Castele de nisip Revista Colegiului „Dobrogea” Castelu - serie nouă

Număr dublu (1-2) / semestrul I - semestrul II Anul şcolar 2013-2014

1

EXCLUSIV: interviu cu istoricul Gheorghe Dumitraşcu, fiu al satului Nisipari

Gheorghe Dumitraşcu (născut pe 25 septembrie 1939 în satul Nisipari, comuna Castelu,

judeţul Constanţa) este un reputat istoric, publicist, profesor universitar, om politic, orator de prestigiu, fost parlamentar, cercetător erudit, autor al unei vaste bibliografii de specialitate în care Dobrogea îşi are un loc de cinste şi, nu în ultimul rând, un fiu demn al satului în care a văzut lumina zilei... (Continuare în pagina 6)

DIN SUMAR:

Ziua Europeană a Limbilor Străine

Ziua Internaţională a Mării Negre

Conferinţa Internaţională a Proiectului european de cercetare Viitoarea Europă

Atelier handmade

Crăciun în şcoala mea

Balul fulgilor de nea

Aniversarea Unirii Principatelor

Debut literar

English poetry workshop

Ziua Siguranţei pe Internet

Performanţe la olimpiade şi concursuri şcolare

Castele de nisip

2

VIZIUNE EUROPEANĂ

Ziua Europeană a Limbilor Străine – 26 septembrie

„Ziua Europeană a Limbilor Străine 2013” a fost celebrată la Colegiul “Dobrogea”

Castelu în zilele de 25-26 septembrie 2013, prin activităţi educative susţinute de

profesorii de limbi străine Cornea Mine (limba engleză) şi Roşioru Mădălin (limba

franceză), în cabinetele de specialitate din noul sediu.

Activităţile au marcat cea de-a doisprezecea

aniversare a Zilei Europene a Limbilor Străine, 26

septembrie, sărbătorită din 2001 (Anul European

al Limbilor Străine), la inițiativa Consiliului Europei

(47 de state membre) şi a Uniunii Europene (28 de

state membre). Acţiunea a fost promovată de

Asociaţia pentru Resurse Culturale şi menţionată

pe site-ul oficial, european, al evenimentului.

Obiectivele generale ale acestor activităţi au fost:

1. promovarea diversităţii culturale şi lingvistice a

Europei (circa 225 de limbi vorbite doar în

Europa), precum şi a toleranţei lingvistice;

2. sensibilizarea elevilor la importanţa învăţării

limbilor străine, a plurilingvismului, în contextul

globalizării informaţiei şi al unei mobilităţi din ce în

ce mai importante a populaţiei;

3. încurajarea învăţării pe întreaga durată a vieţii,

la şcoală şi în afara acesteia.

„Ne vom aminti cu deosebită satisfacţie de aceste activităţi, în decursul cărora am aflat ce limbi străine vorbesc vedetele noastre favorite...” Diana Petrescu, clasa a XI-a B (specializare: turism)

Castele de nisip

3

ECOLOGIE

Ziua Internaţională a Mării Negre

În cadrul proiectului educaţional „Şi

nouă ne pasă”, în data de 31 octombrie

2013 s-a desfăşurat activitatea

extracurriculară cu titlul „Implicarea ta

contează”, cu prilejul Zilei Internaţionale

a Mării Negre. Activitatea s-a desfăşurat

în cabinetul de agricultură, profesori

coordonatori fiind prof. Frigea Gabriela,

Bontea Anca şi Bălan Silvia.

Colaboratorii au fost Organizaţia Non-Guvernamentală Ecologistă „Mare Nostrum”,

Directorul Colegiului „Dobrogea”, Castelu, prof. ing. Beznea Mihaela, iar beneficiarii direcţi -

20 de elevi ai claselor a IX-a A, B, C. Scopul acestei activităţi a fost reprezentat de

conştientizarea rolului pe care îl are Marea Neagra în legăturile economice şi culturale cu

statele riverane, înţelegerea de către elevi a necesităţii de conservare a ecosistemului marin,

cultivarea sensibilităţii şi a creativităţii artistice.

La începutul activităţii un reprezentant al

ONG MARE NOSTRUM (coordonator

voluntari Irina Panait) a prezentat câteva

aspecte legate de evenimentul sărbătorit:

„Ziua Internaţională a Mării Negre”.

Aspectele istorice, geografice, ecologice

au fost completate cu informaţii

referitoare la delfinii din Marea Neagra de

către voluntarele Andra şi Alina, care au

menţionat speciile de delfini şi

posibilităţile de diferenţiere a acestora,

modalităţile de comunicare şi activităţile

desfăşurate în vederea protejării lor faţă

de principalele pericole la care aceste

mamifere sunt supuse de către

societatea omenească. Totodată, elevilor

le-a fost expusă şi posibilitatea

participării la un concurs internaţional pe

tema „Marea curată se vrea filmată”.

Elevii clasei a IX-a C, reprezentaţi de

eleva Andruş Bianca, au prezentat un

material în PowerPoint despre Marea

Neagră, descrisă din punct de vedere

istoric, geografic şi ecologic. Ulterior,

elevii claselor IX A, B, C au expus

desenele realizate de ei, desene ce

cuprind diferite mesaje privind poluarea

în Marea Neagră, dar şi viziunea lor în

ceea ce priveşte viitorul Mării Negre în

condiţiile în care normele ecologice sunt

respectate şi ecosistemul marin este

protejat. La finalul activităţii fiecare clasă

a desemnat 5 reprezentanţi care au

participat la un concurs de cunoștințe pe

tema ecosistemului marin şi a

problemelor legate de poluare. Concursul

a fost câştigat la egalitate de echipele

claselor a IX-a A şi a IX-a C, toate

echipele primind diplome de participare.

Realizarea acestei activităţi a dezvoltat spiritul de iniţiativă, implicarea, rezultând o mai buna

comunicare atât între elevi, cât şi între aceştia şi cadrele didactice implicate. Elevii au

demonstrat că au înţeles necesitatea conservării ecosistemului marin prin participarea la

concursul cu tematică marină, şi-au cultivat creativitatea şi sensibilitatea artistică prin

realizarea expoziţiei de desene şi a panoului realizat în urma colaborării elevilor din cele trei

clase...

Bianca Andruş, clasa a IX-a C (specializare: protecţia mediului)

Castele de nisip

4

PROIECTE

Conferinţa Internaţională a Proiectului european de cercetare

„Viitoarea Europă”

Colegiul „Dobrogea” Castelu a organizat, în cadrul Festivalului Şanselor Tale,

Conferința Internațională a proiectului european de cercetare Viitoarea Europa – Bune

practici în competenţe digitale şi integrarea muncitorilor migranţi şi necalificați în

context european, activitate derulată la Căminul Cultural Peștera în data de 19

noiembrie 2013.

În cadrul acestui eveniment au participat

misiuni diplomatice la Constanţa,

reprezentanți ai primăriilor din județ,

reprezentanți de instituții publice şi

private, reprezentanți de ONG-uri,

reprezentanți ISJ Constanţa precum şi

investitori migranţi din localitatea

Peştera.

Partenerii proiectului County Meath

Vocational Educational Committee –

Irlanda, Institut de Formación Integral –

Spania, SYNTHESIS Center for

Research and Education Ltd – Cipru, ttg

Team Training GmbH – Germania,

Vitautas Magnus University – Lituania,

Associazione People Help The People –

Italia, Asociaţia de Dezvoltare Zonală

Medgidia – România şi-au prezentat

contribuţia proprie din cadrul proiectului.

În încheiere a avut loc intervenția

persoanelor abilitate pe cele două

domenii de cercetare ale proiectului.

Conferința s-a încheiat cu vizita

participanților la Școala Gimnazială a

Comunei Peștera şi cu o seară culturală

românească...

„Evenimentul s-a bucurat de un real succes din partea tuturor participanţilor. Ca elevi, am

avut ocazia să dobândim o nouă perspectivă asupra lumii în care trăim: mai mare şi mai

complexă decât ne închipuiam, cu mai multe probleme, dar şi cu mai multe oportunităţi...”

