COLECŢIA ŢESĂTURI DE INTERIOR. ŞTERGARE. SCOARŢE

Textilele de interior sunt ţesături mai subţiri sau mai groase, obţinute din fire de

origine vegetală (in, cânepă, bumbac) sau animală (lână, mătase), întâlnite în fiecare

gospodărie, în uzul casnic. Ştergarele, feţele de masă, feţele de pernă, perdeluţele de pus la

geam şi altele - ca ţesături subţiri, şi macatele, lăicerele, peretarele, cergile, scoarţele - ca

ţesături mai groase. Ele au fost iniţial produse cu o ornamentică şi cromatică mai simple.

De la învâstrarea sau învrâstarea simplă, tehnică de lucru străveche, păstrată pentru

înfrumuseţarea textilelor de folosinţă zilnică, s-a ajuns la nenumărate compoziţii, realizate

prin alesături şi cusături, în care motivele vechi au fost întregite cu motive inspirate din

lumea vegetală şi animală, în minunate armonii cromatice.

Colecţia de ştergare a muzeului acoperă aproape întreaga arie geografică a ţării

noastre. Trebuie remarcat că ele datează majoritatea din secolul XX, dar există şi ştergare cu o

vechime de aproximativ 150 de ani, ştergare donate de d-na Ileana Stoianovici şi de dr. P.S.

Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor .

La sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, cultivarea plantelor textile (in,

cânepă, bumbac) şi creşterea oilor şi viermilor de mătase în România devin ocupaţii de

importanţă naţională, susţinute de Guvern, deoarece se întrevedeau posibilităţile de

valorificare a acestora în ţara noastră. Ne referim la climat, la felul pământului, timpul

semănatului, cantitatea de sămânţă la hectar, îngrijirile în timpul vegetaţiei, îngrăşămintele

utilizate, modul de recoltare a plantelor textile. De asemenea, creşterea gândacilor de mătase

devine o afacere tot mai prosperă şi începe organizarea unei producţii sericicole româneşti. La

sfârşitul sec. al XX-lea, se produc la noi în ţară fibrele chimice (artificiale şi sintetice), care

prin varietatea tehnică şi cromatică a firelor obţinute din ele, atrag foarte mult creatoarele

populare, care lucrează diverse produse textile. Multe cooperative meşteşugăreşti se

înfiinţează şi produc ţesături, implicit ştergare, preluând motivele tradiţionale. Toate acestea

se reflectă şi asupra ştergarelor realizate în aceaste perioade. În condiţiile economice din

această perioadă, industria casnică textilă continuă să existe. Ţesăturile tradiţionale şi

broderiile manuale cunosc spre sfârşitul sec. al XX-lea un anume regres şi muzeele, împreună

cu alte instituţii specializate fac eforturi deosebite pentru a salva şi revigora această tradiţie a

ţesutului. Ştergarul, pe lângă creaţia populară autentică şi ingenioasă pe care o oferă,

dintotdeauna a însoţit românul în toate obiceiurile legate de ciclul vieţii (naştere, nuntă,

înmormântare) şi în riturile agrare. Funcţia lui decorativă, de uz sau de podoabă, îl face

indispensabil în orice gospodărie.

Scoarţele, în timpuri străvechi, erau nelipsite în zonele unde casele nu erau lipite şi

văruite în interior. Ele se puneau pe pereţi, pe pat şi pe pardoseală pentru a încălzi

interiorul casei. La început ele aveau ornamentica şi cromatica simple, ca mai târziu,

compoziţiile să apară într-o diversitate neaşteptată. Cele din colecţia noastră sunt din

zonele: Oltenia, Muntenia, Moldova, Maramureş şi Banat. Ele au fost ţesute pe războaie

de ţesut verticale şi orizontale, din fire de bumbac sau lână (la urzeală) şi lână vopsită cu

coloranţi naturali sau chimici (la bătătură/bătaie).

Trăsătura definitorie a scoarţei este unitatea ei de compoziţie. Ca orice compoziţie

artistică, aceasta are un centru de atenţie în jurul căruia se află celelalte elemente. Cea mai

frumoasă scoarţă din colecţia muzeului este scoarţa cu două rânduri de chenare, cu motive de

mari dimensiuni la chenarul lat şi câmp central bogat în ceea ce priveşte ornamentele alese

(geometrice, vegetale, zoomorfe, antropomorfe sau pomul vieţii). Pomul vieţii, ca motiv

complex în arta populară românească, prinde şi pasărea, care simbolizează sufletul omului

după moarte. Pasărea, în momentul când zboară la cer, reprezintă trecerea sufletului în lumea

veşnică, eternă. Unele scoarţe vin cu influenţe din zonele unde au fost ţesute, dar au şi

influenţe balcanice.

