Case Ecologice- Centru Galati II

CASA ECOCENTRUL DE CONSULTANÞÃ

ECOLOGICÃ GALAÞI

CE

N

TRUL DE CONSULTAN

TA

ECOLOGICÃ GALATI

PROIECT FINANÞAT DE MINISTERUL MEDIULUIªI MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE DIN LUXEMBURG

Vi s-a întâmplat vreodatã sã intraþiîntr-o clãdire în care sã nu vã simþiþi în larguldumneavoastrã ? Poate cã atmosfera erarece ºi neprimitoare sau poate cã situaþiase datora altei cauze, mai greu deidentificat. În asemenea locuri, simþim fioripe ºira spinãrii ºi suntem neliniºtiþi. Privimîmprejur, încercãm sã descoperim cauzaacestui sentiment, dar adesea nu gãsimnimic deosebit. Încercãm sã autoliniºtim,dar tot ceea ce ºtim este cã nu ne placecasa ºi cã nu dorim sã stãm acolo mai multdecât este necesar. De obicei, plecãm câtmai repede posibil, fãrã a ne putea explicarezervele pe cate le avem în privinþa loculuirespectiv. Ceea ce simþim în asemeneas i t u a þ i i r e p r e z i n t ã o r e a c þ i e asubconºtientului faþã de stresul geopaticsau teluric.

Termenul geopatic îºi are originea încuvintele greceºti geo, care înseamnã"Pãmânt" ºi pathos , care înseamnã"suferinþã" sau "boalã". Cuvântul geopaticînseamnã, în sens literal, suferinþa sauboala pãmântului; în consecinþã, stresulgeopatic este termenul general pentruenergiile care emanã din Pãmânt ºi carepot provoca fiinþelor umane stãri deneliniºte ºi indispoziþie. Reacþia intuitivã însituaþiile de tipul celei menþionate mai suseste aceea de a pãrãsi locul cât mai curând,deoarece o expunere de duratã ar putea fivãtãmãtoare corpului sau minþii noastre.

Atunci când dorim sã ne mutãm într-o casã nouã, nu trebuie sã cumpãrãm ocasã supusã stresului teluric, chiar dacã dincelelalte puncte de vedere ea corespundedorinþelor noastre. Vocea profundã ainstinctului ne avertizeazã asupra situaþieicare poate deveni neplãcutã, sau chiarpericuloasã ºi uneori acordãm atenþieacestei voci fãrã glas. Existã însã oamenicare nesocotesc aceste sentimenteinstinctuale, deoarece nu ºi le pot explica.De obicei, ei fac o enumerare a calitãþilor pecare le apreciazã la casa respectivã, apoi lepun în balanþã cu sentimentele lorinexplicabile, luând în final decizia cã estenormal ºi logic sã lase deoparte acestesentimente ºi sã cumpere casa. Asemenea

Casa ecologicã

Introduceresituaþii sunt posibile în special în cazul cândalte persoane implicate în achiziþionareacasei nu împãrtãºesc sentimentelemenþionate. Unii oameni par a nu percepeasemenea avertismente sau, dacã lepercep, nu sunt conºtienþi de existenþa lor.

Dacã expunerea la energiilegeopatice este de duratã, efectele sunt îngeneral nesemnificative, deºi unelepersoane pot da semne de obosealã,incapacitate de concentrare a atenþiei ºidurerii de cap, chiar atunci cândstaþioneazã numai o orã-douã într-o zonãsupusã ºocului geopatic. Lipsa de atenþieîn cadrul adunãrilor care dureazã mult nureprezintã, neapãrat, un semn deplictisealã. orice efect datorat uneiexpuneri de scurtã duratã, estre trecãtor,organismul restabilindu-se repede ºirevenind la starea normalã. Problemeleapar numai atunci când omul rãmâne timpîndelungat în locuirile unde energiapãmântului este afectatã - de pildã, însituaþia când casa ori locul de muncã alunui individ sunt amplasate deasupra uneitone cu un stres teluric ridicat.

C u m t e r e n u r i l e r e z e r v a t econstrucþiilor de locuinþe se împuþineazãcontinuu, ºansele de a alege un loc potrivitde casã se reduce tot mai mult; iar dacãarhitecþii ºi constructorii ar dispune decunoºtinþe privind stresul teluric, numaiopþiunilor s-ar reduce ºi mai mult. În situaþiaactualã, amplasarea clãdirilor esteterminatã pe baze pur comerciale, luându-se în consideraþie preþul terenurilor,apropierea de mijloacele de transport ºiaºa mai departe. Ziua în care terenuriledestinate locuinþelor vor fi supuse testelorde rutinã privind stresul teluric este încãdeparte.

În zilele noastre, oamenii pot locuitimp de mulþi ani în aceeaºi clãdire, iarexpunerea lor la o formã specialã deenergie negativã poate fi de duratã. RolfGordon, fondatorul Asociaþiei Dulwichpentru Sãnãtate Publicã, a remarcat faptulcã þiganii ºãtrari se îmbolnãvesc rareori decancer. Gordon este de pãrere cã aceastase datoreazã faptului cã ei se deplaseazã

continuu dintr-un loc în altul, astfel încâtorice expunere la acþiunea unui loc "rãu"dureazã cel mult câteva sãptãmâni. Elmenþioneazã de asemenea, cã atunci cândîºi aleg un loc, þiganii iau în consideraþieceea ce simt pentru locul respectiv. Nuexistã dovezi concludente cu privire lateoria lui Gordon, dar ea este extrem deinteresantã. Existã, totuºi, anumite mãrturiice pledeazã în favoarea faptului cã înepocile "primitive" oamenii înþelegeau într-ooarecare mãsurã aceste probleme ºi secomportau în consecinþã, þinând seama desenzaþia provocatã de un teren.

Energia geopaticã este un fenomeninsiduos: nu o putem vedea ºi nici nu oputem explica în mod adecvat în termeniiºtinþifici actuali; cu toate acestea, putemexplica în mod adecvat în termenii ºtiinþificiactuali; cu toate acestea, efectele sale sepot dovedi la fel de devastatoare ca ºipoluarea mediului înconjurãtor. Energiilegeopatice trec prin pereþi, ferestre ºi prinuºile închise, ele nu þin seama de nici un felde limite, ziduri sau îngrãdiri. Energiilegeopatice nu sunt fixe ºi stabile - ele se potmodifica în funcþie de anotimp ºi demomentul zilei. Ele se pot schimba þi înfuncþie de lucrãrile de construcþie, chiardacã acestea se desfãºoarã în case situateoarecum la distanþã, deoarece energiilegeopatice pot fi distorsionate ºi transferateºi altor clãdiri decât acelea în care seefectueazã lucrãrile.

Existã multe tipuri de energiegeopaticã. Fiecare dintre acestea exercitãun anumit efect asupra omului, unii indivizifiind mai sensibili decât alþii. Somnul, viaþasau munca de-a lungul unui interval marede timp într-o zonã supusã stresului teluricdeterminã apariþia unor probleme ºidificultãþi de ordin emoþional ºi fizic, careafecteazã puternic atât subiecþii supuºiacestor influenþe, cât ºi familiile acestora. Înlumea freneticã de astãzi, acesta reprezintãun stress suplimentar la care poate fi expusomul ºi care îi subliniazã sãnãtatea ºi poftade viaþã. Din pãcate, oamenii nu îºi dauseama ce se întâmplã. Ei nu sunt conºtienþide faptul cã au posibilitatea de a operamodificãri care sã inactiveze aceste energiinegative ale Pãmântului, permiþândevitarea ºubrezirii stãrii de sãnãtate saurecâºtigarea sãnãtãþii ºi bunãstãrii. Poate

cã, într-o zi, prospectarea geopaticã aterenurilor destinate construcþiilor delocuinþe sau constructorul va întreprindeacþiuni de remediere a situaþiei, pentru afacilita vânzarea terenurilor. Similar, putemspune cã va deveni de neconceput sã seconstruiascã un spiral pe un teren care nu afost verificat sau de a se opera modificãri înzidãria unei ºcoli fãrã a se lua înconsideraþie implicaþiile energetice.

Interesul pentru stresul teluric acontinuat sã existe pânã în zilele noastre înGermania ºi în Franþa, unde s-au întreprinsmulte alte cercetãri în domeniu. O mareparte a studiilor efectuate în aceste douãþãri a fost asociat cu încercarea de a stabilicaracteristicile fenomenelor geopatice. Alteþãri au fost mai reþinute în privinþainvestigãrii acestui subiect, parþial datoritãscept ic ismulu i º t i in þ i f i c . Ev ident ,cunoºtinþele noastre în acest domeniu suntlimitate, dar aceasta nu înseamnã cãenergiile despre care vorbim nu existã.Existenþa lor poate fi intuitã dupã efectelepe care le exercitã asupra omului,animalelor ºi plantelor. Deºi înþelegereastresului teluric se aflã încã în stadiiincipiente, chiar cunoºtinþele ºi experienþanoastrã curentã pot aduce schimbãridramatice în viaþa omului. Este deja posibilsã ajutãm multe persoane care, altfel, arsuferi o degradare zilnicã a stãrii desãnãtate ºi a bunãstãrii. Deºi multe dintredovezi sunt respinse de oamenii de ºtiinþã,care le privesc ca pe niºte fapte anecdotice,aceasta nu înseamnã cã ele suntneadevãrate sau nedemne de a fi luate înconsideraþie. Pe mãsurã ce se adunã totmai multe informaþii, dovezile devin din ceîn ce mai convingãtoare.

Stresul teluric reprezintã efectulenergiilor negative ale Pãmântului. Unelepersoane utilizeazã termenul de stresteluric numai pentru a descrie liniile decâmp sau perturbãri le energeticeprovocate de apele freatice. Termenul maieste folosit într-un sens care include atâtpe r tu rbã r i l e energe t i ce da to ra teP ã m â n t u l u i , c â t º i p o l u a r e aelectromagneticã provocatã de om, cum arfi reþelele de fire electrice, undele radio.

Casa ecologicã

Câmpul magnetic alPãmântului

Perturbãri naturale

Pãmântul are un câmp magneticnatural: el acþioneazã ca ºi când ar avea încentru un mare magnet. Rotaþia sa creeazãcurenþi electrici în metalele topite care segãsesc în centrul sãu, producând în acestfel un câmp magnetic. Fiinþele umane auapãrut în condiþiile existenþei acestui câmpmagnetic, fiind obiºnuite sã trãiascã înprezenþa sa. Se crede, de asemenea, cãpãsãrile se folosesc de câmpul magneticpentru migraþie ºi cã balenele pot înota pedistanþe lungi prin monitorizarea sa. Acestcâmp magnetic prezintã în mod continuuuºoare modificãri de diferite tipuri, cãroramajoritatea persoanelor le pot face faþã.Unele variaþii naturale ale câmpuluimagnetic static al Pãmântului suntprovocate de modificãrile condiþiilormeteorologice; de pildã intensitateacâmpului creºte în timpul furtunilor, daracest lucru nu pare a provoca probleme.Oamenii sunt expuºi ºi la variaþiile câmpuluimagnetic dependente de anotimp,provocate în principal de modificãrileactivitãþii solare, dar acestea nu pat nici ele aavea un efect negativ asupra omului.

Perturbãrile naturale ale câmpuluimagnetic terestru sunt provocate de faliilegeologice, de masele subterane deminereuri sau de apele freatice, în specialde cele curgãtoare. Aceste tipuri deperturbãri sunt relativ stabile, deºicutremurele ºi apele subterane curgãtoarepot eroda rocile, exercitând un efectdestabilizator. Apa este unul dintre puþinelelichide conducãtoare de electricitate, motivpentru care în camera de baie trebuie sã fimfoarte atenþi cu dispozitivele electrice.Posibilitatea transmiterii electricitãþii într-unmod impropriu este mult mai ridicatã înacest caz datoritã existenþei în incintã a uneicantitãþi mari de apã, combinaþia între apã ºielectricitate exercitând un efect letal.Probabil cã din acest motiv interesul iniþialpentru stresul teluric s-a concentrat foartemult asupra apei subterane. Acest tip deperturbare a fost întotdeauna prezent,provocând dezechilibre la nivelul câmpuluienergetic al Pãmântului.

Unde se poate producestresul teluric ?

Oamenii care locuiesc în caseamplasate deasupra unor zone de stresteluric prezintã adesea tulburãri alesomnului: ori nu pot dormi, ori au visestranii ºi se trezesc obosiþi ºi iritaþi.Aceasta poate determina o stare proastã asãnãtãþii, lipsã de toleranþã faþã de alþii ºisimptome generale de depresie nervoasã.În asemenea situaþii apar discuþii cu ceidragi, iar viaþa devine din ce în ce maidificilã. În case de acest fel, nou-nãscuþii ºicopiii nu dorm bine, ceea ce le estedãunãtor, creându-le probleme ºipãr in þ i lor. Persoanele adul te seîmbolnãvesc, suferinþele lor fiind uneorifoarte serioase. Acest lucru se întâmplã înspecial atunci când energia negativã sefocalizeazã în jurul patului, unde petrecemaproximativ o treime din timpul nostru.Casele afectate nu se vând, deoareceposibilii cumpãrãtori "simt cã ceva nu leplace la casã, deºi nu pot preciza ceanume".

Stresul teluric poate afecta zidãriaunei clãdiri. Planºeul ºi pereþii pot crãpa,tencuiala se poate umezi, iar becurileexplodeazã fãrã un motiv evident.Proprietarul, exasperat, poate cheltui timpºi bani pentru a înlãtura umezeala, poatecere sfatul experþilor, ºi cu toate acesteaproblema recidiveazã fãrã o cauzã clarã.Instalaþia electricã poate fi verificatã ºireverificatã, dar becurile vor continua sãexplodeze frecvent cu o regularitatemonotonã. Încercãrile de a decora unelecamere par sortite eºecului; acestea parîntotdeauna întunecate ºi "nu tocmai înregulã", indiferent de ceea ce s-a fãcut. Înciuda unui nou tapet, a unei noi zugrãvelisau a decoraþiunilor vesele, nimeni nudoreºte sã petreacã mult timp într-oasemenea camerã, fãrã însã a-ºi explicamotivul.

Magazinele amplasate deasupraterenurilor supuse stresului teluric nu potprospera datoritã faptului cã potenþialiiclienþi nu doresc sã rãmânã mult timp înclãdire; în loc sã zãboveascã, cãutând ce i-ar putea interesa, ei pleacã repede atuncicând nu vãd ceea ce-ºi doresc.

Casa ecologicã

Unele birouri sunt cunoscute caspaþii în care este greu sã-þi desfãºoriactivitatea, deºi nimeni nu ºti care esteexplicaþia. Asemenea locuri cunosc omiºcare puternicã a personalului ºi mulþidintre angajaþii care rãmân mai mult timpse îmbolnãvesc frecvent, astfel încâtabsenteismul ºi cazurile de boalã cunoscprocente ridicate.

În spitale, bolnavii care ocupã paturice sunt supuse stresului teluric pot suferimai multe complicaþii post-operatorii, iarvindecarea lot poate dura un timp maiîndelungat. Copiii ale cãror bãnci suntaºezate deasupra unor locuri se emanãenergie negativã se vor putea concentra cugreu ºa ºcoalã; atenþia lor poate fi uºordistrasã - ei sunt fie neastâmpãraþi, fieletargici, ceea ce conduce la scãdereanotelor, la deranjarea celorlalþi elevi ºi lacrearea unor stãri de stress ºi nemulþumireîn rândul profesorilor.

Este cunoscut faptul cã existãdrumuri cu zone "negre", expuseaccidentelor. Uneori existã explicaþiievidente, de exemplu vizibilitatea proastãla intersecþie; alteori, însã, nu existã nici unmotiv clar. În asemenea locuri, se potînregistra accidente de automobil, altevehicule nefiind implicate. Adesea, ºoferulnu-ºi poate explica din ce cauzã s-a produsaccidentul. Rãspunsul sãu confuz va fi: "s-a întâmplat ceva".

Se poate observa cã stresul teluricafecteazã toate aspectele vieþii noastre caºi viaþa animalelor ºi plantelor. Aproapefiecare boalã are ºi o componentãgeopaticã, dependentã de relaþiile dintrediferitele modalitãþi în care stresul teluricpoate afecta omul. Stresul teluric este însãimplicat în mod special în sindromul post-viral, în insomnii, în durerile de cap, înstãrile hiperactive, în alergii ºi în anumiteforme de cancer. Lipsa de fecunditate,defectele congenitale ºi avorturile repetatepot avea, de asemenea, o componentãgeopaticã, afectând fie fãtul, fie formareaspermatozoizilor sau ovulelor.

Adesea, s-a dovedit cã atunci cândviaþa sau activitatea omului de desfãºoarãîn zone supuse stresului teluric estefavorizatã dezvoltarea unor boli cronice.Cu alte cuvinte, chiar dacã simptomele boliis-ar fi dezvoltat oricum, expunerea

permanentã la stresul teluric poate agravaproblema. Uneori, în aceste situaþiioamenii devin din ce în ce maibolnãvicioºi, prezentând o mulþime desimptome ºi acuze.