Mihai Ciuraru, clasa a IX-a B (specializare: turism)

Castele de nisip

5

ISTORIE

Comemorarea victimelor Holocaustului

Tinerele generații de elevi trăiesc într-o societate care le garantează drepturile şi

libertatea de exprimare indiferent de etnie, religie sau orientare sexuală. Pentru a

conștientiza valoarea acestor drepturi de care se bucura, cadrele didactice au iniţiat o

campanie de educare civică a acestora, prin informarea elevilor cu privire la un

context istoric în care aceste drepturi au fost încălcate in modul cel mai dur...

Prin intermediul prezentărilor power point realizate

de către profesori, elevii au fost informaţi asupra

tuturor factorilor care au dus la acest masacru,

Holocaustul. A fost prezentată şi cartea Iţic de

Pascale Roze (laureată a premiului Goncourt în

2006), tradusă de domnul profesor Roşioru Mădălin,

care are ca subiect tema propusă pentru activitate.

Creativitatea elevilor a fost stimulată prin

posibilitatea de a-şi transmite sentimentele,

gândurile şi trăirile personale prin realizarea unui

poster care să conţină un desen ce ar putea deveni,

ipotetic, coperta acestei cărţi. Lucrările elevilor au

fost valorificate prin afişarea lor la loc vizibil,

contribuind astfel la creşterea stimei de sine a

elevilor implicaţi în activitate.

„Cred că s-a reuşit sensibilizarea generațiilor tinere

prin empatizarea cu durerea provocata de tragediile

Holocaustului şi formarea spiritului civic...”

„Văd Holocaustul ca pe un curcubeu din diverse nuanţe de gri, de la alb până la negru...”

Ionuţ Vidrighin, clasa a X-a B (specializare: turism)

Castele de nisip

6

ISTORIE LOCALĂ

EXCLUSIVITATE: interviu cu istoricul Gheorghe Dumitraşcu, fiu al satului Nisipari

(Continuare din pagina 1) Prezenţă copleşitoare, impetuoasă, şi-a fascinat întotdeauna ascultătorii, fie de la catedră, fie de la înălţimea tribunei Parlamentului României. În 2014, domnia sa va împlini frumoasa vârstă de 75 de ani. Îi urăm de pe-acum La Mulţi Ani cu multă sănătate, inspiraţie şi putere de muncă, şi îi mulţumim pentru amabilitatea de a ne fi acordat acest interviu – despre care se exprimă, ca întotdeauna, liber:

Nu ştiu cum să interpretez un asemenea interviu: să mă bucur că nu sunt uitat de tot, sau să cred că aş mai putea fi util? Nu e imposibil ca rândurile care urmează să se constituie nu în învăţăminte, n-am fost atât de orgolios, n-am avut această ambiţie nici ca profesor, ci în nişte atenţionări, semne de exclamare, de ce nu, chiar şi de întrebare. În fine, ceva util.

Care sunt primele dvs. amintiri legate de şcoală? Cum era şcoala „pe vremea dumneavoastră”? Satul Nisipari, din acest judeţ, a fost printre cele privilegiate prin munca şi, într-un anume fel, prin jertfa unor oameni care s-au zidit în această misiune. Iată, cred, la anii pe care-i am, instinctiv şi, poate, şi conştient, oamenii aceia au avut crucea unei misiuni, sfinte aproape, şi reverberaţii ale acestei misiuni cum că – îmi place mie să bănuiesc, măcar – de a fi o za într-un lanţ, deopotrivă oţel şi abur, al existenţei neamului şi poporului român, în ţara sa. Prima figură emblemă a şcolii din satul Nisipari a fost, pentru mine, pentru fraţii mei de mai târziu şi pentru multe generaţii de copii, domnişoara Macrea. Educatoarea de la grădiniţă / o grădiniţă, un edificiu de sine stătător, lângă casa nemţească de rugăciuni, devenită, după plecarea lor, forţată, biserică a satului, a tuturor creştinilor. Mai târziu am înţeles că această femeie – ca timpul de veşnică – trăise o dramă. Ca în Marile

speranţe. Părăsită de logodnic în noaptea

nunţii, căsătorită pentru veşnicie cu o non-singurătate, cu o anti-singurătate, generaţii de copii ai satului. Ţin minte că atunci, în anul sau anii aceia, am învăţat cum să ne comportăm frumos, noţiunile de bine şi de rău, am învăţat să ne comportăm ordonat, să cântăm şi să ne exprimăm frumos. Probabil că şi desenam. Femeia aceea, clasa aceea de copii, colegii, cu care am traversat apoi şcoala primară, au constituit prima mea lecţie de colectivitate şi primele noţiuni de răspundere pentru mine şi pentru colectivitatea în care trăiesc. E perioada în care familia şi grădiniţa m-au învăţat să spun Bună ziua, Săru’ mâna, să

respect şi să-i ajut pe cei în neputinţă. După puterile mele. Grădiniţa era o instituţie, receptată astfel de comună. Iar „domnişoara” era ea însăşi o instituţie / nu instituţia educatoarei, ci instituţia „domnişoarei”.

Acesta este începutul a ceea ce se va numi şcoala generală de 7 ani pe care am traversat-o între 1946 şi 1953. Erau atunci, deci, pentru mine, pentru ştiinţa şi ceea ce aş putea numi conştiinţa mea, instituţiile între care trăiam: grădiniţa, şcoala, biserica, „doctorul”, primăria. Şi jandarmul – din când în când. Deasupra lor, de altă factură, familia mea care, de la un timp,

Castele de nisip

7

s-a tot mărit şi, pe un plan mai larg, tot familie, bunicii, unchii şi mătuşile, verii şi verişoarele. Şi, mai sus, satul meu. Ce ne puteţi spune, din perspectiva istoricului, dar şi a unui fiu al satului, despre şcoala din Nisipari, una dintre cele mai vechi din Dobrogea? Dar despre satul Nisipari? În Dobrogea asta a noastră, ne-am găsit, eu şi colegul meu tânăr, conf. univ. dr. Stoica Lascu de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” Constanţa, să ne simţim datori a crea în scris o lume paralelă cu aceea reală, a aşezărilor Dobrogei, sate, comune, oraşe, municipii. Într-o dinamică extraordinară, o şleahtă non-politică, non-ideologică, ci primitiv negativ instinctivă / şi de mod / anticomunistă – îşi zice ea – obligă lumea de azi, tineretul mai ales, să creadă că dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, ceauşismul, ca perioadă istorică satanic definită, a distrus satele din România. Se instigă la ideea a 5-6.000 de sate care trebuiau distruse de către „ceauşism”. În primul rând că naşterea şi moartea unor aşezări umane e un proces istoric, având specifice în diverse spaţii geografic-istorice şi în diverşi timpi istorici. În niciun caz nu e ceva specific celor 45 de ani, între 1944-1989. El continuă: reaşezări administrative, imperative economice, geologice, să zic aşa, fac ca aceste entităţi să fie supuse unui proces, de dispariție, chiar. Ei, bine, eu şi colegul meu am gândit că a scrie şi publica monografii rurale, mai ales, e o datorie / folosind cuvinte mari, i-aş zice chiar, istorică. Aşadar, am condus lucrări de licenţă, de masterat, de gradul I – învăţători sau profesori – şi chiar de doctorat, acestea constituindu-se ca nişte monografii de aşezări. Există o monografie recentă a satului Nisipari, operă a familiei preotului geograf şi a soţiei sale, profesor de geografie, Dumitrel şi Jenica Sava. În acelaşi sens, în revista Perenitatea vlahilor din Balcani, editată de Universitatea „Andrei

Şaguna” din Constanţa, am publicat, singur sau împreună cu fiica mea, doctor în istorie, câteva zeci de pagini despre istoria, în primul rând, a şcolii din sat.

