Dezvoltarea abilităţilor de gândire critică la elevii din ciclul curricular

de dezvoltare cl. a III-a – a IV-a

Cuprins

1 - Planificarea activităţilor de seminar pe ateliere........................3

2 – Prezentarea programului educaţional „Lectura şi Scrierea

pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“...............................................5

3 – Ce este gândirea critică ?.........................................................5

4 – Formularea întrebărilor şi modalităţi de stimulare a gândirii....6

5 – Cadrul de predare-învăţare pentru dezvoltarea gândirii critice 8

6 – Strategii pentru dezvoltarea gândirii critice..............................9

7 – Învăţarea prin cooperare şi gândirea critică..........................12

8 – Proiectarea activităţilor didactice din perspectiva programului

„Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“.............14

9 – Evaluarea didactică din perspectiva programului „Lectura şi

Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“...............................16

Bibliografie...................................................................................16

Curriculum Vitae...........................Error! Bookmark not defined.

1 - Planificarea activităţilor de seminar pe ateliereAtelierul nr. 11. Prezentarea formatorului2. Descrierea generală a proiectului L.S.D.G.C.3. Obiectivele proiectului4. Spargerea gheţii/cunoaşterea participanţilor şi a nevoilor de formare a

acestora5. Prezentarea globală a atelierului6. Activitate demonstrativă nr. 1:- aplicarea metodelor: brainstorming; ciorchinele grafic; S.I.N.E.L.G- reflecţii legate de activitate - izolarea şi analiza proceselor- cadrul de predare şi învăţare E.R.E.Pauză

7. Activitatea demostrativă nr. 2:- aplicarea metodei; ştiu/vreau să ştiu/am învăţat- reflecţii legate de activitate – izolarea şi analiza proceselor- cadrul E.R.E. şi gândirea critică

8. Planificarea implementării9. Evaluarea atelieruluiAtelierul nr. 21. Spargerea gheţii 2. Răspunsuri la întrebări3. Împărtăşirea experienţei legate de metodele prezentate în atelierul

precedent4. Prezentarea atelierului5. Aplicaţii- alte metode pentru dezvoltarea gândirii critice- jurnalul dublu; lasa-mi mie ultimul cuvânt; termeni predictivi

Pauză- ghidul de anticipaţie cinquain

Raportarea metodelor la cadrul E/R/R6. Planificarea implementării cadrului de predare şi învăţare7. Evaluarea atelieruluiAtelierul nr. 31. Spargerea gheţii 2. Analiza fişelor de evaluare. Răspuns la întrebări3. Împărtăşirea experienţei legate de metodele prezentate în atelierul

precedent4. Prezentarea atelierului5. Activităţi demonstrative: - strategii de învăţare prin cooperare: mozaic I, II, III; gândiţi/lucraţi

în perechi/comunicaţi; unul stă, trei circulă, turul galeriei, reţeaua de discuţii, etc.

Pauză- consemnarea metodelor în tabelul cadru de predare-învăţare E/R/R

6. Planificarea implementării cadrului de învăţare a metodelor aplicate7. Învăţarea prin cooperare-aspecte teoretice

8. Evaluarea atelierului

Atelierul nr. 41. Spargerea gheţii 2. Răspunsuri la întrebări3. Împărtăşirea experienţei legate de metodele de învăţare prin

cooperare prezentate în atelierul precedent4. Prezentarea atelierului5. Proiectarea activităţilor didactice din perspectiva programului

L.S.D.G.C. – prezentarea etapelor fundamentalePauză6. Aplicaţii. Proiectarea de lecţii prin activităţi în grupuri7. Prezentarea proiectelor de lecţie8. Evaluarea atelierului

Atelierul nr. 51. Spargerea gheţii2. Dezbateri pe marginea proiectelor didactice3. Prezentarea atelierului – Evaluarea didactică din perspectiva proiectului

L.S.D.G.C.Pauză

4. Aplicaţii ale instrumentelor de evaluare adecvată proiectelor didactice anterior întocmite

5. Analiza rezultatelor obţinute în urma implementării la clasă a cadrului de predare-învăţare şi a metodelor de dezvoltare a gândirii critice

6. Evaluare

2 – Prezentarea programului educaţional „Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii

Critice“Programul „Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“ este

un program bazat pe colaborare, cuprinzând cadre didactice din întreaga lume.

Scopul acestei colaborări este de a introduce în clase metoda de instruire care promovează gândirea critică la eleviide toate vârstele şi în cadrul tuturor materiilor de studiu.

Pe măsură ce lumea devine tot mai complexă şi democraţia se răspândeşte tot mai mult, devine evident faptul că tinerii trebuie, mai mult ca oricând, să fie capabili să rezolve problemele dificile, să examineze critic condiţiile, să cântăreacă alternativele şi să ia decizii gândite în conştiinţă de cauză.

