CASETA REDACTIEI Redactor- sef prof. lb. romana: Clucerescu Elvira Concept grafic- machetare: prof.ed. plastica Gica Monica Redactor religie : Emilia Maris ; redactor limba romana : Clucerescu Elvira ; Vaum Ecaterina ; Ghenade Elena ; Redactor prezentare ziua scolii: Lixandru Florian; Redactor limbi straine : Adina Adarov, Sarbu Steliana; Caruntu Monica; Redactor prezentare proiect Socrates: Caruntu Monica; Redactor SCIENCE FAIR: Radoi Elisabeta; Redactor educatie plastica : Monica Gica ;

Proiectul asta ne epuizeaza pe toti dar are si avantaje. Astazi este prima zi in care am fost la workshopuri si am aflat ce avem de facut: sa dansam, sa construim nebuneste, sa jucam jocuri ciudatepentru unii.

Inainte de a ne duce la workshopuri fiecare tara a facut o prezentare cu filme, dansuri si altele.

Muzica, oameni dansand, si glume peste tot. Noi ne distram, distrati-va si voi! La Crazy Constructions sunt destule progrese. Singura problema este ca...SE COPIAZA INTRE EI si asta este o mare problema. Au inceput sa construiasc roboti, machete ciudate...bineinteles toate sunt -crazy-.

Veti afla mai multe in

zilele urmatoare. am mers intr-o excursie fantastica. Mai intai am fost pe un munte cu multe stanci ciudate si foarte mari. Am facut cu totii o gramada de poze si ne-am distrat.

Dupa aceea am fost la minele de sare din Bohnia. A fost grozav. Am coborat 120 de metri sub pamant. Dupa ce am coborat

cu liftul am mai avut o serie de urcusuri si coborasuri pa scari dar asta nu e prea important. Ne-am impartit in 3 grupuri si am plecat pe rand sa exploram mina impreuna cu ghidul. A fost de fapt un concurs. Fiecare grup a trebuit sa traga un vagon de o jumatate de tona plin cu sare care avea franele puse, a trebuit sa tragem la tinta, sa ghicim cat ar

veni un kg si jumatate de sare si sa construim un stalp de rezistenta. Noi am iesit pelocul doi dar cu totii am primit sare.

Nu stiu daca mai trebuia sa ne dea sare pentru ca am luat noi destula si de pe jos, si de pe pereti, si cristalizata, si normala. La sfarsit am fost la restaurantul din mina si am mancat. Langa restaurant aveam si teren de fotbal si mese de ping

pong. Toate astea la peste 100 de metri adancime. A fost o experienta grozava.

Dupa o zi de libertate pe care am avut-o in cele din urma ne-am reluat treaba la workshopuri si treaba merge chiar foarte bine. Cei de la Teatru De Papusi au inceput sa picteze papusile deci maine vor fi gata.

A aparut un nou workshop:

wickery...pentru detalii vizitati pagina cu workshopurile de azi. Cei de la dancing au avansat foarte mult si ne pregatesc un dans inainte de plecare. Noi mai avem o zi de munca si terminam siteul Respect. Tti sunt foarte avansati.

Azi e ultima zi a Face The Door7. Toate workshopurile vor face cate o prezentare dupa pregatirile finale, diseara mergem la discoteca pentru a ne lua ramas bun si maine plecam:(...of din nou la scoala, la teme dar Romania e casa noastra si nu putem sta aici o vesnicie. Adio sau larevedere Gorlice. Dar am uitat sa ma prezint...Vlad M.

Polonia a venit cu un sport destul de cunoscut: tenis de picior. Daca nu

stiti cum se joaca va spun eu. Se foloseste o minge de fotbal si o plasa de tenis. Trebuie sa-ti folosesti picioarele pentru a tine mingea in aer si pentru a o trimite in terenul advers. Daca mingea cade la adversar de 2 ori pe pamant fara sa fie atinsa de vreun picior primiti un punct...sau daca adversarul trimite mingea in out aveti un punct. Echipa care acumuleaza...15 puncte (cand am jucat, am jucat pana la 15

puncte) castiga. Cam asta e de spus despre tenis de picior. Am jucat toti care am vrut in echipe de cate 5 jucaori. A fost distractiv. Urmatoarea tara care ne prezinta un sport este Anglia...abia asteptam desi deja avem banuieli. Sportul Romaniei. Sportul nostru. Nu ma mir daca nu il stiti asa ca va spun cum e. Sportul se numeste castelul. Se fac 2 echipe. Se construieste un castel din pietre. O echipa il darama cu mingea, cealalta incearca sa il refaca dar trebuie sa fie atenti caci echipa care a

daramat castelul incearca sa ii elimine lovindu-i cu mingea…

School portal.co. uk/ RESPECT/ face the door/ FTD 7 GORLICE SI VETI AVEA DE VAZUT MAI MULT… CAT DESPRE POLONIA SI POLONEZI NUMAI DE BINE…

Iata-ne la finalul primului an al proiectului Comenius- RESPECT! Ne-am facut prieteni in Spania, Anglia si Polonia prin intermediul limbii engleze, am fost strategi in jocul de fotbal robotic, am stat cu sufletul la gura pana la aflarea rezultatelor meciurilor…. Am reusit sa fim lideri in toate activitatile asa cum se poate observa pe portalul RESPECT – avem cele mai multe mesaje scrise in toate sectiunile ( ABOUT US, ROBO-TACTICS, SPORT EXCHANGE) . Finala a fost castigata de SPORTING LISBON – echipa elevei ONACA ELENA( VII A), pe care o felicitam pentru toata activitatea de-a lungul intregului an. Cu totii am stiut ca va exista si un premiu pentru cei mai activi : plecarea in Polonia! Echipa ce ne va reprezenta scoala la evenimentul FACE THE DOOR ii are in componenta pe urmatorii elevi: IONITA DRAGOS (V A), MIREA ANDREEA (VI A), MUSETESCU VLAD (VI A), STANCIU SILVIU (VI C), VARZARU TIBERIU ( VI D) , ONACA ELENA ( VII B). Ei au fost cei mai buni, cei mai activi, ei si-au dorit sa castige! Multumim tuturor elevilor , profesorilor coordonatori ( Lihet Ileana, Tatole Daniel, Martac Vasile, Gica Monica, Lixandru Florian), Comitetului parintilor pentru sustinere si implicare.

Coordonator proiect- prof. Monica Caruntu

Here we are at the end of the first year of our Comenius project- RESPECT! Now, we have friends in Spain , Poland and England, we played robo- football and created strategies, we were anxious to find the results….. We are proud of our contribution on RESPECT portal: hundreds of messages in all sections: ABOUT US, TACTICS, SPORT EXCHANGE. The GRAND FINAL was won by SPORTING LISBON- ELENA ONACA’s team, who we congratulate for her entire effort during the year. We all knew there would be a reward for the our work- the mobility in Poland! These are our representatives at the FACE THE DOOR EVENT: IONITA DRAGOS (V A), MIREA ANDREEA (VI A), MUSETESCU VLAD (VI A), STANCIU SILVIU (VI C), VARZARU TIBERIU ( VI D) , ONACA ELENA ( VII B). They were the best, they wanted to win! We thank to students, co- ordinators ( Lihet Ileana, Tatole Daniel, Martac Vasile, Gica Monica, Lixandru Florian), Parents Representatives for their support and enthusiasm.

10: 00 Primirea invitatilor: reprezentanti ai Primariei Sectorului 1; reprezentanti ai ISMB; directori de scoli si licee; cadre didactice;

10 : 30 Retrospectiva – Remember – Cuvant de deschidere

10 : 30 – 12 : 30 Ateliere • Primavara si sarbatorile pascale –

ateliere de abilitati practice si educatie plastica – invatatori

• Gradini – expozitie de afis eco – atelier de pictura – coordonator: prof . Gica Monica

• Concurs literar „Titu Maiorescu”- mentor al culturii romanesti – coordonatori: prof. Elena Ghenade, prof. L . Taflaru, prof. A. Tanase, bibl. Sandu Aurica

• The Non-Stop Education Train – coordonator: prof. Adina Adarov

• Scenete in limba franceza - coordonator: prof. Sarbu Steliana

• Drama & Music - coordonator: prof. Monica Caruntu

• SCIENCE FAIR 45 editia a II-a - coordonator: prof. Elisabeta Radoi

• Vals vienez - coordonator: prof. Daniel Tatole

• Romania si statele Europei - coordonator: prof. Vasile Martac

12 : 30 Prezentarea lucrarilor

13 : 00 Program artistic sustinut de elevii scolii

Cronica unui succes neaşteptat

“Goe in instanţă” şcenariu dupa schiţa “D-l Goe” de I.L Caragiale.