Scoarţa oltenească se impune, în primul rând, prin motivul vegetal şi ţesutul curb. De

obicei, câmpul şi chenarul scoarţei olteneşti sunt acoperite cu buchete şi ramuri cu frunze şi

flori dispuse orizontal, în rânduri dese. Scoarţa muntenească dezvoltă mai ales un desen

geometric, având ca motiv principal rombul concentric cu margini dinţate, crenelate sau în

trepte, prelucrate în diferite variante.

Scoarţa moldovenească se remarcă printr-o formă specifică (mai mult lungă decât

lată), prin ţesătura mai deasă şi prin varietatea motivelor. Ea a dezvoltat, atât decorul

geometric, cât şi decorul vegetal, ce stilizează vechile motive simbolice ale pomului vieţii şi

ale vasului cu flori. Dintre motivele figurale, cel mai frecvent motiv folosit este pasărea şi

pomul vieţii. Scoarţa maramureşeană este de dimensiuni mai mici. Mai aspră, mai rustică, nu

are nici fineţea ţesăturii sau a materialului, nici somptuozitatea  scoarţei olteneşti sau

moldoveneşti, dar acordă perfect tehnica mai rudimentară cu forţa compoziţiei artistice.

Scoarţa bănăţeană se caracterizează printr-o puternică influenţă orientală, balcanică şi

turcească asupra motivelor şi formelor compoziţionale. Predomină motivul geometric şi

vegetal. Singurul motiv figurativ este fluturele. Indiferent de zona etnografică de provenienţă

a atelierului de ţesut, scoarţa românească a fost şi va rămâne o mângâiere pentru ochi şi tălpi.

Fănica GHERGHE, muzeograf

THE COLLECTION OF INDOOR FABRICS.

TOWELS. CARPETS

Indoor textiles are thinner or thicker pieces of woven, made from yarn of plant origin

(flax, hemp, cotton), or animal origin (wool, silk), found in every household for domestic use.

Towels, tablecloths, pillow cases, little window curtains and others – as thin fabrics, wall

rugs, counterpanes, coverlets, blankets, carpets – as thick fabrics. They were originally

produced having simple ornaments and colours. From the simple stripes painting style,

ancient work technique, kept for beautifying textiles of daily use, it got to many compositions

produced by weaving patterns ( by hand yarn separating and combining) and stitches, in

which the old motifs were reunited with motifs inspired by plant and animal world, in a

wonderful and colourful harmony.

The Museum collection of towels covers almost the entire geographical area of our

country. It must be mentioned that most of them date since the 20th century, but there are also

around 150 year old towels, donated by Mrs. Ileana Stoianovici and Dr. PS Damaschin

Coravu, Bishop of Slobozia and Călăraşi.

At the end of 19th century and the beginning of 20th century, cultivation of textile

plants (flax, hemp, cotton) and sheep and silkworms farming, have become occupations of

national importance, supported by the Government, for their potential of harnessing in our

country. We are talking about the climate, quality of the soil, sowing season, the seed amount

per hectare, the caring during vegetation, the used fertilizers, and the harvesting type of the

textile plants. In the same time, growing silkworms becomes an increasingly prosperous

business starting a mass production in Romania. At the end of 20th century, our country starts

producing chemical fibres (artificial and synthetic), which through the technical variety and

yarn colour obtained from them, become very attractive for the popular craftswomen. Many

craft cooperatives are set up and produce fabrics, including towels, using traditional patterns.

All this is also reflected upon the towels manufactured in these periods of time. In the period

of economical conditions of this time, the household textile industry continues to stand.

Traditional fabrics and hand embroidery are not so popular towards the end of the 20th

century, therefore museums and other specialized institutions make efforts to rescue and

revive this weaving tradition. The traditional towel, besides its genuine and innovative folk

creation, has always accompanied Romanians in all customs related to the cycle of life (birth,

wedding and funeral) and agrarian rites. Its ornamental using (applying) or accessory function

makes it essential and basic in every household.

Since ancient times, carpets have always been present in areas where houses weren't

pasted up or whitewashed on the inside. They were used on walls, beds and floors to keep the

house warm. At first they had simple decorations and colours, but later, compositions

emerged in an unexpected diversity. Our collection includes items from different areas:

Oltenia, Muntenia, Moldavia, Maramureş and Banat. They were woven on vertical and

horizontal looms, using cotton or wool yarn (at warp), and wool dyed with natural or chemical

pigments (at weft).

The defining feature of the carpet is its unity of composition. Like any artistic

composition, it has a core of interest surrounded by the other elements. The most beautiful

piece of this collection is a carpet which has two frames, with large motifs on the wide border

and a central field riche regarding the chosen ornaments (geometric, vegetal, zoomorphic,

anthropomorphic or tree of life). Tree of Life, as a complex motif in Romanian folk art,

includes also the bird, symbolizing the human soul after death. The bird flying towards the

sky represents the passage of the soul into the eternal world. Some come with influences from

areas where they were woven, but some have also got Balkan influences.