În introducere, am putut vedea

Casa ecologicã

cum stresul teluric constituie deseori unfactor implicat în sindromul "bolii declãdire". Acesta este un fenomen relativnou, iar comentariile tot mai ample pe carele genereazã meritã o discuþie mai largã. Seafirmã cã sindromul "bolii de clãdire" apareatunci când un numãr mare de persoane seplâng de o stare proastã a sãnãtãþii,fenomen ce coincide cu prezenþa lor într-oanumitã clãdite. Cea mai mare parte ainteresului pentru acest domeniu a fostgenerat de problemele care s-au constatatla clãdirile ce adãposteau birouri, deºifenomenul nu este limitat exclusiv la acesttip de condiþii de mediu. Sindromul "boliide clãdire" este adesea definit ca odeficienþã legatã de ventilaþia ºi încãlzireanecorespunzãtoare, de contaminareachimicã ºi de problemele corelate cumucegaiuri ºi bacterii. Acuzele privind"boala de clãdire" se pot încadra în douãcategorii: clãdirea provoacã îmbolnãviresau duce la apariþia unor stãri de disconfort.Simptomele menþionate în mod obiºnuitinclud: obosealã, confuzie, dureri de cap,simptome de tipul gripei, erupþii ale pielii,afecþiuni ale ochilor, nasului, gâtului ºipieptului, ameþealã ºi vãrsãturi. Acestesimptome determinã absenteism la locul demuncã, fluctuaþie mãritã a personalului,eficienþã redusã ºi moral scãzut.

Se considerã cã problema a pãrut carezultat direct a dezvoltãrii tehnologiei,deoarece multe clãdiri sunt perfect închise,prin intermediul sistemelor de aercondiþionat ºi securitate. Acum câteva zecide ani, funcþionarii îºi puteau deschide ºiînchide ferestrele birourilor, îºi puteauajusta lumina dupã bunul plac ºi, deasemenea , dacã doreau , aveauposibilitatea sã se izoleze de ceilalþi prinînchiderea sau deschiderea uºilor. Astãzi,oamenii lucreazã de obicei în birouri mici,deschise, unde încãlzirea, ventilaþia ºilumina se aflã sub un control central, careurmãreºte zone largi ºi afecteazã multepersoane. Ferestrele nu sunt prevãzute cusistemele de deschidere, deoareceaceasta ar micºora eficienþa sistemului deîncãlzire. O securitate mai mare a clãdiriiînseamnã þinerea mai multor uºi închise. În

Casa ecologicã

consecinþã, funcþionarii simt adeseaneputinþa de a-ºi modifica mediul de viaþã.E drept, de multe ori, mediul mia vechi demuncã este departe de a fi confortabil, darcel puþin oamenii simþeau cã au anumiteposibilitãþi de a schimba situaþia. Adesea,proprietarii acuzã pe arhitecþi ºi pe inginericã nu ar fi prevãzut clãdirea cu sistemelepotrivite, iar inginerii ºi arhitecþii, la rândullor, îl blameazã pe proprietar pentru a nu fimenþinut o infrastructurã potrivitã.

S-au identificat ºase factori care s-au dovedit a avea o puternicã legãturã cuprezenþa sindromului "bolii de clãdire".Aceºtia sunt:

o clãdire închisã, în care ferestrele nupot fi deschise dupã plac;sistemul mecanic de încãlzire ºiventilaþie;utilizarea echipamentelor generatoarede noxe;iluminatul cu luminã fluorescentã;preocupãrile privind conservareaenergiei;lipsa unui control individual asupramediului de muncã.

�

�

�

�

�

�

Chiar în cazul celor mai îngrijite condiþii demuncã, este imposibil sã se stabileascãniveluri ale temperaturii, iluminatului ºiumiditãþii care sã fie acceptabile tuturor.

Existã o interacþiune a diferiþilorfactori (temperaturã, umiditate ºi miºcareaaerului). De pildã, dacã umiditatea esteredusã, pare a fi mai rece decât atunci cândumiditatea este ridicatã. Diferite persoaneau preferinþe diferite, ºi chiar acelaºi individpoate avea nevoie de condiþii diferite îndiferite momente ale zilei. Asigurareacondiþiilor specifice este necesarã în modspecial în cazul persoanelor care suferã deo anumitã boalã. Unii astmatici, de pildã, sesimt mai bine într-un mediu de cãldurãuscatã, în timp ce alþii preferã un mediu maiumed. Multe clãdiri nu sunt construitedupã standardele ideale, parþial datoritãfaptului cã aceasta ar costa foarte mult; caatare, trebuie sã selecteze o variantãacceptabilã din punctul de vedere alcostului.

Adesea, îmbunãtãþirea ventilaþiei

Sindromul bolii de clãdire

duce la dispariþia sindromului "bolii declãdire". Totuºi, nu este clar dacã ventilaþiaproastã sau neacdecvatã constituie cauzaproblemei. Este posibil ca îmbunãtãþireaventilaþiei sã asigure diminuarea efectuluialtor agenþi nocivi, ca mucegaiuri, fum deþigarã ºi substanþe chimice ºi cã nu atâtventilaþia, cât aceastã reducere sã fiefactorul care asigurã o îmbunãtãþire asituaþiei.

În domeniul mater ia le lor deconstrucþie, au intervenit multe modificãri înultimele decenii, materialele sinteticeînlocuindu-le pe cele naturale. O parte dintrematerialele noi elibereazã gaze, despre carese ºtie cã sunt toxice în cantitãþi mari.Numãrul substanþelor chimice implicate estemare ºi unele dintre sunt cunoscute caagenþi cancerigeni. Lista acestor substanþe

include aldehida formicã, benzenul ºihidrocarburile.

Atunci când clãdirile sunt noi,oamenii sunt conºtienþi de prezenþasubstanþelor chimice în atmosferã, dar, pemãsurã ce clãdirea se învecheºte ºiconcentraþia acestor substanþe în aerscade, ele devin mai puþin evidente.

Lista substanþelor vãtãmãtoareinclude ºi substanþe naturale. Acolo undesistemele de încãlzire ºi ventilaþie sunt prostîntreþinute, ele oferã condiþii ideale pentruproliferarea bacteriilor ºi mucegaiurilor carecontamineazã aerul.

Totuºi, chiar ºi atunci când se iau înconsideraþie toþi aceºti factori, rãmânneexplicate o parte dintre afecþiunileocupanþilor unei clãdiri. În acest caz, estebine sã se apeleze la o evaluare a stresuluiteluric.

Casa ecologicã

O CASÃ SÃNÃTOASÃ

CAPITOLUL I

CENTRUL DE CONSULTANÞÃ ECOLOGICÃ GALAÞI

PLANUL CASEI

Pentru mulþi oameni care vor sã-ºiconstruiascã o casã, problema se limiteazãla o poziþie liniºtitã, departe de traficul intensal oraºului, cu o priveliºte încântãtoare,conform planului de urbanizare. Dacãsuntem conºtienþ i de necesitatearespectãrii condiþiilor construcþiilor ºilocuinþelor ecologice, înseamnã cã toateconstrucþi i le trebuie sãr e p r e z i n t e o i l u s t r a r econsecventã a principiilorecologice, ºi anume:

consum minim de terennecesar pe cât posibilredus de energiefolosirea materialelorrecuperabilepoluarea redusã a aerului ºi apei,evitarea gunoiului la fabricare ºiprelucraresã permitã creºterea plantelorclãdiri adaptate imaginii celor din jursã permitã locuitul ºi lucrul în condiþiisãnãtoase

Casa pentru o familie este un tip declãdire sigur nefavorabil din punct devedere ecologic, deoarece cine doreºtespaþiu natural în jur, acela trebuie sãfoloseascã o suprafaþã redusã pentruconstruirea casei sale. Casele pentru osingurã familie este datã, deseori, dreptexemplu pentru construcþiile ecologice,deoarece aici se ilustreazã cel mai bineorientarea optimã a clãdirii, precum ºiconsumul pasiv ºi activ de energie solarã.Nu trebuie pierdut din vedere faptul cãaceastã formã este neecologicã ºi cã înviitor trebuie sã ne orientãm cãtreconstrucþii compacte.

Casele duble, ºirul de case ºigrupurile de case aduc o serie de avantaje:economisirea suprafeþei, deci cheltuielipentru locul de construcþie reduse, iar

�

�

�

�

�

�

�

Casã pentru o singurãfamilie sau un ºir decase?

suprafaþa comunã pentru grãdinã necesitãconvieþuirea în comun. În afarã de aceasta,construcþiile compacte atrag dupã sine oeconomie de energie prin micºorareasuprafeþei exterioare. La construcþiileindividuale (pentru o singurã familie),posibilele daunele ecologice trebuie

pãstrate în anumite limite prinorientarea optimã a casei,folosirea energiei solare,construcþii biologice ale grãdinii,precum ºi printr-o vegetaþiebogatã.

Mai întâi trebuie fãcutãdeosebirea între macro- ºi microclimã.Macroclima determinã vremea unei þãri saua unei anumite regiuni, în timp cemicroclima influenþeazã condiþiile de vremeîntr-o anumitã localitate sau chiar într-unloc special.

Soarele, vântul ºi precipitaþiileinfluenþeazã atât macro- cât ºi microclima.Noi, aici, în Europa centralã, nu cunoaºtemextremitãþi ale vremii, ca la tropice sau înþinuturile polare, clima noastrã este o climãtemperatã ºi mereu umedã, datoratã celorpatru anotimpuri, precum ºi numeroaselorschimbãri rapide ale vremii. Acesteschimbãri ale vremii apar în urma întâlniriicurenþilor turbionari de înaltã ºi joasãpresiune. Clima umedã atrage îndeosebiprecipitaþiile ºi de cele mai multe ori vântuldinspre vest. Deosebiri existã numairegional, deci între Ösling ºi Gutland.Ösling are precipitaþii mai abundente,vânturi mai puternice ºi temperaturi mediimai scãzute decât Gutland.

Construcþii adaptate înseamnã cãse cautã sã se protejeze aceste construcþii,mai ales împotriva intemperiilor (vânt,zãpadã, ploaie, arºiþã, ger), însã în funcþiede posibilitãþi: folosirea activã ºi pasivã asoarelui, folosirea apei de ploaie ºi a forþeivântului.

Clima

Casa ECO

Trucuri practice�

�

�

�

�

Dacã este vorba de o casã individualã, atunci trebuie avut grijã sã sefoloseascã posibilitãþile de economisire a energiei ºi de recuperare a ei.Deoarece soarele reprezintã principala sursã de energie, partea mai latãa casei, cu ferestre mari trebuie sã fie îndreptatã spre sud, în timp cesuprafeþele dinspre sud se menþin cât mai mici posibil. În cazul ideal arrezulta o construcþie în formã de pâlnie, cu ferestre cât mai mult orientatespre sud.Se alege o formã a clãdirii cât mai compactã, deoarece cu cât mai micãeste suprafaþa, cu atât mai reduse sunt pierderile de cãldurã.O poziþie favorabilã o oferã orientarea cãtre sud, cu copaci, careprotejeazã de razele soarelui ºi de vântul puternic.În funcþie de construcþie, pierderea de cãldurã datoritã vântului se ridicã la50 %, de aceea, printr-o poziþie ºi vegetaþie adecvatã (copaci, gard viu),aceste pierderi de cãldurã sunt practic reduse la zero.Economii drastice de energie se fac printr-o construcþie absolut compactã(ºir de case).

Factori perturbatoriRadiaþii radioactive

Radiaþiile naturale se compun dinradiaþii cosmice (care vin din Univers) ºiradiaþii terestre. Din cunoºtinþele despreefectul biologic al razelor radioactive nu s-au tras pânã astãzi suficiente concluzii.Astfel, testele pe animale au arãtat cã celemai mici cantitãþi de radioactivitate la careau fost supuse animalele pe o perioadã maiîndelungatã sunt mai periculoase decât odozã mare luatã o datã.naturale se compun din radiaþii cosmice(care vin din Univers) ºi radiaþii terestre.Din cunoºtinþele despre efectul biologic alrazelor radioactive nu s-au tras pânã astãzisuficiente concluzii. Astfel, testele peanimale au arãtat cã cele mai micicantitãþi de radioactivitate la careau fost supuse animalele pe operioadã mai îndelungatã suntmai periculoase decât o dozãmare luatã o datã.

Intensitatea radiaþilorcosmice depinde de înãlþimeafaþã de nivelul mãrii. Astfel,solicitarea în zona munþilor deînãlþime mijlocie este mai maredecât la þãrmul mãrii.

Radiaþiile terestre îºi au origineaîn elementele radioactive care apar înstraturile de la suprafaþa solului. Radiaþiimari prezintã mai ales rocile, cum ar figranitul, porfirul, gnaisul ºi mica. Astfel, în

materiale de construcþie, cum ar fi granitul,ºistul, lava, piatra ponce, tuful, zgura ºighipsul chimic existã elementeleradioactive potasiu, toriu ºi radiu.Conform cercetãrilor din Suedia, casele delemn prez in tã cea mai scãzutãradioactivitate, în timp ce casele din betonuºor, din cãrãmizi ºi granit au valori aleradioact iv i tãþ i i foar te r id icate. Oradioactivitate mai puternicã o prezintãgazul radon. Radonul ajunge ladescompunerea radioactivã a uraniului ºitoriului în plumb. Ajunge din sol, prin fisurileºi neetanºietãþile plãcii de fundaþie, în aeruldin atmosferã. ªi din materialele deconstrucþie radonul poate pãtrunde înlocuinþã. Se depoziteazã în aerul dinatmosferã în particulele de praf ºi mici

picãturi de apã ºi, prin inspirare, ajunge înplãmânii noºtri. Radonul reprezintã un

mare risc de îmbolnãvire de cancer.Numãrul cazurilor de cancerdatorat radonului se estimeazã înGermania la 2000 anual. Nuexistã valori limitã pentru radon. ÎnGermania, Comisia de Protecþieîmpotriva Radiaþiilor porneºte dela 250 Bq./m3, în SUA limita este

consideratã 150 Bq./m3, iar înSuedia valoarea de referinþã este 75

Bq./m3. Autoritãþile luxemburgheze cuprobleme de protecþie împotriva

rad ia þ i i l o r, în cazu l unor va lo r icorespunzãtoare, recomandã luareamãsurilor de asanare. Prin mãsuri simplese poate reduce considerabil concentraþia

Casa ECO


de radon, de exemplu prin etanºareacorectã a temeliei ºi a pereþilor pivniþei,precum ºi a conductelor instalaþiilor (decurent, gaz, apã, canal). Adeseori estesuficient sã se facã o aerisire corectã apivniþei cu ajutorul unui ventilator ºi sã seetanºeze uºile pivniþei cu materiale elastice.În cazul concentraþiilor mai mari se poatefolosi lãcuirea. În locuinþã se poate pune ofolie de polietilenã sub pardosealã. Cea maieficientã mãsurã imediatã ce se poate luaeste aerisirea zilnicã timp de mai multeminute pentru ca radonul sã iasã dinîncãpere.Sã se mãsoare concentraþia de radon nu

este o problemã: Se þine în locuinþã câtvatimp "colectorul pasiv" ºi se duce la analizã.Acest "colector pasiv" se poate cere de laAutoritãþile de Protecþie împotrivaRadiaþiilor din Luxemburg - Belair, atâtpentru un test de scurtã duratã (3 zile), câtºi pentru un test de lungã duratã (3 luni).Mãsurarea radonului de cãtre autoritãþileluxemburgheze este gratis, în timp ceinstitute din strãinãtate percep o taxã (înprezent circa 1000 franci). Adrese exactegãsiþi în anexã. În cazul când se impuneasanarea, este posibil un sprijin financiardin partea Ministerului Sãnãtãþii.

Trucuri practice�

�

�

�

�

�

Evitaþi radioactivitatea. Acest lucru este valabil mai ales pentru dormitoareºi locurile de muncã.Verificaþi concentraþia radonului. În cazul în care casa trebuie ridicatã peun teren bogat în radon, alegeþi pentru temelie betonul.Preferaþi materiale de construcþie sãrace în elemente radioactive.Alegeþi materiale de construcþie active. Evitaþi foliile, materialele ºivopselele etanºe la vapori.Nu fumaþi niciodatã în camere.În cazul în care nu vã sunt clare datele despre materialele de construcþie(flise, ghips, cãrãmizi etc.), lãsaþi un specialist sã verifice radioactivitatea.

Radiaþii geologicePãmântul nostru se gãseºte într-un

climat natural cu radiaþii, care esterãspunzãtor de naºterea ºi viaþa tuturor.Radiaþiile s-au cercetat pânã astãziinsuficient, totuºi nu existã nici o îndoialã cãarterele de apã subpãmântene, reziduurilepãmântului, crãpãturile ºi locurile dedepozitare a minereurilor (cãrbune, petroletc) perturbeazã radiaþia naturalã ºi deci potavea efecte dãunãtoare asupra locuitorilor.De mii de ani, în China, de exemplu, o casãpoate f i fãcu tã numai pe terencorespunzãtor. Deºi în prezent nu existãnici un fel de aparate ºtiinþifice care potstabili cu absolutã siguranþã ºi precizieperturbaþiile radiaþiilor pãmântului, estecunoscut cã plantele ºi animalele nu trãiescîn locuri care pot cauza boli. Printre "ceicare simt radiaþiile" se numãrã câinii, oile,gãinile ºi pãsãrile. Existã însã ºi "cãutãtoriide radiaþii", de exemplu pisicile saualbinele.

Nu orice zonã perturbatoare trebuiesã fie în acelaºi timp ºi dãunãtoaresãnãtãþii, de aceea organismul umanacþioneazã diferit.

Semne generale ale începutului boliipot fi: insomnii, dureri de cap, obosealã,depresii.

Ar putea sã aparã ºi alte afecþiuni:alergii, boli infecþioase, boli de inimã,cancer, etc.