Intr-o zi obişnuită de şcoală, când totul părea monoton,la ora de limba română, doamna profesoară Elvira Clucerescu ne-a propus să facem o şcenetă pentru serbarea de Crăciun a şcolii, pe care o vom intitula “Proces literar D-l Goe”. Această propunere neaşteptată ne-a bucurat foarte mult, dar a intervenit o mică problemă. Toată clasa a vrut să participe la această piesă de teatru, dar numărul rolurilor nu permitea acest lucru. Erau 25 de elevi ai clasei a-6-a A, dar actori ne trebuiau doar 11. Problema s-a rezolvat cu

ajutorul doamnei diriginte, Monica Căruntu, care, in urma unor repetiţii cu noi, a decis prin selecţie, cine va juca in scenetă. Elevii aleşi au fost următorii: Zaharia Adriana-doamna judecător, Mirea Andreea-avocatul acuzării, Ispas Andrei-avocatul apărării, Turcuş Valeriu-d-l Goe(personaj principal), Opriş Andrei-aprodul, Rothstein Andreea-mam’ mare, Şupială Ioana-Mamiţa, Salomia Maria-tanti Miţa, Muşetescu Vlad-urâtul(care călătorea cu trenul), Ioncu Roxana-călătoarea, iar Popescu Theodor-călătorul.

In şceneta noastră, cei trei călători l-au dat în judecată pe d-l Goe pentru tulburarea liniştii publice, perturbarea activităţii si oprirea trenului, astfel a fost deschis un caz: cazul minorului Goe .In timpul procesului primii interogaţi au fost martorii acuzării, adică cei 3 călători care au fost deranjaţi de Goe. .Aceştia au spus că băiatul era necivilizat, foarte răsfaţat, obraznic cu membrii familiei şi că a deranjat toţi călătorii trenului prin tragerea semnalului de alarmă.

Următoarele interogate au fost cele trei cucuoane, care susţineau că D-l Goe este nevinovat şi găseau, pentru orice faptă rea săvârşita de el, o scuza. La sfârşitul procesului a fost interogat chiar vinovatul, domnul Goe, care, bineînţeles, s-a dat în spectacol si a început să plângă, susţinând că el este doar un băieţaş cuminte si nevinovat, în timp ce cucuoanele erau disperate şi îngrijorate de situaţia acestuia. In cele din urmă, doamna judecător a decis să-l declare vinovat pe Goe, condamnându-l la două săptămâni de muncă in folosul şcolii. Apoi, noi am învaţat rolurile si au început repetiţiile care, pe zi ce treceau, erau din ce în ce mai reuşite, mai amuzante si foarte haioase.Deseori rămâneam după ore să lucrăm asupra interpretării.Cănd clasa era ocupată, repetiţiile se desfăşurau in cancelarie, unde profesorii ne priveau cu multa atenţie si ne încurajau spunându-ne că sceneta va avea sigur succes.De asemenea trebuie să-l amintim si pe domnul profesor de sport, Dan Tatole, care ne-a dat idei foarte originale, cum ar fi intrarea pe şcenă a lui mam’ mare cu ţigara în mână. Când aveam două ore de repetiţii, distracţia era la maxim, dar aceasta nu înseamna că munca era ignorată. Doamna profesoară ne lăsa uneori 15 minute de pauză, iar noi filmam băietii costumaţi în dame(în hainele celor trei cucoane foarte cochete), iar fetele costumate in aprod sau avocat. Filmuleţele erau extraordinar de amuzante, băieţii evidenţiând in acestea comportamentul cucuoanelor care se purtau reprobabil. Iată că şi serbarea de Crăciun a şcolii se apropia. Eram foarte emoţionaţi, deoarece nu eram siguri pe noi si era prima dată când eram in faţa publicului, nu numai in faţa doamnei profesoare. Am încercat să ne dăruim cât mai mult, să fim cât mai naturali şi am reuşit. La sfârşitul şcenetei, când am mulţumit publicului pentru atenţia acordată, putem spune că am avut cel mai mare succes.Spectatorii ne-au aplaudat cu mult entuziasm si se vedea pe chipurile acestora că au fost foarte încântaţi de prestaţia noastră. Noi nu ştiam că acesta era începutul , plin de încurajări şi emoţii. Succesul de la serbarea de Crăciun ne-a sădit mari speranţe pentru mai departe, când am aflat de la doamna profesoară că ne putem înscrie la festivalul de teatru “Mark Twain”, care s-a desfăşurat la teatrul Ion Creangă. Din această cauză repetiţiile se desfăşurau într-un număr foarte mare şi aveam in suflet dorinţa de a câştiga premiul cel mare al concursului. Acesta consta intr-o diplomă,care rămânea la profesorul coordonator, şi o suma frumuşică de bani, care se impărţea în mod egal la fiecare actor. Din păcate, Turcuş Valeriu-Goe, care a fost şi personajul principal, s-a imbonlăvit si nu a participat mai departe la festival, aşa că el a fost înlocuit de Opriş Andrei, care era aprodul, iar Florea George-Daniel i-a luat locul. Când a sosit ziua cea mare am fost însoţiţi de doamna profesoară de română, de doamna dirigintă si de părinţii noştri. Eram cu toţii emoţionaţi si speriaţi de ideea că poate nu vom reuşi să impresionăm publicul. In momentul în care s-a deschis cortina, în sală era o linişte deplină, aproape că se auzeau numai bătăile inimilor noastre. Vocile ne tremurau de emoţii, iar reflectoarele ne orbeau cu lumina lor puternică. La secvenţele amuzante eram cu urechile ciulite, precum iepurii , să auzim dacă reuşim să amuzăm juriul, iar acest lucru, in cele din urmă, l-am reuşit. Sfârşitul şcenetei a fost foarte amuzant şi, când am părăsit şcena,juriul a început să râda, iar publicul să ne aplaude. Am fost foarte încântaţi si aşteptam ziua premierii cu mare nerăbdare. Aceasta era după trei zile, mai bine zis duminica. Sala de teatru era plină şi lumea nu mai avea locuri unde să stea. Era agitaţie mare, dar din păcate, nu am reuşit să obţinem premiul cel mare si am fost puţin dezamăgiţi, dar am câştigat Premiul Special pentru Şcenariu. Totuşi ne-am consolat cu ideea, că pentru un debut nu este rau. Andreea Rothstein Clasa a VI-a A

ESEU

Succesul piesei "Procesul Literar al Domnului Goe" Era o zi de iarna. Profesorii se duceau sa predea. Pauza se sfârsise. Doamna profesoara de romana, Elvira Clucerescu, avea ora la noi, la clasa a 6-a A. Ne-a prezentat o piesă intitulata "Procesul Literar al D-lui Goe' si a zis că vrea sa o prezinte la serbarea şcolii de Crăciun. Ne-a încantat ideea şi am fost de acord să facem un mic casting pentru a alege "actorii". Doamna profesoara diriginta ne-a ajutat la casting. In final au fost selectaţi cei 11 actori: D-l Goe-Opriş Andrei, Mam'Mare-Rothstein Andreea, Mamiţa-Şupiala Ioana, tanti Miţa-Salomia Maria, Avocatul apărării-Mirea Andreea, avocatul acuzării-Ispas Andrei, Judecatorul-Zaharia Adriana, Urâtul-Muşetescu Vlad, călătoarea-Ioncu Roxana, Călătorul-Popescu Theodor, Aprodul-Florea George.

Au inceput repetiţiile. Eram destul de încăntaţi că facem parte din distribuţia piesei.

În ziua în care avea loc serbarea şcolii totul a ieşit perfect. Oamenii ne-au apludat, iar doamna profesoara a fost multumită de noi. Nimeni nu avea sa ştie cât de mare succes va avea in continuare. A doua zi, doamna profesoară a venit in clasa noastră si ne-a informat ca ne-a înscris la festivalul de teatru"Mark Twain". Desigur, înainte sa ne înscrie, ne-a întrebat daca dorim acest lucru, iar noi, încantati, am raspuns afirmativ.

Repetiţiile s-au dublat. Munceam mai mult, deoarece vroiam ca totul sa iasa şi mai bine ca la serbare. Am mai adaugat nişte şcene comice ca sa fie piesa mai amuzanta.. Cu toţii eram foarte entuziasmaţi. A venit ziua cea mare, 2 Februarie. Era o zi importantă pentru toţi. Totodată era şi ultima zi din semestrul I.

