folosite relativ multe elemente in compozitie, fiind insa coerent organizate inalcatuirea ideii si in potentarea ei grafica, de deosebit efect.

13

02-0302-03

1

02-03TEMA2 (Semestrul I)

Exerciiu compoziional

Durata: 3 sptmni

Exerciiul continu traiectul stabilit de tema anterioar,introducnd noi problematici la care studentul este solicitat smediteze: (exprimat n principal prinantiteza opac-transparent) n relaie cu noiunea de

proiectului n legtur cu ideea de traseu spaial,ca punct final al unui astfel de traseu. Elementele

utilizate n compoziie sunt aceleai cu cele din tema anterioar(panouri verticale i orizontale, stlpi paralelipipedici i cilindrici,grinzi), ns de aceast dat sunt date la o scar real, pe otram de 9 ptrate de 5X5 metri. n plus se cere introducereaelementului(centrului) de interes, a crui form i interpretareeste lsat la latitudinea studentului. Se urmrete stimulareagndirii n 3D prin lucrul pe machet ct i educarea studentuluin abordarea unor tehnici de randare a proiectului potrivite cuideea prezentat.

lumina, culoarea, texturamaterial,

scara centrulde interes

TEMA2 (Semestrul I)

Exerciiu compoziional

Durata: 3 sptmni

Exerciiul continu traiectul stabilit de tema anterioar,introducnd noi problematici la care studentul este solicitat smediteze: (exprimat n principal prinantiteza opac-transparent) n relaie cu noiunea de

proiectului n legtur cu ideea de traseu spaial,ca punct final al unui astfel de traseu. Elementele

utilizate n compoziie sunt aceleai cu cele din tema anterioar(panouri verticale i orizontale, stlpi paralelipipedici i cilindrici,grinzi), ns de aceast dat sunt date la o scar real, pe otram de 9 ptrate de 5X5 metri. n plus se cere introducereaelementului(centrului) de interes, a crui form i interpretareeste lsat la latitudinea studentului. Se urmrete stimulareagndirii n 3D prin lucrul pe machet ct i educarea studentuluin abordarea unor tehnici de randare a proiectului potrivite cuideea prezentat.

lumina, culoarea, texturamaterial,

scara centrulde interes

14

112 02-03

Trifa

nCon

stantin

I.D

esi e

xist

aopt

iune

aunei p

reze

ntari

colo

r,st

uden

tul a

pref

erat

saexp

lore

zeva

lent

ele

repr

ezen

tarii

inalb

-neg

ru.

Idee

ade

trase

uarh

itect

ural

est

ede

finita

prin

tr-o

com

pozit

iein

care

ele

men

tele

linia

resi

cele

punc

tual

esu

nt b

ine

doza

te,

condu

cand

,confo

rmce

rinte

lor t

emei

, catre

un

centru

dein

tere

s-

spaiu

aco

perit

.Par

curg

erea

spat

iulu

i est

ere

marc

abi

lre

zolv

at,

fc

ndpa

rtedi

ntre

preo

cup

riled

ebaz

ale

stud

entu

luin

ela

bora

reaa

cest

uipr

oiec

t.

Trifa

nCon

stantin

I.D

esi e

xist

aopt

iune

aunei p

reze

ntari

colo

r,st

uden

tul a

pref

erat

saexp

lore

zeva

lent

ele

repr

ezen

tarii

inalb

-neg

ru.

Idee

ade

trase

uarh

itect

ural

est

ede

finita

prin

tr-o

com

pozit

iein

care

ele

men

tele

linia

resi

cele

punc

tual

esu

nt b

ine

doza

te,

condu

cand

, confo

rmce

rinte

lor t

emei

, catre

un

centru

dein

tere

s-

spaiu

aco

perit

. Par

curg

erea

spat

iulu

i est

ere

marc

abi

lre

zolv

at,

fc

ndpa

rtedi

ntre

preo

cup

riled

ebaz

ale

stud

entu

luin

ela

bora

reaa

cest

uipr

oiec

t.

15

102-03Nacea Radu

Proiectul exprima o idee evidenta: un traiectmarcat de un perete masiv, sinuos, care genereaza osenzatie de labirint

ntregului spatiu cu panouri translucidemareste arhitecturalitatea solutiei, permite in acelasi timpcitirea compozitiei geometrice de dedesubt.

i conduce spre un "capat al drumului"exprimat printr-o sfera, expresie a libertatii si perfectiunii.Acoperirea i

Nacea Radu

Proiectul exprima o idee evidenta: un traiectmarcat de un perete masiv, sinuos, care genereaza osenzatie de labirint

ntregului spatiu cu panouri translucidemareste arhitecturalitatea solutiei, permite in acelasi timpcitirea compozitiei geometrice de dedesubt.

i conduce spre un "capat al drumului"exprimat printr-o sfera, expresie a libertatii si perfectiunii.Acoperirea i

16

112 02-03

Ionescu Delia Cristina

Un traseu marcat cu evidenta claritate, chiar indicat grafic pe plansa, intr-o prezentaretransanta, gen "afis", insa cu folosirea unor culori bine dozate, care subliniaza intentia arhitecturalade pilda punctul de interes este marcat printr-o imprejmuire - accent, cu peretii rosii. Asamblareapanourilor date prin tema in forma de pereti cu goluri la partea inferioara permite vizualizarea dinspreexterior a alctuirii interioare a volumului.

Ionescu Delia Cristina

Un traseu marcat cu evidenta claritate, chiar indicat grafic pe plansa, intr-o prezentaretransanta, gen "afis", insa cu folosirea unor culori bine dozate, care subliniaza intentia arhitecturalade pilda punctul de interes este marcat printr-o imprejmuire - accent, cu peretii rosii. Asamblareapanourilor date prin tema in forma de pereti cu goluri la partea inferioara permite vizualizarea dinspreexterior a alctuirii interioare a volumului.

17

02-0302-03

1

02-03TEMA 3 (Semestrul I)

Spaiu arhitectural-spaiu adiacent

Durata: 4 sptmni

Este prima tem prin care se cere ntreptrundereaformei, structurii i , n sensul adevratei proiectriarhitecturale. Regulile compoziionale care au fost studiateanterior se cer aplicate n gndirea unui obiect de arhitectur detip pavilion expoziional. De aceast dat singurele elementeprestabilite sunt doar indicaii de tram (6 module ptratedeterminnd deschideri de 5,1 x 5,1 m) i gabarit (o nlimemaxim de 4,2 m). La cele 6 ptrate ale tramei se pot adugaaltele, pn la 3 ca numr, dispuse conform opiuniicompoziionale a studentului. Se urmrete definirea unor spaiiacoperite parial sau total, descoperite, de legtur, de circulaie,de destindere etc. ordonate ierarhic (prin relaia spaiu major-spaiu minor) ntr-o compoziie coerent din punct de vedere alformei, funciunii i structurii. Se admit denivelri (urcare cu pnla 45cm. pe vertical, excavaie de 45cm.) pentru a daposibilitatea unei interpretri pe vertical a spaiului. Prindefinirea soluiei spaiale studentul va descoperi i aplica noiunica sau , etc.

Se pune accent pe expresivitatea compoziional,volumetric i cromatic, ct i pe acurateea prezentrii grafice.

funciunii

planul liber planul-structur scara arhitectural

TEMA 3 (Semestrul I)

Spaiu arhitectural-spaiu adiacent

Durata: 4 sptmni

Este prima tem prin care se cere ntreptrundereaformei, structurii i , n sensul adevratei proiectriarhitecturale. Regulile compoziionale care au fost studiateanterior se cer aplicate n gndirea unui obiect de arhitectur detip pavilion expoziional. De aceast dat singurele elementeprestabilite sunt doar indicaii de tram (6 module ptratedeterminnd deschideri de 5,1 x 5,1 m) i gabarit (o nlimemaxim de 4,2 m). La cele 6 ptrate ale tramei se pot adugaaltele, pn la 3 ca numr, dispuse conform opiuniicompoziionale a studentului. Se urmrete definirea unor spaiiacoperite parial sau total, descoperite, de legtur, de circulaie,de destindere etc. ordonate ierarhic (prin relaia spaiu major-spaiu minor) ntr-o compoziie coerent din punct de vedere alformei, funciunii i structurii. Se admit denivelri (urcare cu pnla 45cm. pe vertical, excavaie de 45cm.) pentru a daposibilitatea unei interpretri pe vertical a spaiului. Prindefinirea soluiei spaiale studentul va descoperi i aplica noiunica sau , etc.

Se pune accent pe expresivitatea compoziional,volumetric i cromatic, ct i pe acurateea prezentrii grafice.

funciunii

planul liber planul-structur scara arhitectural

18

112 02-03Teleki Dominic David

Compozitia volumului de arhitectura are un remarcabil rafinament, atat in tratarea sa inplan, cat si in fatade. Tehnica de prezentare este clasica, in desen de tu

Se remarca studiul atent al proportiilor si dozarea cautata aelementelor orizontale

negru, acurateteagrafica fiind atu-ul proiectului.

i verticale n desenul planului, acesta fiind generat parc de un cardoi decumanum modern.

Teleki Dominic David

Compozitia volumului de arhitectura are un remarcabil rafinament, atat in tratarea sa inplan, cat si in fatade. Tehnica de prezentare este clasica, in desen de tu

Se remarca studiul atent al proportiilor si dozarea cautata aelementelor orizontale

negru, acurateteagrafica fiind atu-ul proiectului.

i verticale n desenul planului, acesta fiind generat parc de un cardoi decumanum modern.

19

02-0302-03

1

02-03Stanca Nicolae Mircea

Dispunerii orizontale a compozitiei, adoptata de majoritatea studentilor, i se asociaza unparcurs longitudinal, extrem de potrivit ideii de pavilion. Se simte ca au fost studiate siinterpretate exemplele clasice din arhitectura care ajuta la rezolvarea acestei teme: Mies van derRohe, Philip Johnson, F.L.Wright etc. Este deasemenea pusa problema comunicarii vizuale side acces intre interior si exterior.