Casa ECO


Trucuri practice�

�

�

�

�

În cazul în care vã adresaþi unui fântânar (radiestezist), nu mergeþiniciodatã la unul singur. Cel puþin trei trebuie sã obþinã acelaºi rezultat.Fiþi conºtient de faptul cã cei care pot fi fântânari (numiþi ºi radiesteziºti)sunt excepþii. Pericolul de a întâlni un radiestezist neserios sau care sesupraapreciazã singur este mare. Multe din radiaþiile ºi substanþeledãunãtoare din mediul înconjurãtor se stabilesc astãzi ºi prin mãsurãtoritehnice. Adresaþi-vã unui biologo-constructor calificat ºi competent, cucunoºtinþe în acest domeniu.Ca întotdeauna, o casã nu se construieºte niciodatã într-o zonã cu multzgomot. Dacã acest lucru nu poate fi evitat întotdeauna, mãcardormitoarele sã fie plasate în locuri mai liniºtite.Dacã terenul este înconjurat de factori perturbatori (artere de apã,intersecþii), ar fi poate mai bine sã se renunþe la acel teren ºi sã se cauteun alt loc mai liniºtit, în funcþie de posibilitãþi.Dacã nu este posibilã o evitare a acestor factori perturbatori, serecomandã sã se punã sub podea un strat de pietriº gros de ca. 30 - 50cm.Aparatele de deparazitare (antene, etc) au un efect adeseori nesigur,numãrul defecþiunilor este mare, iar în afarã de aceasta, aparatele suntprea scumpe. De aceea trebuie avut grijã ca mobilarea locului de dormit,de învãþat sau de lucru sã se facã corect. ªi o schimbare de camerãpoate da rezultate bune.

Radiaþii tehniceApariþia ºi dezvoltarea vieþii au fostîntotdeauna însoþite de câmpuri electrice,magnetice ºi electromagnetice. Cã ne-amputut totuºi dezvolta, s-a datorat intensitãþiireduse a acestei radiaþii cosmice. Abia dinsecolul al 20- lea, omul modern a folosit omultitudine de câmpuri de radiaþii tehnicesau artificiale, care au o intensitate maimare. Deºi efectele nu sunt încã suficientde clar explicate, se poate presupune dinexperienþã cã aceste radiaþii tehnice atragdupã sine, în cazul unui efect de duratã,îmbolnãviri. Printre câmpurile artificialecare pot influenþa locuitorii se numãrã:conductorii de înaltã tensiune, staþiile detransformatoare, firele electrice aletramvaielor, aparatele de radio ºitelevizoare, instalaþiile radar ºi emiþãtoarelede înaltã frecvenþã. Aºa, de exemplu,cercetãrile din cadrul GUS ºi SUA au arãtatcã adulþii ºi copiii care trãiesc în apropiereaconductorilor de înaltã tensiune au opredilecþie crescutã cãtre cancer.Cercetãrile englezilor au demonstrat cãelectrotehnicienii care, condiþionaþi deprofesie, au lucrat cu câmpuri de radiaþiielectromagnetice, constituie cea mairidicatã cotã de mortalitate dintre toate

grupele profesionale. Rezultatelecercetãtorilor americani au stabilit cã, atâtcâmpurile electrice ºi electromagneticeslabe, cât ºi cele cu intensitate ridicatã, potduce la diferite afecþiuni, ca de exemplu,alergii, dureri de cap, tensiune, boli deinimã etc. Oficiul Federal German pentruProtecþia împotriva Radiaþiilor recomandãsã nu se monteze conductorii de înaltãfrecvenþã direct deasupra clãdirilor delocuinþe, ºcoli ºi grãdiniþe. Din pãcate, înpracticã se întâmplã altfel.

Trebuie procedat în aºa fel, încât sãse poatã folosi energia solarã gratuitã, cãcise poate considera cã o casã este un marecolector solar, cu care se poate captaenergia solarã. Acesta este principiularhitecturii solare pasive.

Forma iniþialã

Casa ECO


Trucuri practice�

�

�

�

�

�

Idealã ar fi o formã trapezoidalã a casei, cu partea mai latã spre sud.Partea dinspre sud trebuie sã aibã cât mai multe geamuri, pentru a captacât mai multã energie solarã.Faþada dinspre nord trebuie sã fie, dimpotrivã, cât mai micã ºi prevãzutã cuun perete de protecþie, eventual acoperit cu plante. Pe partea din nord seprevãd ferestre numai atât cât este necesar.Distanþele pânã la vecini trebuie sã fie atât de mari, încât faþada dinspresud sã nu fie iarna umbritã. Dacã ambele pãrþi sunt înguste, se poate facebaza casei mai joasã, pentru a beneficia de o încãlzire optimã.Camerele delocuit se pun cãtre sud, iar încãperile mai puþin încãlzite (vestibuluri, garaje,dormitoare) cãtre nord.Pentru a folosi optim energia, trebuie folosite jaluzele sau perdele. Varaprotejeazã împotriva caniculei, iarna împotriva pierderii de cãldurã.Pentru a folosi cât mai mult energia solarã gratuitã, trebuie prevãzutinteriorul casei cu materiale termoizolante (pereþi, podele). Materialele deconstrucþie masive, cum sunt pietrele naturale, cãrãmida, lemnul ºi betonulpot capta foarte multã cãldurã, care însã în timp se pierde. Ferestrelesolare pot economisi 20 pânã la 30 % din energia caloricã anualã.

Casa ECO


MATERIALE DE CONSTRUCÞIE

CAPITOLUL II

O componentã principalã a construcþieiecologice sunt materialele de construcþie"sãnãtoase". Ele pot influenþa negativ sau

pozitiv viaþa noastrã. Casa esteconsideratã o a treia piele, cu ajutorul

cãreia se percepe mediulsãu înconjurãtor cu

simþurile sale. La fel cadouã viori, una din lemn,

cealaltã din materialplastic, care au un sunettotal diferit, la fel ºi clima

din locuinþa noastrãdepinde de ce materialede construcþie folosim.Azbestul este numai un

exemplu de cât pot fimaterialele de construcþie

de nesãnãtoase ºi periculoase. Deaceea, fiecare constructor trebuie sã

înþeleagã cã e necesar sã se întoarcã lamateriale de construcþie sãnãtoase.Toate materialele de construcþie trebuiefabricate în imediata apropiere sauprelucrate în imediata apropiere, aºaîncât sã fie necesare cãi de transportcât mai scurte posibil.La fabr icarea mater ia lu lu i deconstrucþie se consumã cât mai puþinãenergie posibil. Cu cât mai mult semodificã o materie primã, cu atât maimultã energie este necesarã.La fabricare trebuie sã rezulte cât maipuþine impuritãþi dãunãtoare care sãîncarce mediul ambiant. Acesteimpuritãþi dãunãtoare cresc pe mãsurãce creºte necesarul de energie pentrufabricare. Folosirea materialelor deconstrucþie de mare valoare (deexemplu aluminiul pentru rameleferestrelor) nu reprezintã numai unconsum inutil de materie primã ºienergie, ci se pune întrebarea dacãastfel de materiale sunt într-adevãrnecesare în construcþia unei case,deoarece cele mai multe funcþii(rezistenþa, izolaþia) se pot executa mai

bine cu materiale mai puþin costisitoare.Dupã folosire, nu este voie sã degajenici un fel de gaze, praf sau radiaþii.Astãzi, peste 90 % din timpul nostru îlpetrecem în încãperi închise. De

aceea, este de la sineînþeles, cã la construcþienu se folosesc materialecare influenþeazã negativclima din încãpere. Sigur,n u m a t e r i a l e l e d econstrucþie cum ar fi lutul,varul, þigla ºi lemnul au dusla apariþia alergiilor ºi laboli cauzate de mediu.Încãrcarea atmosferei dinc a s e l e n o a s t r e c usubstanþe dãunãtoare

porneºte în cea mai mare parte de laproduse le s in te t i ce , f i i ndu-necunoscute daunele care le provoacãPCB, lindanul ºi azbestul. Pe viitor vorapare tot mai multe materialedãunãtoare dacã nu prevenim ºi nurevenim la materialele de construcþiemai sãnãtoase ºi mai naturale.Dupã folosirea lor, materialele deconstrucþie se pot întoarce din nou fãrãpericol în circuitul ecologic. Materiileprime ºi consumul mare de materialene va sili în viitor sã dãm o tot mai mareînsemnãtate materiilor prime ºirefolosirii materialelor.

Un bun material de construcþietrebuie sã poatã prezenta un excelentraport între izolaþia termicã ºi acumularea

�

�

�

�

�

a) Trebuie sã fie izolatortermic ºi acumulator de cãldurã

Ce proprietãþi trebuie sãaibã un material deconstrucþie pentru apermite un climat sãnãtosîn încãpere?

MATERIALE DE CONSTRUCÞIE

Casa ECO


de cãldurã. A scoate în evidenþã oproprietate deosebitã a materialului deconstrucþie nu este suficient. La cefoloseºte cã un beton poate acumula foartebine cãldura, dacã în acelaºi timp cãlduraeste deviatã, dacã are o suprafaþã rece ºidã ºi umiditate construcþiei.

Un mater ia l de construcþ iehigroscopic are capacitatea de a captavaporii de apã din aerul încãperii ºi de a-ipãstra pânã cândumiditatea în interiorscade ºi aerul dinîncãpere poate captadin nou umiditateaa c u m u l a t ã .M a t e r i a l e l ehigroscopice sunt,de exemplu, lemnulmasiv, mortarul devar, argila ºi fibrele naturale. Nu sunthigroscopice materialele plastice ºimetalele.

Cu mulþi ani în urmã, oamenii bogaþilãsau casele "sã se usuce" înainte de a semuta împreunã cu familiile lor, cãci se ºtiadin experienþã cã umiditatea noii clãdiriduce la rãceli, astm, reumatism ºi alteafecþiuni. Astãzi, într-o casã a unei singurefamilii se prelucreazã pânã la 80.000 litri deapã, iar cele mai multe familii se mutã dejadupã ºase luni, cel mult un an în casa încãumedã. Timpul de uscare la o construcþiedin cãrãmidã este de aproximativ un an, întimp ce casa din beton de piatrã ponce arenevoie de aproape cinci ani pentru a ficomplet uscatã. Uscarea este adeseoriîntârziatã de aburul din exterior sau interior(legat de izolaþia termicã), aºa încâtumiditatea abia poate fi învinsã. Urmãrilesunt deteriorarea construcþiei prinformarea grasiei ºi a coroziunii.

Durata de uscare în zilela un perete de 30 cm grosime252 :cãrãmidã1080 : calcar1260 : beton din piatrã ponce1440 : beton greu1080 : beton poros

Prin difuzia vaporilor de apã seînþelege pãtrunderea vaporilor de apã prin

pereþi, acoperiºuri. Depinde de penetrareamaterialelor de construcþie, de diferenþelede temperaturã ºi umiditate ºi de cãderilede presiune a vaporilor. Uscarea uneiconstrucþii are loc mai ales datoritã difuzieivaporilor ºi a deplasãrii capilare alichidului. Dacã, de exemplu, un materialeste la interior umed ºi la exterior maiuscat, conþinutul diferit de apã secompenseazã mai mult sau mai puþin prindeplasarea umiditãþ i i , pânã când

umiditatea nu maiapare. O astfel decompensare este însãposibilã numai cândd i f u z i a n u e s t eîmpiedicatã de foliisau lacuri. Astfel, opodea din lemn poateputrezi în scurt timppe o podea de beton

care nu este uscatã.Problema izolãrii vaporilor trebuie

pusã ceva mai clar. Izolarea vaporilor seface de cãtre materiale care au o foartemare rezistenþã la difuzia de vapori. Printreacestea se numãrã, de exemplu cartonulasfaltat, hârtia bituminatã, folia depolietilenã, folia de aluminiu etc.Elementele de blocare a vaporilor sunteliminate din urmãtoarele motive:

Din punctul de vedere al construcþiilor,reduc schimbul de gaze dintre interior ºiexterior, modificã electroclimatul dininteriorul casei ºi reduc razele cosmico-terestre.Din punct de vedere fizic, sunt inutile,deoarece experienþele practice aratãcã valorile calculate teoretic pentruumiditatea aerului de 60 - 80 % abia sepot atinge în practicã. În afarã deaceasta, umiditatea aerului dinîncãpere se amestecã cu aerul umed-cald de afarã, astfel încât nu apare ocãdere mare a presiunii vaporilor.Materialele de construcþie capilarhigroscopice (þigla ºi lemnul) pot captafoarte multã umiditate, încât aproapese ajunge la condensare. Umiditateadin construcþie se transformã în vapori,deoarece aerul este mai mult sau maipuþin saturat. Iarna are loc o uscarecare se terminã vara, în cazul în care nuexistã nici un element de blocare avaporilor.

�

�

b) Trebuie sã fie higroscopic.

c) Trebuie sã se usuce rapid.

d) Trebuie sã fie difuzabil.

Casa ECO


Casa ECO� Atacã construcþia ºi împiedicã uscarea

umiditãþii (ploaia în averse, umezealaconstrucþiei noi, condensul). Aceastaconduce la o capacitate redusã aizolãrii termice. Gãurile ºi fisurile potduce la deteriorarea construcþiei,datoritã vaporilor de apã care pãtrundîn construcþie. Un singur ac poate faceineficient .întregul sistem de blocare avaporilor.

Elementele de blocare a vaporilorpot fi tolerate, dacã într-adevãr estenecesar, pentru suprafeþe ºi încãperiumede mici (baia), când se aflãamplasate pe partea dinspreinteriorul încãperii.

Prin aceasta se înþelegecã materialul de construcþiepoate transporta, foarte rapid,foarte multã apã spre parteauscatã a mater ia lu lu i deconstrucþie. Materialele deconstrucþie capilare posedã omulþime de canale ºi pori, în care apaajunge dintr-o parte în cealaltã.Deplasarea capilarei transportã de zece orimai multã apã dintr-un material deconstrucþie decât poate elimina prin difuziavaporilor. Materialele care nu au oconductibilitate capilarã, de exemplumaterialele izolatoare, au o rezistenþãridicatã la difuzia vaporilor, astfel încâtumiditatea nu poate fi eliminatã. Pentru aevita deteriorarea construcþiei suntnecesare elemente de blocare a vaporilora cãror dezavantaje au fost dejamenþionate.

Deoarece aerul din interior estemult mai încãrcat decât cel din exterior(condiþionat de degazificãri), trebuieîncercat sã se regenereze cu ajutorulmaterialelor de construcþie difuzabile,higroscopice ºi naturale plãcut mirositoare.Cauzele unui aer încãrcat din interiorulîncãperii sunt, de exemplu, chiarmaterialele de construcþie sau vopselele,lacurile, substanþele de protejare alemnului, fumul de tutun ºi spray -urile.Dacã citeºti rezultatele probelor de aer din

încãper i , te îngrozeºte numãru lsubstanþelor dãunãtoare, care solicitãorganismul nostru zi ºi noapte: PCB,formaldehida, azbestul, benzolul, tulnolul,stirolul, radonul, mercurul, fenolul, acidulclorhidric º.a.m.d. Urmãrile folosiriineîntrerupte a acestor chimicale sunta lerg i i le , îmbolnãvi r i le organelorrespiratorii, slãbirea vederii, depresiile,afecþiunile rinichilor ºi ficatului, dereglareasistemului nervos ºi cancerul.

Ma te r ia le le de cons t ruc þ i esãnãtoase, naturale, care regenereazã

aerul din încãpere sunt mai aleslemnul, cleiul, mortarul de var ºi

substanþe care deschid poriisuprafeþelor, cum ar fi ceara dealbine sau uleiul de in. Cât denesatisfãcãtoare sunt valorilem i n i m e p e n t r u d i f e r i t echimicale îþi dai seama dacã ºtiicã valoarea limitã a atomilor demercur este de 0,001 ppm (pãrþi

pe milion). Aceastã valoarelimitã înseamnã cã într-un metru

cub de aer din încãpere existã circa10 bilioane molecule de mercur.

Despre efectul toxic al celor mai multechimicale nici chiar specialiºtii nu ºtiu, deºiaceste substanþe otrãvitoare se adunã încorpul nostru ºi pot declanºa numeroaseefecte secundare. În general, se poatespune cã otrãvurile din locuinþe, în dozemici, îºi fac efectul asupra omului dupã operioadã îndelungatã de timp. Este dificilsã prezinþi relaþia cauzã - efect când existãmai multe substanþe dãunãtoare careacþioneazã alternativ asupra omului,fenomenele de intoxicare la om fiindevidente.

Toate materialele de construcþiedegajã radiaþii, unele mai mult, altele maipuþin. De la naturã cele mai multe materialede construcþie prezintã un anumit conþinutde elemente radioactive. Datoritã variaþiilormari, pentru consumatori ar fi maiimportant dacã fabricantul ar indica în foiletehnice de observaþie ºi valori leradioactivitãþii.

Mai puþ in rad ioact ive suntmaterialele naturale nisipul, piatra de var,pietriºul ºi ghipsul natural. Valori ridicate

g)

e) Trebuie sã aibã oconductibilitate capilarãmare

f) Trebuie sã filtreze ºi sãîmprospãteze aerul din încãpere

Trebuie sã aibã o radiaþieproprie radioactivã scãzutã.

.