La ultima repetiţie totul a iesit perfect.Profesorii ne-au incurajat si ne-au urat succes! Ne-am luat inima in dinţi şi am pornit către teatrul "Ion Creangă" unde se tinea evenimentul.Eram nerăbdatori sa mergem să ne schimbam şi sa intram pe şcena.Dar aveam şi destule emotii.

Dupa ce ne-am schimbat în costume ,aratam ca niste adevăraţi actori. Dar prestaţia era mult mai importantă ca să putem câştiga vreun premiu.

In culise, tensiunea creştea. Fiecare işi repeta rolul. Doamna profesoara dirigintă împreună cu doamna profesoară de română ne-au urat succes. Venise momentul cel mare. Piesa "Procesul literar al D-lui Goe" era gata sa înceapa. Înainte să se ridice cortina, ne-am aşezat toţi la locurile noastre, ne-am zis bafta, iar cortina s-a ridicat. Doamna profesoară era langă şcena pentru a fi cât mai aproape de noi si a ne încuraja. Lumina reflectoarelor ne bătea în ochi. Nu puteam vedea nici publicul,nici juriul. Totul a decurs extraordinar. La şcenele comice, juriul s-a amuzat. Finalul a fost pentru toţi o uşurare. Aplauzele erau ca nişte mangaieri.. Eram mândri de prestaţia noastră. Emoţiile se potoliseră. Toţi ne-am schimbat şi am plecat acasă. Aşteptam cu nerăbdare ziua de duminică când avea loc decernarea premiilor. Din fericire nu am plecat cu mâna goala. Ne-am ales cu "premiul special pentru cel mai bun scenariu!!! Toţi am fost mulţumiţi, deoarece caştigaseram un premiu special.

Piesa a avut in continuare succes. La festivitatea de lansare a revistei şcolii a ieşit foarte bine. Iar acum am trimis-o la un alt concurs pentru preselecţie. Cine ştie? Poate o sa fim aleşi.

Îi mulţumim doamnei profesoare că a

avut încredere şi a participat alături de noi

la această provocare. Vă mulţumim!!

CLASA a VI-a A : SUPIALA IOANA MARIA

Egalitate de şanse Teorie, vorbe-n vant sau realitate ?

Hmm... oare aşa zisa egalitate de

şanse între oameni la care s-a ajuns în ziua de azi este acea „tabula rasa” ( toţi

oamenii sunt egali din naştere) la care s-a referit filozoful revoluţionar J.J.

Rousseau? Răspunsul : categoric nu! De ce? Fiind una dintre întrebările ce stârnesc

adesea conflicte, răspunsul variază de la persoană la persoană, opiniile fiind astfel

nenumărate si aproape toate complet diferite. În următoarele rânduri vă voi prezenta argumente care ar trebui

să îmi justifice opinia: aceea că semnul egal (=) dar mai ales simbolistica acestuia ,aceea de echilibru perfect, nu exista decât in cărţile de filozofie, si că de la teorie la practică există o cale lungă, nemarcată, pusă doar pe o hartă ce lasă loc de interpretări (în cazul nostru „Drepturile omului”), interpretări de care s-a abuzat în perioada evului mediu, astfel ajungîndu-se la nişte drame sociale ce încă afectază societatea modernă.

Revenind la subiect, era paternităţii se instala pe nesimţite in

Europa anului 1163 IH. La început, această schimbare a fost subtilă, dar, din cauza permanentelor războaie, ea a fost trecută cu vederea. A progresat la fel de subtil,dar, cu fiecare an schimbările, ce căpătaseră un ritm alert între timp, erau din ce în ce mai evidente.

La ieşirea din era maternităţii echilibrul între sexe, deşi fragil, exista, insă acest lucru avea să se schimbe. Spre sfârşitul imperiului latin, balanţa fusese deja dezechilibrată, iar femeia decăzuse ramanand fară cele mai elementare drepturi precum dreptul la libertate sau acela la cultură. Evul mediu a reprezentat doar decădere având in vedere războaiele interminabile, dar, o dată cu Renaşterea, a început să se facă lumină o dată cu colonizarea Americilor. Dacă in anul 1753 J.J. Rousseau şi încă câţiva filozofi, de origini şi culturi diferite, uniţi de un singur ţel, acela de a elimina misoginismul, nu ar fi insistat ca in documentele coloniilor să se aplice inţelesul sintagmei „tabula rasa” femeia ar fi fost tratată ca un obiect sşi în ziua de azi.

Problema este că, deşi aceştia şi-au pus în pericol mai mult decât reputaţia, lumea nu a ascultat decât parţial de eforturile acestora, şi, chiar dacă femeia avea, după sute de ani petrecuţi cu capul plecat, drepturi garantate nu de un bărbat, ci de o constituţie, asta nu insemna că era egala bărbatului,ci din contră doar subordonata sa.

Dar cu sosirea primului şi al acelui de al doilea război mondial bărbaţii fiind pe front măcelărindu-se, ocupaţiile acestora au fost preluate de femei care de mult tânjeau după o oportunitate cu ajutorul căreia să arate întregii societăţi capacităţile de care nu se mai folosiseră de mult prea mult timp. De abia la sfârşitul celui de al doilea război s-a înţeles că, deşi exista discriminare, motivul aparent izbitor al acesteia nu era decât un balon de săpun care tot umflându-se a pocnit.

Adevărul este că cele două războaie nu au avut numai

consecinţe devastatoare şi că fără ele nu am fi tras multe învăţăminte ce se aflau in conştiinţa noastră, dar a fost nevoie de o zdruncinătură puternică pentru a le trezi la viaţă.

…în ziua de azi societatea ipocrită în care trăim numeşte femeia egalul bărbatului, neţinând cont de ani petrecuţi in întuneric, ani ce au lăsat sechele. Deşi balanţa a fost reechilibrată ea nu se afla înca într-un echilibru perfect. Cel mai evident se poate observa acest lucru în Biblie şi mai precis în biserică. De ce trebuie ca femeia să poarte ceva pe cap şi să dea prioritate bărbaţilor??? De ce femeia nu are voie în altar??? De ce Iisus nu avea voie să se căsătoreasca??? Acestea sunt doar riminisceneţe ale epocii în care a fost scrisă biblia.

Omenirea nu este încă pregătită pentru un echilubru perfecta

între sexe.

ANDREI EREMIA Cls. a 7-a A

Ieri seara pe la ora noua, o molie venita de nu se stie unde s-a infiltrat in sertarul cu ciorapi.

de Musetescu Vlad

A luat un ciorap si l-a mancat pan’ ce s-a saturat. De dimineata toata lumea a observat. Ciorapii erau speriati, iar politistii in alerta. In sfarsit au sosit judecatorul Adriana Chilotescu,

avocatii Andreea si Andrei Maieut si detectivul Vlad Pijama.

-De ce nu poate fi un caine? spune acuzarea.

-Deoarece cainii rod pantofi nu sosete! raspunde apararea. -Sa fie chemati martorii! spune judecatorul. -Buna ziua, domnule Sosatescu! Ioana Sosatescu este sora dumneavoastra? Locuiti in acelasi colt de sertar! Ce ati vazut in noaptea crimei? -Cred ca stele verzi! Tocmai iesisem de la masina de spalat.

Stiti ce putere are storcatorul? Dupa mai multi martori

adormiti, a venit cineva mai treaz: Valeriu Cos De Rufe. -Sigur ca am vazut criminalul! -L-ati urmarit? Cine era? -Nu l-am urmarit de teama dar era ceva care zboara. Poate o musca. -Mustele nu mananca sosete, dar moliile da! spune detectivul. -Declar vinovata o molie! Considerati cazul inchis. Ne ocupam noi de ea. Va garantam ca Roxana Moliescu, cunoscuta si ca Mama Omida de cand a ucis trei prune, va plati.

(Parodie Politista)

ESEU

Cu puţin înaintea vacanţei

de Paşti am asistat la un concurs literar pe tema “Titu Maiorescu, îndrumător cultural” organizat de doamna profesor Ghenade Elena. Au participat toate clasele de a8-a şi doar o clasă de a7-a. A fost un concurs ca toate celelalte, dar faptul că o clasã mică a avut curajul sã îi provoace pe cei mari a schimbat totul. Toata lumea

avea emoţii mai mult sau mai puţin. Juriul a fost format din douã doamne profesoare si de doamna bibleotecarã.