Castele de nisip

8

Aşadar, satul Nisipari, ca şi Castelu – Borlak – sate de stepă, tătăreşti până la 1878, şi-au instituit şcoli – şi româneşti, şi tătăreşti – spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Şcoala, în sine, ca instituţie de stat organizată, a fiinţat mai ales în secolul XX. Servind şi definind o aşezare rurală, în cea mai mare parte după 1878, cu statutul de sat, iar câteva decenii cu acela de comună, făcând parte, în aproape tot timpul acesta, din comuna Castelu. Din deceniul IV al secolului trecut instituţia şcolii din satul Nisipari a beneficiat de, probabil, cea mai frumoasă clădire din judeţul Constanţa, construită prin eforturile unui mare bancher, originar din satul Nisipari, Mihalache Valaori, ctitor, de asemeni, al unui dispensar modern, al clădirii impunătoare a primăriei şi, până la căpriori, a unei biserici care trebuia să fie şi n-a mai fost, căci a venit tăvălugul războiului. Arhivele Statului din Constanţa păstrează

actele de donaţie a bancherului patriot. Şcoala purta numele fratelui său, marele savant în studii clasice, şi înalt funcţionar în Ministerul Învăţământului, Iuliu Valaori; simbolic, nu atât peste timp, cât peste timpi istorici, strada Iuliu Valaori din Nisipari se încrucişează cu strada, zicând aşa, al cărui nume îl port. Ce figuri de dascăli aţi reţinut în mod deosebit, de la ciclul primar la universitate? Dar de elevi / studenţi? Exagerând puţin, aş spune, că eu, ca om, sunt „opera părinţilor mei”, iar, prin filieră, opera strămoşilor mei. Ştiuţi sau neştiuţi. Dar, în mod cert, şi opera dascălilor mei, de la grădiniţă până dincolo de facultate. Este evident că lumea satului îi avea, nu doar ca figuri emblematice, ci ca factori reali de evoluţie şi progres, pe învăţător şi pe preot. Recunoştinţă, deci, veşnică – dacă veşnicia mea se întinde şi în timpul prezent – învăţătorilor şi profesorilor mei. Dintre care, nemeritat de selectiv, amintesc pe învăţătorii Tache şi Panaitiţa Bănică, Elena Bănică, „domnişoara” Macrea, de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Medgidia, în primul

rând şi definitiv, pe domnul profesor Constantin Olteanu. Pot spune „ctitorul incipient” al viitorului meu după vârsta de 14 ani: student în istorie, cercetător la Academie, cadru didactic universitar, în primul rând, istoric. Tot din aceeaşi perioadă – indirect – Constantin Giurescu, Ion Nestor – arheologul, Dumitru Almaş, Gheorghe Căzan. Mai târziu, la Institutul de Istorie al Academiei din Cluj, Ioachim Crăciun, mentorul meu în domeniul bibliografiei. Îi mulţumesc, de asemeni, conducătorului meu de doctorat Ladislau Banyai. Dintre noi, absolvenţii clasei a VII-a din Nisiparii lui 1953, doi am ajuns profesori, doi ingineri, un înalt funcţionar de stat, trei maiştri de-adevăratelea şi, în rest, oameni de treabă în meseriile lor.

Cum aţi descrie evoluţia sistemului de învăţământ românesc, ca istoric, dar şi ca om politic? Ce momente de cotitură a înregistrat această evoluţie? Sistemul de învăţământ românesc a urmat calea unor modele, şi n-a fost rău. El a avut creatori de marcă, oameni de uriaşă valoare, mulţi de alde „domnul Trandafir” sau „Ion Creangă”. Şcolile normale de învăţători sunt borne ale progresului învăţământului nostru. Datorăm, desigur, marilor licee şi universităţi din Franţa, Germania, Austria, Italia, Anglia chiar, Petersburg, direcţii şi sugestii, dar creatorii de şcoală sunt români: Spiru Haret, doctor Angelescu, vizionarii, domnitori de până la Alexandru Ioan Cuza, el însuşi înfiinţătorul universităţilor de la Iaşi şi Bucureşti, apoi Octavian Ghibu, directorul în Ministerul Învăţământului, Iuliu Valaori şi atâţia alţii. Momente de cotitură? Reformele învăţământului sub Cuza Vodă, sub Carol I, după Primul Război Mondial, nişte elemente pozitive, mai ales după 1965. În fine, Legea Învăţământului din 1996, la care am contribuit, ca unul dintre autorii ei. Adaosurile şi amputările de după anul 2000 ale acestei legi au jucat, în genere, un rol negativ.

Castele de nisip

9

Trimiterile din ultimul timp la învăţământul profesional şi tehnic se înscriu pe linia normalului, alungat vreun deceniu în gândirea şi practica Ministerului Educaţiei. Noi credeam că e Ministerul Învăţământului, educaţia se poate face şi pe alte căi. Invazia înăbușitoare a politicului se resimte şi se va resimţi. Fără politic, împotriva amatorismului, împotriva afacerismului, a plagiatelor imorale şi dărâmătoare pentru educaţia tineretului, o nouă politică în învăţământ. Aceasta trebuie să fie politica învăţământului.

Ce a însemnat pentru dvs. acordarea titlului de cetăţean de onoare al satului Nisipari? Ce simţiţi când reveniţi în satul natal? Cum vi se pare uliţa copilăriei? Mai există casa părintească? Cum se raportează rudele la dvs.? Satul natal a rămas, pentru mine, satul meu. Uliţele sale mai păstrează în noroiul sau praful lor, simbolic, urmele paşilor mei, de demult. Satul păstrează, mai puţin în realitate, mai mult în amintirea mea, locuri şi oameni. Am ratat, am amânat până când n-a mai fost posibil, un „drum” prin cimitir, cu Mama, dispărută cu o lună înainte de a împlini 91 de ani. Cu un reportofon pe care să înregistrez istoria şi identitatea celuilalt sat al meu, cel mutat în cimitir. Scriu, împreună cu fata mea, o altfel de istorie a satului Nisipari, adică, în primul rând, a oamenilor care au fost şi care sunt. Într-un anume fel, raportându-mă la ultima întrebare, ambiţios, chiar şi pentru oamenii care vor fi. Cred că vom face împreună – eu, fata, băiatul meu – drumuri lungi prin Nisiparii de azi şi de alaltăieri şi vom înregistra pe reportofon tot ce îmi mai aduc aminte. Şi voi aduna, am început deja, hârtii şi poze de la urmașii celor care au fost. Sigur, casa părintească mai există. A fost construită în 1936 de părintele meu Dumitru A. Dumitraşcu (1911-1995). Dincolo de rudele mele din cimitir, trăiesc, din ce în ce mai puţinele mele rude din Nisipari, iar eu încerc să reînnod fire rupte. Senectutea e un fel de înţelepciune, totuşi. Acordarea titlului de cetăţean de onoare al comunei, între cele de cetăţean de onoare post-mortem, acordate lui Iuliu Valaori de care am vorbit şi colegului meu de generaţie, plecat şi el, tânăr, generalul de

poliţie Ion Cârlig, e un act care onorează deopotrivă şi conducerea comunei. Ca să spun aşa, „botezarea” cu numele meu a străzii din centru, pe care se găseşte şi casa noastră, şi se găseşte şi şcoala, îmi arată că oamenii gândesc şi dincolo de contorsionata în rău gândire politică. Mă bucură, mai ales, pentru faptul că lumea satului e mai „deşteaptă” decât cea politică. Câţiva dintre copiii acestui sat mi-au fost studenţi la istorie, la ştiinţe tehnice, la teologie. Despre lumea care a fost a acestui sat şi eu, şi fiica mea, am publicat în volume de prestigiu. La înmormântarea mamei mele a participat o mare parte din sat, în toate momentele ceremoniei ultimii tătari ai satului, alături de noi, creştinii. Iar cu asta aş trece la cealaltă întrebare.

„Îi mulţumesc domnului prof. dr. Mădălin Roşioru pentru posibilitatea de a mai vorbi, prin intermediul acestor pagini, cu lumea aceasta, din Nisipari şi Castelu, de unde am venit şi cu care încă mă mai întâlnesc...”