Casa ECOau, mai ales, zgura de furnal ºi ghipsurilechimice, precum ºi materialele naturale:piatra ponce, granitul, ºistul ºi bazaltul.Atenþie trebuie acordatã ºi folosirii plãcilorde construcþie din lânã de lemnamestecatã cu ciment, plãcilor din g h ips ºi materialelor de construcþiecãrora li se adaugã piatrã ponce,tuf, granit ºi zgurã. Cea maif r e c v e n t ã c a u z ã aradioactivitãþii ridicate îninteriorul casei este prezenþaradonului. Concentraþiile deradon rezultã, în principal, dinevaporarea substanþelor dinmaterialele de construcþie. Cercetãrileefectuate asupra pereþilor casei au arãtatcã îndeosebi pereþii din beton, zidãria dinpiatrã ponce amestecatã cu ciment ºipereþii din ghips chimic au prezentat valoriridicate ale radonului. Dimpotrivã, pereþiidin cãrãmidã poroasã ºi lemn au prezentatvalori scãzute. Aceste valori scãzute nu sedatoreazã numai cãrãmizii, ci se explicãprin faptul cã o cãrãmidã este difuzabilã, iarîn felul acesta o parte din gaze suntdegajate în aerul din exterior, în mãsura încare aceastã proprietate nu este anihilatãde materialele plastice ºi de elementele deblocare a vaporilor. Mãsurãtorile dinlocuinþe au arãtat cã valori foarte scãzute

prezintã casele din lemn, în timp ce cele dinbeton au concentraþii de radon de aproapeopt ori mai mare. Determinantã pentruvalorile radonului este mai ales aerisirea,d e aceea trebuie sã se aeriseascã

încãperea o datã sau de douã oripe orã, nu numai din cauzaradonului, ci ºi din motive de

alimentare cu oxigen ºi pentru aelimina celelalte substanþe

dãunãtoare.

a materialelor dec o n s t r u c þ i e , s e

deosebesc conductori (metalele),semiconductori (lemnul) ºi izolanþi(materialele plastice).

Metalele se încarcã greu cuelectricitate dacã sunt împãmântate. Pottotuºi reflecta, ecrana sau amplificaradiaþiile naturale ºi artificiale.

Materialele plastice se încarcã cuelectricitate, au, deci, o încãrcãturãelectrostaticã ridicatã, al cãrei efect sesimte la un uºor ºoc electric. Aceastãîncãrcãturã electrostaticã din încãperiduce la perturbarea echilibrului ionic.

De preferat sunt materialele neutredin punct de vedere electric, cum ar filemnul sau pluta.

h) În funcþie decomportarea electricã

Radioactivitatea materialelor de construcþie

nisip, plutã pentru construcþii 0,03 0,37granit, ºist 0,13 2,78lavã, bazalt 0,05 1,26pietriº, piatrã de var 0,04 0,97alte pietre naturale 0,13 1,06þiglã, argilã 0,15 1,48ºist, tuf 0,30 1,91zgurã mãrunþitã ºi zgurã bulgãri 0,18 3,40ciment 0,08 1,39ghips natural 0,00 0,04ghips chimic 0,06 3,66flise ºi ceramicã 0,20 1,22alte pietre artificiale 0,06 1,12alte materiale de adaos ºi pentru tencuialã 0,06 0,58materii prime pentru construcþii 0,07 6,22

Materialul de construcþie Activitatea specificãminim maxim


O activitate specificã de 1,00 înseamnã cãexpunerea razelor naturale la folosireamaterialului respectiv este depãºitã pânãla 100 %.

Betonul se compune din liant(ciment), fondanþi (pietriº, nisip sau zgurã)ºi apã. Marele sãu avantaj constã în faptulcã se fabricã ºi se prelucreazã uºor. Înafarã de aceasta are ºi o mare capacitatede captare a cãldurii. Nuc o n t e s t ã n i m e n i c ãîntrebuinþarea betonului lapoduri, fabrici sau tunele estejustificatã. Cã totuºi esteneapãrat necesar la construireacasei cantitãþi mari de beton esteîndoielnic. Construcþiile dinbeton au o serie de puncte slabe:"Respirã" mai puþin, adicã au orezistenþã ridicatã la difuziavaporilor ºi prezintã un timp de uscarefoarte mare: 5 - 10 ani. Comportarea laumiditate poate duce la condens ºiformarea mucegaiului. Betonul este unmaterial de construcþie rece, deoarececonductibilitatea termicã este prea marepentru a face clima din încãpere plãcutã.Astfel, apare o senzaþie neplãcutã de frig.Betonul ºi oþelul-beton sunt decinepotrivite pentru izolaþia termicã(peretele exterior). Adeseori betonultrebuie sã se foloseascã cu o inserþie deoþel pentru a se obþine capacitateaportantã necesarã; armãturile din oþel suntproblematice, deoarece oþelul-betondistorsioneazã câmpul natural de radiaþiial pãmântului ºi îl ºi amplificã în acelaºitimp. Radiaþia cosmicã, cea care esteimportantã, este ecranatã, ceea ce poateduce la un câmp nul într-o casã din beton.Experienþele au arãtat cã betonul trebuiecurãþat dupã 20 - 30 de ani, ceea ce poateduce la cheltuieli foarte mari. Pereþii ºiacoperiºurile din beton se recicleazãfoarte greu, deoarece betonul în starecementatã nu se mai poate descompune

în pãrþile lui componente. Din punct devedere estetic, betonul este considerat unmaterial de construcþie cenuºiu, monotonºi trist. De bio-beton se vorbeºte cândcimentul este înlocuit cu calcar prelucrathidraulic. Rezistenþa bio-betonului nuatinge totuºi valorile betonului de ciment.

Ghipsul natural este un material deconstrucþie bun, în timp ce ghipsul chimicpoate prezenta o radioactivitate ridicatã.Ghipsul poate avea o bunã comportare laumiditate, este uºor de prelucrat, posedãînsã o capacitate de încãrcare staticãredusã. Ghipsul natural ºi cel chimic sedeosebesc numai cu contorul Geiger, de

aceea ar fi de preferat sã seobþinã o declaraþie completã dinpartea fabricantului privindcompoziþia materialelor deconstrucþie. Nu vã bazaþi pe celespuse de vânzãtori, ci cereþi uncertificat al fabricantului în caresã aparã originea exactã sauchemaþi un specialist sã facãmãsurãtorile. Nou în comerþ esteghipsul din instalaþi i le de

desulfurare a gazelor reziduale dincentralele energetice (numit ºi ghipsREA). Conform cercetãrilor Institutuluipentru Biologia Construcþii lor dinRosenheim, ghipsul REA prezintã oradioactivitate redusã.

Celelalte impuritãþi, cum suntclorurile sau bioxidul de sulf, fac sã scadãcalitatea, iar viitorul va arãta dacã ghipsulREA poate înlocui ghipsul natural. Cel maibine este sã folosiþi ghipsul pentrutencuialã sau ghipsul bulgãri, deoareceacesta nu are nici un fel de fondanþi.

Se deosebesc plãci din ghips pur,plãci de carton cu adaos de ghips, plãcicare au pe ambele pãrþi un carton special,ºi plãci din fibre de ghips care se compundin ghips, fibre de celulozã, din hârtiereciclatã ºi un agent de silicatizare(culoare verde). Aceste plãci (conþinfungicizi) trebuie sã se înlocuiascã cu plãcide ghips cu fibre de celulozã care suntimpregnate cu silicat de potasiu. Toateprezintã o excelentã difuzie a vaporilor,precum ºi un efect de reglare a climatului.

Plãcile din ghips se folosesc pentru

Caracteristicile celor maiimportante materiale deconstrucþie

Beton

Ghips

Plãcile din ghips

Casa ECO


tencuialã, cãptuºirea pereþilor, pentrupereþ i i despãrþ i tor i º i cãptuºi reaacoperiºurilor. Au avantajul cã prezintã osuprafaþã uscatã, netedã, peste care sepoate aplica imediat tencuiala sau tapetul.

Total opus betonului este lemnul.Lemnul trãieºte ºi dupã întrebuinþare.Lemnul este un material de construcþie cuexcelente proprietãþi: are o marecapacitate de "respirare", poate absorbimultã umiditate, curãþã formal aerul ºicapteazã astfel substanþele dãunãtoare,este permeabil pentruradiaþia cosmico-terestrã,are o radiaþie radioactivãredusã, prezintã o bunãizolare termicã, are o foartem a r e c a p a c i t a t e d eîncãrcare staticã, degajã unmiros plãcut dacã nu i s-aaplicat deasupra un lacsintetic ºi, nu în cele dinurmã, nu prezintã nici o problemã laînlãturare ºi la fabricare. La construireacasei trebuie sã se renunþe din motiveecologice la lemnul tropic ºi sã sefoloseascã mai mult lemnul arborilorrãºinoºi - pin, molid, larice-, precum ºilemnul foioaselor - paltin, stejar, salcâm ºifrasin.

Prin materiale pe bazã de lemn seînþelege plãcile care se fac din straturisubþiri, rumeguº sau fibre. Au avantajul cãnu mai prezintã defectele lemnului masiv( u m f l a r e , d e f o r m a r e , t o r s i u n e ) .Dezavantajos la materialele din lemn,indiferent dacã este vorba de panel, placajsau plãci stratificate , este existenþalianþilor. Pentru stratificare se folosesc maiales rãºini formaldehidice, rãºinimelaminoase, fenolice ºi izocianate.Aceste substanþe otrãvitoare sunt degajatemai mult timp, chiar ºi dupã întrebuinþare.Forma ldeh ida cauzeazã apar i þ i acancerului, iar aflate în concentraþii foartemici în încãperi duc la dureri de cap, iritãriale pielii, nasului ºi ochilor. Plãcile poartãsimbolul E1, E2 ºi E3 (în cazul în careprovin din Germania). Plãcile E1 conþin ocantitate mai scãzutã de formaldehidã. Serecomandã sã se foloseascã lemnul cu

clei, panelul ºi placajul, deoareceîntrebuinþeazã cantitãþi reduse de clei. Serecomandã plãci liate cu ciment saumagnezitã, plãci uºoare din lânã de lemn,precum ºi plãci din fibrã de lemnamestecate cu rãºina proprie. Cândcumpãraþi mobila, preferaþi lemnul masivcare a fost tratat cu ulei, cearã sau cu un lacdin rãºini naturale. Evitaþi, dacã se poate,plãcile stratificate sau placajele furniruite(mai ales în dormitoare, camerele copiilorºi bucãtãrie). Plãcile nu numai cã degajãformaldehida otrãvitoare ºi izocianaþii, ciînrãutãþeºte ºi climatul din încãperedatoritã capacitãþii de difuzie reduse. În

cazul în care cumpãraþi mobilãdin plãci stratificate, cereþi sãvi se dovedeascã faptul cãplãcile folosite nu au clasa deemisie E2 sau E3. Mai bunesunt plãcile stratificate liate cumagnezitã sau ciment.

Metalele se folosesc înconstrucþie mai mult ca elemente de sprijinºi întãrire. În suprafeþe mai mari se folosescla construcþia acoperiºului ºi a faþadei. Lafabricare metalele necesitã multã energie.În acest caz se degajã numeroasesubstanþe dãunãtoare (oxidul de azot,monoxidul de carbon, metalele grele).Metalele prezintã o suprafaþã rece(condiþionatã de conductibilitatea lortermicã ridicatã), sunt etanºe la abur ºiînrãutãþesc electroclimatul. Folosirea lor încasele ecologice trebuie limitatã lainstalaþii. Ca material de construcþie trebuiesã se renunþe la metale, mai ales dacã evorba de ferestrele din aluminiu. Elenecesitã pentru fabricare 99 % mai multãenergie decât ferestrele din lemn.

Exact ca la metale, fabricareamaterialelor sintetice necesitã foarte multãenergie. În afarã de aceasta, la fabricareapar o serie de substanþe dãunãtoare, careimpurificã aerul ºi apa. În caz de incendiu,multe materiale sintetice degajã gazeotrãvitoare. Întotdeauna, sau de câte ori sepoate, materialele sintetice trebuieînlocuite cu o alternativã (lemn, piatrã, fibrãvegetalã). Împotriva raþiunilor ecologiceeste folosirea polistirolului care se toarnãîmpreunã cu betonul. Combinaþia beton ºi

Lemnul

Materiale pe bazã de lemn

Metalele

Materialele sintetice

Casa ECO


stirol înseamnã o serie de proprietãþinegative: difuzie redusã, electroclimatprost, evaporarea substanþelor otrãvitoare(stirol, vinil), fac imposibilã reciclarea.Multe materiale sintetice, în contact cupielea ºi aflate în aer, degajã substanþeotrãvitoare. Comisia MAK a valorilor (MAK:concentraþie maximã la lucru) nu a dat niciun fel de valori limitã pentru multemateriale sintetice. Cele mai multemateriale provoacã apariþia cancerului.Trebuie atenþie în cazul folosirii PVC -ului(þevi, rame pentru ferestre, jgheaburipentru acoperiº, obloane, folii, pardosealã,înveliºuri pentru cabluri, spumanþi),

polistirolului (folii, izolanþi), poliuretanului(saltele, spumã, material izolant) ºi arãºinilor sintetice, cum sunt rãºina acril,fenol, epoxi sau silicon (instalaþii electrice,cãzi pentru baie, lacuri). Evitaþi substanþelede lipit, izolaþiile din materiale sinteticeindiferent de formã. Ele degajã, de regulã,substanþe otrãvitoare pe o perioadã maiîndelungatã ºi înrãutãþesc climatul dinîncãpere datoritã etanºeitãþii lor la vapori.

þevile pentru scurgere din piatrã, fontã�

Cum se poate evita înconstrucþii PVC -ul?

Produsului natural lutul trebuie sã ise acorde câteva rânduri în plus, deoareceprezintã o poziþie aparte printre materialelede construcþie.

Lutul reduce consumul de energie ºideci impurificarea aerului. Necesarul deenergie pentru lut este, faþã de celpentru cãrãmizi, de doar 1 %.Lutul este încã din stadiul de materieprimã un material de construcþie finit,poate fi întrebuinþat fãrã urmãri asuprasãnãtãþii.Lutul asigurã un excelent climat înîncãpere, absoarbe imediat umezealaºi o degajã relativ repede. Ca materialde construcþie masiv, este un idealacumulator de cãldurã ºi degajã unmiros plãcut.Lutul face sã scadã cheltuielile deconstrucþie, deoarece existã dinabundenþã ºi îl puteþi folosi chiar dacãnu aveþi cunoºtinþe în domeniul

construcþiilor. Este deosebit de ieftin.Este de multe ori mai ieftin decât nisipul.Lutul , material care se foloseºte nears,în cazul unei fisuri trebuie doar umezit ºise poate prelucra din nou. Nu existãprobleme ecologice de degrevare.Lutul vã dã posibilitatea de a vã pune înpracticã ideile propriii, creatoare.

�

�

�

�

�

�

Ce posibilitãþ

Casa ECO

sau alt material sintetic, cum este polipropilenul;þevile pentru apa potabilã din cupru, oþel sau polietilenã;drenarea din þevi din beton cu argilã sau beton uºor;foliile de etanºare din bitum sau polietilenã;garniturile ferestrelor ºi uºilor din cauciuc sau neopren;ferestrele ºi obloanele din lemn (aluminiul nu se foloseºte datoritã bilanþului energetic);interiorul acoperiºului din cupru ºi zinc;pardoseala din lemn, flise, linoleum ºi fibre naturale;tapet din hârtie;uºi din lemn ºi metal;scãrile din lemn ºi metal;cabinele pentru duº din piatrã (ziditã) sau perdea;scaunul WC -ului din lemn;vasul de expansiune din piatrã sau metal.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Lutul


i vã oferã construcþia din lut?

Sticla spongioasã

Lutul este foarte potrivit pentrupereþii exteriori ºi pentru cei interiori, caprotecþie acusticã pentru acoperiºuri ºi caacumulator de cãldurã pentru podele ºitavane. În afarã de aceasta, se poatetencui cu lut ºi se pot face cuptoare din lut.Existã diferite tehnici de construire cu lut:

a. Construirea prin ºtampare: Seintroduce lutul în cofraje ºi se ºtampeazãcu ajutorul maºinilor.

b. Se lucreazã rapid cu cãrãmiziledin lut care sunt oferite de unele firme.Cãrãmizile sunt uscate în aer ºi nearse. Sepot alege cãrãmizile din lut grele, masivepentru pereþii dinspre sud pentru aacumula cãldura ºi cele uºoare, din lutmineral, care sunt fãcute cu adaos deargilã expandatã ºi piatrã poncecare le face mai poroase, pentru ase obþine o mai bunã izolaretermicã.

Construcþia din lut fãcutã deo firmã este mai scumpã decât ocasã convenþionalã din cãrãmidãsau piatrã. Firmele cu experienþã ºimânã de lucru priceputã sunt însãîn prezent foarte rare. De aceea, seimpune sã-þi construieºti singurcasa. În felul acesta ai ºi mulþumireacã ai o casã din lut sãnãtoasã, carereprezintã o soluþie ecologicã.

În cadrul economisirii de energie,materialele izolante joacã un rol tot maiînsemnat. Materialele izolante se folosescpentru protecþia fonicã ºi împotrivaincendiilor. Materialele izolante se gãsescsub formã de lânã, granulat, ºine, plãci sauspumanþi locali cu sau fãrã caºerare saustrat de acoperire.

Fibrele minerale (lâna de sticlã,piatrã ºi zgurã) (denumire comercialã:Rockwool, Steinwool, ...)