Concursul a început cu întrebãri uşoare, pe care teoretic concurenţii trebuiau sã le ştie din cultura lor generalã. S-a vorbit despre activitãţile lui Titu Maiorescu, despre opera sa si despre cum a izbutit sã facã cunoscuţi o intreagã generaţie de scriitori. Dar din punctul meu de vedere, înfiinţarea “Junimii” este cel mai notabil lucru pe

care ar fi putut sã îl facã Titu Maiorescu, acestui subiect acordându-i-se o importanţa deosebită. Cred că prin infiinţarea acestei asociaţii el şi-a exprimat pasiunea pentru literatura. Pe parcursul concursului am fost vizitati de către domnul director Lixandru, de catre d-na director adjunct Glucerescu si de catre doamnele diriginte ale caror clase participau. Aceste vizite le-au dat un plus de adrenalină participanţilor în incercarea de a fi remarcaţi.

Spre dezamăgirea tuturor cei mici nu au fost in cea mai bună formă. S-a observat că nu şi-au dat silinţa pentru această competitie având o pregatire slabă. La toate acestea s-au mai adaugat emotiile, care pentru ei au fost cele mai mari. Din păcate, ei s-au clasat pe ultimul loc. Bătălia cea mare s-a dat între clasele 8A si 8C, 8A obtinând locul al-III-lea la o diferentă de numai un punct fată

de 8C, detinatoare a locului al-II-lea. 8B a fost în frunte nu numai după numărarea punctelor ci şi în timpul concursului unde s-a observat cu usurin�ă ca erau cei mai pregatiti.

Faptul că au luat acest concurs in serios şi şi-au folosit toată capacitatea de concentrare a dat rezultate. Din păcate cei de la 8A au fost nemultumiti de felul în care s-a desfaşurat concursul, exprimându-şi părerile. Au reprosat faptul că intrebările celorlalţi au fost mai uşoare, acest lucru datorându-se poziţionării lor

in banca a-II-a. Aceştia s-au aşezat din propie iniţiativă acolo, nefiind un aranjament pentru a caştiga o anumită clasă. Toti au avut acelaşi material pe baza căruia au fost formulate intrebările. Din perspectiva unui simplu spectator mi se pare că “Titu Maiorescu, indrumător cultural “ a fost un concurs cât se poate de corect. In rest concursul a fost grozav, galeria a fost super şi aşteptăm cu nerbdare editia de anul viitor. Să sperăm că anul ce va urma vor participa toate clasele.

Diana Colacel a VII-a B

HANUL – MOTIV LITERAR

Opera literară este o lucrare prin care autorul creează un univers imaginar propriu. Unicitatea operei este felul în care scriitorul foloseşte resursele expresive ale limbii,

temele, motivele, sentimentele si emoţiile transmise. Motivul reprezintă o modalitate de realizare a

temei, putând fi un personaj, un număr simbolic, etc. Motivul capătă forme şi semnificaţii în funcţie de genul

operei literare, de concepţia scriitorului, de modalităţile artistice folosite. În operele scriitorilor Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici şi Ion Luca Caragiale acelaşi motiv-hanul -dobândeşte semnificaţii diferite. O caracteristică comună a acestor opere este că hanul are, atât valoare de indice de loc pentru acţiune, cât şi mijloc de dezvoltare a temei. Motivul însuşi prin definiţie ca loc de popas pentru drumeţi oferă abordări diferite, oamenii care se opresc la han sunt diferiţi ca mentalitate (Comisul Ioniţă-Lică), ca experienţă de viaţă, hangiii la rândul lor sunt şi ei de tot felul. Ion Luca Caragiale este în nuvelele “ O făclie de Paşti “ şi “ În vreme de război “ preocupat de personajele care trăiesc cu spaima în suflet. În nuvela “In vreme de război “ , hangiul Stavrache primeşte o scrisoare în care este anunţată presupusa moarte a fratelui său. După ce intră în posesia averii fratelui său, hangiul începe să aibe coşmaruri cum că popa Iancu ar trăi. Când se întoarce cu adevărat pentru că nu murise, Stavrache îşi pierde minţile. În nuvela “O făclie de Paşti “ şi hangiul Leiba Zibal trăieşte cu spaimă, dar din cu totul alte motive. Teama sa este că Gheorghe, sluga alungată, se va întoarce să se răzbune. Gheorghe lucrase la dugheana lui Leiba Zibal, dar fiind leneş şi neascultător a fost dat afară, promiţând să se întoarcă şi să se răzbune în noaptea de Înviere. Aici hanul capătă semnificaţia unui loc sinistru atât prin aşezarea lui în “Valea Podenilor, o văgăună închisă din patru părţi în mijlocul văii […] o clădire veche de piatră sănătoasă, ca o mică cetăţuie…”, cât şi prin întâmplările care se petrec acolo. Spaima lui Zibal, cu rădăcini mai vechi, se acumulează în timp şi atinge apogeul într-o noapte de Înviere, când se transformă în curaj. Când Gheorghe încearcă să pătrundă în han pentru a-i omorî pe Zibal şi pe familia lui, hangiul îi prinde mâna şi i-o carbonizează, de aici provenind şi titlul nuvelei “O făclie de Paşti “. În nuvela “La hanul lui Mânjoală “realul se îmbină cu miraculosul (pisica Mânjoloaiei, iedul negru, lipsa icoanelor din casa hangiţei, învârtirea tânărului în jurul hanului etc.) Hangiţa este pusă în legătură cu diavolul, lucrurile petrecându-se la han şi în preajma hanului, locul răscrucilor şi al tuturor tainelor. Tânărul care pleacă de la han, spre logodnica lui, se învârte foarte misterios în jurul hanului Mânjoloaiei, unde aceasta îi aşteaptă cu farmecele sale. Elementele ce ţin de misterios, de supranatural pot fi interpretate şi în planul realului, tânărul simţindu-se efectiv atras de hangiţă. În spaţiul hanului, aşezat la răscruce de drumuri, se confruntă uneori şi forţe opuse, benefice şi malefice. În nuvela “Moara cu noroc “de Ioan Slavici, hanul este de fapt o moară părăsită, luată în arendă de cizmarul Ghiţă care se mută aici cu toată familia şi cu soacra, cu gândul de a câştiga mai bine. Dorinţa cu care pleacă la Moara cu noroc este omenească, dorind un trai mai bun, de aceea nu ţine cont de părerea pe care o rosteşte soacra sa. Câştigul obţinut prin muncă cinstită poate fi socotit NOROC pentru familia lui, dar hanul este aşezat într-un loc pustiu, la o răscruce de drumuri, unde se opreau mai ales porcarii care păzeau turmele de porci. Din momentul în care la han se opreşte Sămădăul Lică, familia îşi pierde liniştea şi treptat se ajunge la tragedie. Forţele malefice pun stăpânire peste oameni, reuşind să-i atragă în mrejele lor. Ghită începe să simtă gustul banului venit pe căi necinstite, devenind complicele lui Lică. Preţul banului semnifică pierderea liniştii sufleteşti şi înstrăinarea de familie. Iar când se hotărăşte să iasă din această influenţă nefastă este deja prea tarziu, răul fiind deja facut. Ioan Slavici alege un asemenea loc pentru drama unei familii, pentru a ilustra concepţia sa despre viaţă, exprimată prin cuvintele soacrei. O imagine total diferită a hanului aduce Mihail Sadoveanu în ciclul “Hanul Ancuţei “. Este alcătuit din nouă povestiri, iar unitatea ciclului este asigurată prin trei elemente: Ancuţa, comisul Ioniţă şi hanul. Imaginea hanului prezentată în prima povestire, respectiv “Iapa lui Vodă”, sugerează siguranta care lasă oamenilor adunaţi libertatea de a se bucura din plin de darurile vietii. Aceştia petrec în armonie, mănâncă ca în basme, “ şi la focuri, oamenii încercaţi şi meşterii frigeau hartane de berbeci şi viţel ori perpeleau clean şi mreană din Moldova “, şi beau vin nou. Hanul este o cetate izvorâtă din legendă, loc închis, larg, dar primitor. Atmosfera creată de Ancuţa este de bună dispoziţie, ea fiind ştrengăriţă, rumenă în obraji, foarte harnică, primitoare şi în acelaşi timp destul de sfioasă. Comisul Ioniţă, la rândul său, creează o atmosferă de armonie, de curiozitate atrăgând atenţia şi privirile drumeţilor de la han prin minunatele sale istorisiri. “Călătorind“ împreună cu scriitorii amintiţi pe la hanurile lor imaginare, constatăm că fiecare creează subiecte literare originale pentru a ilustra semnificaţii atât de diferite ale aceluiaşi motiv. Se confirmă astfel ideea de la care am pornit: că opera literară este unică.

SINZIANA LUNGU – CL. a VII – a A

ESEU

Semnificaţia ,,hanului” în operele : Hanu-Ancuţei de Mihail Sadoveanu ,

În vreme de război , O făclie de Paşti şi La hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale,

Moara cu noroc de Ioan Slavici

Literatura este lumea ficţiunii , a imaginaţiei.Scriitorul se inspiră din realitate , dar

nu o transpune întocmai în opera literară , nu o copiază , ci creează o altă lume care corespunde

sensibilităţii sale , modului personal de a înţelege şi privi viaţa.