Castele de nisip

10

Cum vă raportaţi la Dobrogea? Care vi se pare specificul acesteia, prin raportare la alte regiuni istorice româneşti? În septembrie 1961 coboram în gara de la Cluj unde veneam printr-o repartiţie ministerială în calitate de cercetător stagiar la Institutul de Istorie al Academiei, Filiala din Cluj. Când am văzut înscrisuri în două limbi, în ungureşte şi în româneşte, am avut impresia că acei conaţionali ai noştri sunt ori proşti, ori nu ştiu româneşte. Nu era nici una, nici

alta. Acolo, atunci, în marile biblioteci ale Clujului şi în arhivele Transilvaniei am descoperit că sunt român şi că trebuie ca această apartenenţă să o strig şi să o scriu cu litere mari. Nu aveam nicio „lecţie” de acest fel în Dobrogea. Turcii şi tătarii noştri, cuminţi şi de treabă, cu care făceam împreună sărbătorile lor şi ale noastre, cu care mergeam împreună la Moş Ajun, colinde, Stea, Pluguşor, care ştiau perfect limba română pe care o foloseam cu toţii, erau altceva decât aceia de dincolo de munţi. Acesta este un specific. Respectând cu sfinţenie credinţa, obiceiurile, sărbătorile altora, noi, românii Dobrogei, nu doar că nu ne întoarcem cu spatele la fraţii noştri, aşa-zis „altfel”, dar sărbătorim împreună. Inclusiv la căsătoriile noastre,

dincolo de origine, limbă şi credinţă, noi suntem una. Am ţinut, împreună cu conf. univ. dr. Stoica Lascu şi prof. univ. dr. Ion Bitoleanu, împreună cu fiica mea, să slujim ideii cu care am venit aici de la Cluj în septembrie 1966: meseria mea este Dobrogea. Care înseamnă de fapt mai mult şi „Misiunea mea este Dobrogea”, parte a materializării acestui „angajament” s-ar găsi, de-or mai fi, şi în biblioteca Liceului Agricol la care Mădălin Roşioru este acum profesor, dăruită de mine cândva, în anul 2000, cred. Este evident că neştiinţa sau gândirea limitată a unor istorici a dus la prezentarea distorsionată, citibilă chiar şi în tratate de

istorie, a interesului sau neinformării, chiar a marginalizării unor aspecte a istoriei româneşti a Transilvaniei, a Basarabiei, Bucovinei şi Banatului. Desigur şi a Dobrogei. Cu îndârjire, le-am vorbit elevilor şi studenţilor mei despre mişcările naţionale ale românilor din aceste teritorii etnice şi istorice româneşti. Cu îndârjire, am declarat şi slujit ideea Dobrogei româneşti şi a faptului că, indiferent de orice, cum zicea marele istoric Gheorghe Ioniţă, „Istoria zilelor noastre este istorie”. Din nefericire, privirea oarbă şi gândirea fără circumvoluţiuni a multora dintre conducătorii României de după 1989 nu sesizează. Ba, mai mult, se iau hotărâri greşite, antinaţionale, care nu slujesc cauza pentru care au murit zeci de mii de români, până în 1918 şi după. Ideea fundamentală, care s-ar înscrie şi în răspunsurile ultimei întrebări, anume că trebuiesc slujite cu sfinţenie, inteligenţă, gândire profesională, interesele naţiunii într-un ev care se declară, în fapte, duşman al naţiunii, în general, şi al naţiunii şi statului român în special. Răspunzând la întrebarea de mai înainte, aş spune că fiecare dintre ţinuturile istorice româneşti reprezintă o culoare nedistinctă, dar de fapt o componentă definitorie a luminii care este România de azi, şi pe care o vrem veşnică.

Fotografii din arhiva personală a familiei Dumitraşcu, puse la dispoziţia redacţiei noastre prin amabilitatea fiicei d-lui Gheorghe Dumitraşcu, Dr. Lavinia Gheorghe, muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, căreia îi mulţumim.

Castele de nisip

11

Ce sfaturi aţi avea pentru noile generaţii de şcolari?

Specificul lumii de azi, puternic influenţată în negativ, mai ales, de Occident căruia i-am putea spune şi Apus, în mai multe sensuri – mai ales în cel ce defineşte decăderea şi apusul – este acela de a crea tinerelor generaţii credinţa că lumea începe cu ele. O gândire diabolică, satanică. Vrea să lase aceste generaţii în neant: ele n-au trecut şi nu sunt în niciun fel responsabile pentru vreun viitor. Ele trăiesc, cum trăiesc, prin ele însele şi pentru ele însele. Nu doar că nu este aşa, nu doar că aceasta este o gândire dizolvantă a sensului omenirii, dar noi, cei pe care-i defineai într-o întrebare anterioară – bătrânii, suntem obligaţi să le spunem că există un punct cardinal, pe lângă celelalte: pacea lumii, progresul civilizator, dar mai ales moral al omenirii, nediscriminarea, în vreun fel, între oameni, nu neapărat o lume edenică, dar o lume frumoasă şi curată. Şi că în această lume e loc distinct pentru naţiune, pentru popor, pentru statul naţional, pentru etnos – în armonie cu celelalte. Şi că în acest context nu vor dispărea diferenţierile sociale. Acolo, la Castelu şi la Nisipari sunt ţăranii, sunt oamenii săraci. Am cerut, naiv, în calitate de senator de Constanţa şi Preşedinte al Comisiei de Învăţământ a Senatului României, sprijinirea învăţământului rural, ajutorarea materială a copiilor de ţărani. Am realizat puţin. Foarte puţin. Dacă e să le dau vreun sfat copiilor noştri din sate? Nu sunt înscris în noţiunea curentă de „reuşit” în viaţă. Spre sfârşitul vieţii constat şi declar că sunt un om sărac. Foarte sărac. „Sfaturile” mele nu la acest aspect se rezumă. Copii de ţărani, învăţaţi, cu voinţă, cu îndârjire, puneţi-vă în muncă toată mintea voastră, pregătiţi-vă profesional,

pentru că trăim într-o lume şi în nişte organisme internaţionale care, încă, apreciază profesionalismul, valoarea individului. Viaţa voastră, căci e una singură, va căpăta valenţe mai umane, dacă tindeţi să deveniţi personalităţi.

După începerea noului an şcolar, veţi împlini frumoasa vârstă de 75 de ani. Ce reuşite veţi sărbători în mod deosebit? Ce regrete vă rămân? În sfârşit, voi ajunge, poate, peste 8 luni, pe 25 septembrie, la 75 de ani. Nu e în mod deosebit o bucurie, dar e încă un prilej de a-i mulţumi lui Dumnezeu. Titlul unei cărţi pe care am publicat-o acum vreo 15 ani „plagia” o spusă a unei mari cântăreţe din Franţa cum că „Nu, eu nu regret nimic”. Era, să zic aşa, o farsă, cine nu regretă? Nu voi sărbători reuşite. Trebuie ca anul acesta să

termin încă 3 cărţi (trebuie, este de fapt o rugăminte către Cel de Sus de-oi mai trăi şi-oi fi sănătos). Va apărea, probabil, o carte a noastră, a mea şi a fetii mele despre relaţiile între turci-tătari şi români în România în ultimele secole. Aceasta este gata. Şi de-o da Dumnezeu, vom termina monografia satului anunţată, precum şi o alta. Dar, până atunci, ce-o vrea Dumnezeu!

Iuliana Dumitru, clasa a XI-a B (specializare: turism) Elena Hopăianu, clasa a X-a A (specializare: turism)

Castele de nisip

12

ISTORIE

1 Decembrie – un vis devenit realitate

Joi, 28.11.2013, în Sala Polivalentă a

Colegiului „Dobrogea” Castelu, s-a

desfășurat activitatea-concurs „1

Decembrie – un vis devenit realitate”,

din cadrul proiectului „Simbolurile

Naţionale ale României”.