Este de asemenea evident că a gândi critic este o capacitate care trebuie dezvoltată şi încurajată într-un mediu de învăţare propice.

3 – Ce este gândirea critică ? Condiţiile necesare pentru dezvoltarea acesteia:Pentru gânditorii critici, înţelegerea informaţiei este mai degrabă

începutul, decât sfârşitul învăţării.A gândi critic presupune a lua idei, a le examina implicaţiil, a le expune

unui scepticism constructiv, a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse, a construi sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a lua o poziţie pe baza acestor structuri.

Gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor, de reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor.

Este un proces creativ, cognitiv activ şi interactiv care are loc simultan la mai multe nivele.

Gândirea şi învăţarea critică au loc atunci când profesorii apreciază diversitatea de idei şi experienţe.

Gândirea critică apare când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect“.

Promovarea gândirii critice necesită respectarea unui set de condiţii în activităţile didactice:

1. – alocarea timpului necesar experienţelor de gândire critică2. – încurajarea elevilor în a specula în planul ideilor3. – acceptarea diversităţii de idei şi păreri4. – promovarea implicării active a elevilor în procesul de învăţare5. – exprimarea încrederii în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic6. – aprecierea gândirii critice (Steele, J., Meredith, K., Temple, C., 1998)

4 – Formularea întrebărilor şi modalităţi de stimulare a gândirii

Un instrument puternic pentru promovarea sau dimpotrivă, descurajarea gândirii critice îl constituie interogarea profesorului.

Felul întrebărilor pe care le pune profesorul determină atmosfera din clasă, ce se apreciază în primul rând, ce înseamnă „corect“ şi „greşit“, ce constituie sau nu surse de informaţii sau cunoştinţe.

Întrebările care limitează gândirea elevului la o simplă recitare sau acelea care impun constrângeri asupra proceselor de gândire îi informează pe elevi că propria lor gândire este superfluă.

Întrebările care îi invită să reflecteze, să speculeze, să reconstruiască, să-şi imagineze, să creeze, sau să cântărească un răspuns cu grijă ridică nivelul gândirii elevilor şi îi învaţă că gândirea lor are valoare, că pot contribui la comunitatea ideilor şi convingerilor.

Una din cele mai cunoscute categorizări a tipurilor de întrebări este taxonomia interogării lui Bloom, după care Sanders (1969) a făcut următoarea adaptare:

- Întrebări care vizează nivelul factual, literal sunt cele care cer informaţii exacte, care solicită reproducerea informaţiilor. Răspunsurile la acest gen de întrebări sunt fie corecte, fie incorecte.

- Întrebările de transpunere le cer elevilor să restructureze sau să transforme informaţiile în imagini diferite, să trăiască mental o experienţă senzorială şi apoi să verbalizeze informaţia pentru a o transmite şi altora.

- Întrebările interpretative le cer elevilor să descopere conexiuni dintre idei, fapte, definiţii sau valori, stimulând gândirea speculativă.

- Întrebările aplicative oferă ocazia elevilor de a rezolva exerciţii, probleme, raţionamente.

- Întrebările analitice ridică probleme de explicare a unor cauze, motive, efecte.

- Întrebările sintetice implică rezolvarea de probleme în mod creativ, pe baza unei gândiri originale.

- Întrebările de evaluare cer elevilor să facă judecăţi de valoare de genul bun/rău, corect/greşit.

Aceste întrebări permit integrarea noilor informaţii într-un sistem personal de convingeri pe baza căruia se pot emite anumite judecăţi.

Tipuri de întrebări, cerinţe şi obiective asociate cu cele 6 niveluri cognitive ale taxonomiei lui Bloom

Nivelul cognitiv Întrebări Obiective (verbe)

Cunoaştere Ce s-a întâmplat când...? a identificaUnde se află...? a distingeCând...? a definiIdentificaţi...! a amintiPotriviţi...! a recunoaşteDefiniţi...! a dobândi(întrebări literare)

Înţelegere Spuneţi cu cuvintele voastre...! a traduceDescrieţi...! Cum vezi tu...! a transformaExplicaţi graficul...! a ilustra(întrebări de traducere) a organiza

Aplicare Arătaţi cum poate fi folosit...! a generalizaExplicaţi de ce a apărut...! a aplicaDe ce crezi că...? a stabili legături(întrebări aplicative) a clarifica

Analiză Comparaţi...! a distingeArătaţi diferenţa între... şi... ! a recunoaşte,

a categorisiCare sunt trăsăturile caracteristice ale...!

a detecta

Clasificaţi pe categorii...! a deduce(întrebări analitice)