The carpet from Oltenia imposes itself by its herbal motifs and curved tissue. Usually,

the field and the frame of this carpet are covered with bouquets and branches with leaves and

flowers placed horizontally, in dense rows. The carpet from Muntenia develops in a special

way a geometrical design, having as main motif a concentric rhomb (diamond shape) with

serrated edges, crenellated or stepped, processed in different versions.

The carpet from Moldavia has a specific shape (longer instead of wider), with denser

fabric and with a large variety of motifs. It developed both geometrical decoration and herbal

decoration, styling old symbolic motifs of the tree of life and the flower vase. Among its

ornamental motifs the most frequent are the bird and tree of life. The carpet from Maramureş

is smaller. Rougher and more rustic, the fabric and the material doesn’t have the finesse or the

sumptuousness seen with the carpets from Oltenia or Moldavia, but has the perfect balance

between rudimentary technique and the force of artistic composition.

The carpet from Banat has a strong Balkan, Oriental and Turkish influence of motifs

and compositional forms. Geometric and herbal motifs are predominant. The only figure

motif is the butterfly.

Regardless of the ethnographic region of the weaving workshop, the Romanian carpet

was and will remain a warmth comfort for eyes and feet.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Câmpia Bărăganului. Datare: sec. XX . Dimensiuni (cm): 260 x 60.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Câmpia Bărăganului. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 240 x 62.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Bărăgan Fields. Dated: twentieth century. Dimensions (cm): 260 x 60.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Bărăgan Fields. Dated: twentieth century. Dimensions (cm): 240 x 62.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Câmpia Bărăganului. Datare: perioada interbelicǎ. Dimensiuni (cm): 290 x 50, 5.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Câmpia Bărăganului. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 197 x 54,5.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Bărăgan Fields. Dated: the interwar period. Dimensions (cm): 290 x 50.5.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Bărăgan Fields. Dated: twentieth century. Dimensions (cm): 197 x 54.5.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Câmpia Bărăganului. Datare: perioada interbelicǎ. Dimensiuni (cm): 222 x 49.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Bărăgan Fields. Dated: the interwar period. Dimensions (cm): 222 x 49.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la decorarea interiorului casei. Provenienţã: Slobozia, jud. Ialomiţa. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 264 x 51.

ŞTERGAR - Confecţionat din fire de bumbac şi borangic. Folosit la sărbători religioase. Provenienţă: Oltenia. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 240 x 56.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for interior decoration. Origin: Slobozia, Ialomiţa County. Dated: 20th century. Dimensions (cm): 264 x 51.

TRADITIONAL TOWEL - Made of cotton and silk threads. Used for religious holidays. Origin: Oltenia. Dated: 20th century. Dimensions (cm): 240 x 56.

COVOR / ”SCOARŢĂ” – confecţionat din fire de lână. Compoziţie ornamentală bogată în motive geometrice, folosită pentru decorarea interiorului casei. Provenienţă: Bucureşti, Fond Stoianovici. Datare: 2/2 sec. XIX. Dimensiuni (cm): 250 x 150.

CARPET/ „SCOARŢĂ” – made of wool yarn. Ornamental composition enriched with geometric motifs, used for interior decoration. Origin: Bucharest, former owner Ileana Stoianovici. Dated: the second half of the twentieth century. Dimensions (cm): 250 x 150.

COVOR / ”SCOARŢĂ” - confecţionat din fire de lână. Folosit pentru decorarea interiorului casei. Provenienţă: Bucureşti, Fond Stoianovici. Datare: 2/2 sec. XIX. Dimensiuni (cm): 137 x 101.

CARPET/ ”SCOARŢĂ” – made of wool yarn. Used for interior decoration. Origin: Bucharest, former owner Ileana Stoianovici. Dated: the second half of the twentieth century. Dimensions (cm): 137 x 101.

COVOR / „SCOARŢĂ” - confecţionat din fire de bumbac pescăresc la urzeală şi fire de lână vopsite cu coloranţi chimici la bătătură. Folosită pentru decorarea interiorului casei, pe perete. Provenienţă: Săveni, jud. Ialomiţa. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 260 x 190.

CARPET/ „SCOARŢĂ” – made with warped fisherman’s cotton and wool yarn dyed with chemicals at weft. Used for interior decoration, on walls. Origin: Săveni, Ialomiţa County. Dated: twentieth century. Dimensions (cm): 260 x 190.

COVOR / ”SCOARŢĂ” - Ţesut pe război de ţesut vertical în tehnica alesului curb, folosind ca materiale fire de bumbac pescăresc la urzeală şi fire de lână vopsite cu coloranţi chimici la bătătură. Prezintă motive geometrice şi fitomorfe. Provenienţă: Slobozia, jud. Ialomiţa. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 250 x 150.

CARPET/”SCOARŢĂ” - Woven on a vertical loom, using a technique called „alesul curb”, with warped fisherman’s cotton and wool yarn dyed with chemicals. It contains geometric and phytomorphic motifs. Origin: Slobozia, Ialomiţa County. Dated: twentieth century. Dimensions (cm): 250 x 150.