La activitate au participat 70 de elevi ai

Colegiului şi membri ai Consiliului Şcolar

al Elevilor, îndrumaţi de prof. Muntianu

Mihaela, prof. Ciobanu Ioana şi prof. Tudorică Mihaela.

În cadrul activităţii au fost prezentate informaţii privind importanţa Zilei Naţionale a României,

feed-back-ul activităţii – mini-concursul zilei – a constat in aplicarea unui test; elevii care au

făcut dovada cunoştinţelor solicitate au primit diplome.

Ana Nicola, clasa a IX-a A (specializare: turism)

ISTORIE

Aniversarea Unirii Principatelor Române

În data de 23.01.2014, la Colegiul „Dobrogea” Castelu s-a derulat activitatea „24

ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”. Activitatea a debutat printr-o Horă a

Unirii la care au fost invitaţi să participe toate cadrele didactice şi elevii liceului.

În continuare, elevii clasei a IX-a A au creat atmosfera specifică timpului prin interpretarea

scenetei „Moş Ion Roată şi Unirea”, adaptare după povestea lui Ion Creangă.

S-au rememorat principalele momente care au dus la realizarea Unirii Principatelor printr-o

prezentare în Powerpoint realizată de elevii clasei a XI-a B.

Gabriela Alecsandrescu, clasa a XI-a A (specializare: turism)

Castele de nisip

13

SAFER INTERNET DAY 2014

Ziua Siguranţei pe Internet

În data de 11 februarie 2014, elevii clasei a IX-a A din

Colegiul „Dobrogea” Castelu, alături de prof. diriginte

Ioana Ciobanu, prof. psiholog Virginia Camaraş, prof.

informatică Daniela Manea şi prof. Mădălin Roşioru, au

celebrat, în laboratorul de informatică, timp de o oră, Ziua

Siguranţei pe Internet 2014.

Activitatea s-a bucurat de un real succes, toţi participanţii declarându-şi interesul faţă de

problematica abordată, precum şi

dorinţa aprofundării anumitor

aspecte din aceeaşi arie tematică.

Pornind de la câteva resurse

multimedia adaptate problematicii

prelucrate, puse la dispoziţie de

platforma Sigur.info, profesorii

coordonatori au urmărit îndeosebi

creşterea gradului de conştientizare

(awareness) la elevi privind

pericolele şi beneficiile mediului

online, precum şi cultivarea

responsabilităţii interacţiunilor în

mediul virtual, a regulilor de „netichetă”.

Elevii au fost conduşi, într-o primă fază, către formularea unor întrebări relevante pentru

domeniul în cauză. Într-o a doua fază, s-a discutat pe baza răspunsurilor oferite de elevi, cu

argumente pro şi contra, pornind de

la exemple concrete, profesorilor

revenindu-le rolul de moderatori.

În urma discuţiilor, s-au stabilit

anumite modalităţi de a reacţiona la

anumite situaţii-problemă (de tip

cyber-bulling), în care rolul părinţilor,

precum şi cel al profesorilor sau al

psihologului şcolar, este unul crucial.

În concluzie, participanţii au reuşit să

cadă de acord că Internetul poate

deveni mai bun exclusiv printr-o

strădanie colectivă, susţinută însă de responsabilitatea individuală a fiecăruia dintre noi...

Vasilică Andrei Radu, clasa a IX-a A (specializare: turism)

Castele de nisip

14

DEBUT LITERAR

Ionuţ Vidrighin: Stand up comedy, tragedy and drama, too

Dau flegme de-oftică Când vad îngeri cum pică Din cer Aeru’ acum e cancer Oamenii au acum veninul pe buze, Iar politicienii sunt vampiri cu ventuze. Am omorât mama natură, Orice ieşire din sistem o numim aventură, Ne-am pierdut orice suport moral, Am uitat ce mai înseamnă „tradiţional” Si rămân fără glas: Sunt în impas Când vad orice fraier Că se crede mafiot Şi rămân fără aer Ştiind ca nu pot Să schimb ceva În lumea asta dărâmată şi rea Am uitat ce mai înseamnă „familial” Şi ne uităm bătrânii pe un pat de spital, Vad femei ce regretă că-s mame Şi din prostia lor dau naştere la drame, Vad puşti ce cerşesc o ţigară; N-au părinţi şi dorm pe sub vreo scară. * Știu că n-am mai scris de o vreme: Am fost prins cu probleme, Lecţii şi teme, Lecţii de viaţă şi alte dileme. Am pierdut tot, n-am câştigat nimic, Şi mi-am dat seama că n-am ce să mai zic. Nu există noroc sau ghinion, Suntem toţi piese de şah, refuz sa fiu pion, Îmi creez soarta, n-am nevoie de ajutor, Uit ziua de ieri, în prezent mă gândesc la viitor, Aprind o ţigară, las trecutul în pace, Mă urmăresc amintiri urâte, nu am ce le face, Nu există iubire adevărată: Cum te iubeşte o mamă, n-o s-o facă nicio fată. Aceste versuri sunt pline de ură, Scot adevărul la iveală prin semne şi pe gură, Ia tot, şi nu da nimic înapoi, Ăştia suntem noi, cei noi, Vechiul eu l-am lăsat în trecut, Am uitat unde e, l-am pierdut – demult, Uite cum stric o piesă pe tema asta: Aici am încheiat, şi cu asta basta.

Ionuţ Vidrighin din clasa a X-a B

visează să facă stand up comedy şi

muzică rap (fenomene ale culturii

de masă mai accesibile generaţiei

sale decât marea literatură).

Spiritul lui de observaţie

neiertător, deservit de un talent în

exprimare peste medie, îi

ocazionează, cel mai adesea,

replici amare, tăioase, în limbile

engleză sau română, ce merg de la

critica socială la discursul intimist,

precum în mostrele de faţă (uşor

cenzurate cu grijă profesorală), în

care versurile destinate punerii pe

muzică rap sunt vecine cu poezia,

după cum mostrele de stand up

comedy de pe blogul său personal

sunt tot atâtea exemple savuroase

de proză umoristică de calitate.

Daniela Şfeţ, clasa a XII-a B

(specializare: turism)

Castele de nisip

15

LITERARY WORKSHOP

Atelier literar în limba engleză

Your absence I feel your absence in my life, Your smell in my bed I don’t can’t feel your head on my chest, Neither your shadow in my house You disappeared like a star, Leaving behind just pain Do you think I have the strength To fight my heart? Diana Petrescu, clasa a XI-a B

Love Love is wonderful, Love never dies The voice of love Sounds in my heart I remember how I loved my boyfriend… He was and will stay forever in my soul My first love from childhood I feel happy, When I think of him I feel happy, When I love…

Anamaria Iorga & Ana Nicola,

clasa a IX-a A

The dream The rhythm of your voice is a smile Your appearance is a dream You fall like an angel on the ground Again in a moment you arrived like a star Memories remain Years drain one by one Every moment that remains Clicks my soul I changed night into a day Only you to come I’ve transformed myself in star You can exchange a cruel fate.

Mădălina Pena & Maria Dinu, clasa a XII-a A

Love She is like a mudely girl But, she always is so clean She is like a miracle Just for you, for you and me You’re a beauty from my heart In my mind you go so slow You make me be so shy But, always I say you “HI!”

Andrei Vasilică Radu, clasa a IX-a A

Texte redactate sub coordonarea prof. de limba engleză Mine Cornea,

în aşteptarea / prelungirea Valentine’s Day...

Castele de nisip

16

ARTĂ

Atelier handmade

La Colegiul „Dobrogea” Castelu a avut

loc prima ediție a Atelierului hand-made.

Scopul activităților desfășurate în cadrul

acestuia constă în formarea abilităților

de realizare a produselor hand-made,

cultivarea gustului pentru estetic şi

valorificarea unui mediu adecvat

dezvoltării artistice şi creative a elevilor.

Primele produse handmade au fost

realizate de elevii din cadrul Colegiul

„Dobrogea” Castelu în cadrul activității

„Podoabe pentru pomul de Crăciun”.