Sinteză Construiţi...! a scrieCum verificaţi...! a povestiIdentificaţi temele şi schemele...! a relata, a sintetizaTrageţi concluzii specifice...! a formula(întrebări sintetice) a modifica

Evaluare Determinaţi...! a judecaDe ce da şi de ce nu...? a argumentaCe criterii aţi folositPentru a afla valabilitatea...?

a consideraa decide

Argumentaţi...! a evaluaCe e bine (rău) ?(întrebări evaluative)

5 – Cadrul de predare-învăţare pentru dezvoltarea gândirii critice

K. Meredith şi J. Steele au elaborat un cadru sistematic pentru dezvoltarea gândirii critice pe care l-au structurat pe trei etape: etapa de evocare, etapa de realizare a sensului şi etapa de reflecţie.

1. EvocareaElevii sunt îndemnaţi să-şi amintească ceea ce ştiu dinainte despre un

anumit subiect, să anticipeze şi să stabilească scopuri pentru investigaţia lor.Scopuri / consecinţe:- implicarea efectivă a elevilor în procesul de învăţare

Elevii devin conştienţi de propria lor gândire şi îşi folosesc limbajul propriu

- stimularea interesului şi a dorinţei de participare2. Realizarea sensului (înţelegerea)Elevii integrează ideile din textul citit în propriile lor scheme de gândire

pentru a le da sens, pentru a le înţelege.A înţelege = a găsi răspunsuri la propriile întrebăriScopuri / consecinţe:- menţine implicarea şi interesul stabilite în faza de evocare- susţine efortul elevilor în monitorizarea propriei gândiri (înţelegeri)- permite raportarea informaţiilor noi la scheme mintale

preexistente care, astfel, se restructurează.3. ReflecţiaElevii reconsideră ceea ce ştiau, învaţă noi cunoştinţe şi îşi exersează

gândireaÎnvăţarea = schimbare comportamentală autentică şi durabilăScopuri / consecinţe:- asimilarea cu adevărat a unor cunoştinţe noi şi restructurarea

activă a schemelor mintale (învăţarea autentică şi durabilă)- reformularea, cu propriile cuvinte, a celor învăţate (indiciu a

înţelegerii acestora)- schimbul de idei între elevi, dezvoltarea vocabularului şi a

capacităţii de exprimare (clasa devine o comunitate de învăţare)

6 – Strategii pentru dezvoltarea gândirii critice- Brainstorming („Furtună în creier“)

o Un mod simplu de a genera idei noi regulio Notează fiecare idee pe care o poţi gândi

Unele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat, dar acest lucru nu este rău. Uneori, cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gândim la alte idei cu efect deosebit.o Gândeşte-te la cât se poate de multe idei

Cu cât ne vin mai multe idei cu atât cresc şansele să găsim ideile folositoare.o Nu judeca nici o idee ca bună sau reao Nu gândi şi nici nu vorbi despre aceste idei

Tot ce ai de făcut este să le notezi.

- Metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii):

o menţine implicarea activă a gândirii elevilor în citirea unui text

o monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de ideiElevii sunt invitaţi să citească cu atenţie textul, marcând pe marginea acestuia nişte semne specifice, astfel:( √ ) – conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja;( +) – informaţia citată este nouă pentru ei;( –) – informaţia contrazice sau diferă de ceea ce ştiau;( ?) – în dreptul ideilor pe care le găsesc neclare sau în legătură cu care doresc lămuriri suplimentare

Tabel 1 – Structura tabelului S.I.N.E.L.G.

√ + – ?

- Metoda - Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţato se foloseşte pentru lectura textelor informative sau pentru a

dirija ascultarea unei prelegeri (Ogle., D. 1986)o în rubrica Ştiu sunt inventariate ideile pe care elevii le deţin

deja despre tema propusăo în rubrica Vreau să ştiu sunt trecute problemele neclare, ca

şi aspectele pe care ar fi curioşi să le afleo în rubrica Învăţ / Am învăţat se consemnează cele mai

importante lucruri pe care elevii le-au aflat în urma lecturii sau cercetării

Rezultatul va fi un tabel cu trei coloane:

Ştiu Vreau să ştiu Învăţ / Am învăţat--

--

--

Se realizează apoi o discuţie cu întreaga clasă pentru a trece şi pe tablă aspectele consemnate de elevi

- Tehnica ciorchineluiEste o tehnică de predare-învăţare care îi încurajează pe elevi să

gândească liber şi deschis, o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe, înţelegeri sau convingeri legate de o anumită temă.