Stanca Nicolae Mircea

Dispunerii orizontale a compozitiei, adoptata de majoritatea studentilor, i se asociaza unparcurs longitudinal, extrem de potrivit ideii de pavilion. Se simte ca au fost studiate siinterpretate exemplele clasice din arhitectura care ajuta la rezolvarea acestei teme: Mies van derRohe, Philip Johnson, F.L.Wright etc. Este deasemenea pusa problema comunicarii vizuale side acces intre interior si exterior.

20

102-03

AribsoiuAdina

Proiectul arata insusirea unor notiuni de baza ale proiectarii de arhitectura,raspunzand corect temei: spatiu inchis-spatiu deschis, spatiu total sau partial acoperit,spatiu descoperit, traseul arhitectural, relatia interior-exterior etc. Se difereniazelementele tipice arhitecturii de grdin (pergola) fa de cele ce genereaz n modtranant un spaiu interior.Proiecte: Teleki Dominic David

AribsoiuAdina

Proiectul arata insusirea unor notiuni de baza ale proiectarii de arhitectura,raspunzand corect temei: spatiu inchis-spatiu deschis, spatiu total sau partial acoperit,spatiu descoperit, traseul arhitectural, relatia interior-exterior etc. Se difereniazelementele tipice arhitecturii de grdin (pergola) fa de cele ce genereaz n modtranant un spaiu interior.Proiecte: Teleki Dominic David

21

PV02-03

1

PROIECT DE VERIFICARE (Semestrul I)

Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore

Verificarea este n direct legtur cu ultima tem de proiectare, urmrind s testezecapacitatea studentului de a lucra singur, fr ndrumare, dar i rapiditatea sa n luarea deciziilor i nrandarea proiectului. Tema se refer tot la corelarea nounilor de form, structur i funciune iurmrete proiectarea unui pavilion situat ntr-un sit imaginar, pe malul mrii, cu o funciune simpl,deschis interpretrii: teras pe plaj - spaiu de adpostire, belvedere, ateptare, ntlnireetc.(singura cerin strict a temei fiind un mic bar cu 6-8 locuri i un spaiu de vnzri de cca. 6 mp).

Compoziia este definit tot pe o tram ajuttoare, compus dintr-un numr de moduleptrate (la alegere ntre 5-8). Sunt date interaxele i dimensiunile structurii. Se urmrete corelareaspaiilor acoperite cu cele descoperite, cele tip pergol, cele nchise total i a tuturor acestora cumodul de funcionare a pavilionului.

Interpretarea sitului devine un element de baz al proiectului, se impune deschidereacompoziiei spre elementul natural.

PROIECT DE VERIFICARE (Semestrul I)

Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore

Verificarea este n direct legtur cu ultima tem de proiectare, urmrind s testezecapacitatea studentului de a lucra singur, fr ndrumare, dar i rapiditatea sa n luarea deciziilor i nrandarea proiectului. Tema se refer tot la corelarea nounilor de form, structur i funciune iurmrete proiectarea unui pavilion situat ntr-un sit imaginar, pe malul mrii, cu o funciune simpl,deschis interpretrii: teras pe plaj - spaiu de adpostire, belvedere, ateptare, ntlnireetc.(singura cerin strict a temei fiind un mic bar cu 6-8 locuri i un spaiu de vnzri de cca. 6 mp).

Compoziia este definit tot pe o tram ajuttoare, compus dintr-un numr de moduleptrate (la alegere ntre 5-8). Sunt date interaxele i dimensiunile structurii. Se urmrete corelareaspaiilor acoperite cu cele descoperite, cele tip pergol, cele nchise total i a tuturor acestora cumodul de funcionare a pavilionului.

Interpretarea sitului devine un element de baz al proiectului, se impune deschidereacompoziiei spre elementul natural.

22

102-03

SzekelyCsaba I.

A fost apreciata grafica speciala a proiectului, in creioane colorate-pastelcat si coerenta si simplitatea rezolvarii temei, fara accesorii sau complicatii inutile,dar cu satisfacerea tuturor cerintelor functionale, estetice si constructive aletemei.

SzekelyCsaba I.

A fost apreciata grafica speciala a proiectului, in creioane colorate-pastelcat si coerenta si simplitatea rezolvarii temei, fara accesorii sau complicatii inutile,dar cu satisfacerea tuturor cerintelor functionale, estetice si constructive aletemei.

PV

23

02-0302-03

1

02-03StancaNicolaeMircea

Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

StancaNicolaeMircea

Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

PV

24

02-03TEMA 4

Exerciiu compoziional spaial

Durata: 4 sptmni

Tema urmrete aprofundarea noiunii de traseu spaial,aducnd n prim plan problematica micrii pe vertical i amodului de rezolvare a acesteia n arhitectur. Spaiul se pliazpe necesitatea de micare a individului, rezultnd din aceasta.Convergerea (pe vertical) spre un punct de interes major estedefinit de o gril de baz de 27 de cuburi alctuit din elementestructurale (stlpi i grinzi) de seciune constant (30x30cm). Seateapt ca studentul s defineasc prin compartimentriverticale i orizontale spaiul major i spaiile minoredimensionate conform inteniei compoziionale. Elementul denoutate absolut care intervine este scara ce asigur circulaiantre diferitele niveluri ale obiectului de arhitectur. Se urmretensuirea temeinic de ctre student a problematicii impuse nproiectare de , ca i formarea deprinderii de agndi n 3 dimensiuni, nelegerea conceptului de i

, folosirea i a .

circulaia verticalmodulare

repetitivitate ritmului proporiei

TEMA 4

Exerciiu compoziional spaial

Durata: 4 sptmni

Tema urmrete aprofundarea noiunii de traseu spaial,aducnd n prim plan problematica micrii pe vertical i amodului de rezolvare a acesteia n arhitectur. Spaiul se pliazpe necesitatea de micare a individului, rezultnd din aceasta.Convergerea (pe vertical) spre un punct de interes major estedefinit de o gril de baz de 27 de cuburi alctuit din elementestructurale (stlpi i grinzi) de seciune constant (30x30cm). Seateapt ca studentul s defineasc prin compartimentriverticale i orizontale spaiul major i spaiile minoredimensionate conform inteniei compoziionale. Elementul denoutate absolut care intervine este scara ce asigur circulaiantre diferitele niveluri ale obiectului de arhitectur. Se urmretensuirea temeinic de ctre student a problematicii impuse nproiectare de , ca i formarea deprinderii de agndi n 3 dimensiuni, nelegerea conceptului de i

, folosirea i a .

circulaia verticalmodulare

repetitivitate ritmului proporiei

02-03

1

25

02-0302-03

1

02-03Stanca Nicolae Mircea II.

II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

Stanca Nicolae Mircea II.

II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

Ciuperc Mihai

Aceast tem a generat, n mod evident mai mult dect cele de pn acum, dezbateri legatede abordarea volumului compoziiei. Proiectul este o ilustrare extrem de personalizat a valeneidiagonalei ca generatoare a micrii. Spaiul interior se aeaz n jurul unui "atriu" susinut dedominanta scrii. Dei aparent "ortogonale", planurile se leag cu viziunea anvelopantei prindualitatea propus, prezent de altfel i n tratarea faadelor volumului care prezint un contrastntre suprafee total opace i goluri de tip band, n stil modernist.

26

02-0302-0302-03

1

14

NechitoaiaAlexandru

. Volumul propus exploreaz valenele grilei de cuburi, punnd-o n eviden cu ajutorul unor ecranri carepermit citirea acesteia ca dominant a compoziiei. Structura de tip "DOM-INO" a grilei intr n dialog cu o coajopac, conceput n trei dimensiuni, care "mbrac" spaiul major, individualizndu-l. Acoperirea, n form de "L" nplan, face parte din acelai sistem de anvelopante desfurate continuu n jurul volumului, cutnd parc un efect depanglic. Peretele care domin compoziia planimetric, susinnd scara, element protagonist al spaiului interior,se nate din aceeai gndire a contrastului dintre plin i gol, ntre transparent i opac.

II.Aceast tem a generat, n mod evident mai mult dect cele de pn acum, dezbateri legate de abordareavolumului compoziiei. Proiectul este o ilustrare extrem de personalizat a valenei diagonalei ca generatoare amicrii. Spaiul interior se aeaz n jurul unui "atriu" susinut de dominanta scrii. Dei aparent "ortogonale",planurile se leag cu viziunea anvelopantei prin dualitatea propus, prezent de altfel i n tratarea faadelorvolumului care prezint un contrast ntre suprafee total opace i goluri de tip band, n stil modernist.

NechitoaiaAlexandru

. Volumul propus exploreaz valenele grilei de cuburi, punnd-o n eviden cu ajutorul unor ecranri carepermit citirea acesteia ca dominant a compoziiei. Structura de tip "DOM-INO" a grilei intr n dialog cu o coajopac, conceput n trei dimensiuni, care "mbrac" spaiul major, individualizndu-l. Acoperirea, n form de "L" nplan, face parte din acelai sistem de anvelopante desfurate continuu n jurul volumului, cutnd parc un efect depanglic. Peretele care domin compoziia planimetric, susinnd scara, element protagonist al spaiului interior,se nate din aceeai gndire a contrastului dintre plin i gol, ntre transparent i opac.

II.Aceast tem a generat, n mod evident mai mult dect cele de pn acum, dezbateri legate de abordareavolumului compoziiei. Proiectul este o ilustrare extrem de personalizat a valenei diagonalei ca generatoare amicrii. Spaiul interior se aeaz n jurul unui "atriu" susinut de dominanta scrii. Dei aparent "ortogonale",planurile se leag cu viziunea anvelopantei prin dualitatea propus, prezent de altfel i n tratarea faadelorvolumului care prezint un contrast ntre suprafee total opace i goluri de tip band, n stil modernist.