La fabricarea fibrelor minerale,mineralele care nu sunt toxice, rocile ºisticla uzatã se lichefiazã la temperaturã

foarte ridicatã. Din aceste topituri de rocãse trag fire foarte subþiri, se stropesc curãºini sintetice ºi uleiuri minerale ºi seîntãresc într-un cuptor. Pentru hidrofobare(prepararea unei substanþe în absenþaapei) se folosesc, în general, siliconii.Problema principalã a fibrelor mineralesunt fibrele vânoase. Atât lâna de sticlã,cât ºi lâna de piatrã au un numãr de fibre îndomeniul critic al diametrului de 1 mm(între 26 ºi 36 % din fibre în cazul lânii desticlã ºi a lânii de piatrã se aflã în domeniulinhalabil). Studiile ºi cercetãrile de pânãacum nu au lãsat sã se tragã concluziiclare. Efectul cancerigen al fibrelorminerale asupra omului nu s-a pututdovedi pânã acum (la încercãrile peanimale foarte bine). În Canada fibrele

minerale sunt asociate cuideea de cancer pulmonar. ÎnAustria materialele carecon þ i n f i b re m ine ra lereprezintã un potenþialcancerigen. În plus, fibreleminerale cauzeazã iritaþii alepielii ºi mâncãrime atuncicând se prelucreazã. Într-unastfel de caz sunt necesareîmbrãcãmintea de lucru ºimasca de protecþie speciale.În concluzie, trebuie reþinutfaptul cã pânã la clarificarea

definitivã a problematicii legatã de fibretrebuie sã se renunþe la folosirea înîncãperi a materialelor care conþin fibreminerale. Izolarea exterioarã cu lânã desticlã sau de piatrã nu se pune încã. Încontainere de gunoi fibrele minerale nureprezintã o problemã. În prezent nu esteposibilã reciclarea.

Sticla spongioasã (în formã de plãcinegre) se fabricã dintr-o topiturã de sticlã ºipraf de cãrbune. Se obþine un materializolant etanº la vapori ºi rezistent laputrezire. Avantajele sale constau înrezistenþa la umezealã ºi într-o bunãcomportare la ardere. Dezavantajul esteetanºeitatea absolutã la vapori careexclude folosirea ei la construcþia delocuinþe. Trebuie avutã în vedere ºi pastade lipit, în cazul în care sticla spongioasãtrebuie lipitã. Nu trebuie uitate nici

Materialele izolante anorganice

Substanþele izolante

Materialele izolante se împart înmateriale izolante anorganice,organice ºi sintetice.

Casa ECO


MORTARUL ªI TENCUIALA

CAPITOLUL III

Clima sãnãtoasã în locuinþã oasigurã nu numai materialele de construcþieînsele, ci ºi tratamentul aplicat suprafeþelor.Printre acestea se numãrã tencuiala ºi, maitârziu, zugrãvitul sau tapetatul. Se înþelegecã aceste suprafeþe mari ale încãperilorsunt difuzabile, nu degajã substanþedãunãtoare, sunt neutre din punct devedere electric, regleazã umiditatea ºi suntelastice.

Mortarul, tencuiala ºi zugrãvealasunt amestecuri compuse din nisip (dediferite granulaþii) ºi un liant. Cei maiimportanþi lianþi sunt ghipsul, varulº i c i m e n t u l . A c e s t ecomponente se amestecã cuapã pentru a se obþinemortarul sau materialulcare se foloseºte pentru tencuialã. Înainte, mortarul, tencuiala ºi zugrãvealase fãceau direct pe ºantier. Astãzi, regulaeste alta: tencuiala ºi mortarul trebuieprelucrate raþional ºi rapid. De aceea, lafabricare se adaugã materiale suplimentarecare influenþeazã proprietãþile mortarului ºiale tencuielii: de exemplu, aderenþã pelocuri mai dificile, evitarea formãrii fisurilor,reducerea timpului de întãrire. În funcþie deelementul suplimentar, se deosebesc:

mortar gata preparat: Se face în fabricãºi conþine diferite adaosuri, ca deexemplu agent de formare a porilor,element de etanºare, element deîmbunãtãþire a aderenþei sau deprotecþie împotriva gerului;tencuiala din rãºinã sinteticã: conþinepânã la 25 % rãºini sintetice de diferitetipuri, caz în care trebuie avut grijã,deoarece elementele chimice de bazãale acestor rãºini sintetice duc la alergii,afecþiuni ale pielii, cancer, precum ºimoleºealã, durere de cap, obosealã ºiiritarea ochilor;mortar izolant: se fabricã sau dinadaosuri anorganice (perlite, argilã

expandatã) sau organice (stiropor) cuvar, ghips sau ciment;mortar pentru lipit (mortar aplicat în stratsubþire): acesta este mortarul din cimentcu materiale sintetice ca adaos sauelement de lipire pe bazã de rãºinãsinteticã;mortar pentru reparaþii: se face pe bazãde ciment, conþine totuºi ca adaosurirãºini sintetice.

Materialele de adaos care sefolosesc mai ales pentru întãrirea

r a p i d ã º i o p r e l u c r a r eîmbunãtãþitã, se împart în douã

grupe:a) adaosuri minerale: acesta

este mai ales trass -ul (piatrã detuff mãcinatã), diatomitul

(pãmânt uºor, foarte poros), zgurade furnal, precum ºi cenuºa de

huilã. Uneori poate apare oradioactivitate ridicatã.b). Adaosurile organice sunt materialesintetice sau rãºini sintetice, ca deexemplu clorura de vinil, acetatul devinil, stirol sau butani. Multe din acestemateriale provoacã alergii, cancer ºiiritaþii.

Determinant pentru cal i tateamortarului sau a tencuielii este tipul liantului.

Ghipsul îndeplineºte aproape toatecondiþiile unui material de construcþiesãnãtos. Un avantaj deosebit estecapacitatea de a capta surplusul deumiditate ºi de a-l elimina când este cazul.Acest lucru se bazeazã pe procentul ridicatde pori ai ghipsului, precum ºi pe rezistenþaredusã la difuzia vaporilor. Structuraghipsului face sã fie un slab conducãtor decãldurã ºi de aceea dã o senzaþie decãldurã, în timp ce betonul sau metalul parmult mai reci. Alte proprietãþi excelente suntuscarea rapidã, cheltuielile de energiefoarte reduse la fabricare (numai lutul,nisipul ºi lemnul necesitã mai puþinã

�

�

�

�

�

Mortarul

Ghipsul

MORTARUL ªI TENCUIALA

Casa ecologicã


energie) ºi degrevarea care satisfacecondiþiile impuse de ecologi.

În construcþii se face deosebireaîntre ghipsul natural ºi cel industrial.Ghipsul natural este un produs al apei demare, se arde numai la 200oC ºi prezintãproprietãþ i le menþionate mai sus.Dimpotrivã, ghipsul industrial se obþine sauîn urma proceselor chimice sau în urmad e s u l f u r ã r i i g a z e l o rreziduale din centraleleatomice. Deoarece ghipsulnatural este o materie primãfinalã, industria a încercatsã obþinã ghips din produºiireziduali, pentru a acoperinecesarul. Deoarece încazul ghipsului chimic existãprobleme cu resturi desubstanþe toxice (mai alesradioactivitate ridicatã),poate folosirea ghipsuluiREA este o cale de a ieºi dindilemã. Radioactivitateaeste mai redusã decât la ghipsul chimic, iarimpuritãþile chimice (bioxidul de sulf ºiclorurile) pot fi înlãturate prin tehnologiiadecvate. Ghipsul existent astãzi înconstrucþie nu este, din pãcate, simbolizat(marcat). Deci, nu se poate stabili dacã încazul tencuielii cu ghips sau cu plãci deghips este vorba de ghips REA sau ghipsnatural. Ar fi de dorit o marcare din parteafabricantului.

Calcarul este, exact ca ºi ghipsul

natural, un produs natural pur. Ca liant dãun mortar ºi o tencuialã sãnãtoasã, careacþioneazã ca dezinfectant ºi element dereglare a umiditãþii, capteazã substanþeletoxice din aer, influenþeazã pozitiv climatuldin încãpere ºi mãreºte conductibilitateatermicã (rezistenþã micã la difuzie). Otencuialã din calcar îmbunãtãþeºte în plusaceste proprietãþi pozitive: miroase plãcut,

a n i h i l e a z ã m i r o s u r i l eneplãcute, curãþã aerul, esteuºor de prelucrat, este elasticºi foarte ieftin.Deoarece mortarul de var pur

nu este rezistent la acizi ºi apã,se amestecã sau cu trass (seobþine un liant hidraulic, adicãun liant care se întãreºte în aerºi apã) sau se preferã calcar cuun conþinut ridicat de silicã,argilã ºi oxizi de fier care dauun var hidraul ic pentruconstrucþii.Varul hidraulic se foloseºte

mai ales pentru tencuiala exterioarã ºiinterioarã (în cazul solicitãrii puternice sau aîncãperilor umede) ºi ca mortar pentruzidãrie. Ca tencuialã interioarã ar fi idealvarul mlãºtinos (= var þinut mai mulþi ani înapã), deoarece cu cât mai mult stã varul înapã, cu atât mai bunã este calitatea lui.Astãzi este mai greu, deoarece rar maiexistã zidari sau fabricanþi de materiale deconstrucþie care sã aibã propria lor groapãde var. Ca alternativã, se oferã var alb cugranulaþie foarte finã.

Calcarul

Cimentul

Ciment Portland (PZ) PZ calcar + lutCiment cu amestecde fier Portland EPZ 6 - 35 % zgurã de furnal;

restul pânã la 100 %, ca la PZCiment de furnal HDZ 36 - 80 % zgurã de furnal;

restul pânã la 100 % ca la PZCiment trass TrZ 20 - 40 % trass; restul pânã la

100 % ca la PZ

Simbolizarea cimentului în funcþie de pãrþile componenteSimbolul Prescurtarea Componentele

Casa ecologicã


Deosebirea esenþialã dintre ghips,calcar ºi ciment constã în procesul deardere. Cimentul se arde la o temperaturãatât de ridicatã, încât structura cristalinãeste afectatã ºi se obþine un nou materialcu o rezistenþã la presiune mai mare.Cimentul este foarte dur, neelastic ºi maipuþin higroscopic ºi difuzabil decât varulsau ghipsul.

Tencuiala din ciment trebuie evitatãîn interiorul casei ºi folositã doar acolounde solicitarea sau umiditatea este mai

mare (tencuiala soclurilor, tencuialaexterioarã a pivniþei, beton). Existã diferitecimente, în funcþie de componentele lor (v.tabel). Cimentul de furnal poate firadioactiv.

Tencuiala înseamnã stratul aplicatpeste mortar. Trebuie sã aibã o rezistenþãmare. De aceea se folosesc îndeosebitencuiala din ciment. ªi aici se înlocuieºtecimentul cu varul.

Tencuiala

Trucuri practice�

�

�

�

�

�

�

�

�

Mortarul ºi tencuiala din ciment se folosesc numai la pivniþã (în exterior) ºi lapereþii exteriori (partea expusã ploilor, tencuiala soclurilor). În rest, sefoloseºte mortarul pe bazã de var. În zona umedã se întrebuinþeazã var detrass (var hidraulic) sau ciment de Portland (PZ), dacã doriþi sã evitaþi razeleradioactive.În cazul în care folosiþi un mortar izolant, preferaþi un mortar gata preparat cuperlitã ca adaos în loc de polistirol.În interior se foloseºte ghipsul natural sau calcarul alb foarte fin pentru a

obþine un climat optim în încãpere.Tencuielile sãnãtoase (ghips, var) nu se acoperã cu tapet sintetic ºi vopsele.Proprietãþile pozitive (regleazã puritatea aerului din încãpere) se pierd.Evitaþi orice formã de tencuialã cu materiale sintetice. Din punctul de vedereal unei construcþii sãnãtoase sunt absolut inutile, de la fabricare pânã ladegrevarea lor fiind dãunãtoare sãnãtãþii.Atenþie la biomortar ºi la biotencuialã. Acestea conþin pe lângã adaosuriminerale ºi substanþe sintetice.Preferaþi produsele cãrora le sunt indicate componentele. ªi în cazulmortarului gata fãcut adaosurile folosite sunt neclare.Pentru produsele pe bazã de ghips cereþi certificatul de provenienþã ºi nu vãmulþumiþi cu rãspunsuri vagi.În cazul în care tencuiala cu var vreþi sã o pregãtiþi singur, aveþi nevoie de oputinã în care sã stingeþi varul alb. Varul alb, cu granulaþie foarte finã, trebuiestins cu zece ore înainte de prelucrare. Stingerea înseamnã amestecareavarului cu apã. Pentru 10 kg de var nestins este nevoie de 30 - 35 litri de apã.Se pune varul în putinã ºi se amestecã bine cu apã. Pasta obþinutã se lasã onoapte sã se liniºteascã. Se obþine o pastã care poate fi întrebuinþatã ca liantpentru o tencuialã cu var. Atenþie: În cazul acestui tip de var trebuie neapãratsã purtaþi ochelari de protecþie, îmbrãcãminte de lucru ºi mãnuºi, deoarecestropii de var atacã pielea.Folosiþi mãnuºi când lucraþi cu varul sau cimentul. Ambele se comportãagresiv ºi atacã pielea ºi ochii.

Casa ecologicã


trebuie lipitã. Nu trebuie uitate nicicheltuielile mari de energie. Sticlaspongioasã nu ridicã nici un fel deprobleme la depozitare, nu este însãreciclabilã.

(nume comercial:Leca, Liapor)

La 1200 grade argila se transformãîn bile de argilã expandate, dând naºtere laargila expandatã. Este rezistentã laumezea lã . Dezavanta joase suntcheltuielile pentru energie la fabricare.Prezintã valori uºor ridicatepentru radioactivitate. Nup r e z i n t ã p r o b l e m e î nreciclarea sau depozitareaulterioarã.

(numecomercial: Perlite)

Se obþine din rocãvulcanicã la o temperaturã de800 - 1300 grade prinevaporare. Pentru hidrofobarese foloseºte silicon sau bitum.Perlita ºi argila expandatã sefolosesc îndeosebi ca material deumpluturã pentru pardosele ºi izolaþii.Datoritã fabricãrii cu cheltuieli mari pentruenergie, a posibilei radioactivitãþi ridicate amaterialului iniþial, acest material izolatorse recomandã cu restricþii. Comportarea ladepozitare este bunã (pentru perlitanebituminatã), reciclarea este posibilã,însã nu se practicã.

(nume comercial:Vermiculit, Vermex, Agroverm ...)

Din rocile minerale se obþingranulate pentru a se fabrica în felul acestaun material izolator bun. Mica expandatãse livreazã cu sau fãrã înveþiº de bitum. Nuse recomandã vermiculita bituminatã,comportarea la depozitare nu ridicãprobleme, este posibilã o reciclare, însã nuse practicã.

Pluta este coaja unui stejar vechide circa 7 ani. Pentru a se obþine materialulizolant pluta, se coace deºeul de plutã prinîncãlzire la 300 - 400 grade pânã devine

granulat, din care se obþine apoi pluta "purexpandatã". Pur înseamnã fãrã lianþi, cumsunt rãºina sinteticã ºi bitumul. Existã ºiplutã impregnatã (cu bitum sau rãºinis intet ice) . Dacã pluta este urâtmiroasitoare, înseamnã cã valenþamaterialului este de valoare micã sau laexpandare temperatura a fost prea mare,ceea ce poate duce la apariþia produºilordesulfurãrii (benz-pirn). Pluta este folositãca material de umpluturã sau sub formã deplãci. Este bunã atât pentru izolarea

interioarã, cât ºi pentru ceaexterioarã. Atât fabricarea, câtºi degrevarea (se transformã înhumus) face din plutã unmaterial izolator recomandat.Criticile actuale (cum cã ar fi oconstrucþie uºor de jefuit ºi omonoculturã de pesticide) suntnefondate. Metodele decultivare nu dãuneazã astãzinici agriculturii, nici silviculturii.Dimpotrivã, se evitã eroziuneaºi se reduc incendieri le

pãdurilor. O reîmpãdurire cu stejari ar fi mainimeritã decât plantarea pinilor ºi acopacilor eucalipt. Mai puþin recomandateste transportul cu camioane.

(nume comercial:Emfa)

Prin adãugarea sulfatului deamoniu sau a sãrii de bor, fibrele frâneazãarderea. Fibrele naturale, rezistente laumiditate, se folosesc ca plãci, plase ºilânã pentru izolarea acoperiºului, pereþilorºi tavanului, precum ºi pentru etanºareaferestrelor ºi a uºilor. Avantajele suntconsumul redus de energie la fabricare,desfãºurarea procesului de producþied u p ã r e g l e m e n t ã r i l e e c o l o g i c e ,comportarea pozitivã la depozitare ºiposibila reciclare.

(nume comercial: Heraklith)Prin lânã de lemn legatã mineral se

înþelege, în general, plãcile uºoare din lânãde lemn legate cu ciment sau magnezitã.Se compun din fibre de molid care seamestecã cu ciment Portland sau cumagnezitã. Avantajele sunt fabricareaecologicã (în special la plãcile legate cumagnezitã), putrezirea la degrevare ºifolosirea materiei prime ecologice lemnul.

Argila expandatã

Perlita expandatã

Micã expandatã

Pluta

Fibrele de cocos

Plãci uºoare din lânã de lemn

Materiale izolanteorganice

Casa ECO


Proprietãþile de izolare pot fi compensateprintr-o dimensionare adecvatã. Avantajoseste cã atunci când se umezeºte,proprietãþile de bun izolator se pãstreazã.