Astfel acelaşi aspect de viaţă este înfăţişat diferit de către creatorii de literatură.

Urmărind motivul ,,hanului” în operele menţionate mai sus , suntem surprinşi de varietatea de semnificaţii pe care le capătă de la un scriitor la altul , sau chiar în opere diferite ale aceluiaşi scriitor. Suntem încă sub impresia plăcută lăsată de povestirea lui Sadoveanu ,,Iapa lui Vodă” din volumul Hanu-Ancuţei.Prezenţa hanului chiar în titlul cărţii sugerează rolul însemnat pe care autorul, prin vocea naratorului , îl acordă acestui spaţiu care ,,nu era han , era cetate”. Aşezat la drumul mare , hanul este loc de popas , la care oamenii se opresc din drum , şi , în deplină siguranţă , îşi deschid sufletul povestind întâmplări vesele sau triste din viaţa lor.Se întâlnesc , aici , oameni din cele mai diferite categorii şi îndeletniciri:un răzeş , un haiduc , un călugăr , un cititor de zodii , un negustor , etc.Hanul oferă oamenilor o intimitate , apropierea fiind înlesnită de atmosfera caldă , primitoare şi îmbietoare , cu vin în ulcele , pui fripţi , plăcinte calde căt şi de prezenţa Ancuţei. Din povestirea ,,Iapa lui Vodă” putem înţelege că hanul este şi locul în care se petrec întâmplări care pot schimba viaţa unui om.Fără întâlnirea de la han a comisului Ioniţă cu boierul care nu era altul decât însuşi Vodă şi care gustă gluma răzeşului , acesta şi-ar fi vazut de drum şi nu s-ar mai fi putut lăuda cu iapa sa.

Ne despărţim cu greu de locul unde ,,petrecerile si cântecele se ţin lanţ” şi pătrundem în lumea lui Caragiale.Trecem din rai în iad. Aproape că nu îl mai recunoaştem pe autorul schiţelor care ne-au făcut să râdem de Ionel sau de Goe. ,,În vreme de război” un hangiu lacom şi rău (o înjură pe fetiţa care vine să cumpere gaz pe datorie) îşi ajută fratele , popa Iancu , să scape de urmările pentru nelegiuirile făcute ca şef al unei bande de tâlhari.Crezându-l mort si văzându-se moştenitorul averii fratelui său , Stavrache are coşmaruri că popa se va intoarce şi îl va deposeda de avere.Cănd popa se întoarce cu adevărat pentru a-i cere banii , hangiul Stavrache înnebuneşte. Furtuna care zgâlţâie hanul acompaniază dezastrul sufletesc şi mental. Apropiată ca semnificaţie a hanului este şi ,,O făclie de Paşti”.Aici chiar aşezarea hanului intr-un loc mlăştinos sugerează un loc al unor fapte şi întâmplări de coşmar. Leiba Zibal , hangiul din Podeni , trăieşte şi el cu frica de răzbunare a fostei sale slugi , Gheorghe.Frica se acumulează , iar când Gheorghe vine în noaptea de Paşte să se răzbune , frica se transformă în curaj nebunesc şi îi arde mâna. Fapta lui de a aprinde o făclie în noaptea de Înviere îl descalifică pe evreul Leiba ,dar nici gest creştinesc nu se cheamă. Diferit , sub raportul semnificaţiei , este hanul din ,,La Hanul lui Mânjoală”.Prin structura gramaticală , titlul ne aminteşte de Hanu-Ancuţei , amândouă sugerând rolul hanului şi al hangiţei. Rolurile şi semnificaţiile sunt total diferite.Hanul lui Mânjoală este şi el loc de popas , bine întreţinut de Mânjoloaia.Tânărul care se opreşte aici în drumul său spre logodnică constată cu plăcere curăţenia , mănâncă şi bea , dar este surprins de lipsa icoanelor , de un cotoi , apoi de iedul negru care-i iese în drum când pleacă.Rătăceşte prin pădure , pentru a se trezi iar în preajma hanului. Aici , hanul este locul unde se petrec lucruri misterioase , hangiţa fiind bănuită că face farmece.Nu ştim cu adevărat dacă sunt misterioase , sau numai în închipuirea tânărului care ar vrea să ajungă la logodnica sa , dar se gândeşte la căldura şi plăcerile de la han. Ioan Slavici este un alt scriitor şi ,,Moara cu noroc” altă operă, cu alte semnificaţii. Hanul lui Slavici este lângă o moară părăsită , într-o vale , la răscruce de drumuri.,,Norocul” acestui han vine din câştigul bun pe care-l aducea arendaşului.Câştigul înseamnă bani, iar banul este duşmanul omului.

Cizmarul Ghiţă , om cinstit , arendează hanul din grija lui pentru familie(soţie,copil,soacră)deoarece meseria de cizmar nu-l scotea din sărăcie.Un glas , cel al soacrei(sau poate al lui) îl îndeamnă să se mulţumească cu ce are.Ghiţă nu ascultă de acest glas şi se mută cu familia la ,,Moara cu noroc”.Mnceşte cinstit şi are motive să fie mulţumit de câştig şi de liniştea familiei sale. Apare în viaţa lui Lică Sămădăul , un om aspru şi rău.La început , refuză să I se supună , dar treptat intră în cârdăşie cu el.Lică trezeşte în sufletul lui Ghiţă gustul banului ducându-l la dezastru. Când vrea să scape , să iasă de sub influenţa lui Lică , predându-l în mâna jandarmilor este prea târziu: îşi omoară soţia , iar el este omorât de oamenii lui Lică. În final , soacra lui Ghiţă priveşte ruinele hanului ars şi repetă presimţirile de la inceput:,,Simţeam eu că nu are să iasă bine”. În ,,Moara cu noroc” hanul este locul în care răul învinge iar numele răului este banul , care distruge vieţi , şi lipsa de cumpătare.

În concluzie , câţi scriitori, atâtea semnificaţii. Şi după ce am poposit în atâtea hanuri pot spune că mi-e dor de Hanu-Ancuţei pentru atmosfera de acolo , dar am învăţat multe lucruri şi de la celelalte. Ciurescu Adrian cls. aVII-a A

PREMIUL PENTRU REGIE : PROF. GHENADE ELENA PREMIU PENTRU CEL MAI BUN ACTOR MASCULIN: CIOALCA ALEXANDRU

Editia a II-a -3.04.2007 În 3.04.2007, în cadrul manifestărilor prilejute de Ziua Şcolii s-a desfăsurat in laboratorul de fizică ediţia a II-a a târgului de proiecte „Sience fair '45”.

În cadrul manifestării, 48 de elevi au prezentat proiecte interesante, a căror funcţionare în faţa invitaţilor i-a umplut pe aceştia de admiraţie şi incântare. „Mici inventatori” au confecţionat proiecte pe bază de circiute electrice realizate cu becuri si baterii, chiar unele au fost alimentate la prize. Invitatii, elevi din clasele I-IV si gimnaziu, au gasit in laboratorul de fizică masină tunată, pista de avion, teren de fostbal cu instalatie de nocturna, mini discoteca de papusi, planor, lanterna, veioza pentru papusi, barci cu telecomanda si lumini, vulcani care aruncau fum si pietre, iepurasi si ursuleti cu ochi „de foc”, panouri de discoteca etc. Au fost prezentate insa si proiecte mai complexe, ca hovercraftul, cascada, macaraua electromagnetica, circuite de amplificare a sunetelor, circuit de comanda a unui ventilator si roboţei cu senzori. Suntem mandri sa numim si faptul ca s-au confectionat şi materiale didactice pentru orele de fizică de clasa a VIII-a, doua balanţe hidrodactice necesare predării lecţiei „Legea lui Arhimede”.