27

02-0302-03

1

02-03TEMA 5

Spaiu-Funciune-Sit

Durata: 3 sptmni

Se menine aceeai reea cubic tridimensional ca baza compoziiei de arhitectur. Fa de noiunile de(prezent nc de la prima tem) n relaie cu obiectului dearhitectur i , prezentat pn acum rudimentar,intervine o nou realitate ce se cere contientizat: . n cazulde fa este aleas o situaie extrem, n care terenul are opant deosebit de accentuat. Implantarea construciei n sittrebuie s se fac n mod raional, folosind pe ct posibilmaterialul excavat. Panta terenului determin practic ntreagaconfiguraie spaial-funcional a construciei, n care se cere sfuncioneze un spaiu expoziional, dotat cu ncperi i servicii(anexe) destinate activitilor ce se presupune c ar trebui s sedesfoare ntr-un astfel de loc: expunere, ntruniri, depozitare,odihn, spaii sanitare etc. Studentul are ocazia s descoperedirecta legtur dintre ierarhizarea spaiilor i funciune, sexperimenteze cum traseul spaial induce stri psihice (interes,curiozitate, linite, surpriz etc.), s exerseze rezolvareaacceselor.

Se urmrete deasemenea efectul luminii ca generator alspaiului arhitectural i preocuparea pentru material (textur,culoare).

structurforma

funciunesitul

TEMA 5

Spaiu-Funciune-Sit

Durata: 3 sptmni

Se menine aceeai reea cubic tridimensional ca baza compoziiei de arhitectur. Fa de noiunile de(prezent nc de la prima tem) n relaie cu obiectului dearhitectur i , prezentat pn acum rudimentar,intervine o nou realitate ce se cere contientizat: . n cazulde fa este aleas o situaie extrem, n care terenul are opant deosebit de accentuat. Implantarea construciei n sittrebuie s se fac n mod raional, folosind pe ct posibilmaterialul excavat. Panta terenului determin practic ntreagaconfiguraie spaial-funcional a construciei, n care se cere sfuncioneze un spaiu expoziional, dotat cu ncperi i servicii(anexe) destinate activitilor ce se presupune c ar trebui s sedesfoare ntr-un astfel de loc: expunere, ntruniri, depozitare,odihn, spaii sanitare etc. Studentul are ocazia s descoperedirecta legtur dintre ierarhizarea spaiilor i funciune, sexperimenteze cum traseul spaial induce stri psihice (interes,curiozitate, linite, surpriz etc.), s exerseze rezolvareaacceselor.

Se urmrete deasemenea efectul luminii ca generator alspaiului arhitectural i preocuparea pentru material (textur,culoare).

structurforma

funciunesitul

28

02-0302-0302-03

1

11

Popa Stefan

Se opteaza pentru odeschidere transanta pedirectia presupusa a fibelvedere, in sensul deorientare al pantei. Studentulpropune chiar o prelungire avolumului in sit prinintermediul unei platforme -debarcadersi al uneiamenajari-anexa pe panta.

In contrast cu aceastadeschidere totala, pecelelalte trei laturi peretiiformeaza o imbracaminteprotectoare, punctata, calimbaj, de golurile impuscateale ferestrelor.Aceasta coajainchide, deasemenea, spatiulmajor interior exprimat ca ocutie masiva, deschisa doarpe una din laturi, conformorientarii dominante.

Cromatica prezentariisubliniaza fericit conceptiaspatiala.

Popa Stefan

Se opteaza pentru odeschidere transanta pedirectia presupusa a fibelvedere, in sensul deorientare al pantei. Studentulpropune chiar o prelungire avolumului in sit prinintermediul unei platforme -debarcadersi al uneiamenajari-anexa pe panta.

In contrast cu aceastadeschidere totala, pecelelalte trei laturi peretiiformeaza o imbracaminteprotectoare, punctata, calimbaj, de golurile impuscateale ferestrelor.Aceasta coajainchide, deasemenea, spatiulmajor interior exprimat ca ocutie masiva, deschisa doarpe una din laturi, conformorientarii dominante.

Cromatica prezentariisubliniaza fericit conceptiaspatiala.

29

02-0302-03

1

02-03Stanca Nicolae Mircea II.

II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

Stanca Nicolae Mircea II.

II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerenteleei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a carorverificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiunielementare cu un obiect cu un sistem constructiv simplu, amplasatintr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus invaloare.

11

Dragomir Bogdan

Proiectul merge pe acelasi principiu alspatiului major continut intr-un spatiucentral bine delimitat, de tip cutie, protejatde inchiderea exterioara a peretilor.Spatiul ramas intre volumul principal sicoaja exterioara alcatuieste circulatiile,gandite ca un traseu neintrerupt, de-alungul unor rampe ce parcurg intregulspatiu.Expresia puternica (mai ales cromatic) inv o l u m a s p a t i u l u i d o m i n a n tparticularizeaza proiectul, dandu-i o fortaspeciala.

Dragomir Bogdan

Proiectul merge pe acelasi principiu alspatiului major continut intr-un spatiucentral bine delimitat, de tip cutie, protejatde inchiderea exterioara a peretilor.Spatiul ramas intre volumul principal sicoaja exterioara alcatuieste circulatiile,gandite ca un traseu neintrerupt, de-alungul unor rampe ce parcurg intregulspatiu.Expresia puternica (mai ales cromatic) inv o l u m a s p a t i u l u i d o m i n a n tparticularizeaza proiectul, dandu-i o fortaspeciala.

30

02-0302-0302-03

1

19

Ionescu Geniana

. Studenta a optatpentru o tripartiie evidenta volumului, marcnd cadominant registrul median,dar corelndu-l cuaccentul vertical i deculoare al unei "cutiinalte", care este casascrii. Imaginea trimite laarhitectura "ieit din sit" alui Mario Botta i lalimbajul formal alarhitecturii moderne:fereastra-band,acoperiul-teras, mariledeschideri vitrate etc.Volumul suspendat alcasei scrii, continuat cucirculaia aferent, estecheia care leag ntreagacompoziie.

Ionescu Geniana

. Studenta a optatpentru o tripartiie evidenta volumului, marcnd cadominant registrul median,dar corelndu-l cuaccentul vertical i deculoare al unei "cutiinalte", care este casascrii. Imaginea trimite laarhitectura "ieit din sit" alui Mario Botta i lalimbajul formal alarhitecturii moderne:fereastra-band,acoperiul-teras, mariledeschideri vitrate etc.Volumul suspendat alcasei scrii, continuat cucirculaia aferent, estecheia care leag ntreagacompoziie.

31

02-0302-03

1

02-03TEMA 6

CONFIGURARE SPAIAL - Elemente dimensionale ntr-o locuin

Durata: 4 sptmni

Prin aceast tem se studiaz problematica locuinei, ca efectal acumulrii unor cunotine de baz despre proiectarea dearhitectur (compoziia spaial, structura n relaie cu spaiul,funciunea). De aceast dat, se recomand ca studentul s nceapdemersul de proiectare prin studierea unei bibliografii de referin ndomeniu: Palladio, F.L.Wright, Mies van der Rohe, Le Corbusier,Richard Meier, Mario Botta, Tadao Ando, Luigi Snozzi. Dup ce aneles locuina ca nveli care stabilete raporturi juste ntreambientul cosmic i fenomenele biologice umane, el trebuie s-odefineasc n cadrul unei trame structurale ajuttoare de 9 ptrateavnd dimensiunea de 4,2X4,2 metri, aezat pe un teren plat.Structura este compus din stlpi i eventual grinzi avnd n seciune30X30 cm. Acoperirea se face cu o plac de beton de 20 cm. grosime,iar nchiderea interioar i exterioar se realizeaz cu pereidimensionai standard la 30 cm. grosime sau mai subiri dac estevorba doar de perei de compartimentare.

Se urmrete att studiul spaiilor locuinei (mobilare,concepie) i a relaiilor dintre ele (zon de zi-zon de noapte, spaiiservite-spaii servante etc.) ct i a prelungirilor ei, dup terminologialui Le Corbusier: terasa, pergola, grdina etc. Se coreleaz rezolvareafuncional de un scenariu realist de locuire, de alctuire a familiei etc.

Se studiaz expresivitatea spaiilor interioare (lumin, textur,culoare) i a anvelopantei exterioare (proporie, raport plin-gol etc.)

TEMA 6

CONFIGURARE SPAIAL - Elemente dimensionale ntr-o locuin

Durata: 4 sptmni

Prin aceast tem se studiaz problematica locuinei, ca efectal acumulrii unor cunotine de baz despre proiectarea dearhitectur (compoziia spaial, structura n relaie cu spaiul,funciunea). De aceast dat, se recomand ca studentul s nceapdemersul de proiectare prin studierea unei bibliografii de referin ndomeniu: Palladio, F.L.Wright, Mies van der Rohe, Le Corbusier,Richard Meier, Mario Botta, Tadao Ando, Luigi Snozzi. Dup ce aneles locuina ca nveli care stabilete raporturi juste ntreambientul cosmic i fenomenele biologice umane, el trebuie s-odefineasc n cadrul unei trame structurale ajuttoare de 9 ptrateavnd dimensiunea de 4,2X4,2 metri, aezat pe un teren plat.Structura este compus din stlpi i eventual grinzi avnd n seciune30X30 cm. Acoperirea se face cu o plac de beton de 20 cm. grosime,iar nchiderea interioar i exterioar se realizeaz cu pereidimensionai standard la 30 cm. grosime sau mai subiri dac estevorba doar de perei de compartimentare.

Se urmrete att studiul spaiilor locuinei (mobilare,concepie) i a relaiilor dintre ele (zon de zi-zon de noapte, spaiiservite-spaii servante etc.) ct i a prelungirilor ei, dup terminologialui Le Corbusier: terasa, pergola, grdina etc. Se coreleaz rezolvareafuncional de un scenariu realist de locuire, de alctuire a familiei etc.