(nume comercial:Pavatex, Gutex, Dobrytherm, Leitgeb ...)

Plãcile din fibre de lemn se compundin deºeul de lemn rezultat din industria deprelucrare a lemnului Fibrele de lemn suntlegate cu rãºini adecvate lemnului. Plãcilepentru exterior sunt amestecate cu 10 - 15% bitum, pentru a le face rezistente laumezealã. Avantajele sunt folosirearesturilor lemnului de conifere, folosireaunei materii prime ecologice (obþinerea ºid e g r e v a r e al e m n u l u i s u n tcompensate deCO2), comportareala depozitare fãrãp r o b l e m e º ip o s i b i l i t a t e areciclãrii.

(numecomercial Isofloc)

Materialul izolant celuloza este olânã izolantã tip vatã din hârtie reciclatãcare se amestecã cu sãruri mineralepentru protecþie împotriva incendierii ºi aputrezirii. Celuloza se recomandã fãrãrestricþii (pentru încãperile din lemn),deoarece fabricarea necesitã puþinãenergie. Celuloza nu este dãunãtoaresãnãtãþii. Fibrele de hârtie reciclatã estedin punct de vedere ecologic ºi economicun excelent material izolator care sefoloseºte foarte bine pentru acoperiºuri ºitavane, însã mai puþin pentru izolaþiaperetelui.

(nume comercial: Isowoll)Lâna de oaie se trateazã cu

elemente naturale împotriva inflamãrii ºi aatacului insectelor ºi se gãseºte îndiaclazã (pentru izolarea peretelui ºi aacoperiºului) ºi ca pâslã pentru izolareapodelei. Avantaje deosebite: necesar deenergie redus la fabricare, un ajutor pentruoieri ºi protecþie preventivã pentruzootehnie ºi agriculturã.

Plãcile de construcþie uºoare, dinpãpuriº ºi paie joacã un rol secundarprintre materialele izolatoare organice.Mai ales din motive de protecþie împotriva

incendiilor, aceste materiale izolatoare sefolosesc foarte puþin. Îndeosebi paiele (unprodus secundar ieftin) ar putea juca un rolimportant ca material izolator.

Polistirol - spumnat tareEPS (nume comercial: Porit, EPS.)XPS (nume comercial: Isomat.)În prezent spumele pe bazã de

polistyrol ºi lâna mineralã se numãrãprintre cele mai rãspândite materialeizolatoare. Se face deosebirea întrepolistirolul expandat (EPS, culoare albâ) ºipolistirol extrudat (XPS, culoare verde saualbastrã). EPS ºi XPS se compun dinbenzol ºi etili, ambii obþinuþi din petrol. Caprodus final se obþine stirolul, care la EPSeste prevãzut cu elemente de protecþieîmpotriva inflamãrii ºi pentan drept

combustibil, în cazul luiXPS se înlocuisc gazelede ardere pentru a seo b þ i n e s p u m a . L afabricare apar diversesubstanþe toxice, caresunt cancerigene (stirol,benzol). La acestea seadaugã efectele gazelorde ardere asupra stratului

de ozon, asupra efectului de serã ºiiaformãrii ozonului aproape de nivelulsolului, iar asta deºi parþial se folosescgaze de ardere suplimentare.

ªi folosirea polistirolului netoxicatrage probleme ºiipericole: evaporareagazelor organice în aerul din încãpere,comportarea problematicã la ardere,deoarece evitã o reglare optimã aumiditãþii spre exterior, apare tendinþa dedilatare ºi contractare, ceea ce poateconduce, în cazul unei proaste prelucrãri,la crãpãturi. În afarã de aceasta,posibilitãþile de reciclare ºi degrevare suntproblematice.

Poliuretanul se foloseºte mai alespentru a fixa ferestrele ºi uºile ºi pentru aetanºa crãpãturile ºi gãurile. PUR existã ºisub formã de plãci (culoare galbenã) ºi subformã de spumã care se poate bine

(pentru izolaþiaacusticã)�

�

�

Fibre de lemn

F i b r e l e d ecelulozã

Lânã de oaie

Poliuretanul: PUR

Materiale izolatoaresintetice

Casa ECO


deforma ºi folosi pentru tapiþerii ºi izolareaþevilor. Fabricarea din poliol ºi izocianattoxic cu ajutorul unui carburant esteenergeticã ºi încarcã extrem de mult cuimpuritãþi mediul ambiant. Ia naºtere oserie de toxine puternice, precum ºisubstanþe explozive ºi cancerigene.Carburanþii suplimentari nu fac decât sãamplifice efectul de serã ºi stratul de ozondin apropierea solului. În viitorul apropiattrebuie sã se foloseascã numai carburanþiFCKW (pe bazã de vapori de apã ºi bioxidde carbon). La utilizarea spumei PUR, nutrebuie uitat cã se degajã uzocianat ºi altegaze. În caz de incendiu apare acidulcianhidric foarte toxic. Posibilitãþile dereciclare ºi degrevarea sunt în prezentproblematice.

(spumãUF)

Atât la fabricare, cât ºi la prelucrare,apare o încãrcare a mediului ambiant

datoritã formaldehidei toxice. De aceea,posibilitãþile de reciclare sunt foarte mici,iar degrevarea este problematicã, avândîn vedere componentele. Spuma UFtrebuie evitatã datoritã formaldehidei.

În concluzie, se poate spune cã dinpunct de vedere ecologic ºi biologicavantajoase sunt mai ales substanþeleizolante minerale ºi organice. Excepþieface lâna mineralã, atâta vreme cât nu seclarificã definitiv problema fibrelor foartefine. Materialele izolante sintetice nu suntrecomandate dintr-o serie de motive:substanþe de bazã toxice la fabricare,costuri mari pentru energie la fabricare,parþial emisii toxice la prelucrare ºi lafo los i re, produºi tox ic i în urmadescompunerii în caz de incendiu,problema deºeurilor încã nerezolvatã,c a r b u r a n þ i i c a r e a c c e l e a r e a z ãdescompunerea stratului de ozon ºiîntãreºte efectul de serã.

Spumã reo-fromaldehidicã

Trucuri practice�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

La alegerea materialelor de construcþii se þine seama de aspecteleecologice ºi nu numai de motto -ul: "Cu cât mai ieftin, cu atât maibine!"Prospectele ºi reprezentanþii firmelor rar spun adevãrul. Informaþi-vã, citiþi cãrþi, rapoarte sau reviste de specialitate.Nu faceþi experimente cu aºa numitele "materiale de construcþie carefac minuni". Acestora le lipseºte extrem de importanta experienþã.Reveniþi mai bine la vechile materiale de construcþie (lemnul, cãrãmida,lutul, calcarul, nisipul).Nu stricaþi sãnãtoasele pietre de construcþie acoperindu-le sau lipitundu-le cu lacuri, rãºini sintetice sau materiale izolante.Folosiþi pe cât posibil materiale naturale, ca de exemplu lemnul, pluta,paiele, fibrele naturale.Folosiþi materiale de construcþie din apropierea localitãþii în care locuiþi.Evitaþi combinaþia beton ºi oþel, cãci casa nu trebuie sã devinã un buncãrrece, lipsit de luminã ºi cãldurã.Construiþi o casã sãnãtoasã, în care se poate respira, adicã folosiþimateriale de construcþie higroscopice care pot asigura un climat plãcut înîncãpere. ªi aici sunt de preferat materialele de construcþie naturale înlocul celor sintetice.Strãduiþi-vã sã stabiliþi dianinte singur sau cu ajutorul arhitectului cemateriale de construcþie veþi folosi. Gândiþi-vã unde ºi cum veþi procuramaterialele de construcþie. Nu cedaþi imediat ce aflaþi cã materialeledorite nu se aflã în depozit. Întrebaþi calm dacã nu le puteþi comanda.

Gândiþi-vã: o casã nu se construieºte doar pentru moment, ea rãmâne ºigeneraþiilor care urmeazã. Nu construiþi deci o casã care dupã 30 de ani

trebuie demolatã.

Casa ECO


CAPITOLUL IV

TAVANUL ªI PODEAUA

Tavanul nu trebuie sã preia ºi sã distribuiesarcinile, ci sã reducã vibraþiile ºizgomotele ºi sã protejeze împotrivapierderilor de cãldurã ºi a umezelii. Astãziexistã tavane standard din oþel-beton,deoarece se pot folosi în grosimi mici,îndeplinind astfel condiþiile statice. Untavan din beton este rezistent la foc ºisensibil la umezealã. Totuºi, în cele maimulte cazuri, nu este necesar un tavan dinoþel beton, deoareceacesta prezintã o serie dedezavantaje: timp deuscare mare, slabã reglarea umiditãþii, armãtura dinoþel împiedicã radiaþian a t u r a l ã º i c â m p u lmagnetic. De cele maimulte ori, tavanul din betonpoate fi înlocuit fãrãprobleme cu un tavan din grinzi de lemnsau cãrãmizi.

Reduce în mare mãsurã atâtprocentul mare de beton, cît ºi pe cel deoþel, deoarece în suporþii de oþel-beton sepune cãrãmidã din argilã, iar deasupra sepoate renunþa la stratul de beton. ªi maibine ar fi dacã în locul suporþilor din betonarmat s-ar folosi grinzi de lemn. Aici artrebui explicat mai întâi dacã aceastãstructurã este acceptatã de Biroul deConstrucþii al Clãdirilor, deoarece trebuieîndeplinite condiþiile de protejare împotrivaincendiilor. Punctul des controversat înconstrucþie este în ce direcþie trebuieîndreptaþi suporþii armaþi. Unii spun cã sprenord-sud pentru a nu influenþa câmpulmagnetic natural al pãmântului, alþiipreferã direcþia est-vest. Se bãnuieºte cãuniformitatea câmpului joacã un rol maimare decât direcþia. De aceea, trebuie sãse renunþe la concentraþiile inutile de oþel-beton în zona dormitoarelor, atât la tavan,cât ºi la pereþi.

Înainte erau ceva obiºnuit, astãzieste nevoie de o aprobare specialã (maiales dacã este vorba de case pentru maimulte familii), din cauza protecþieiîmpotriva incendiilor ºi a protecþiei fonice.Tavanul din grinzi de lemn este pentru casapentru o familie o alternativã optimã faþã detavanul din oþel-beton. Existã douã

restricþii: Siguranþa împotrivaincendiilor este limitatã încazul unui tavan din grinzi delemn, poate fi însã vizibilîmbunãtãþ i tã, dacã, deexemplu se aplicã în parteade jos plãci de heraklithgroase de 5 cm. Dacã nu sepoate asigura aerisirea, deexemplu în bucãtãrie, baie,toaletã, lemnul din aceste

încãperi trebuie protejat.Iar dacã se cere protecþie fonicã,

atunci un tavan numai din grinzi de lemneste insuficient. Situaþia se îmbunãtãþeºteprintr-o structurã corespunzãtoare apodelii, îmbunãtãþindu-se astfel protecþiaîmpotriva vibraþiilor ºi a zgomotelor.

Dacã veþi construi singur, atâttavanul din cãrãmidã, cât ºi cel din grinzi delemn se face în regie proprie. În cazultavanului din cãrãmidã, firma care livreazãpreia calculele statice ºi întocmeºte unplan exact care uºureazã executareaconstrucþiei când vreþi sã construiþi singur.ªi tavanul din grinzi de lemn poate fi fãcutde un om îndemânatic, dacã are planul cudimensiunile exacte ale grinzilor.

Problema principalã a tavanuluieste protecþia fonicã insuficientã. În cazultavanelor masive (tavane din beton saucãrãmiz i ) , p ro tec þ ia fon icã esteîmbunãtãþitã de o tencuialã adecvatã. Camateriale izolante sub tencuialã suntrecomandate plasele din fibre de cocos,plãcile din fibrã de lemn sau plãcile dinplutã. În cazul tavanelor din grinzi, se poateobþine, printr-o structurã adecvatã, o foarte

Tavanul din blocuri concave decãrãmidã

Tavanul din grinzi de lemn

TAVANUL ªI PODEAUA

Casa ecologicã


Casa ecologicãbunã protecþie fonicã.

Existã douã posibilitãþi:Sunetele transmise prin aer se

întâlnesc cel mai des odatã cu creºtereagreutãþii tavanului. Dacã, de exemplu,grinzile nu sunt complet vizibile, se potpune scânduri cu caneluri ºi pene,transversal faþã de grinzi ºi sã se umplespaþiul rãmas între grinzi cu un materialgreu, ca de exemplu cãrãmidã, resturi depiatrã de calcar sau o tencuialã uscatã devar. Se poate folosi pentru umplut ºi lutul,iar execuþia poate fi în regie proprie.

Dacã, conform proiectului, grinziletrebuie sã rãmânã totuºi complet vizibile,atunci se aplicã peste grinzi un cofraj cucaneluri ºi pene, deasupra se pune hârtiede protecþie, iar peste ea un strat de balast.Se pot folosi cloþuri de cãrãmidã sau otencuialã uscatã. O tencuialã de var umedãare avantajul cã etanºeazã bine toatefisurile ºi rosturile. Dezavantajul constã în

faptul cã se poate continua lucrarea abiadupã uscare (mai multe sãptãmâni).O structurã elasticã combate zgomotele.De aceea, atât podeaua, cât ºi sub-tavanulnu se prind direct de grindã cu lut sau cuie.Podeaua, indiferent dacã e din ciment sauparchet, nu trebuie prinsã direct de grinzi.Este nevoie pentru aceasta de ºtraifuriizolatoare de 1 - 2 cm grosime, care se punîntre bare ºi grinzi.

Pentru un tavan sãnãtos serecomandã urmãtoarele materiale deconstrucþie:

grinzile: sau suporþii din lemn cucãrãmidã (sistem Hourdi) sau grinzimasive, în nici un caz însã suporþi din lutsau alte materiale pe bazã de lemncombinat cu rãºini sintetice;sub grinzi: scânduri cu caneluri ºi pene;plãci din fibre de lemn, plãci sinheraklith; plãci din ghips;între grinzi: cãrãmidã cu cloþuri

�

�

�

Trucuri practice�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Evitaþi, pe cât posibil, tavanele masive din oþel-beton. Începând de la ogrosime de numai 15 cm, oferã o suficientã protecþie fonicã ºi este unbun acumulator de cãldurã, totuºi, din cauza umiditãþii nefavorabile ºi aprocentului mare de oþel folosit, trebuie sã se renunþe la el. Totodatã,trebuie renunþat ºi la tavanul din grinzi de oþel-beton.Deasupra pivniþei, din motive de tehnicã a umiditãþii, cel mai nimerit estetavanul din corpuri concave de cãrãmidã, deoarece în multe localitãþi nueste admis tavanul din grinzi de lemn.Tavanul din corpuri concave de cãrãmidã este potrivit mai ales pentrubucãtãrie, baie, precum ºi alte încãperi umede (pivniþa).La etaje, optim este tavanul din grinzi de lemn. Durabilitatea, în cazulunei execuþii corecte, este foarte bunã, are o mare higroscopicitate, obunã comportare la radiaþii, este un bun izolator ºi permite o aerisireperfectã.Lemnul din stejar ºi larice oferã o mai bunã protecþie împotrivainsectelor. Molidul ºi pinul reprezintã o alternativã favorabilã din punctde vedere al preþului.Pericol prezintã capetele grinzilor. Capul grinzii trebuie aºezat pe cartongudronat. La ºtorþ trebuie sã rãmânã un luft pentru a nu se întrerupecirculaþia aerului. Capetele grinzilor nu trebuie sã fie zidite pur ºi simplu,deoarece existã pericolul apariþiei condensului.Grinzile din lemn nu trebuie dimensionate la un minim. Supradimensionarea atrage un plus de soliditate.În funcþie de distanþa dintre grinzi, la fiecare a 3-a pânã la a 5-a grindãtrebuie pusã o ancorã între grindã ºi zid pentru a fi suficient de solid.Structura unui acoperiº din grinzi de lemn trebuie sã cunoascã oexecuþie foarte corectã pentru a se obþine o protecþie fonicã optimã.Dacã se doreºte o bunã izolare termicã, atunci cele mai potrivite suntplãcile din fibre de lemn, plãcile din plutã ºi plãci de cocos. Lutulamestecat cu paie ºi hârtia reciclatã sunt o alternativã mai bunã.


PodeleleÎn decursul unei zile, cel mai des

venim în contact cu podeaua. De aceea,pe lângã criteriile de "plãcut, frumos ºisãnãtos", un rol important îl joacã ºi noþiunicum sunt elasticitatea, comportareatermicã, vibraþii le ºi comportareaelectrostaticã. Multe fenomene negative,ca de exemplu alergiile, crampele saurãcelile, se datoreazã unei suprafeþe reci apodelii. Cele mai importante materialepentru podele sunt:

piatralemnultextilele

m a t e r i a l e l esinteticelinoleumulpluta

Piatra oferã avantajulrezistenþei la deformare, esterezistentã la apã ºi frecare, au oduratã de viaþã lungã ºiacumuleazã bine cãldura. Estefoarte potrivitã pentru cazul încare se folosesc elemenþi deîncãlzire montaþi în pardosealã, deoarececãldura se diri jeazã optim. Suntrecomandate ºi în cazul alergiilor, cãci nuprezintã o încãrcãturã electrostaticã.Dezavantajos este faptul cã þine rece lapicioare ºi nu prezintã elasticitate atunci"când calci pe ea". Se foloseºte mai alescând aþi optat pentru un tavan din betonsau din cãrãmidã masivã. Nu este potrivitãdacã tavanul este din grinzi de lemn.