Ediţia de acest an continuă să pună in valoare abilităţile practice deosebite ale elevilor din şcoala nr. 45 care de mulţi ani realizează proiecte experimentale care au fost prezente in anii trecuti şi-n cadrul proiectului Hands on Science din cadrul Comenius II, unde au fost premiate, şi-n cadrul sectorului I. Manifestarea din acest an, ca si precedentele, a fost organizata de profesoara de fizica, Elisabeta Radoi, care-şi propune sa continuie coordonarea cu drag a elevilor „inventatori „ si-n anii urmatori. Elevii care au participat cu proiecte sunt:

1. Ihonoveanu Mara cls VII B - Casuta din pădure 2. Tudorache Roxana-Mihaela cls VII B - In tabără 3. Vîlceanu Ioana-Marina cls VII B – Pestera fermecată 4. Roşu Filip cls VII B – Macara 5. Ciurescu Adrian cls VII A – Sistem audio conectat la telefon

Păcuraru Vlad Maihai 6. Ciurescu Adrian cls VII A – Robot cu senzori

Ştefan Cristian 7. Eremia Andrei cls VII A – Hovarcraft

8. Ghiţa Florin cls VII A – Maşina amfibie Petroniu Alaxandra, Lungu Sînziana, Georgescu Letiţia

9. cls VII A – Hartă cu marcarea cursului Dunării 10. Popescu Theodor cls VI A – Comanda termică pentru ventilator

Toma Alin Gabriel Ispas Andrei

11.Nichita Ioana Alina cls VI A – Gainusa luminata 12. Niculescu Sandra cls VIII B – Muntele Fuji

13. Catană Andreea cls VI C – Camera lui John Dorobanţu Iulia Ilie Ralua

14. Sabău Iulia cls VI C – Bucătaria electrica Badea Raluca

15. Gudana Razvan- Adrian cls VI B – Vulcanul Etna Vasile Bogdan Vlăsceanu Andrei-Radu

16. Vasile Bogdan cls VI B – Barcile

17. Rontenstein Andreea cls VI A – The punk phenomenon 18. Pintilii Andrei Daniel cls VI B – Escape robot

19. Dumitru Razvan Ionut cls VI B – Flacara rece 20. Panulescu Cezara Maria cls VI B – Lanterna muzicala 21. Burlan Rares cls VI B – Barca pe aer

Opran Stefanos 22. Bunescu Mara cls VI C – Fratii Montgonflier

Văcaru Ana- Maria

23. Niţescu Dianca Ioana cls VI C – Movie stars Vulpe Irina

24. Secătureanu Radu cls VI C – Planor 25. Rădulescu Ana cls VI C – Lampa de papusi 26. Ichimas Fabiam cls VIII B – Robo fish 27. Vărzaru Tiberiu cls VI D – Vortex 28. Pintili Andrei Daniei cls VI B – Robot cu senzori de atingere 29. Bulzan Catalin cls VI B – Iahtul Catena 30. Mandita Dragos VI D – Masina Sport

Stanescu Cezar Gavris Teodor

Oancea Robert 31. Alexandru Ioan VI A – Electro 32. Alexandru Ioana VI A – Soseua luminata

Musetescu Vlad Turcus Valeriu Opris Andrei

33. Dochia Vlad VII A – Dispozitiv pentru demonstrarea legi lui Arhimede

34. Dochia Vlad VII A – Balanţa Stefan Cristian Pană Mario

35. Oprea Alexandru VII B – Cascada Niagara 36. Mladem Ioana VI C - Tiger Woods 37. Predea Dragos VI C – Mecana 1 si mecana 2

Dutu Andrei 38. Rus Tudor VI C – Apollo 25

Istrate Doru 39. Buda Andreea VI D – Pista de avion

Dobînda Nicoleta Cosma Raluca

40. Gheorghe Bianca VI D – Circuit Simplu 41. Radu Ana Maria VI D – Teddy Bear 42. Pop Andrei VI D – Teren de Fotbal

Becheru Ioan Gabriel 43. Zeineddin Fatme VI A – Interesting house 44. Rinu Ramona Maria VI A – Neo- Ramy 45. Supiala Ioana VI A – Animal club

Zaharia Adriana Mirea Andreea

46. Frddmogaddm Someira VI D – Casuţa 47. Matei Raluca VI D – Cangurul 48. Irimia Roberta VI D – Reclama Luminoasă

1. De ce ati ales merseria de profesor?

Pentru ca iubesc fizica si iubesc copii!

2. De cati ani sunteti in invatamant?

De 25 de ani!.

3. De ce ati ales sa predate fizica si nu alta materie?

M-am hotarat in clasa a VII-a sa urmez fizica pentru ca-mi placea sa-mi faca viata “grea” profesoara mea de fizica.

4. Exista vreo satisfactie in urma expozitiei de proiecte realizate de copii?

Exista doar satisfactii! Sa-i vezi pe toti ce-i duce capul (imaginatia) si ce lucruri frumoase si interesante ies din mainile lor, ce poate fi mai grozav !

5. V-ar placea ca si copilul dumneavoastra sa urmeze meseria de profesor?

Nu-i doresc si nu i-ar place nici lui. Trebuie tact si rabdare si el nu le are!

6. Stiu ca exista un site al profesorilor si aveti unul dintre cele mai mari punctaje. Cum ati reusit?

Cred ca am un talent destul de deosebit sa comunic cu elevii mei.

Reteta: “ Trebuie ca profesorul sa le arate copiilor ca-i pasa de ei si ca le este alaturi la nevoie.”

7. Profitati de orice ocazie ca sa-i duceti pe copii in fel si fel de excursii. De ce?

Imi place si mie si ma simt bine cu copiii. Cred ca si lor le place sa mearga in excursi cu mine!

Gheorghe Bianca cls a VI-a D

THE NON – STOP EDUCATION TRAIN

Of attendance of the workshop‘THE NON – STOP EDUCATION TRAIN’

Awarded to 7th B grade studentsOn the 3rd of April 2007

SCHOOL PRINCIPAL, ORGANIZER,Florian Lixandru Adina Adarov

Secondary School no 45 ‘Titu Maiorescu’CERTIFICATE

Welcome to our ”Workshop”! Welcome to our ”Ideal School”!

Welcome to our ”Non – stop Education Train”!

It is a game, a long life game, played by all the generations, by me and by you, students and teachers alike, in short, by everybody. It stresses the idea of choosing in life, the idea of diversity, the idea of knowledge, and the idea of long life learning.

Get on our special train, please! ............and choose the station to get off to

answer all your questions ..........

Railway station 1

FOREIGN LANGUAGES & MOTHER TONGUE

Railway station 2

SPARKLING MINDS

Railway station 3

FROM HAMMER TO LAPTOP

Railway station 4

BEAUTY AND STYLE

Railway station 5

MOVEMENT FOR HEALTH

Railway station 6

A JOURNEY IN TIME AND SPACE

History has taught us bravery. We know who we are and where we come from. We know where we want to go. We know that we belong to the family of EUROPEAN COUNTRIES.

What can be more interesting than travelling and meeting other people with their customs and traditions? Geography will help you.

It is an art to understand Arts. Music, Painting, Dancing are but a few sculpturers of our personality. ’Let me see how you dress to tell you who you are!’ ’Let me see what you look like to tell you who you are!’ Let’s communicate this way! Why not?

Communication is the key – word. Communication among people, among different cultures and civilizations, among generations.Your Mother tongue, Foreign languages as well as Literature will help you.

Maths, Physics, Chemistry, Biology, in a word:SCIENCE! Let’s read for information and experience in order to become the ’Sparkling Minds’ of the future! Each generation has to do its best in this respect.

This is the station I’ll get off the train! Here I can learn amazing tings, facts, events, related to modern means of COMMUNICATION! Have you got an ID? Not yet? It’s high time to have one and be my friend! This is but a bridge to FRIENDSHIP!

’Mens sana in corpore sano’ – this is what sports have taught us! That’s why Physical Education is one of our favourite subjects.

Elevii claselor a IV-a sunt invitati sa participe la testul de limba engleza in vederea admiterii

acestora intr-o clasa cu studiere intensiva a limbii engleze.

• Patru ore pe saptamana! • Lucru pe grupe!

S U C C E S !