Se studiaz expresivitatea spaiilor interioare (lumin, textur,culoare) i a anvelopantei exterioare (proporie, raport plin-gol etc.)

32

02-0302-0302-03

1

Bjenaru Ilinca

Proiectul urmretealturarea spaial a douvolume, generate n plan dedistribuia necesar zon dezi - zon de noapte iierarhizate ca atare. Seremarc preocupareapentru scenariul de folosirea locuinei: asigurarea uneiintimiti adecvate pentruzona de odihn idirecionareacorespunztoare ctreexterior, ctre peisaj, azonei de zi. Locul de luatmasa, n legtur cubuctria deschis, seconstituie n nucleu al casei,cas ce se vrea, de fapt, uncmin.

Bjenaru Ilinca

Proiectul urmretealturarea spaial a douvolume, generate n plan dedistribuia necesar zon dezi - zon de noapte iierarhizate ca atare. Seremarc preocupareapentru scenariul de folosirea locuinei: asigurarea uneiintimiti adecvate pentruzona de odihn idirecionareacorespunztoare ctreexterior, ctre peisaj, azonei de zi. Locul de luatmasa, n legtur cubuctria deschis, seconstituie n nucleu al casei,cas ce se vrea, de fapt, uncmin.

11

33

02-0302-03

1

02-03

Popa tefan

Abordarea acesteilocuine propune ocontinuitate aproape totalntre cas i "prelungirile" ei:limita volumului construit secoreleaz cu limitaproprietii, cu cea a teraselori a grdinii. Pereii suntanvelopante generoase, careprotejeaz spaiile locuirii. Totei stabilesc mprireafuncional, separnd zona dezi de zona de noapte, anexelede spaiile majore, totul ncadrul unui sistem coerent deaxe i nuclee. Volumul careinclude zona de zi se ridicprin ierarhizare deasupraceluilalt, ajutat i de placa deacoperire generoas carefuncioneaz pe principiul"spargerii cutiei", aa cum afost el definit de Frank LloydWright.

11

34

PROIECT DE VERIFICARE

Cas de vacan

Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore

Aceast tem abordeaz n form simplificat tematica locuinei, ce a fost studiat ndetaliu la ultimul proiect. De aceast dat este vorba de o cas de vacan, aadar olocuin minimal, temporar. Tema se refer la cunoscutele module de 4,2 pe 4,2 metri,patru la numr, care pot fi cuplate conform celor 3 scheme prezentate n anex: n ptrat, nform de L, sau n form de T. Compoziia este situat pe o platform de beton de 150 mp., lao cot de 45 cm. peste nivelul solului, ceea ce d deja o idee de dimensionare i amplasarea eventualelor terase.

Structura este alctut din stlpi i grinzi de 30x30 cm., iar construcia este acoperitcu o plac de 15 cm. grosime.

Un rol important l au punctele cardinale, care impun o rezolvare atent a funciunii (ocerin expres a temei era accesul prin partea de sud, ceea ce i d un grad sporit dedificultate), ca i alegerea unui cadru natural special. Prezena mrii este poate un semn alapropiatei vacane...

PROIECT DE VERIFICARE

Cas de vacan

Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore

Aceast tem abordeaz n form simplificat tematica locuinei, ce a fost studiat ndetaliu la ultimul proiect. De aceast dat este vorba de o cas de vacan, aadar olocuin minimal, temporar. Tema se refer la cunoscutele module de 4,2 pe 4,2 metri,patru la numr, care pot fi cuplate conform celor 3 scheme prezentate n anex: n ptrat, nform de L, sau n form de T. Compoziia este situat pe o platform de beton de 150 mp., lao cot de 45 cm. peste nivelul solului, ceea ce d deja o idee de dimensionare i amplasarea eventualelor terase.

Structura este alctut din stlpi i grinzi de 30x30 cm., iar construcia este acoperitcu o plac de 15 cm. grosime.

Un rol important l au punctele cardinale, care impun o rezolvare atent a funciunii (ocerin expres a temei era accesul prin partea de sud, ceea ce i d un grad sporit dedificultate), ca i alegerea unui cadru natural special. Prezena mrii este poate un semn alapropiatei vacane...

1

02-03PV

35

PV02-03

1

Slavic Vlad Alexandru

O cas de vacan nu poate oferi dect confortul redus al locuirii temporare, din mprireastrict pe zon de zi i zon de noapte nu se poate pstra dect intenia de izolare, pe ct posibil,a zonei de odihn de restul casei. Baia (minimal) deservete ambele zone, iar buctria nu estedect o mic prelungire a locului de luat masa. Acesta ne este propus ca protagonist, ca punct dentlnire al membrilor familiei i capt de perspectiv din acces, mpreun cu locul de discuii i nlegtur cu o vast teras orientat spre plaj. Intrarea este protejat de o copertin generoas ide un perete (exagerat dezvoltat!) care ascunde dormitorul.

Slavic Vlad Alexandru

O cas de vacan nu poate oferi dect confortul redus al locuirii temporare, din mprireastrict pe zon de zi i zon de noapte nu se poate pstra dect intenia de izolare, pe ct posibil,a zonei de odihn de restul casei. Baia (minimal) deservete ambele zone, iar buctria nu estedect o mic prelungire a locului de luat masa. Acesta ne este propus ca protagonist, ca punct dentlnire al membrilor familiei i capt de perspectiv din acces, mpreun cu locul de discuii i nlegtur cu o vast teras orientat spre plaj. Intrarea este protejat de o copertin generoas ide un perete (exagerat dezvoltat!) care ascunde dormitorul.

36

102-03

Betu Mdlina

Ceea ce atrage atenia n primul rnd este cromatica solar a prezentrii, de apreciat cagest de curaj. Spaiile sunt bine dozate, dispuse dup o schem funcional similar celeianterioare, cu o intenie ceva mai marcat de a creea o zon de zi i una de noapte. Compoziiavolumetric este deasemenea pertinent, cu spaiul zonei de zi ca spaiu dominant i accesul"prins" ntre un perete mai nalt, de tip accent, i o copertin care creeaz un "L" spaialmpreun cu una dintre faadele laterale.

Betu Mdlina

Ceea ce atrage atenia n primul rnd este cromatica solar a prezentrii, de apreciat cagest de curaj. Spaiile sunt bine dozate, dispuse dup o schem funcional similar celeianterioare, cu o intenie ceva mai marcat de a creea o zon de zi i una de noapte. Compoziiavolumetric este deasemenea pertinent, cu spaiul zonei de zi ca spaiu dominant i accesul"prins" ntre un perete mai nalt, de tip accent, i o copertin care creeaz un "L" spaialmpreun cu una dintre faadele laterale.

PV

37

38

302-0302-0302-03

2

02-03

n cadrul departamentului PROIECTARE DE ARHITECTUR "A ", catedra nr.2 asigur ndrumarea activitii de proiectare pentru studenii anilor II - III de studii.Facultatea de Arhitectur i anilor II III de studii - Facultatea de Urbanism .

Conform cifrei de colarizare, catedra cuprinde n prezent, un numr totalde 40 cadre didactice titulare, i 12 cadre didactice asociate, fiind organizat pe 8ateliere paralele la Facultatea de Arhitectur i 2 ateliere paralele la Facultatea deUrbanism.

Atelierul de arhitectur disciplin de baz cu caliti integratoare a variatelormodaliti de reprezentare i concepere a obiectului de arhitectur, este organizat pe unsistem complex de instruire, concretizat prin exerciii practice de simulare a construirii.Atelierele au o independen relativ n cadrul plenului catedrei.Astfel, fiecare coordonator deatelier i definete propria sa metod de ndrumare, care se ncadreaz ntr-o metodologiede instruire obligatorie.

Programul de studiu i propune s defineasc un model nou de formaie profesionalpentru proiectarea de arhitectur, un sistem conceptual deschis, care s opereze cu logicipolivalente, model nscris n prioritile metodelor moderne de educaie continu.Oportunitatea tematic se adapteaz continu cerinelor sociale i modificrilor tehnologiceactuale, prefigurndu-se treptat direciile evolutive ale societii moderne i implicit aleprofesiei de arhitect.Sistemul de instruire cu caliti integratoare se bazeaz pe:

optimizarea bazei de date existente;

flexibilitate pe compartimente;

coeren n ansamblu.Modelul de ndrumare presupune complementaritatea dintre desen i reflexia

teoretic.

Programa analitic pentru anii II i III de studii urmrete cteva trasee conceptualeimportante:

nelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de

Aprecierea ca o rezultant ntre structurarea spaiului istructurarea materiei (volumul), iar o stare de echilibru ntre forma pur,forma abstract i funciune;

Stimularea creativitii, ca scop major, definitoriu al arhitecturii i potenarea formaieideschise, sensibil la noutate i inovaie, capabil s integreze domenii pluridisciplinare i degrani.

ef catedrProf.dr.arh. Daniela Rdulescu-Andronic

-

ART;

FORMEI DE ARHITECTUR

ARHITECTURA

39

40

02-0302-03CATEDRA DE PROIECTARE 2

COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III

Prof. Dr. arh. Rector

Prof. Dr. arh.

Prof. Dr. arh. Director departament

Prof. Dr. arh.

Prof. Dr. arh. Sef catedra

Prof. Dr. arh.

Conf. Dr. arh.

Conf. Dr. arh. Prodecan

Conf. Dr. arh.

Conf. Dr. arh.