În cazul pietrei naturale, trebuie sãse prefere piatra de calcar (marmura,travertin, jura sau dolomita). ªistul ºigranitul sunt pietre eruptive, care potprezenta o radioactivitate ridicatã. Totuºitrebuie sã se renunþe la pietrele naturale înlocuinþe, deoarece "þin rece la picioare" ºinu sunt elastice. Se pot folosi pentruintrãri, holuri, trepte, grãdini de iarnã sauterase.

Plãcile de ceramicã sunt unamestec de cuarþ, caolinã, feldspat ºiargilã. Ocazional se foloseºte ºi ºlamulroºu (radioactivitate ridicatã), un produssecundar obþinut la fabricarea aluminiului.Plãcile glazurate se obþin la 1200oC, cândcapãtã o glazurã transparentã, datoritãargilei coloratã de cãtre oxizii metalici.

Flisele glazurate sunt mai sensibile decâtcele neglazurate, de aceea se folosescmai mult în baie.O excepþie în cazul fliselor o reprezintãflisa italianã Cotto. Ce are aceastã flisã înplus? Datoritã compoziþiei ei chimice,flisele Cotto au temperaturi de ardere maiscãzute, sunt mai poroase ºi deci maipermeabile la vapori. Au o mai bunãcapacitate de absorbþie, de unde ºiimpresia de cãldurã. De aceea, fliseleCotto pot fi folosite ºi pe suprafeþe maimari. Numai pentru încãperile cu umiditateridicatã (baie) aceste flise nu sunt

adecvate, din cauza caracterului lorabsorbant.Flisele Cotto (vã recomandãm sã vile punã un specialist, deoarecenecesitã o tehnicã de montare ºi untratament al suprafeþei care nu secomparã cu cel al fliselor normale)nu sunt uºor de întreþinut. Câþivafulgi de sãpun în puþinã apã ºi ºterscu o cârpã înmuiatã în aceastãsoluþie este suficient pentru oîntreþinere curentã, însã în cazul în

care sunt foarte murdare ,este necesar untratament intens: curãþire, spãlare ºiºlefuire. Cotto asigurã o suprafaþã bunãcalitativ ºi ecologic, are o bunã comportarela cãldurã, asigurã un climat pozitiv înîncãpere ºi creeazã o atmosferã plãcutã,caldã.

În afara fliselor din argilã, se desecole folosesc podelele din lemn. Trebuiesã fiu ceva mai exact aici, deoarece , dupãpãrerea mea, nu sunt tocmai potrivitepentru locuinþe. Se deosebesc: scânduride lemn, parchet ºi pavaj de lemn

Podeaua din scânduri de lemn estefoarte potrivitã pentru toate încãperile delocuit ºi de lucru. Sunt mai puþin potrivitepentru încãperile umede. Podelele dinscânduri se fac mai ales din lemn deconifere molid, brad, pin, etc). Se poateînsã folosi ºi stejarul, paltinul, frasinul,cireºul sau castanul, în funcþie depreferinþã: un lemn mai dur sau mai moale.Scândurile din lemn pot fi folosite numai latavanele masive (tavanele din cãrãmidã)sau la tavanele din grinzi de lemn. În modnormal, se folosesc scânduri date la rindeape o parte (de la 22 mm) cu caneluri ºi

�

�

�

�

�

�

Scândurile de lemn

Casa ecologicã


Casa ecologicãpene. Se strâng cu ºuruburi sau cuie.Modalitatea clasicã este aplicareascândurilor pe o construcþie din lemn încare se introduc materiale izolante pentru ase obþine o mai bunã izolare termicã ºipentru a creºte protecþia fonicã.

Podelele cu parchet se pot folosi întoatã zona locuibilã din casã. Se folosesccu preponderenþã lemnele dure: paltin,stejar, frasin sau lemne tropicale, cum suntmahonul, missandra. În comerþ parchetulse gãseºte sub formã de plãcuþe, dintr-unlemn tare, sub formã de parchet mozaic (seface un mozaic din lamele grose de 8 mm)ºi parchetul finisat (parchet industrial dinplãci presate ºi lamele din lemn, gataºlefuite). Problematic este materialulportant (formaldehida, isocianaþii!),precum ºi modul de aplicare.

Se compune din ºtorþuri de lemn de6 - 8 cm grosime (stejar, paltin, larice), caretrebuie aplicate pe o suprafaþã masivã(beton sau cãrãmidã). Avantajul unui pavajde lemn constã în faptul cã este foartedurabil ºi poate fi des raºchetat.

Existã douã procedee, ºi anumelãcuirea ºi impregnarea cu cearã. Înaintede a folosi una sau cealaltã metodã, trebuieraºchetat de mai multe ori.

Lãcuirea trebuie fãcutã numai dacãpodeaua este foarte solicitatã. Deoarece,datoritã structurii sale poroase, lemnul estepermeabil la vaporii de apã ºi se foloseºtepentru reglarea umiditãþii din încãpere, nuare sens sã fie lãcuit. În afarã de aceasta, oastfel de podea se încarcã electrostatic ºi,dacã nu e vorba de un lac din rãºinãnaturalã, degajã vapori toxici. Dacã totuºidoriþi sã lãcuiþi parchetul, trebuie sã folosiþilacuri din rãºini naturale sau lacuri acrilfabricate pe bazã de apã.

Cea mai potrivitã este totuºi oimpregnare cu ulei de rãºini naturale ºicearã de albine. Rezultã astfel un amestecdin firnis de ulei de in de 50 %, cu uleiterpentin balsam, folosit pentru oimpregnare în profunzime. Dat apoi cucearã de albine, podeaua din lemn capãtão suprafaþã frumoasã ºi o durabilitate pecare lustruirea nu i-o poate da. Foarte bunãeste ceara Carnauba amestecatã cu cearãde albine, deoarece ceara Carnauba(frunze ale unui palmier brazilian) este maidurã decât ceara de albine. Ca alternativãse oferã un tratament cu ulei dur ( ulei de infiert).

Podelele din lemn se curãþã foartebine. Este uneori suficient sã se aspire depraf. Dacã vreþi sã le ºtergeþi cu apã, evitaþisã folosiþi prea multã apã. Se refac cuceara doar porþiunile care impun acestlucru.

Parchetul

Pavajul din lemn

Tratamentul aplicat podelelor dinlemn

Curãþirea

Ca materie primã biologicã naturalã, lemnul este ºi astãzi optim. Numai dacã seprelucreazã sau se foloseºte greºit este o alegere proastã. Pentru a fi siguri de o calitate apodelei din lemn, trebuie menþionate încã o datã avantajele pe care le prezintã:

Are o conductibilitate termicã redusã. Cercetãrile au arãtat cã în cazul atingerii cu piciorula unei podele din ciment are loc o rãcire de mai mult de 10 C; în cazul unei podele dinlemn doar 2 C;Are o mare capacitate de difuzare a vaporilor;Are o bunã capacitate de resorbþie ºi absorbþie ºi contribuie astfel la un excelent climat înîncãpere;Podelele din lemn sunt greu inflamabile. În caz de incendiu, podelele din lemn degajã rargaze toxice, iar asta dacã nu sunt acoperite sau lipite cu lacuri chimice sau cu materialesintetice;Are un bun efect izolator. În felul acesta se obþine o reducere a pericolului unui accidentelectric, iar pe de altã parte se obþine o suficientã conductibilitate pentru a împiedicaîncãrcarea electrostaticã;Nu vã obosiþi prea mult cu întreþinerea podelelor din lemn;

�

�

�

�

�

�

o

o

Este lemnul pardoseala idealã?


Casa ecologicã

Inserþiile de textile

Inserþiile din material sintetic

Linoleumul

Pluta

Inserþiile din textile (podele gencovoraºe) oferã o cãldurã deosebitãîncãperii, precum ºi o bunã izolare fonicã.Pãrþile negative constau în încãrcareaelectrostaticã ridicatã (în special lainserþiile sintetice), eulanizarea pentru aacþiona preventiv împotriva bacteriilor,gazificarea emolienþilor, formaldehidei ºi aaltor reziduuri chimice (din nou în cazulfibrelor sintetice).

De recomandat sunt inserþiile carese fac din materiale vegetale sau animale,premiza fiind cã ele nu sunt impregnate cufungicide. La fibrele vegetale, mai alescovoarele din cocos ºi sisal au o rezistenþãfoarte mare ºi sunt potrivite pentru totspaþiul de locuit. Sisalul aredezavantajul sensibilitãþii lapetele de grãsime, lâna nu arerezistenþã mare la frecare ºieste potrivitã numai pentrucamerele de dormit. ªicovoarele din paie prezintã orezistenþã scãzutã la frecare.

Î n c a z u l f i b r e l o ranimale se prelucreazã maiales lâna de oaie ºi de caprã.În mãsura în care nu suntimpregnate cu substanþechimice, nu degajã substanþeotrãvitoare, nu au radioactivitate, au ofoarte redusã încãrcare staticã ºi suntrezistente la frecare.

La toate inserþiile textile trebuieavut grijã ca stratul protector de pe dos sãfie din material natural (latex natural sauþesãturã de iutã) ºi nu latex sintetic sauspumant compact. O serie de covoare dinfibre naturale (cocos, lânã) nu au pe dosnici un fel de strat protector.

Inserþiile sintetice (nylon, perlon,dralon, trevira sau diolen) nu degajãsubstanþe toxice, nu au radioactivitate, autotuºi o mare încãrcãturã electrostaticã ºinu sunt nici higroscopice. În afarã deaceasta, sunt acoperite pe dos cuspumant sintetic sau cauciuc sintetic.Aceste podele se pun, de regulã, cu pastãde lipit pe bazã de rãºini sintetice care auun procent ridicat de solvent ºi degajãgaze toxice. În cazul spumantului sinteticeste vorba de un emolient poliuretaniccare poate duce la alergii, iritaþii ale cãilor

respiratorii ºi ale ochilor. Cauciucul sinteticse compune dintr-un amestec de stirol-butani-latex care este dãunãtor sãnãtãþii.

Este vorba de cele mai multe ori deinserþii PVC care se compun pânã la 55 %din emolienþi ºi solvenþi. Inserþiile PVC seîncarcã foarte puternic electrostatic.Producerea de PVC, la fel ca toatecelelalte inserþii din material sintetic,încarcã foarte mult atmosfera cusubstanþe toxice. În caz de incendiu sedegajã numeroase gaze toxice. Din punctde vedere ecologic ºi al prevenirii bolilor,astfel de inserþii nu se recomandã,deoarece PVC -ul este dãunãtor sãnãtãþiiºi mediului înconjurãtor, atât la fabricare ºi

utilizare, cât ºi la degrevare.

Linoleumul este o inserþiepent ru podele obþ inutãartificial din materii primenaturale (ulei de cânepã,rãºinã naturalã, fãinã de lemn,coloranþi naturali, þesãturã deiutã). Avantajele sale constauîn rezistenþa ridicatã lafrecare, o bunã difuzie avaporilor, în caz de incendiunu degajã gaze toxice, are obunã comportare la vibraþii,

bune posibilitãþi de curãþire, fabricat 100 %din materii prime naturale, precum ºicomportarea sa antistaticã.

Datoritã rezistenþei sale foarteridicate la uzurã, este potrivit pentruaproape toate încãperile. Este uºor deîntreþinut: se aspirã de praf ºi se ºterge cuo cârpã umezitã. Din punct de vedereecologic este o inserþie idealã. Singuruldezavantaj: în comparaþie cu lemnul ºicovoarele naturale, linoleumul þine relativrece la picioare. În afarã de aceasta nu sepoate pune în încãperile umede (baie).Linoleumul se lipeºte, iar pentru aceastãoperaþie existã paste de lipit biologice.

Pluta este un produs pur natural,care se obþine din coajã de stejar. Esteelasticã, etanºã la apã, atenueazãzgomotele ºi este un bun izolant termic.Nu se potriveºte însã la o podea cuelemenþi de cãldurã încorporaþi. Fixarease face cu o pastã biologicã pentru lipit


Casa ecologicãplutã. Tratarea suprafeþei se face ca lalemn. Inserþiile de plutã sunt universalfolosite (datoritã faptului cã þine cald lapicioare se foloseºte mai ales pentrucamera de joacã a copiilor ºi pentrudormitoarele copiilor, camerele în carelucraþi, bucãtãrie). Întreþinerea este foarteuºoarã: Se poate sau aspira de praf sauºterge cu o cârpã uºor umezitã în apã. Dinpãcate, pluta se gãseºte numai în zona

Mãrii Mediterane. Cãile de transport suntdeci lungi ºi limiteazã stocurile. Nu sepoate vorbi totuºi de o monoculturã,deoarece stejarul de plutã este un copacdintr-o zonã cu o vegetaþie specificã. Oreîmpãdurire a þãrilor mediteraniene custejari ar fi mare ajutor, cãci ar reducefenomenele ca eroziune, transformarea înstepã, deficitul de apã ºi incendii alepãdurilor.

Trucuri practice�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Se preferã grupa pietrelor de calcar;Sunt necesare construcþii masive pentru tavane (beton sau cãrãmidã);Trebuie sã se renunþe la paste de lipit pe bazã de solvenþi sau rãºinisintetice;Sã se confirme de cãtre fabricant cã flisele nu sunt radioactive;Dacã se poate, preferaþi procedeul cu straturi groase (piatrã de trass) înloc de straturi subþiri. Pastele de lipit se îmbunãtãþesc cu fondanþi pebazã de materiale sintetice. Pietrele naturale ºi plãcile de format marepot fi aplicate ºi pe pat de mortar gros.În cazul scândurilor de lemn, se folosesc cele care prezintã pe parteaposterioarã ºliþuri frezate, fãcând astfel posibilã "prelucrarea lemnului";La aplicarea pe tavan din grinzi de lemn trebuie o atenþie deosebitã camaterialul sã fie suficient pentru a se obþine protecþia fonicã doritã. Deaceea, grinzile de lemn se aplicã pe cele de separare (pâslã), pentru aevita transmiterea zgomotelor. Podeaua nu trebuie neapãrat prinsã cuºuruburi sau cuie de grinzi;În cazul parchetului gata pregãtit, lãcuit din fabricã, preferaþi-l pe cellãcuit cu un lac pe bazã de apã;Dacã doriþi sã trataþi singur parchetul, alegeþi un parchet nelãcuit.La aplicare, aveþi grijã ca podeaua ºi pereþii ce o înconjoarã sã fie uscaþiºi temperatura sã nu fie sub 15 C;Dacã ºuruburile sau cuiele din scânduri se vãd, folosiþi ºuruburi ºi cuiezincate, deoarece altfel se ajunge la apariþia petelor negre, inestetice înurma curãþirii cu apã;Se preferã scânduri înguste (8 - 10 cm), pentru a împiedica o deformaretimpurie;În funcþie de posibilitãþi, se folosesc scânduri lungi pentru a nu aparerosturi frontale suplimentare;Scândurile sau parchetul nu trebuie sã atingã peretele (se pãstreazã odistanþã de 1 cm), deoarece se ajunge la o transmitere a zgomotelor ºi numai este posibilã prelucrarea lemnului ca urmare a modificãrilor decãldurã ºi umiditate;În cazul podelelor din lemn, trebuie sã se renunþe la lacuri ºi glazurisintetice, deoarece acestea degajã substanþe toxice nu numai lafabricare, ci ºi la utilizare, usucã aerul ºi afecteazã sãnãtatea locuitorilor.Tratamentul cel mai blând ce poate fi aplicat suprafeþei este ceruirea,urmatã de uleiere ºi lãcuire;Evitaþi parchetul gata pregãtit, cu plãci care conþin formaldehidã caplacã-suport.Scândurile ºi parchetul din plãcuþe lungi sunt, de regulã mai scumpedecât parchetul normal;Pentru pardoseli, este mai bun un lemn mai dur, ca de exemplu stejar.

.

o


Casa ecologicã

Podelele din materiale textile

Podeaua din material sintetic

Linoleumul

Pluta

Adezivii

Covoarele sunt locul preferat deadãpostire al bacililor ºi bacteriilor. Într-ungram de praf din casã existã pânã la10.000 larve. Deoarece aspirareanormalã a prafului nu ajutã prea mult,praful nu se înlãturã complet. Suntnecesare aspiratoare cu filtre de apã. Încazul fibrelor sintetice, problema esteaceeaºi. ªi aici se pune problemasubstanþelor sintetice toxice, în special laPVC;

Preferaþi fibrele naturale. Evitaþicovoarele sintetice din poliamide,poliacrili, poliesteri ºi polipropilen;Preferaþi pastele de lipit fãrã solvenþi ºifãrã formaldehide sau mai bine pastelede lipit biologice pe bazã de rãºinãnaturalã (aceste paste de lipit conþinsolvenþi mai puþin toxici, totuºi trebuieatenþie ca, atunci când se prelucreazã,sã se facã o bunã aerisire);

Metoda optimã, însã ºi cea maiscumpã, este cea de fixare a uneiastfel de podele pe un suport(pâslã naturalã) cu cuie, putându-se astfel ulterior scoate fãrãprobleme;Covoarele din fibrã naturalã,pentru cã se dilatã ºi secomprimã mai puþin, suntfixate cu benzi adezive;Un mod de fixare simplu ºi absolut

ecologic este aºezarea covorului fãrãa mai fi fixat cu adezivi, lucru care sepoate face în cazul covoarelor grele,din fibre naturale;Preferaþi, dacã este posibil, covoarelefãrã strat protector pe parteaposterioarã (pe dos). Sunt de-a dreptulscumpe;ªi covoarele din fibre naturale pot fitratate (protecþie împotriva moliilor,substanþe împotriva murdãriei).Întrebaþi când cumpãraþi!