Sub îndrumarea Prof. Ştefan Corina, elevii şi-au luat în serios atribuţiile şi au realizat

produse din ipsos decorate şi pictate. Aceste produse hand-made au fost admirate în cadrul

unei expoziţii „Atelier handmade’’, cu ocazia Balului bobocilor organizat de Colegiul

„Dobrogea” Castelu în data de 19.12.2013.

Bianca Andruş, clasa a IX-a C (specializare: protecţia mediului)

Castele de nisip

17

ARTĂ

Echipa „Atelier”

În data de 21 noiembrie 2013 elevii claselor a IX-a A și a XI-a B au participat la

training-ul online de inovare socială SOCIAL INNOVATION RELAY, organizat cu

sprijinul Junior Achievement România și al unui consultant voluntar HP Romania, prin

care s-a prezentat elevilor exemple reale de antreprenoriat social.

Derularea activităţii din

data de 21.11.2013 a avut

ca rezultat constituirea

echipei Atelier formate din

elevii Iorga Anamaria –

clasa a IX-a A, Radu

Andrei Vasilicǎ – clasa a

IX-a A, Dumitru Elena-

Iuliana – clasa a XI-a B și

Pena Denisa Loredana –

clasa a XI-a B, care s-a

înregistrat pe platforma

Social Innovation Relay, a

rezolvat quiz-ul și și-a

înscris ideea de inovare

socială.

Ne-am propus să dezvoltăm o afacere socială promițătoare – confecţionarea de produse – o

afacere handmade care începe din prea mult talent și lipsă de bani.

Cu materiale pe care le avem în casă, de la prieteni, vecini, care sunt uşor de procurat:

hârtie, mărgele vechi, fundiţe, voal, năsturaşi, ceasuri vechi etc., vom confecţiona accesorii

vestimentare, creaţii vestimentare sau gablonzuri, obiecte de decor interior / exterior sau

orice altceva. Limitele ne sunt date doar de fantezia noastră, iar aceasta este, ştim bine,

nelimitată!

După ce vindem produsele, cu banii obţinuţi ne putem cumpăra noi materiale şi putem

învăţa noi tehnici de lucru cu diferite materiale.

Vom participa voluntar la activităţi de terapie prin artă și educaţie antreprenorială.

Vom crea un magazin virtual sau un site de prezentare / promovare.

Avantajul unei astfel de afaceri constă în faptul ca ne putem folosi din plin imaginaţia pentru

a ne crea un brand si a veni cu produse unice pe piaţă.

Vom fi voluntari în a-i învăţa pe: tineri, femei, persoane cu nevoi speciale, șomeri etc. din

comunitatea noastră să-şi deschidă propria afacere handmade.

Anamaria Iorga, clasa a IX-a A (specializare: turism)

Castele de nisip

18

VOLUNTARIAT

Fii voluntar!

În data de 10 decembrie 2013, la

Colegiul „Dobrogea” Castelu, au

demarat activităţile proiectului „Fii

voluntar!” Scopul proiectului:

Integrarea tinerilor în activităţi de

voluntariat, pentru a le dezvolta

spiritul antreprenorial, civic şi

inovativ.

Obiectivele specifice ale proiectului

sunt: 1. conștientizarea elevilor

privind necesitatea implicării în

activităţi de voluntariat, de

întrajutorare, cu sprijinul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie – Constanţa și Asociaţia

Grupul de Acţiune Locală Dobrogea Centrală, 2. implicarea tinerilor în implementarea

Principiilor Fundamentale ale Mişcării Internaţionale ale Crucii Roșii: Umanitate,

Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate, 3. creșterea

nivelului de conștientizare privind importanţa serviciilor pentru sănătate în comunitate şi 4.

îmbunătăţirea competenţelor-cheie ale elevilor.

Parteneri în proiect: Societatea Naţională de Cruce Roșie România Filiala Constanţa, GAL

Dobrogea Centrală, Şcoala Gimnaziala Nr. 1 Castelu, Colegiul Comercial Carol I Constanţa,

Liceul Tehnologic D. Hurmuzescu, Colegiul Naţional „Petru Rareș” Bistriţa, Colegiul

Economic „Ion Ghica” Târgoviște, Colegiul Elena Doamna – Galaţi, Liceul Alexandru cel Bun

Botoșani, Colegiul Economic

Buzău, Liceul Traian Ialomiţa,

Liceul C.A. Rosetti Constanţa.

Activitatea nr 1: „ZIUA

MONDIALĂ A DREPTULUI

OMULUI” – 10 decembrie

La sediul Colegiului Dobrogea

Castelu și în școlile partenere

s-a derulat un seminar la care

au fost invitaţi reprezentanţi ai

societăţii. Seminarul a avut

tema: „Drepturile nu se cer,

nu se primesc, se trăiesc”

Scopul seminarului a fost informarea elevilor, ridicarea gradului de conștientizare a

importanţei drepturilor omului, dezvoltarea competenţelor-cheie ale elevilor, socializarea

elevilor, profesorilor, membrilor GAL Dobrogea Centrală.

Ana Nicola, clasa a IX-a A (specializare: turism)

Castele de nisip

19

PERFORMANŢĂ

Performanţele Colegiului „Dobrogea” Castelu

la olimpiade şi concursuri şcolare

Cea dintâi performanţă din anul şcolar 2013-2014 cu care se mândreşte Colegiul

„Dobrogea” Castelu a fost adjudecată de elevul Pătraşcu Florentin de la clasa a XII-a

A (primul din dreapta, rândul I). Pregătit de prof. Tudorică Mihaela, el a totalizat 83 de

puncte şi a obţinut Premiul II la Olimpiada de Tehnologii, faza judeţeană, profilul Servicii,

domeniul Turism şi alimentaţie, clasându-se pe prima poziţie a clasamentului şi calificându-

se la faza naţională a Olimpiadei, ce va avea loc la Mangalia, între 8 şi 11 aprilie 2014.

Cea de-a doua performanţă notabilă a

Colegiului a fost obţinută de echipa

clasei a XI-a B, pregătită de prof.

Ciobanu Ioana: Echipa, formată din

Petrescu Diana, Pena Denisa

Loredana, Dumitru Elena Iuliana, Rusu

Gabriel şi Ion Cosmin Emilian, a obţinut

Premiul I la Competiţia „Business

Plan” 2014, faza judeţeană, calificându-

se la faza regională, ce s-a derulat la

Buzău în data de 7 mai 2014 şi unde

echipa a obţinut un onorant loc IV.

Firma lor de exerciţiu, „Castelanul

Dobrogean”, a participat cu planul de afaceri „Lansarea unui program turistic cultural

„Dobrogea – cetăţi şi monumente antice”” şi s-a clasat peste propunerile echipelor de la

Colegiul Comercial „Carol I” Constanţa, Colegiul Economic Mangalia, Liceul Tehnologic

„Virgil Madgearu” Constanţa şi Liceul Tehnologic „C. A. Rosetti” Constanţa, dovedind că

Castele de nisip

20

performanţa se poate cultiva, cu

dăruire şi pricepere pedagogică, şi în

mediul rural, strădaniile meritorii ale

elevilor şi ale profesorilor fiind, nu de

puţine ori, încununate de succes...

În Colegiul „Dobrogea” Castelu se

derulează, constant, proiecte şi

activităţi care pot face cinste oricărei

şcoli de top din judeţ sau din ţară;

prioritară este şi a fost întotdeauna

implicarea inimosului colectiv de cadre

didactice de aici, performanţele fiind doar o consecinţă firească a acestei constante implicări.

„Încălzirea” echipei câştigătoare a acestei competiţii a fost făcută la Olimpiada judeţeană

de profil, ocazie cu care trebuie menţionat că două din membrele echipei pregătite de prof.

Ciobanu Ioana au obţinut mediile: 8,70 (Pena Denisa Loredana) şi 8,55 (Dumitru Iuliana).

Întreaga echipă este acum mai încrezătoare în viitor şi în forţele proprii ca niciodată!