CALENDARUL TESTULUI Inscrierea candidatilor la

secretariatul scolii pe baza de cerere tip Afisarea listelor Testare scrisa Testare orala – in ordine

alfabetica, cu respectarea planificarii pe ore

Afisarea rezultatelor Depunerea contestatiilor (la proba scrisa) Rezolvarea

contestatiilor Afisarea rezultatelor finale

11 – 13.06 2007

14.06.2007 Orele 9:15 – 16:30

14.06.2007 Orele 8 - 9

14.06.2007 Ora 17:30

13.06.2007 Ora 16:30

14.06.2007 Orele 17:30 – 19:30

14.06.2007 Ora 19:30 – 20:00

14.06.2007 Ora 20:00

PROBA SCRISA – o compunere de circa 70 cuvinte – TEMATICA : 1. Weekend Activities 2. A Letter to a Friend 3. My favourite Animal 4. My Family 5. My Favourite Day

PROBA ORALA 1 – citirea unui text din manualul sau caietul special de cl. a IV-a si raspuns la 3 intrebari pe marginea textului PROBA ORALA 2 – dialog interactive elev – elev TEMATICA : 1. Hobbies 2. My Summer Holiday 3. My Winter Holiday 4. My Favourite Season 5. My Favourite Day 6. Weekend Activities 7. Daily Activities 8. My Room 9. My House 10. My Best Friend 11. My Family 12. My Favourite Food 13. My Favourite Wild Animal 14. My Pet 15. My Favourite Cartoon / Film Character

25 puncte

50 puncte

25 puncte

Responsabil catedra limbi moderne, Prof. Adina – Mariana Adarov

Fii întelept, alege eco… (20 martie2007)

Este titlul proiectului realizat de

elevii şcolii nr.45 „Titu Maiorescu”, din clasa aVI-a C, – România - Bucureşti, coordonaţi de Monica Gica – profesor de

educaţie vizuală – în Cabinetul European . „Am realizat o serie de postere în care este exprimat conceptul

ecologic de economisire si conservare a resurselor planetei

prin reciclare, conceptul apa , aer, sol, plante si vieţuitoare în armonie si

nepoluate, consecinţele acţunilor inconşiente, necugetate ale omului … conceptul de alimentatie naturala fara conservanti si aditivi, norme europene de etichetare a produselor, incurajarea activitatilor fizice si sportive…in prima faza a proiectului au avut loc discutii, pe baza vizionarii unor imagini care ilustrau conceptul de poluare. Copiii au identificat mai multe tipuri de poluare, iar de aici urmeaza brainstormingul….fiecare a contribuit cu o idee si iata sloganele…in final am asociat fiecarui slogan un desen si am obtinut postere care transmit mesajul nostru eco copiilor din scoala… iar acum si intregii Europe .” CRUŢĂ-Mİ VİAŢA ! Şİ-Ţİ VOİ Fİ Şİ EU DE FOLOS VREODATĂ… VİAŢA DEPİNDE DE UN POM ? VİAŢA UNUİ POM DEPİNDE DE OM !

NU ADĂUGAŢİ PE HARTĂ MUNŢİ DE GUNOİ

RECICLATI

EŞTİECONOMİSEŞTİ… İNTELİGENT

TESTAMENT ŞTEFAN CEL MARE ( 1457-1504 )

« OŞTENİİ MEİ , NU OTRĂVİŢİ FÂNTÂNİLE !»

FII REGE, FII NOBIL LASĂ SĂ-Ţİ CURGĂ PRİN VENE ALBASTRU

PĂSTRAŢİ CURĂŢENİA

ŢİNTEŞTE COŞUL!

GÂNDEŞTE ALBASTRU GÂNDEŞTE OXİGENAT

MERGİ MAİ BİNE … PE JOS

CA SĂ MERG MAİ BİNE…

İNİMA BATE ÎN VERDE İUBEŞTE VERDE

STĂ ÎN « MUŞCHİİ TĂİ »

SĂ PĂSTREZİ NATURA CURATĂ

TUTUNUL DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢİİ TUTUROR

SOARE UNDE EŞTİ ?

MOFT ≠ NECESİTATE

MEMOREAZĂ CA ÎN CAZUL UNUİ DEZASTRU ECOLOGİC, SĂ ŞTİİ

CE-Aİ SACRİFİCAT!

Fİİ LİBER ! LİBERTATEA TA ŢİNE PÂNĂ UNDE îNCEPE

LİBERTATEA … ALTUİ ECOSİSTEM…

La etajul al doilea al scolii noastre , a avut loc atelierul de pictura, spatiul fiind amenajat special pentru pictura. ne-am propus sa realizam , in tehnica colajului, compozitii plastice in care sa aducem „gradina din sufletele noastre”.

Am avut invitati copiii clasei a III-a B, invatator Elena Papuc, pe care i-am indrrumat in realizarea planselor. Am lucrat atenti , iar lucrarile au fost expuse in final pe peretii din hol.

Ion Cristina a V-a B

Visan Dana a V-a B

… plansele au fost executate in tehnica colaj , in tehnica tempera sau in tehnica mixta . Daca va place tema (Gradini) puteti si voi „sadi” in culori propria voastra gradina pe hartie… Aveti nevoie de: o coala de hartie A3, creion, fragmente colorate diferit decupate din reviste sau cataloage, tempera, foarfeca, lipici, pensule de diferite grosimi.

Iata cum:

1. decupati fragmente colorate diferit din reviste, cataloage de care nu mai

aqveti nevoie. 2. aranjati-le pe culori in niste plicuri. 3. pe o coala A3 realizati in creion un desen care sa reprezinte niste flori

(florile sa fie mai mari , cam cat o palma de-a voastra)

4. acoperiti apoi fondul cu nuante de verde, folosind linii sau tuse vizibilein cazul in care lucrati cu acuarele sau cu fragmente nuantate din hartie

5. dupa ce se usuca, potriviti decupajele din hartie in interiorul desenului. Lipiti-le cu lipici solid. Visan Dana a V-a B

Gania Alexandra a V-a B

Bulgariu Maria Daniela a III-a B

…Mie mi-a placut atelierul de pictura, deoarece atmosfera era destinsa, tema era incitanta, iar, ajutandu-i pe cei mici, am experimentat postura de profesor…

Iorgu Loredana a V-a B

Iorgu Loredana a V-a B

Grigoras Florian a III-a B

Butmalai Alexandra a III-a B

Rais Andreea a III-a B

Radulescu Ana a V-a A

Poteras Rafael a III-a B

Popa Adriana a III-a B

Porceanu Miruna a V-a C

Oghina Paula a V-a C

Mladin Nicon a V-a C

Georgescu Daniel a V-a C

Visarion Ionut a V-a C

Pastele

Patele-I o zi cu soare, cand se spune si s-aude pana in casa inimioarei, ca HRISTOS A INVIAT !

-Adevarat a inviat! Oua rosii,cozonac, oua rosii,verzi si albastre, se ciocnesc unul

cu altul, pan’ce coaja le-o crapa! Uite-asa! Stii de ce? Pentru ca HRISTOS A INVIAT !

-Adevarat a inviat! Tare e frumos de Pasti!Si lumina ce ne-o da Domnul in zi de Duminica! Stiti de ce?

Pentru ca Duminica Hristos a inviat! -Adevarat a inviat!

Ouale rosii

Despre Iisus nu stiu prea mult, stiu doar ca,in Trupul Sau, este sangele Prea Sfant care, pe cruce, pentru noi s-a varsat .Mama, astazi oua rosii a pictat, Ca multumire pentru El.

Ca, pentru noi, pe cruce a murit- Pentru noi – care, prin rautate, Ajunsesem un neam de oameni nesuferit! Dar El ne-a iubit Cu sangele Sau ne-a curatit

- Hristos a inviat! - Cu adevarat a inviat!

Nut Teodora III B

Ganduri de Pasti!

İn viitor,peste 75 de ani, când voi avea 87 de ani,voi povesti în fiecare an

nepoţilor mei, şi strănepoţilor despre Moartea si Invierea Domnului.

- Dragii mei, veniţi veniţi să vă povestesc vouă despre Domnul nostru

IISUS HRISTOS,şi câte a pătimit pentru noi. - Da, bunicuţule!da! vorbeşte! - Mai intâi,să stiţi că EL a ales din lume 12 oameni si i-a numit

APOSTOLI , adică ,,Prietenii mei “.Dar unul dintre ei l-a vandut cu nerusinare.

- Cum bunicule? Cine? - Iuda,ticălosul! Cu 30 de bani de argint! Ca pe un rob! - Vai, bunicule, vai,vai! - Da,dragii mei , voi niciodata să nu-l trădaţi pe IISUS! - Nu,bunicule,nu ,nu! - Şi pe urmă?Spune ,spune! - IISUS a fost rastignit pe cruce,fără nici o vina.Dar pe

Cruce,l-a aşteptat pe Iuda, să vina sa-şi ceara iertare,ca să-l ierte si sa-l scape de iad,insa Iuda n-a venit,n-a vrut pentru că n-a crezut in iubirea lui Iisus,si s-a spânzurat.

- Vai,vai, vai,ticălosul! - Si pe urma Iisus a murit pe cruce,cu trupul,dar cu sufletul a

coborat in iad, si i-a scos de acolo pe Adam si pe Eva,si pe toti care au crezut in EL,- si i-a dus in cer, in Imparatia Lui!

- Eee! Grozav bunicutule! - Si pe urma?

- Dupa 3 zile s-a aratat pe pamant Mamei Lui si ucenicilor,iar dupa 40 de zile S-a inaltat la cer, si, de acolo , ne zambeste de fiecare data si ne ajuta cand ne rugam. ……Asa, nepotii mei !Acum ma opresc ca sunt batran si am obosit. Voi IL iubiti pe Iisus, nu-I asa?