Nu confundaþi linoleumul din materialenaturale cu cele din materiale sintetice.Cele douã tipuri de linoleum auaspecte exterioare asemãnãtoare;Gândiþi-vã cã inserþiile sintetice, cum

sunt inserþiile de PVC, cauciuc sinteticºi covoarele din fibre sintetice, sefabricã din materii prime toxice ºi

dãunãtoare sãnãtãþii.

Fixaþi linoleumul pe o suprafaþãabsolut uscatã ºi netedã;Preferaþi un adeziv pe bazã de rãºininaturale sau adezivi care nu conþinsolvenþi ºi formaldehide;Pentru curãþire este suficientã apacãlduþã amestecatã cu fulgi de sãpunneutru;Aveþi grijã când cumpãraþi linoleumulsã conþinã 100 % linoleum, cãci existãºi sortimente care sunt amestecate curãºini sintetice;

Înainte de aplicare, se lasãlinoleumul sã ajungã la temperaturacamerei;

Preferaþi linoleumul brut, netratat.

Atenþie la plãcile de plutãamestecate cu rãºini sintetice ºi

acoperite cu PVC. Mai binerenunþaþi la ele;Ca adezivi, se folosesc aceiaºi ca

la linoleum;Pluta se poate aºeza dupã

propria imaginaþie. Lãsaþiplãcile de plutã în încãpere

câteva zile înainte de a lemonta, pentru a le aduce

la aceeaºi temperaturãºi umiditate;

Ca ºi linoleumul, trebuie sã se aplicepe o suprafaþã netedã ºi tare;O podea din plutã se grunduieºte ºi seceruieºte ca ºi cea din lemn. Un astfelde tratament conferã plutei proprietãþinaturale ºi pozitive;Se curãþã fãrã probleme cu apãcãlduþã ºi sãpun, iar ceara îi oferã onouã strãlucire.

Pentru lipirea inserþiilor de podea(lemn, textile, linoleum, plutã ºiceramicã) se folosesc mai ales adezivifãrã solvenþi, adezivi de reacþie,adezivi de dispersie, adezivi decontact, benzi de lipit ºi adezivi pentruconstrucþii;Adezivii care conþin solvenþi au, maiales, solvenþi toxici (pânã la 70 %),precum ºi rãºini sintetice sau naturale.Printre solvenþi se numãrã toluolul,butanolul, xylolul ºi metanolul.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�


Inspirarea acestor substanþe toxicepoate cauza dureri de cap, moleºealã,vomã, iritaþii, ameþealã ºi obosealã.Printre solvenþii care ridicã mai puþineprobleme se numãrã etanolul, uleiul deeucalipt sau uleiul de lãmâi care suntconþinuþi în adezivii din rãºini naturale.Drept conservant se foloseºte mai alesformaldehida;Adezivii de dispersie, fabricaþi pe bazãde rãºini naturale sau sintetice, conþinîndeosebi apã ºi cantitãþi reduse dealcool. Drept conservant conþin maiales formaldehidã. Sunt potriviþi pentruhârtie, lemn, linoleum ºi covoare;Adezivii de reacþie se întãresc printr-oreacþie chimicã a componentelor lor.Este cazul mai ales al poliuretanului ºirãºinii epoxi care conþin substanþetoxice sau degajã substanþe toxice;Benzile de lipit se compun dintr-unmaterial portant (hârtie, folie) ºi o masã

adezivã (cauciuc natural sau rãºinãsinteticã);Adezivii de contact sunt un amestec dinrãºini sintetice ºi cauciuc sintetic carese descompun cu ajutorul solvenþilor.Se folosesc mai ales pentru podele dinPVC, linoleum, plutã ºi parchet;Adezivii pentru construcþii se folosesc

pentru fixarea fliselor sau a plãcilor dinceramicã, utilizând procedeul patuluisubþire. Aceste mortare adezive conþino întreagã serie de fondanþi sinteticipentru a li se îmbunãtãþi proprietãþile;Adezivii pentru tapet se compun cupreponderenþã din celulozã pe bazã demetil ºi un întãritor. Nu ridicã problemeîn mãsura în care nu sunt amestecatecu substanþe sintetice sau anihilatoripentru apariþia ciupercilor (mai alespentru tapetele grele din materialsintetic).

�

�

�

�

�

�

Casa ecologicã

Trucuri practice�

�

�

�

�

Când puneþi flise, preferaþi un pat dintr-un strat gros de mortar, dacãflisele permit acest lucru. Mortarul-adeziv poate fi înlocuit cu mortaruldin piatrã de var sau ciment.Când se lucreazã cu adezivi care conþin solvenþi (dacã trebuie sã-ifolosiþi neapãrat), atenþie la aerisire. Este mai bine sã purtaþi mãnuºi ºiochelari de protecþie. Resturile se aruncã în containerele speciale;Nu lãsaþi adezivii la îndemâna copiilor;Aveþi grijã ca solventul sã nu fie o substanþã inflamatorie;Dacã se poate, folosiþi adezivi pe bazã de rãºini naturale sau celpuþindezivi de dispersie. Aveþi totodatã grijã sã nu conþinã nici solvenþi,nici formaldehidã.


ACOPERIªULCAPITOLUL V

Acoperiºul este partea casei cea maiexpusã la intemperii. Un acoperiº trebuiesã protejeze de zãpadã, ploaie, arºiþã, frigºi zgomot. În afarã de aceasta, trebuie sãfie perfect adaptat casei.

Înainte, casele nu se construiau cumansarde. Abia în ultimii 25 de ani s-aînceput construirea unor astfel de spaþii delocuit, deoarece, din motive de costuri,fiecare metru pãtrat trebuie folosit sau,dacã vreþi, pentru cã este "mai ºic" sãlocuieºti sub acoperiº.

Totuºi aceastã modã a atras dupãsine o serie de probleme,care înainte nu existau.Înainte, la construireatradiþionalã a acoperiºului,grosimea acestuia era foartemicã (înainte nu prea existaizolaþie) ºi o mansardã relativbine aerisitã era un garant alfaptului cã primele deteriorãrise localizau la acoperiº, iar înal doilea rând, o bunã aerisire însemna ouscare rapidã în caz cã exista umiditate. Înafarã de aceasta, temperaturile ridicate întimpul verii ºi temperaturile foarte scãzuteiarna dãdeau ºarpantei o anumitã protecþiea lemnului, deoarece umiditatea aeruluirãmânea permanent scãzutã ºi vara lemnulse înfierbânta atât de tare, încât insecteledãunãtoare nu aveau nici o ºansã desupravieþuire.

Astãzi, economiile de energie impunmãsuri drastice privind izolarea, caz în carese reduce efectul-tampon al mansardei,aerisirea se reduce ºi ea, iar pagubele aparceva mai târziu. La rãcire, aceastãumiditate condenseazã, iar aceasta seîntâmplã de cele mai multe ori la partearece a izolaþiei termice. Umiditatea izolaþieiacoper iºu lu i reduce cons iderab i lcapacitatea de izolare. Materialeleizolatoare naturale, cum sunt pluta,cocosul, celuloza sau plãcile din fibrã delemn, au avantajul cã pot capta umiditateaºi se reduce foarte puþin capacitatea lor de

izolare acusticã. Materialele izolatoaresintetice, cum sunt fibrele minerale,stiroporul sau materialele spumante, secomportã altfel.

Astãzi se mai foloseºte structuraclasicã de acoperiº, de cele mai multe oridin cofraj de lemn pe cãpriori, deasuprahârtie bituminatã sau o folie de materialsintetic, apoi ºipci ºi pe acestea acoperiºul.Dezavantajul acestei structuri clasiceconstã în izolarea defectuoasã. Dacã seizoleazã între cãpriori, trebuie aerisitcofrajul sau nu trebuie sã mai aparã vapori

în partea interioarã, dacã sevrea sã se evite condensul,deoarece hârtia bituminatã esteetanºã la vapori. Pe lângãaceasta, existã problemaetanºeitãþii la vânt. De aceea,este necesar sã se lucreze câtmai corect. Se pun încã multeîntrebãri despre calitateaecologicã ºi biologicã a

materialelor, cãci elementele de blocare avaporilor ºi foliile vin în contradicþie cudifuzia vaporilor ºi higroscopicitatea.

În pr inc ip iu , se deosebescacoperiºurile friguroase ºi cele cãlduroase.Acoperiºul rece are, la fel ca pereteleexterior din douã straturi, între înveliºulacoperiºului (cãrãmidã, ºist) ºi izolaþiatermicã o fantã de aer, condensul putându-se astfel usca. Acoperiºul cald are maimulte straturi fãrã aerisire.

Dacã nu se construieºte cumansardã, atunci este suficient sã seacopere podul casei cu un strat izolator(plãci din fibrã de lemn, plãci de plutã saucelulozã sau perlitã). Cu o astfel deconstrucþie simplã, podul casei oferã obunã zonã-tampon, o bunã aerisire ºi, deci,o durabilitate mare fãrã deteriorãriînsemnate.

Dacã vã hotãrâþi totuºi pentruconstruirea unei mansarde, atunci imediatsub înveliºul acoperiºului este nevoie de o

Izolaþia între cãpriori

Casa ecologicã

ACOPERIªUL


Casa ecologicã

izolare destul de scumpã. În funcþie dedorinþã, elementele de izolare se pot puneîntre sau deasupra cãpriorilor.

Materialul izolator se pune cât maietanº, pentru a se evita pierderile decãldurã. În afarã de aceasta trebuie sã seaibã în vedere cã între izolaþie ºi acoperiºtrebuie sã existe un spaþiu de aerisire deaproximativ 6 cm. Ca material izolant sefolosesc: plãcile de plutã, plãcile de lânã delemn, resturile de plutã sau isofloc (fulgi decelulozã) Se recomandã: plãci din spumãtare, plãci de stiropol, pâslã de sticlã saumineralã, acoperitã pe o parte cu aluminiu.

Pentru partea dinspre interior sealeg: plãci din carton ghipsat, scânduri,plãci uºoare din lânã de lemn cu tencuialãºi apoi tapet sau plãci din fibrã de lemn.

Acest tip de izolaþie se alege numaicând cãpriorii nu sunt prea înalþi, pentru ase obþine o izolaþie acusticã completã.Dezavantajul constã în aceea cãdimensiunea interioarã se reduce. Pelângã aceasta, izolaþia termicã se aflã pepartea cãlduroasã, ceea ce estenefavorabil, deoarece aerul cald dinîncãpere poate condensa în izolaþiatermicã. De aceea, materialele pentruizolaþia termicã uzuale (fibrele minerale) seacoperã cu aluminiu. Structura ºimaterialele pentru izolaþie se aleg la fel ca

la izolaþia dintre cãpriori.

În acest caz elementele de izolarese pun în exteior, pe înveliºul acoperiºului.Aici se impune o lucrare rapidã, precisã,deoarece acoperiºul nu este protejatîmpotriva ploii ºi vântului. Avantajeleacestei metode de izolare sunt simple:rezultã un strat izolator complet. Protecþiaîmpotriva cãldurii creºte, iar în spaþiulinterior al acoperiºului rãmân cãpriorii ºicofrajul de lemn, ceea ce dã un efect plãcutpentru locuitorii casei. Acest tip de izolaþieeste posibil doar la începutul construiriicasei, în timp ce primele douã variante potfi folosite atât la începutul construirii casei,cât ºi în cazul unei case deja ridicate.Acoperirea pe partea interioarã are loc saucu scânduri sau cu plãci heraklith, care apoise tencuiesc. În final, este bine sã sefoloseascã o placã din fibre de lemnbituminatã pentru o bunã etanºare la vântºi umiditate. Izolaþia de deasupraacoperiºului reduce numeroasele racordurinecesare cãpriorilor ºi garanteazã ovaloare k constantã. Se obþin totodatãvalori bune pentru protecþia fonicã ºiacumularea de cãldurã. Costurile sunt multmai mari decât la celelalte douã metode deizolare.

Izolaþia sub cãpriori

Izolaþia termicã deasupracãpriorilor

Trucuri practice�

�

�

�

Dacã acoperiºul se face cu streaºinã sau nu, asta este problemã degust. Oricum, un acoperiº cu streaºinã asigurã protecþia la intemperii apereþilor exteriori, uºilor ºi ferestrelor. Pentru încãperi se asigurã vara oprotecþie împotriva razelor prea fierbinþi ale soarelui.La structura acoperiºului se preferã sistemele difuzabile la care segaranteazã un bun climat în încãpere.Elementele de blocare a vaporilor (cartonul, foliile sintetice) suntdãunãtoare mediului ambiant nu numai la fabricare, ci trebuie tratate ºicând se aruncã (degrevare). Aceste materiale au o etanºeitate ridicatã,care poate duce la creºterea substanþelor toxice în aerul din încãpere.Materialele naturale (celuloza, cocosul, plãcile din lânã de lemn, plãciledin fibrã de lemn, plãcile din resturi de cocos ºi din argilã expandatã)trebuie sã întruneascã toate calitãþile impuse de izolaþie. Deºimaterialele sintetice pentru izolaþie (polistirolul, poliuretanul) sunt vizibilmai ieftine în comparaþie cu acestea, trebuie sã se renunþe la ele.


Materialele pentruacoperire

Acoperiºul din iarbã

La alegerea materialului deacoperire se pune întrebarea: îndeplineºtematerialul cerinþele construcþiei biologice?

Cel mai frecvent ºi mai folositmaterial pentru acoperire sunt cãrãmiziledin argilã care existã în multe forme ºivariante. Ele au, la fel ca ºi cãrãmidapentru zidãrie, proprietãþi excelente, ca deexemplu, o bunã izolare termicã ºi o bunãacumulare de cãldurã. Sunt difuzabile,transparente etc. Se mai pune problemaacoperirii cu ºist, ºindrile din lemn ºi cupaie.

cãrãmizile din beton care au aceleaºidezavantaje ca ºi betonul;ºindrilele bituminoase: material etanºla vapori, ieftin, care nu corespunde nicicriteriilor ecologice, nici celor biologice;plãcile ondulate: se fabricã adeseoridintr-un amestec de azbest ºi ciment;tabla: aici trebuie evitatã acoperirea cualuminiu.

I m p o r t a n t ã e s t e º i f o r m aacoperiºului ºi modul cum se armonizeazãcu restul casei. Aºadar, la noi înLuxemburg, acoperiºurile s-au acoperit ºise acoperã cu ºist natural. Deoarece ºistulobþinut din minele Marteling este scump,cele mai multe firme constructoare seopresc la ºistul spaniol. Revenind latradiþie, acoperiºurile se fac din ºist sau dincãrãmidã. Sigur, depinde atât de gustulproprietarului casei, câr ºi de stilul de lucrual arhitectului. Cu toate cã nu au devenit otradiþie, acoperiºurile din ºindrilã ºi paiesunt totuºi o alternativã ecologicã.

ªindrilele din lemn se fac din larice,pin sau lemn roºu de cedru. Sunt etanºe laapã, uºor de întreþinut ºi au o viabilitateridicatã.

În cazul acoperiºului din paie, sefoloseºte stuful ºi paiele de secarã, înmãnunchiuri groase de 30 - 40 cm ºi lungide 1 - 1,5 m. Un acoperiº din paie prezintão bunã izolare termicã, o bunã penetrare avaporilor ºi, din pãcate, un preþ "mândru".Iar în afarã de aceasta, este necesarã ºi oasigurare destul de costisitoare deprotecþie împotriva incendiilor.

În ce priveºte canalizarea, astãzi sefolosesc burlane pentru ploaie din zinc,

cupru sau, datoritã preþului redus, din PVC-ul tare. Un constructor cu orientãriecologice renunþã la sistemul PVC. Încazul în care se hotãrãºte pentru cupru(acesta are o viabilitate mai mare decâtzincul), trebuie sã se gândeascã ºi la preþulridicat al acestuia.

Un acoperiº cu iarbã este unelement suplimentar al construcþieiecologice. Aici trebuie spuse câtevacuvinte despre avantaje ºi dezavantaje.

În oraºe opreºte arºiþa verii;Apa de ploaie este captatã, curãþatã ºievaporatã lent;Aerul este mai curat, deoarece filtreazãimpuritãþile;Insectele, pãsãrile ºi plantele au un local lor;În interiorul casei clima este plãcutã;Se mãreºte protecþia împotrivazgomotelor.

Totodatã, un astfel de acoperiºreduce oscilaþiile mari de temperaturã.

Un astfel de acoperiº se face numaide cãtre un specialist, deoarece tehnicatrebuie bine stãpânitã.

Un acoperiº verde înseamnã costurimai mari;Nu contribuie la izolarea termicã a uneicase. Dacã se doreºte o protecþietermicã ridicatã, trebuie sã se izolezesuplimentar din interior;Acoperiºurile "verzi" de astãzi se facexclusiv cu folie sinteticã (se foloseºteîndeosebi PVC). Din punct de vedereecologic, aceste acoperiºuri se fac înoraºe ºi în zone industriale. Nu s-aajuns încã la o concluzie dacã se poaterecomanda ºi la þarã sau nu.

Se recomandã:�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Avantaje:

Dezavantaje:

Casa ecologicã


Case Ecologice- Centru Galati II

Documents

Transcript of Case Ecologice- Centru Galati II