Cosmin Ion, clasa a XI-a B (specializare: turism)

PERFORMANŢĂ

Patru echipe, patru premii la concursul de eseuri „Noi şi Economia”

Elevii Colegiului „Dobrogea” din Castelu

şi-au adjudecat 4 premii la concursul de

eseuri din cadrul primei ediţii a Sesiunii

de comunicări ştiinţifice pentru elevi „Noi

şi Economia”, eveniment organizat joi, 10

aprilie 2014, de Facultatea de Ştiinţe

Economice din cadrul Universităţii

„Ovidius” din Constanţa...

Castele de nisip

21

Manifestarea, impresionantă atât în datele ei

statistice cât şi în calitatea organizării, s-a

bucurat de prezenţa a peste 80 de elevi

însoţiţi de 20 de cadre didactice din 10 licee

din 5 oraşe ale judeţului Constanţa.

Eseurile înscrise la Sesiunea de comunicări

ştiinţifice au fost grupate pe două secţiuni:

Secţiunea 1 „Banii şi economia –

Antreprenoriat” şi Secţiunea 2 „Marketing în

afaceri – Turismul, provocări şi perspective”.

Numărul mare al eseurilor înscrise (51), entuziasmul elevilor participanţi şi susţinerea

profesorilor coordonatori a confirmat importanţa colaborării dintre învăţământul universitar şi

cel preuniversitar din domeniul economic, colaborare care va fi dezvoltată de Facultatea de

Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi în anii ce urmează prin

organizarea de noi ediţii ale Sesiunii de comunicări ştiinţifice pentru elevi „Noi şi Economia”.

Cele mai elaborate eseuri susţinute

de cei mai talentaţi oratori au fost

premiate cu cartele Orange şi cu

stick-uri USB, după cum urmează:

La ambele secţiuni Premiul I a

fost acordat reprezentanţilor

Colegiului „Dobrogea” Castelu,

pregătiţi de prof. Ioana Ciobanu

(Iorga Anamaria şi Costache

Nicoleta, la Secţiunea I, cu eseul

„Bugetul de cadouri”, respectiv

Nicola Ana Elena şi Radu Andrei

Vasilică, la secţiunea II, cu eseul „Adolescenţii şi marketingul”, toţi din clasa a IX-a A).

Premiul II a revenit elevilor de la Colegiul

Economic Mangalia la Secţiunea 1 şi

Colegiul Comercial „Carol I” din Constanţa

la Secţiunea 2, în timp ce Premiul III a fost

adjudecat de tinerii economişti de la Liceul

Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanţa

la Secţiunea 1 şi Liceul Teoretic „Ovidius”

din Constanţa la Secţiunea 2.

Au fost acordate şi câte două menţiuni pe

secţiune, respectiv reprezentanţilor

Colegiului Economic Mangalia şi Liceului

Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanţa

la ambele secţiuni, dar şi câte un Premiu

special reprezentanţilor Colegiului

„Dobrogea” Castelu, pregătiţi tot de prof.

Ioana Ciobanu, de asemenea la ambele

secţiuni (Dumitru Elena Iuliana şi Ion

Cosmin Emilian, la Secţiunea I, cu eseul

„Atelier handmade – pasiune si afacere”,

respectiv Petrescu Diana Florentina şi

Pena Denisa Loredana, la secţiunea II, cu

eseul „Turismul de voluntariat”, toţi din

clasa a XI-a B). Felicitări tuturor

participanţilor, dar mai ales câştigătorilor!

Suntem mândri de voi, aţi demonstrat că se

poate!

Gabriel Rusu, clasa a XI-a B (specializare: turism)

Castele de nisip

22

VIZIUNE EUROPEANĂ

Ziua Europei, 9 mai, la Colegiul „Dobrogea” Castelu

În data de 9 mai 2014, elevii Colegiului

„Dobrogea” Castelu au celebrat, prin

intermediul a câte trei reprezentanţi ai fiecărei

clase, Ziua Europei, în cadrul unei activităţi

extra-curriculare coordonate de prof. Mihaela

Muntianu (istorie) şi de prof. Mădălin Roşioru

(limba franceză), cu participarea doamnei

director, prof. Mihaela Beznea.

Prezentarea reperelor esenţiale ale Uniunii

Europene, dintr-o perspectivă interdisciplinară,

a fost dublată de un experiment... artistic: într-o

atmosferă de antren şi bună dispoziţie, pe un

fundal muzical de calitate, cinci echipe – care şi-au

ales singure numele: Doisprezece Stele,

EuroPanda, Euroii, Pinguinii şi Pasărea măiastră –

formate din reprezentanţii a câte două clase, au

personalizat cinci tricouri, în adecvare cu tematica

europeană prezentată, dar şi cu creativitatea

proprie, urmărindu-se nu doar cultivarea gustului

pentru estetic şi valorificarea unui mediu prielnic

dezvoltării artistice şi creative a elevilor, dar şi

sporirea coezivităţii întregului colectiv de elevi.

La final, echipele şi-au prezentat realizările, cu un

aplomb demn de catwalk, juriul (format din prof.

Ioana Ciobanu, secretar Doina Oprea, elevii Motea

Mădălin de la a X-a A şi Anamaria Rizea de la a

XII-a A) a deliberat, conform regulamentului, apoi

a stabilit un clasament şi a completat diplomele

câştigătorilor, înmânate ulterior într-un cadru

festiv. De câştigat am câştigat însă cu toţii: o

atmosferă super, distracţie, creativitate şi bună

dispoziţie şi amintiri de neuitat...

Anamaria Rizea, clasa a XII-a A

(specializare: turism)

Castele de nisip

23

Foto-galerie: „Uniunea Europeană este la modă / se poartă!”

Castele de nisip

24

SPECTACOL

Crăciun în şcoala mea &

Balul fulgilor de nea 2013

În data de 19.12.2013, la Colegiul Dobrogea

Castelu, în Sala de Festivităţi, s-au derulat

activităţile-concurs „Crăciun în şcoala mea” şi

„Balul fulgilor de nea”.

La activităţi au participat elevii claselor IX-XII,

coordonaţi de profesorii diriginţi, celelalte cadre

didactice, personalul auxiliar şi părinţi ai elevilor.

Elevii fiecărei clase au prezentat în fata audienţei momente artistice marcând naşterea

Mântuitorului Iisus Hristos. Au fost desemnaţi câştigători ai concursului „Crăciun în şcoala

mea” elevii clasei a X-a C (Locul I),

elevii clasei a IX-a (Locul II) si

elevii clasei a X –a A (Locul III).

„Balul fulgilor de nea” a debutat

sub auspiciul emoţiilor

adolescenţilor care îşi doreau

titlurile de Miss şi Mister. Probele

impuse de către organizatori au

fost depăşite, emoţiile – învinse,

iar câştigătorii au fost premiaţi în

ropotele aplauzelor colegilor lor!...

Anamaria Iorga, clasa a IX-a A (specializare: turism)

FILM

Making of „Timeout” – un scurtmetraj pentru

Festivalul de Film pentru Liceeni Filmmic

Anul acesta (2014), Colegiul

Dobrogea Castelu a decis să

participe, cu o producţie proprie, la

Festivalul de Film pentru Liceeni

Filmmic organizat de Liceul Teoretic

Traian şi ajuns deja la a şaptea ediţie.

SINOPSIS

Generic iniţial. Pe fundal negru, scris

cu alb (contrast simbolic, dar şi sugestie

vizuală, evocând o tablă... şcolară, în acord cu adresabilitatea festivalului de film pentru

liceeni), titlul filmului; fundalul sonor evocă un tren şi un vapor (elemente simbolice ce susţin

ideea de evadare – în cazul de faţă în imaginar). Genericele (iniţial, final) sunt simetrice...

Castele de nisip

25

Scena 1. Ilustraţia muzicală (cover după The Best of Times de Dream Theater) trimite către

ideea de timp / timpi / timpuri / pluralitate a timpului (times), dar şi de vis (dream)...