Sef lucrari arh. Sef an II

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh. Sef an III

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari dr. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Emil Barbu POPESCU

Victor IVANES

Mircea OCHINCIUC

Ioan LUCACEL

Daniela RADULESCU-ANDRONIC

Dorin STEFAN

Alexandru ANDRIES

Mircea CHIRA

Calin IRIMESCU

Alexandru VASILIU

Bogdan ANGHELESCU

Catalin BERZA

Cristian-Ioan DRUGHEAN

Gabriel GHEORGHIU

Marian MOICEANU

Liviu NEAGA-IONESCU

Camelia PARJOL

Florinel RADU

Mihnea RADU

Florian STANCIU

Iulia STANCIU

Dan TEODORESCU

Bogdan TOFAN

Remus HARSAN

Anda MANU

Ioana MANTULESCU

Robert NEGRU

Dragos PERJU

Alexandru SARBU

Marius SOLON

Radu Negulescu

Oana-Monica NASTA

Marina MIHAILA

Ioana Virginia POPESCU

Dan DINOIU

Andrei SERBESCU

Vladimir VINEA

Johannes BERTLEFF

CATEDRA DE PROIECTARE 2

COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III

Prof. Dr. arh. Rector

Prof. Dr. arh.

Prof. Dr. arh. Director departament

Prof. Dr. arh.

Prof. Dr. arh. Sef catedra

Prof. Dr. arh.

Conf. Dr. arh.

Conf. Dr. arh. Prodecan

Conf. Dr. arh.

Conf. Dr. arh.

Sef lucrari arh. Sef an II

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh. Sef an III

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari arh.

Sef lucrari dr. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Asist. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Prep. arh.

Emil Barbu POPESCU

Victor IVANES

Mircea OCHINCIUC

Ioan LUCACEL

Daniela RADULESCU-ANDRONIC

Dorin STEFAN

Alexandru ANDRIES

Mircea CHIRA

Calin IRIMESCU

Alexandru VASILIU

Bogdan ANGHELESCU

Catalin BERZA

Cristian-Ioan DRUGHEAN

Gabriel GHEORGHIU

Marian MOICEANU

Liviu NEAGA-IONESCU

Camelia PARJOL

Florinel RADU

Mihnea RADU

Florian STANCIU

Iulia STANCIU

Dan TEODORESCU

Bogdan TOFAN

Remus HARSAN

Anda MANU

Ioana MANTULESCU

Robert NEGRU

Dragos PERJU

Alexandru SARBU

Marius SOLON

Radu Negulescu

Oana-Monica NASTA

Marina MIHAILA

Ioana Virginia POPESCU

Dan DINOIU

Andrei SERBESCU

Vladimir VINEA

Johannes BERTLEFF

02-03

2

02-03

3

41

42

AN

UL

2A

NUL

2

2

02-03

43

02-0302-03

2

PROIECT NR. 1 SPATIALITATE SI STRUCTUR(proiect de atelier)Durata studiului 5+1 sptmni ; 4 credite

PROIECT NR. 1 SPATIALITATE SI STRUCTUR(proiect de atelier)Durata studiului 5+1 sptmni ; 4 credite

02-03

44

221

21 pr.1 DEMETRIUALEXANDRA

Titlul proiectului este sugestiv : Pavilion de acces la MuzeulSatului.In contextul particular al sitului, studentul a optat pentrudezvoltarea compozitiei a 2 bare articulate, compuse prinprezenta terasei deschise care are ca functiune : accesul inMuzeul Satului.Folosirea materialelor : beton, sticla si piatra , este aleasacorect din punct de vedere structural. Liniile puternicestructurale si compozitionale - diafragme beton -, sidiferentele de nivel alternate, separa si ordoneaza spatiile .Accesul si trecerea este de tip cautat - labirint. Design-ul defatada pozitioneaza raporturile plin-gol , transparenta -textura, functie de orientarea cladirii.

21 pr.1 DEMETRIUALEXANDRA

Titlul proiectului este sugestiv : Pavilion de acces la MuzeulSatului.In contextul particular al sitului, studentul a optat pentrudezvoltarea compozitiei a 2 bare articulate, compuse prinprezenta terasei deschise care are ca functiune : accesul inMuzeul Satului.Folosirea materialelor : beton, sticla si piatra , este aleasacorect din punct de vedere structural. Liniile puternicestructurale si compozitionale - diafragme beton -, sidiferentele de nivel alternate, separa si ordoneaza spatiile .Accesul si trecerea este de tip cautat - labirint. Design-ul defatada pozitioneaza raporturile plin-gol , transparenta -textura, functie de orientarea cladirii.

ARHITECTUR

Obiectivul principal al acestei teme esteconectarea procesului de concep

El

va fi atins prin explorarea urm

ite materiale

(lemn, metal, c )

CONCEPT SISTEMCONSTRUCTIV

iearhitectural cu aciunea de a construi.

toarelorprobleme : cum construim ? cu cemateriale ? n ce ordine i cu ce mijloace ?care snt raiunile i interesele diferiilorparticipani la actul constructiv ? Exerciiulva avea ca pretext proiectarea unei anexea unei construcii existente i va oferiposibilitatea lucrului cu difer

rmid, beton, piatr i cuformele structurale caracteristice acestora.

ARHITECTUR

Obiectivul principal al acestei teme esteconectarea procesului de concep

El

va fi atins prin explorarea urm

ite materiale

(lemn, metal, c )

CONCEPT SISTEMCONSTRUCTIV

iearhitectural cu aciunea de a construi.

toarelorprobleme : cum construim ? cu cemateriale ? n ce ordine i cu ce mijloace ?care snt raiunile i interesele diferiilorparticipani la actul constructiv ? Exerciiulva avea ca pretext proiectarea unei anexea unei construcii existente i va oferiposibilitatea lucrului cu difer

rmid, beton, piatr i cuformele structurale caracteristice acestora.

02-03

45

222

POPESCU DANIEL

Pavilionul expozitional este destinatexpunerii de arta moderna.Solutia s+P este modelata concentric -circular, spatile comunicand cu exteriorulnumai prin acces, care este vitrat, prinluminatoare si prin curtea interioara.Traseul este impus si controlat prin scaracare se decupeaza pe curb din placa, fiindlipita de coaja exterioara a pavilionului.Configurarea spatiului interior are ca efectdialogul direct intre vizitator si expunere.Obiectul de arta comunica si radiaza catrespatiul liber, definind pozitia receptorului.

POPESCU DANIEL

Pavilionul expozitional este destinatexpunerii de arta moderna.Solutia s+P este modelata concentric -circular, spatile comunicand cu exteriorulnumai prin acces, care este vitrat, prinluminatoare si prin curtea interioara.Traseul este impus si controlat prin scaracare se decupeaza pe curb din placa, fiindlipita de coaja exterioara a pavilionului.Configurarea spatiului interior are ca efectdialogul direct intre vizitator si expunere.Obiectul de arta comunica si radiaza catrespatiul liber, definind pozitia receptorului.

SPA

Tema studiului s-a cristalizat pornind de la

provocarea ce o reprezint

e expozi

de avangard ) ntr-un spa

,

dar extrem de prezent n via

Interven , att

prin studierea calit relaxare

nica

), ct prin integrarea n contextul urbanca experien

IALITATE I STRUCTUR

integrarea unei

funciuni neconvenional ie de artmodern ( iu urbaneterogen, tensionat de interveniile urbanisticeale secolului trecut, un spaiu aglomerat, haotic

a social i culturala oraului.

ia propus va avea o dubl intii spaiului interior (

i deplasarea printr-un spaiu comu ionalmediatic i

complex a spaiului, a timpului, acreativitii, a tradiiei oferite oraului.

SPA

Tema studiului s-a cristalizat pornind de la

provocarea ce o reprezint

e expozi

de avangard ) ntr-un spa

,

dar extrem de prezent n via

Interven , att

prin studierea calit relaxare

nica

), ct prin integrarea n contextul urbanca experien

IALITATE I STRUCTUR

integrarea unei

funciuni neconvenional ie de artmodern ( iu urbaneterogen, tensionat de interveniile urbanisticeale secolului trecut, un spaiu aglomerat, haotic

a social i culturala oraului.

ia propus va avea o dubl intii spaiului interior (

i deplasarea printr-un spaiu comu ionalmediatic i

complex a spaiului, a timpului, acreativitii, a tradiiei oferite oraului.

02-03

46

223

SPATARU DIANA

Intr-un mod simplu si strict functional, proiectulrezolva un front de locuinte insiruite Ds+P+1+m,care pot fi individualizate de catre proprietari printextura si/sau culoarea fatadei.Parterul este decalat la jumatate de nivel pentru afacilita accesul auto la demisol. Fatadele sunttratate in 2 registre orizontale, golurile sunt tipizate .Constructia este usor de realizat si eficienta dinpunct de vedere economic.

SPATARU DIANA

Intr-un mod simplu si strict functional, proiectulrezolva un front de locuinte insiruite Ds+P+1+m,care pot fi individualizate de catre proprietari printextura si/sau culoarea fatadei.Parterul este decalat la jumatate de nivel pentru afacilita accesul auto la demisol. Fatadele sunttratate in 2 registre orizontale, golurile sunt tipizate .Constructia este usor de realizat si eficienta dinpunct de vedere economic.

RELA

Urm

Construc

Se va urmrealizarea unei compozi adecvate

temei ;alegerea unei structuri constructive corespunz

II SPAIALE - STRUCTUR - FORM

rind n continuare studiul analitic al principaleloraspecte arhitecturale, nelegerea ct mai deplin anoiunilor de : spaiu, sit, funciune, structur iintegrarea lor ntr-o construcie coerent real sepropune realizarea unei compoziii spaiale pe unteren dat situat n capital, la ncruciarea Bd. MirceaEliade Calea Floreasca.

ia, avnd o suprafa desfurat decca.180 mp. i spaii de nlimi diferite, va adpostifunciuni la alegere : expoziii (pe teme diversepropuse de autori), comer specializat, mic muzeunaval, galerie de prezentare (show-room pentrumotociclete sau autoturisme) etc.

ri :ii arhitecturale

toareformei spaiilor i a materialelor folosite.