- Pana la moarte, bunicule! Si El pe voi!

Zuvelca Daniel VI C

De Paste

Dedicata lui IIUS HRISTOS. ( de Cristian Vartosu III B)

Toţi oamenii, de Paşti ,ne dorim O familie sã fim!

Sã facem masã mare Cu bucate de sarbãtoare!

Oua roşii, bucurie Pentru Domnul IISUS HRISTOS sã fie!

Dar întai, de PAŞTI – si mereu –

Pentru Bunul Dumnezeu, Facem cateva rugãciuni Şi mai multe plecãciuni!

Paştele e o sãrbatoare sfântã!

Oamenii,şi cele care nu cuvântã, Se bucurã si împreuna cântã!

-Hristos a înviat! -Adevărat a înviat!

Invierea

Hristos a inviat! Ati auzit? Natura intreaga povesteste minunea!Din pom in

pom,din floare in floare! Si pasarile povestesc una alteia. In aerul pur,cristalin,se simte

mireasma cozonacilor! Totul este viata! Golul din

suflet se umple cu iubire, dar parca si o usoara tristete – gandind cat

a patimit pentru noi oamenii.Bunul Dumnezeu , – pentru

credinta asta in care asa de multi nu mai vor sa creada!

Eu insa, ii voi fi mereu recunoscator toata viata!Eu,Adrian! Impreuna cu pasarile care nu au

somn, si ciripind, vestesc Invierea, Impreuna cu broscutele care nu mai pot tacea simtind atata

recunostinta ca Dumnezeu le-a dat viata. Printre norii pufosi si plumburii ai diminetii,Bunul Dumnezeu zambeste la fiecare:

-Hristos a inviat! -Adevarat a inviat!

Adrian Gudana VI B

MANIFEST PENTRU IUBIRE!

"Dumnezeu este IUBIRE !" Şi in toate câte le-a făcut, a presărat iubire : în cer, în soare, în stele şi pe întreg pământul.Şi mai ales în inima oamenilor. Dar oamenii, numai ei singuri, au distrus iubirea. Ea a rămas curată, numai în inima copiiilor. Însa din cauza lipsei iubirii, copiii nu mai stau in familiile lor, ci

merg s-o caute : pe stradă, in canale, in gări, in locuri mizerabile – şi n-o găsesc, şi plâng mult, mult – Nu copiii, ci oamenii mari ar trebui să pornească în căutarea Iubirii. Şi de o vor găsi, din nou, pe pământ va fi iaraşi PACE şi, în suflete, bucuria. Oameni de pretutindeni ! Căutaţi IUBIREA ! Ana-Maria 6D

Dragi copii,

Aş dori să vorbim acum despre un subiect puţin mai obişnuit şi foarte trist. Ceva la auzul căruia inimioara voastră tresare ca în faţa unei dureri : VIOLENŢA IN FAMILIE . Să ştiţi însă , şi inima

Bunului Dumnezeu tresare, la fel de dureros, ba chiar mai mult. De vreme ce Numele Lui este iubire, tot ce a creat a creat din iubire şi poruncile Lui, toate, se rezumă la acelaşi cuvânt : IUBEŞTE ! Iar omul ? Cain l-a ucis pe Abel, fratele său. Prima crima. Iar urmaşii lui, nenumăraţi "Caini", s-au îndârjit, rând pe rând, împotriva poruncii şi a IUBIRII inseşi. Acum 2000 de ani şi mai bine, Mântuitorul HRISTOS le spunea, cu tristeţe amară, celor ce-L ascultau : "Veţi auzi de războaie şi vesti de războaie. Tatăl va ucide pe fiul său şi nora se va ridica împotriva soacrei sale. Duşmanii omului vor fi casnicii lui. Frate pe frate se va ucide si dragoste pe pământ nu va mai fi". Aceasta imagine nu este nicicum de domeniul viitorului, ci lumea in care trăim. O lume in care omul devine o biata făptură, aruncat de mic în vârtejul unei vieţi agitate de toate ispitele, de nebănuite încurcături, o lume în care totul pare a fi sistematic organizat, să-i gonească pe oameni, afară din ei insişi si împotriva lor.

O lume în care fiecare prunc creşte singur pe drumul lui, ca pe o cărare îngustă, pe care al doilea nu mai încape. O lume care nu mai ştie ce este comuniunea iubirii. Un fel de iad impersonal în care fiecare este legat spate la spate cu semenul său, aşa încât nimeni să

nu poată zări lacrima şi durerea din ochii fratelui său. Copiii au rămas singurii credincioşi MARII IUBIRI, singurii care reuşesc încă să elibereze heruvimul din ei. Şi, în acest hăţis al vieţii, de la voi, dragii mei, vom învăţa noi inşine, cei străini şi înstrăinaţi de IUBIRE, ce este DRAGOSTEA Dumnezeiască şi cum iubirea omului pentru fratele său poate traversa universul. Prin voi, Dumnezeu vine şi revine din nou în inima fiecăruia, cu veşnicul său cuvânt :

"De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi ca pruncii, nu veţi putea intra în împărăţia lui Dumnezeu… Iubiţi-vă unii pe alţii, urâţi răul, întoarceţi-vă spre iubire, asemeni Pruncilor" Cel ce a pus copilul la sânul mamei şi l-a preţuit mai mult decât întreg universul, Acelaşi Dumnezeu Prea Bun a poruncit tuturor copiilor din lume : "Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie bine !" si iarăşi : "Copii, nu întărâtaţi la mânie pe părinţii voştri !" Iar bătrânii cei plini de înţelepciune spuneau in versuri de o negrăită frumuseţe : "Pe copil să-l ţii în frână, de vrei OM la toţi să placă, Nu-l lăsa orice să-ngâne, nu-l lăsa orice să facă ! Nu-l lăsa, după plăcerea-i unde vrea el să se ducă – Din acelaşi lemn se scoate şi icoană şi măciucă ! În răsfaţ de-ţi creşti copilul, şi-l laşi zilnic fără frâu Tu ai semănat neghina, socotind că semeni grâu – De trei ori, vai ţie ! mamă ! cu asemeni greş – căci mâine, Vei mânca, muiată-n lacrimi, cea mai otrăvită pâine – Căci, precum îţi creşti copii, vor fi oameni sau neoameni – Din ogor nicicând nu iese, decât ceea ce-n el sameni !" (V. Militaru) Acum însă, voi veţi avea ultimul cuvânt:

Nu pot înţelege … DE CE? De ce este atâta ceartă într-o familie de creştini ? Nu înţeleg : ceartă, violenţă, bătaie …, pentru ce ? Nu pot înţelege de ce. Geamuri sparte, farfurii sfărâmate, dezastru in

casă, copii sub masă – De ce ? Doar suntem OAMENI ! Tată! mamă! Cum să vă împac? Am să vă dau o prăjitură ! … Strada-i mică şi întunecată Şi o luminiţă arde acolo în casă Înlăuntru cineva ţipă şi înjură Înfiorător. Strigă din gură. Şi un copil, la pământ este trântit Şi cumplit pălmuit – Doamne, scapă-l de chin Pe acest micuţ creştin !

- Ce ai păţit, frăţiorul meu ? - Nu mai vreau să merg acasă ! Mai bine vreau să stau in cuşcă, cu un puiuţ de leu !

Doamne, scapă-l de chin Pe acest copil certat Că e un micuţ creştin Tare nevinovat … tare nevinovat …

"Într-o căsuţa, sub măsuţa Stă pitit un mic copil. Mama-l ceartă, Nu-l alintă Tata-l bate, Nu-l iubeşte – Numai Dumnezeu îl ştie Ca e mic şi e plăpând Şi cât suferă, oftând …"

Copilul suferea şi pe mine mă durea – Ce gând rău le-a pus Satana în cap, la părinţi ! să se bată între ei ! Niciodată n-am simţit ceva mai rău în sufletul meu ! Doamne, cum ai înviat Tu a treia zi, din mormânt, fă să învie Iubirea, în această familie ! Doamne, cum Te-ai înălţat la cer, fă să se înalţe Armonia si bunătatea în sufletele celor de aici, care se ceartă aşa ! Doamne, cum floarea e parfumată, cum căpşuna-i dulce, cum soarele-i strălucitor, aşa să fie şi familia aceasta, de acum înainte ! De ce nu vă rugaţi, oameni buni ?

PROF.COORDONATOR EMILIA MARIS Tehnoredactare Ana Radulescu a VI-a C

Niţa Adina (4A)

www.scoala45.ro