Decor: clasă de elevi. Situaţie: lucrare

de control: redactaţi un eseu cu tema

„Miraj şi realitate” (cerinţă scrisă pe

tabla şcolară, alb pe negru – contrast

simbolic, trimitere spre generic). Elevii

sunt vizibil încurcaţi, au atitudini

diverse: unul se joacă cu pixul, altul

aţinteşte foaia albă, unii vorbesc între

ei, o fată pare de-a dreptul

înspăimântată. [Clasa a IX-a A s-a

achitat cu brio de sarcinile primite.]

Fiecare are un mic rol, interpretând

situaţia dată în cheie foarte personală...

[Posibilă întrebare: ce-şi imaginează

elevii în timpul cursurilor şcolare?]

Scena 2. Unul dintre elevi

(protagonistul, din clasa a X-a B) se

ridică din bancă şi iese din clasă (şi,

simultan, din timpul real). Glissando

înspre fantastic: în urma lui, timpul

încremeneşte, restul personajelor

rămân imobile, ca nişte statui (ori ca în

basmul „Frumoasa din pădurea

adormită” de Charles Perrault). În

imobilitatea lor de statuie, doar camera

se mişcă, lent şi cumva exasperant...

Scena 4. Personajul se regăseşte într-

un decor exterior, între o cale ferată

(reper simbolic: tren – vehicul al

evadării; două linii paralele, cu alte

posibile implicaţii simbolice: timpuri

paralele, real şi imaginar, miraj şi

realitate) şi o apă curgătoare (reper

simbolic: vapor – vehicul al evadării;

încărcătură simbolică: trecere dincolo,

într-o altă lume); el se arată încurcat,

ezitant, simte că lipseşte ceva; o ia – cu

hotărâre – la fugă înapoi, către clădirea

liceului, traversând o mare întindere

verde (încărcătură simbolică cu sens de: iniţiere, renaştere, renaissance, renouveau...).

Scena 5. Protagonistul intră în clasă (moment în care ritmul muzicii – aceeaşi – se

accelerează) şi „trezeşte” o colegă din imobilitate, împungând-o cu degetul în frunte; colega,

Castele de nisip

26

mirată, dar şi „iluminată”, trezită, realizează că tot restul clasei e încremenit, şi, la îndemnul

protagonistului, care îi face semn să păstreze liniştea celorlalţi, iese din clasă – şi din timp.

Scena 6. Împreună cei doi (sugestie

de cuplu mitic, al începuturilor)

traversează curtea şcolii, traversează

întinderea verde (încărcătură

simbolică: iniţiere, renaştere), calea

ferată (reper simbolic: tren - vehicul al

evadării; două linii paralele, cu alte

posibile implicaţii simbolice: timpuri

paralele, real şi imaginar, miraj şi

realitate), către apa curgătoare (reper

simbolic: vapor – vehicul al evadării;

încărcătură simbolică: trecere dincolo,

într-o altă lume). Spre final, imaginea

se desaturează vizibil, devine aproape

sepia, sugerând intrarea definitivă a

personajelor în propria lor poveste...

Ultimul cadru îi prezintă pe cei doi la

malul apei (dincolo de ultima mare

trecere din parcursul lor cu valenţe

iniţiatice), într-o imagine semi-statică,

ce pulsează ca o inimă, de opt ori...

Tranziţia în imaginar de la realitate

la miraj a fost efectuată, poate urma

absolut orice. [Evadarea în imaginar,

frecventă la copii şi adolescenţi în

timpul cursurilor şcolare – ideea de

pornire a acestui film, şi-a găsit o

posibilă expresie film(m)ică, sub forma

unui veritabil „miraj la purtător”...]

Generic final. Pe fundal negru, scrisă

cu alb (contrast simbolic, dar şi dar şi

sugestie vizuală, evocând, de ce nu, o

tablă şcolară), componenţa echipei;

fundalul sonor (acelaşi de la genericul

iniţial) evocă un tren, apoi un vapor

(aceleaşi elemente simbolice ce susţin

ideea de evadare - în imaginar).

Fading final, iar ultimul cadru e negru,

lăsând – definitiv – loc imaginaţiei...

Echipa: Ionuţ Vidrighin, Teodora Ene, Edvin Malaomer, clasa a X-a B & Clasa a IX-a A

(specializare: turism); Profesor coordonator: Mădălin Roşioru (specializare: limba franceză)

Castele de nisip

27

CURIOZITĂŢI

Ştiaţi că?

Cele mai importante 10 animale dispărute din România :

1. Foca de Marea Neagra sau Foca Călugăriţă (Monachus monachus albiventer)

2. Dropia (Otis tarda) 3. Zăganul sau Vulturul Bărbos (Gypaetus

barbatus) 4. Bourul (Bos primigenius) 5. Brebul sau Castorul European (Castor

fiber)

6. Bobacul sau Marmota de stepa (Marmota bobak)

7. Colunul sau Măgarul Sălbatic Mongol (Equus hemionus hemionus)

8. Tarpanul sau Calul European (Equus ferus ferus)

9. Antilopa Saiga (Saiga tatarica tatarica) 10. Elanul (Alces alces alces)

Acestea ar fi, după un clasament făcut de cei

de la Discovery România, cele mai importante animale dispărute de pe teritoriul ţării noastre.

Fie că a fost vina vânării excesive, a distrugerii habitatului sau a poluării, cert este că

unele dintre aceste animale sunt declarate pe cale de dispariţie la nivel mondial...

Omul: singura fiinţă care îşi distruge mediul în care trăieşte

Prin diferitele sale activităţi omul îşi distruge mediul în care trăieşte. O adevărată

problemă a marilor oraşe şi aglomeraţii urbane este poluarea fonică. Aceasta produce prin

caracteristicile sale organismului o serie de efecte fiziologice şi psihologice nefavorabile.

Principalele surse de poluare fonică sunt traficul feroviar şi aerian, zgomotul cel mai

răspândit în ţările dezvoltate. Un studiu efectuat pentru Comisia Europeană realizat de

instituţia franceză INRETS în 1994 a estimat că circa 200 de milioane de oameni sunt expuşi

la un nivel de zgomot mai mare de 55 dB şi alţi 132 milioane la un nivel de 60 dB. Zgomotele

stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, miile de autoturisme,

motociclete, căi ferate etc.

Majoritatea activităţilor industriale generează zgomot, în multe cazuri acestea se

poate limita în planurile interioare ale unităţilor producătoare, în alte cazuri, zgomotul poate

afecta comunitatea din vecinătate.

Bianca Andruş, clasa a IX-a C (specializare: protecţia mediului)

Castele de nisip

28

EXPOZIŢIE

Obiecte pictate manual pe mulaj din ipsos, confecţionate de clasa a IX-a A,

sub îndrumarea prof. Corina Ştefan, expuse la „Balul fulgilor de nea” (2013)

REDACŢIA:

Director: prof. Mihaela Beznea

Coordonator: prof. dr. Mădălin Roşioru

Îndrumători: prof. Mine Cornea, prof. Ioana Ciobanu, prof. Mihaela Muntianu, prof. Anca Bontea, prof. Gabriela Frigea, prof. Silvia Bălan, prof. Corina Ştefan, prof. Daniela Manea, prof. Ramona Fronescu, prof. Andrada Soare, prof. Viorica Dinescu, prof. Laura Moraru, prof. psih. Ioana Marin, prof. psih. Virginia Camaraş.

Redactor-şef:

Gabriela Alecsandrescu (XI A) Tehnoredactor:

Gabriel Rusu (XI B)

Redactori-colaboratori:

Ana Nicola (IX A), Anamaria Iorga (IX A), Vasilică Andrei Radu (IX A), Mihai Ciuraru (IX B), Bianca Andruş (IX C), Elena Hopăianu (X A), Ionuţ Vidrighin (X B), Iuliana Dumitru (XI B), Diana Petrescu (XI B), Cosmin Ion (XI B), Mădălina Pena (XII A),

Maria Dinu (XII A), Anamaria Rizea (XII A), Daniela Şfeţ (XII B).

Revistă accesibilă online la adresa: http://colegiuldobrogea.wordpress.com/revista-scolii/