RELA

Urm

Construc

Se va urmrealizarea unei compozi adecvate

temei ;alegerea unei structuri constructive corespunz

II SPAIALE - STRUCTUR - FORM

rind n continuare studiul analitic al principaleloraspecte arhitecturale, nelegerea ct mai deplin anoiunilor de : spaiu, sit, funciune, structur iintegrarea lor ntr-o construcie coerent real sepropune realizarea unei compoziii spaiale pe unteren dat situat n capital, la ncruciarea Bd. MirceaEliade Calea Floreasca.

ia, avnd o suprafa desfurat decca.180 mp. i spaii de nlimi diferite, va adpostifunciuni la alegere : expoziii (pe teme diversepropuse de autori), comer specializat, mic muzeunaval, galerie de prezentare (show-room pentrumotociclete sau autoturisme) etc.

ri :ii arhitecturale

toareformei spaiilor i a materialelor folosite.

02-03

47

24

Exista parca un traseu de pregatire avizitatorului : o pasarela ce este marginitade un zid, conduce catre scara cecoboara in curtea interioara a constructiei,sau vizitatorul poate opta pentru a mergepe terasa acoperita, pe capaculpavilionului .Nivelul expozitiei se defineste simplu,printr-o succesiune de spatii cu peretiaruncati parca la intamplare pentru a mariscenografia si a accentua perspectiva.Prezenta peretilor masivi ce marginescspatiile si copacului solitar ce dominacurtea ne amintesc de poetica spatiuluijaponez.

Exista parca un traseu de pregatire avizitatorului : o pasarela ce este marginitade un zid, conduce catre scara cecoboara in curtea interioara a constructiei,sau vizitatorul poate opta pentru a mergepe terasa acoperita, pe capaculpavilionului .Nivelul expozitiei se defineste simplu,printr-o succesiune de spatii cu peretiaruncati parca la intamplare pentru a mariscenografia si a accentua perspectiva.Prezenta peretilor masivi ce marginescspatiile si copacului solitar ce dominacurtea ne amintesc de poetica spatiuluijaponez.

BREZEANU REMUS, GHEORGHISOR CATALINA, NEAGU ISSABELA

2

ARHITECTURA MEMORIEI PROTEJAREA ELEMENTELOR CARE AU SUPRAVIE

Tema medita

n graba demola Palatului Mogo

Tema propune studiul unui "pavilion al memoriei", care s iistoricul m se pe leg

UIT DEMOLRIIMNSTIRII VCRETI

iei acestui proiect este generat de efectul unui act iresponsabil al istoriei, care a fcut ca unuldintre cele mai impresionante edificii de arhitectur brncoveneasc s se transforme ntr-o ruin.

rii Mnstirii Vcreti, cele cteva elemente constructive, adevrate splendori sculpturale,care au putut fi salvate, i-au gsit un impropriu adpost n incint oaia.

adposteasc i s expliciteze rmiele nstirii, axndu- tura dintre spaialitate i sistemul constructiv, pe experimentarea

formelor structurale simple, caracteristice diverselor materiale lemn, metal, crmid, beton, piatr.

ARHITECTURA MEMORIEI PROTEJAREA ELEMENTELOR CARE AU SUPRAVIE

Tema medita

n graba demola Palatului Mogo

Tema propune studiul unui "pavilion al memoriei", care s iistoricul m se pe leg

UIT DEMOLRIIMNSTIRII VCRETI

iei acestui proiect este generat de efectul unui act iresponsabil al istoriei, care a fcut ca unuldintre cele mai impresionante edificii de arhitectur brncoveneasc s se transforme ntr-o ruin.

rii Mnstirii Vcreti, cele cteva elemente constructive, adevrate splendori sculpturale,care au putut fi salvate, i-au gsit un impropriu adpost n incint oaia.

adposteasc i s expliciteze rmiele nstirii, axndu- tura dintre spaialitate i sistemul constructiv, pe experimentarea

formelor structurale simple, caracteristice diverselor materiale lemn, metal, crmid, beton, piatr.

02-03

48

224 02-03

49

224 25

IONESCU VADIMIn jurul unui perete cu rol de semnalizare pentrutrecator, se grupeaza trei prisme, diferite cadimensiuni si ca importanta, in functie de spatiulgazduit. Peretele este o bariera simbolica intrespatiul exterior si cel destinat expunerii, celinterior, avand intr-o parte spatiul de acces,inceputul drumului si spatiul anexat, sfarsituldrumului, lasand in cealalta parte volumul destinatobiectului expus.

IONESCU VADIMIn jurul unui perete cu rol de semnalizare pentrutrecator, se grupeaza trei prisme, diferite cadimensiuni si ca importanta, in functie de spatiulgazduit. Peretele este o bariera simbolica intrespatiul exterior si cel destinat expunerii, celinterior, avand intr-o parte spatiul de acces,inceputul drumului si spatiul anexat, sfarsituldrumului, lasand in cealalta parte volumul destinatobiectului expus.

GALERIE DEARTTema propune studiul unui spa

Construc

Principalele obiective ale programului snt :Proiectarea unui spa

Realizarea unui studiu de expresie a volumului exterior, funcorm

IARHITECTURiu expoziional pentru prezentarea arhitecturii Bucuretiului, amplasat n zona

Parcului Floreasca.

ia, n suprafa de circa 500 mp., va cuprinde spaii de expunere pentru studii, machete, desene, proiecte,schie, texte, documente, fotografii, variate obiecte de art, precum i elemente de arhitectur pstrate de la demolri.

iu interior adecvat pentru punerea n valoare a obiectelor de art i arhitectur prezenten expoziie ;

ie de locul n care este amplasat, pentruobinerea unei forme simple, cu un mesaj direct puternic i atractiv, o f simbol cu caracter modern.

GALERIE DEARTTema propune studiul unui spa

Construc

Principalele obiective ale programului snt :Proiectarea unui spa

Realizarea unui studiu de expresie a volumului exterior, funcorm

IARHITECTURiu expoziional pentru prezentarea arhitecturii Bucuretiului, amplasat n zona

Parcului Floreasca.

ia, n suprafa de circa 500 mp., va cuprinde spaii de expunere pentru studii, machete, desene, proiecte,schie, texte, documente, fotografii, variate obiecte de art, precum i elemente de arhitectur pstrate de la demolri.

iu interior adecvat pentru punerea n valoare a obiectelor de art i arhitectur prezenten expoziie ;

ie de locul n care este amplasat, pentruobinerea unei forme simple, cu un mesaj direct puternic i atractiv, o f simbol cu caracter modern.

02-03

50

226

SORA IOANA

In cadrul studiului spatialitate-structura,tema propune analizarea unui schelet debeton din punctul de vedere alscheletului ce a general spatiulrespectiv.Proiectul recunoaste si descompuneelementele principale ale structurii debeton existente : cadrele si ritmul lor,golurile si proportia specifica, spatiileinterioare si intradosul, alternantalumina-umbra.Studiul golurilor in cadre succesive esterealizat in diferite ipostaze: variareadimensiunilor panourilor succesive,diferentierea distantelor intre ele -aleatoare sau progresiva, inclinarea lor,toate avand ca rezultat efectescenogra f ice s i accentuar i deperspectiva.

SORA IOANA

In cadrul studiului spatialitate-structura,tema propune analizarea unui schelet debeton din punctul de vedere alscheletului ce a general spatiulrespectiv.Proiectul recunoaste si descompuneelementele principale ale structurii debeton existente : cadrele si ritmul lor,golurile si proportia specifica, spatiileinterioare si intradosul, alternantalumina-umbra.Studiul golurilor in cadre succesive esterealizat in diferite ipostaze: variareadimensiunilor panourilor succesive,diferentierea distantelor intre ele -aleatoare sau progresiva, inclinarea lor,toate avand ca rezultat efectescenogra f ice s i accentuar i deperspectiva.

SPA

Se propune alegerea unui schelet debeton, dintre cele care exist

Studen

IALITATE I STRUCTUR

astzi nBucureti, i analiza lui din punctul devedere al structurii care a generat deja oanumit spaialitate.

ii vor concepe o tem-programpentru acel spaiu, iar n funcie dedimensiunea scheletului vor detalia, prinmijloace specifice limbajului arhitectural,o anumit zon.

SPA

Se propune alegerea unui schelet debeton, dintre cele care exist

Studen

IALITATE I STRUCTUR

astzi nBucureti, i analiza lui din punctul devedere al structurii care a generat deja oanumit spaialitate.

ii vor concepe o tem-programpentru acel spaiu, iar n funcie dedimensiunea scheletului vor detalia, prinmijloace specifice limbajului arhitectural,o anumit zon.

02-03

51

22

COTENESCU ION

Proiectul raspunde cerintei de extindere a unei fatade existenteconsiderata neatractiva , cu un pavilion -semnal destinatexpunerii obiectelor de arta si media.Structura pavilionului este mixta : beton armat si metal, ancoraricu cabluri.Spatiul interior este configurat in jurul unui nucleu, reprezentatspatial de prezenta supantei.Anvelopanta este dubla : constituita din doua straturi concentriceconsecutive, de tratari diferite ca materiale si structura.

COTENESCU ION

Proiectul raspunde cerintei de extindere a unei fatade existenteconsiderata neatractiva , cu un pavilion -semnal destinatexpunerii obiectelor de arta si media.Structura pavilionului este mixta : beton armat si metal, ancoraricu cabluri.Spatiul interior este configurat in jurul unui nucleu, reprezentatspatial de prezenta supantei.Anvelopanta este dubla : constituita din doua straturi concentriceconsecutive, de tratari diferite ca materiale si structura.

27

PAVILION / SEMNAL

Tema propus

Pavilionul va avea o suprafastructursticl

at. De asemenea, va fidezvoltat obligatoriu pe parter

este dedicatstudiului unui pavilion, destinatexpunerii (pictur, sculptur,grafic i altele) i conversaiei,ca o completare la o faade x i s t e n t , c o n s i d e r a t neatractiv din punct de vederevolumetric, funcional, esteticetc.

de max. 250 mp., metalic, nchideri din (cudiferite grade de transparen,consisten i culoare) i dinplacaje de faad montateusc

ietaj parial (supant), avndlegtur cu cldirea existentprin intermediul acestuia dinurm.

PAVILION / SEMNAL

Tema propus

Pavilionul va avea o suprafastructursticl

at. De asemenea, va fidezvoltat obligatoriu pe parter

este dedicatstudiului unui pavilion, destinatexpunerii (pictur, sculptur,grafic i altele) i conversaiei,ca o completare la o faade x i s t e n t , c o n s i d e r a t neatractiv din punct de vederevolumetric, funcional, esteticetc.

de max. 250 mp., metalic, nchideri din (cudiferite grade de transparen,consisten i culoare) i dinplacaje de faad montateusc

ietaj parial (supant), avndlegtur cu cldirea existentprin intermediul acestuia dinurm.

02-03

52

2LEU MIHAI

Abordarea temeispatialitate-structura,face aceastapropunere particularaprin forma partiului, siabordarea planuluiliber.Materialul alespreponderent estemetalul, ce faciliteazadeschiderile mari prinexperimentarea uneigrinzi tridimensionalein suprafata.Desi planul estedezvoltat liber si liniilepar variate, traseuleste impus sivizibilitatea orientataprin panourileorientate cardinal-solar in centrulspatiului.In jurul aceleasicentralitati pare sa fiedezvolatata supantade tip pasarela.

LEU MIHAI

Abordarea temeispatialitate-structura,face aceastapropunere particularaprin forma partiului, siabordarea planuluiliber.Materialul alespreponderent estemetalul, ce faciliteazadeschiderile mari prinexperimentarea uneigrinzi tridimensionalein suprafata.Desi planul estedezvoltat liber si liniilepar variate, traseuleste impus sivizibilitatea orientataprin panourileorientate cardinal-solar in centrulspatiului.In jurul aceleasicentralitati pare sa fiedezvolatata supantade tip pasarela.

28

SPA

Pe terasa interioar

Studiul ceperea spa

nd cont dedatele structurale

IUEXPOZIIONAL NUNIVERSITATEA DEARHITECTUR IURBANISM " IONMINCU "

aU.A.U.I.M. se vaamenaja un spaiu dejudecat i expoziie aproiectelor studeneti.

i propunecon iuluiinterior (in

i

dimensionale date) pedou nivele i adoptareaunui sistem structural i

de nchidere adecvatscopului propus.

SPA

Pe terasa interioar

Studiul ceperea spa

nd cont dedatele structurale

IUEXPOZIIONAL NUNIVERSITATEA DEARHITECTUR IURBANISM " IONMINCU "

aU.A.U.I.M. se vaamenaja un spaiu dejudecat i expoziie aproiectelor studeneti.

i propunecon iuluiinterior (in

i

dimensionale date) pedou nivele i adoptareaunui sistem structural i

de nchidere adecvatscopului propus.

02-03

53

2PROIECT NR. 2 - TIPOLOGIE MORFOLOGIE LOCUIREDurata studiului 7+1 s

LOCUIN CUPLATE N

ptmni ; 6 credite

E I IRUITE

PROIECT NR. 2 - TIPOLOGIE MORFOLOGIE LOCUIREDurata studiului 7+1 s

LOCUIN CUPLATE N

ptmni ; 6 credite

E I IRUITE

Fiecare epocSocietatea industrial , au produstransform u promovat noi modele,repede asimilateStudiul

Amplasamentul propus se aflSe va studia o locuin

.

, mediu geografic sau cultural au avut propriile sale moduri de locuire. i corolarul ei, Micarea Modern de Arhitectur

ri profunde n structura locuinei urbane i ai rspndite pe toate meridianele.

i propune investigarea i aprofundarea evoluiei modelelor pentru locuinaindividual, nsuirea unui aparat de analiz i simularea procesului de proiectare aunor locuine niruite, n mediul urban, pe loturi de lime minimal.

n zona rezidenial Bneasa din nordul Capitalei. cu 3,4 sau 5 camere, avnd orientativ suprafeele din Legea

locuinei

Fiecare epocSocietatea industrial , au produstransform u promovat noi modele,repede asimilateStudiul

Amplasamentul propus se aflSe va studia o locuin

.

, mediu geografic sau cultural au avut propriile sale moduri de locuire. i corolarul ei, Micarea Modern de Arhitectur

ri profunde n structura locuinei urbane i ai rspndite pe toate meridianele.

i propune investigarea i aprofundarea evoluiei modelelor pentru locuinaindividual, nsuirea unui aparat de analiz i simularea procesului de proiectare aunor locuine niruite, n mediul urban, pe loturi de lime minimal.

n zona rezidenial Bneasa din nordul Capitalei. cu 3,4 sau 5 camere, avnd orientativ suprafeele din Legea

locuinei

02-03

54

GUTUANDREI, ZIELINSKI DANIEL, ZIELINSKI MAXIMILIAN

Studentii propun un intreg scenariu de viata urbana cu accente peisager- ecologice.Sunt propuse trei tipologii de locuinte duplex: CASA 1 si CASA 2 cuposibilitate de cuplare, si CASA3 pentru insiruite.Dubla curbura a strazii si alternanta amplasarii modulelor, creazaindividualitatea locuirii si unicitate urbana. Rezolvarea planului desituatie este interesanta si prin tipul de viata propus, locul de joaca,parcajele, amplasarea arborilor, si varietatea parcelarului, care tind saformeze o comunitate puternica, care dialogheaza cu spatiul invecinatsi natura.Volumele sunt simple, minimale chiar, inchise cu acoperire in sarpanta.Tratarea fatadelor se incadreaza in curentele noi de arhitectura in careexpresia domina forma si continutul, si este subliniata prin textura sicontrastul materialelor : rugozitatea si brutalitatea placajului de piatra siprezenta, transparenta sticlei.Desi locuintele arata strazii un perete de piatra, spatiul interior al casei sicel exterior se imbina armonios si se completeaza.

2

21 02-03

55

24 21

2

02-03

56

222

MIHALACHE TRAIAN

O abordare personala a temei locuintei cuplate. Spatiile deschise atat pe orizontala cat si peverticala dau amploare interiorului.Lumina naturala patrunde prin golurile ample ale fatadei si prin luminatoarele de pe terase,sustinand ideea de spatiu deschis si ridicand prin aceasta calitatea locuirii.Cladirile se dezvolta si comunica la ambele limite de proprietate: una foloseste cuplariilocuintelor, iar celalalt pentru marirea gabaritelor teraselor. Acest detaliu da unicitatecartierului propus si introduce o noua viziune asupra vecinatatii.Abordarea accesului se face denivelat dintr-o pasarela comuna ce pare sa lege vizualfatadele strazii. Strada este coborata si rezolva in acest fel nivelul de garaje - subsol.

MIHALACHE TRAIAN

O abordare personala a temei locuintei cuplate. Spatiile deschise atat pe orizontala cat si peverticala dau amploare interiorului.Lumina naturala patrunde prin golurile ample ale fatadei si prin luminatoarele de pe terase,sustinand ideea de spatiu deschis si ridicand prin aceasta calitatea locuirii.Cladirile se dezvolta si comunica la ambele limite de proprietate: una foloseste cuplariilocuintelor, iar celalalt pentru marirea gabaritelor teraselor. Acest detaliu da unicitatecartierului propus si introduce o noua viziune asupra vecinatatii.Abordarea accesului se face denivelat dintr-o pasarela comuna ce pare sa lege vizualfatadele strazii. Strada este coborata si rezolva in acest fel nivelul de garaje - subsol.

02-03

57

21

2

02-03

58

224

NICOLAE SANZIANA

Utilizarea materialelor calde tigla,caramida aparenta - dau o imaginefamiliara, apropiata de spiritularhitecturii traditionale romanesti.Goluri le ample si partiul dearhitectura aduc propunerea inmodernitate rezultand o locuintafunctionala. Un caracter aparte il darezolvarea acoperisului piramidal,care acopera locuintele cuplate.

NICOLAE SANZIANA

Utilizarea materialelor calde tigla,caramida aparenta - dau o imaginefamiliara, apropiata de spiritularhitecturii traditionale romanesti.Goluri le ample si partiul dearhitectura aduc propunerea inmodernitate rezultand o locuintafunctionala. Un caracter aparte il darezolvarea acoperisului piramidal,care acopera locuintele cuplate.

02-03

59

25

2

RUSEA BOGDAN

Spatiile destinate activitatilor de zi sedeschid unele catre al te le siin terac t ioneaza in mod l iber,delimitarile fiind sugerate in modsimbolic prin diferentele de nivel.Rezolvarea volumetrica se dezvoltaintr-un joc de prisme, decupaje siterase.Suprafetele vitrate sunt de micidimensiuni dar echilibrat distribuite,expresivitatea constructiei fi indsugerata cu predilectie prin umbre,plinuri si diferentele de material.

RUSEA BOGDAN

Spatiile destinate activitatilor de zi sedeschid unele catre al te le siin terac t ioneaza in mod l iber,delimitarile fiind sugerate in modsimbolic prin diferentele de nivel.Rezolvarea volumetrica se dezvoltaintr-un joc de prisme, decupaje siterase.Suprafetele vitrate sunt de micidimensiuni dar echilibrat distribuite,expresivitatea constructiei fi indsugerata cu predilectie prin umbre,plinuri si diferentele de material.

02-03

60

226

HURDUC ANA

Studentul acorda o atentiesporita ansamblului, elopteaza in organizarealotizarii catre tipul de locuinteinsiruite, ocupand integralspatiul construibil;astfelimportanta volumului caobiect individual cedeaza sieste subordonat imaginiiansamblului.Avand in vedere deschidereamica pe una din laturi,constructia foloseste uns i s i t e m s t r u c t u r a l i ndiafragme per imetra le;spatiile interioare create fiinda m p l e s i l i b e r e d econstrangeri legate decompartimentari.Zona de zi si cea de noaptesunt clar delimitate rezolvatein volume distincte ce suntunite prin spatiul rezervatcirculatiei verticale.Rezultatul este o arhitecturaintrovertita ce mizeaza pecontrastul dintre materiale(beton aparent si sticla) si peefectul suprafetelor largivitrate.

HURDUC ANA

Studentul acorda o atentiesporita ansamblului, elopteaza in organizarealotizarii catre tipul de locuinteinsiruite, ocupand integralspatiul construibil;astfelimportanta volumului caobiect individual cedeaza sieste subordonat imaginiiansamblului.Avand in vedere deschidereamica pe una din laturi,constructia foloseste uns i s i t e m s t r u c t u r a l i ndiafragme per imetra le;spatiile interioare create fiinda m p l e s i l i b e r e d econstrangeri legate decompartimentari.Zona de zi si cea de noaptesunt clar delimitate rezolvatein volume distincte ce suntunite prin spatiul rezervatcirculatiei verticale.Rezultatul este o arhitecturaintrovertita ce mizeaza pecontrastul dintre materiale(beton aparent si sticla) si peefectul suprafetelor largivitrate.

02-03

61

27

2

OLTEANU RODIOARA

Locuinta s+P+1+m propusa este amplasata intr-un cartier nou al Bucurestiului, de tip oras satelit: Com.IancuNicolae. Din acest motiv, studentul propune o plastica de fatada simpla: tencuiala alba, tigla rosie, tamplarie delemn, acestea dand o nuanta de rustic - familial.Rezolvarea partiului este functionala, dar spatioasa: zona de zi si spatiu birou in parter, 3 dormitoare in etaj (2+1matrimonial) si doua bai, un dormitor , spatiu hobby , o baie si spatiu depozitare la mansarda. Subsolul rezolvaspatiu pentru centrala termica, spatiu depozitare si garaj.Golurile in fatada sunt dictate functional. Solutia ofera si rezolvarea unei terase parter pentru deschiderea livinguluisi zonei de luat masa, si o terasa la mansarda pentru spatiul hobby. Prezenta teraselor echilibreaza si deschidvolumul masiv al constructiei.

OLTEANU RODIOARA

Locuinta s+P+1+m propusa este amplasata intr-un cartier nou al Bucurestiului, de tip oras satelit: Com.IancuNicolae. Din acest motiv, studentul propune o plastica de fatada simpla: tencuiala alba, tigla rosie, tamplarie delemn, acestea dand o nuanta de rustic - familial.Rezolvarea partiului este functionala, dar spatioasa: zona de zi si spatiu birou in parter, 3 dormitoare in etaj (2+1matrimonial) si doua bai, un dormitor , spatiu hobby , o baie si spatiu depozitare la mansarda. Subsolul rezolvaspatiu pentru centrala termica, spatiu depozitare si garaj.Golurile in fatada sunt dictate functional. Solutia ofera si rezolvarea unei terase parter pentru deschiderea livinguluisi zonei de luat masa, si o terasa la mansarda pentru spatiul hobby. Prezenta teraselor echilibreaza si deschidvolumul masiv al constructiei.

02-03

62

228

CRAIU JENICA

Studentul propune o rezolvares+P+1+m pentru un cartier delocuinte duplex cuplate.Forma modulului este de prismadecupa ta , rezo lvand log i i l e ,acoperirea intrarii si accesul la garaj.Acoperirea este in sarpanta cuscurgere in zona din spate a terenului,fiind ascunsa in fatada principala prinprezenta aticului partial.Atributul proiectului pare a fi"STRICT": compozitional, ca plasticade fatada, alternanta caramidaaparenta - tencuiala, functiunea, fiindusor de construit si eficienta din punctde vedere economic.

CRAIU JENICA

Studentul propune o rezolvares+P+1+m pentru un cartier delocuinte duplex cuplate.Forma modulului este de prismadecupa ta , rezo lvand log i i l e ,acoperirea intrarii si accesul la garaj.Acoperirea este in sarpanta cuscurgere in zona din spate a terenului,fiind ascunsa in fatada principala prinprezenta aticului partial.Atributul proiectului pare a fi"STRICT": compozitional, ca plasticade fatada, alternanta caramidaaparenta - tencuiala, functiunea, fiindusor de construit si eficienta din punctde vedere economic.

02-03

63

S2

AN 2 SEM. 1 SCHIA1 PAVILION CU FUNCIUNE LA ALEGERE

Tema propune amplasarea unui pavilion pe o platform dintr-un parc.Functiunile vor fi propuse de ctre studenti : show-room pentru firme, spatiupentru manifestri culturale ocazionale, punct de informare turistic, loc derelaxare etc. Se vor folosi sisteme structurale si de nchidere usoare.

AN 2 SEM. 1 SCHIA1 PAVILION CU FUNCIUNE LA ALEGERE

Tema propune amplasarea unui pavilion pe o platform dintr-un parc.Functiunile vor fi propuse de ctre studenti : show-room pentru firme, spatiupentru manifestri culturale ocazionale, punct de informare turistic, loc derelaxare etc. Se vor folosi sisteme structurale si de nchidere usoare.

02-03

64

POPOVICI ANACATINCA

Platforma pe care seafla constructia esteinclusa in scenografiavizitatorului, fiind inchisavizual cu ajutorul unorpereti din beton aparent.Aceasta maniera deexprimare arhitecturalaconcentreaza interesulin interiorul spatiului,l imi tand perpect ivaexterioara.

POPOVICI ANACATINCA

Platforma pe care seafla constructia esteinclusa in scenografiavizitatorului, fiind inchisavizual cu ajutorul unorpereti din beton aparent.Aceasta maniera deexprimare arhitecturalaconcentreaza interesulin interiorul spatiului,l imi tand perpect ivaexterioara.

2

S 02-03

65

S2

ZIELINSKI DANIEL

F o r m e i s i m p l e apa v i l i o n u l u i i s eataseaza pereti cedelimiteaza spatiulinterior, si au rol desemnal izare catreexterior. Detaliereap u n e a c c e n t p es c h i m b a r e a s ialternarea de textura:in planurile orizontalesi verticale.

ZIELINSKI DANIEL

F o r m e i s i m p l e apa v i l i o n u l u i i s eataseaza pereti cedelimiteaza spatiulinterior, si au rol desemnal izare catreexterior. Detaliereap u n e a c c e n t p es c h i m b a r e a s ialternarea de textura:in planurile orizontalesi verticale.

02-03

66

GUTUANDREI

Pavilionul primeste onoua fo rmu la deorganizare: cea delabirint , prin prezentadublei anvelopante,una exterioara ceinchide spatiul vitalal cladirii si cuprinde ocirculatie perimetralasi un spatiu verde, siuna formala, ce are rold e i n c h i d e r e s idelimitare a spatiuluide expunere.

GUTUANDREI

Pavilionul primeste onoua fo rmu la deorganizare: cea delabirint , prin prezentadublei anvelopante,una exterioara ceinchide spatiul vitalal cladirii si cuprinde ocirculatie perimetralasi un spatiu verde, siuna formala, ce are rold e i n c h i d e r e s idelimitare a spatiuluide expunere.

2

S 02-03

67

S2

COBUZ FLORIN

Volumulparalelipipedic dinsticla primeste unaccent in prezentaacoperirii cu muchiiprelucrate.Exista si ointentie de compunerea texturilor pe fatada :in zona anexelorvolumul este inchispana la cota +3m cuperete plin.

COBUZ FLORIN

Volumulparalelipipedic dinsticla primeste unaccent in prezentaacoperirii cu muchiiprelucrate.Exista si ointentie de compunerea texturilor pe fatada :in zona anexelorvolumul este inchispana la cota +3m cuperete plin.

02-03

68

2S

AN 2 SEM. 1 SCHITA 2 CSUT DE VACANT

Pe un teren n pant din Valea Clugreasc, cunoscut zon viticol, se gsesc opivnit din beton si niste taluzuri din piatr de ru. Constructia va avea regim denltime parter si va cuprinde o camer de zi cu colt de dormit, o chicinet si ungrup sanitar minimal, la care se va aduga o teras. Pivnita si zidurile din piatrexistente se vor pstra si se va ncerca articularea lor cu noua cldire. Structura vafi din zidrie de crmid.

AN 2 SEM. 1 SCHITA 2 CSUT DE VACANT

Pe un teren n pant din Valea Clugreasc, cunoscut zon viticol, se gsesc opivnit din beton si niste taluzuri din piatr de ru. Constructia va avea regim denltime parter si va cuprinde o camer de zi cu colt de dormit, o chicinet si ungrup sanitar minimal, la care se va aduga o teras. Pivnita si zidurile din piatrexistente se vor pstra si se va ncerca articularea lor cu noua cldire. Structura vafi din zidrie de crmid.

02-03

69

S2

ANGHELALEXANDRU

Partiul simplu al caseieste acoper i t intr-oformula clasica din lemn,ce aminteste de casatraditionala din ValeaPrahovei. Sect iuneaa r a t a i n c a d r a r e aconstructiei pe terenulaccidentat.

ANGHELALEXANDRU

Partiul simplu al caseieste acoper i t intr-oformula clasica din lemn,ce aminteste de casatraditionala din ValeaPrahovei. Sect iuneaa r a t a i n c a d r a r e aconstructiei pe terenulaccidentat.

02-03

70

2S

GUTUANDREI

P r o p u n e r e a d earhitectura este unade factura moderna,cu vitraje mari siterase inchise cubalustrade orizontaledin lemn. Accentulc o m p o z i t i e i i lconstituie acoperireain pante inegale deculoare rosie.

GUTUANDREI

P r o p u n e r e a d earhitectura este unade factura moderna,cu vitraje mari siterase inchise cubalustrade orizon