Etapele realizării unui ciorchine:1. Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul unei pagini sau

table2. Începeţi să scrieţi cuvinte sau sintagme care vă vin în minte legate de

tema respectivă3. Pe măsură ce scrieţi aceste cuvinte, începeţi să trageţi linii între ideile

care se leagă în vreun fel4. Scrieţi atâtea idei câte vă vin în minte până expiră timpul sau nu mai

aveţi nici o altă idee. - Predicţii pe baza unor termeni daţi (termeni-cheie)

o Se propun 4-5 termeni esenţiali din lecţie şi se solicită elevilor individual sau în perechi, să construiască posibile relaţii între aceştia.

După 4-5 minute se cere să prezinte povestirea pe care au creat-o pe baza termenilor daţi.

Urmează lectura textului pe fragmente, cu precizarea ca elevii să fie atenţi la asemănările şi deosebirile dintre povestea lor şi cea pe care vor auzi.

Se realizează un tabel al predicţiilor structurat pe momentele naraţiunii.

Tabel 3 – Predicţii pe baza unor termeni-cheie

Partea ICe crezi că se va

întâmpla ?Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ?

Partea IICe crezi că se va

întâmpla ?Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ?

Partea IIICe crezi că se va

întâmpla ?Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ?

- CinguainCvintetul (Poezii de cinci versuri)

o instrument rapid şi eficient de reflecţie sinteză şi rezumare a conceptelor şi informaţiilor.

Structura:1. Titlul2. Descriere3. Acţiune4. Sentiment5. Reexprimarea esenţei

Instrucţiuni:1. Primul vers constă într-un singur cuvânt care precizează subiectul

poeziei (substantiv)2. Al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul

(două adjective)3. Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale

subiectului (verbe)4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă

sentimente faţă de subiect5. Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa

subiectului

- Jurnalul dublu este o metodă prin care:o elevii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor

curiozitate şi experienţăo îi încurajează să citească sau să audieze o prelegere, să

reflecteze şi să vină cu idei noiÎmpărţin în două pe verticală pagina, elevii notează (pe măsură ce citesc,

în partea stângă pasaje din text sau idei care li se par importante, iar în partea dreaptă îşi consemnează propriile comentarii, întrebări:

De ce li s-a părut important ?La ce i-a făcut să se gândească ?Cum i-a făcut să se simtă ?De ce i-a intrigat ?Ce întrebare au în legătură cu acel fragment ?- Lasă-mi mie ultimul cuvânt

o variantă a jurnalului dublu, prin care fiecare elev scrie pe faţa unei fişe un citat din text sau o idee care i s-a părut a fi cea mai importantă şi un comentariu cu privire la citatul sau ideea respectivă pe faţa fişei. Elevii sunt invitaţi să comenteze citatul, ultimul cuvânt aparţinând celui care a scris-o

7 – Învăţarea prin cooperare şi gândirea criticăÎnvăţarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună,

uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva o problemă, pentru a explora o temă nouă sau pentru a crea idei noi, deci pentru a atinge un obiectiv comun.

Principiile de bază ale învăţării prin cooperare:1. Interdependenţa pozitivă2. Interacţiunea directă „faţă în faţă“3. Exersarea directă a deprinderilor de învăţare în grup4. Răspunderea individuală a fiecărui membru în raport cu performanţa

grupului5. Rolul de îndrumător şi coordonator al profesorului

Utilizarea învăţării prin cooperare- Pe plan şcolar învăţarea prin cooperare asigură o mai bună

retenţie a materialului, extinderea participării, atitudini pozitive orientate spre disciplinele şcolare, dezvoltarea gândirii critice, o mai bună perspectivă a punctelor de vedere, a opiniilor personale, ameliorarea relaţiilor cu colegii

- Pe plan social asigură o mai bună înţelegere între subgrupuri, o mai bună stimă de sine

Metode şi tehnici de învăţare prin cooperare:

- Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi (2-4 elevi)1. Profesorul pune o întrebare sau ridică o problemă2. Fiecare copil se gândeşte la întrebare/problemă singur3. Elevii formează perechi şi comunică unui altuia răspunsurile şi discută

problema în continuare4. Perechile se alătură altor perechi şi discută, în patru acum, ideile pe

care le au

- Unul stă, trei circulă (3-4 elevi)1. În grupuri de 3 sau 4, elevii rezolvă întâi o problemă care produce un

rezultat demonstrativ (o diagramă, o schemă)2. Elevii din fiecare grup numără până la 3 sau 43. Grupurile primesc şi ele numere4. La semnalul profesorului, elevii se rotesc: elevii cu nr. 1 se mută la

grupul următor, cei cu nr. 2 se mută peste două grupuri, dar un elev rămâne pe loc

5. Elevul care „a rămas acasă“ explică munca grupului sau vizitatorului6. Vizitatorii pun întrebări şi îşi iau notiţe, pentru a putea explica

grupului lor iniţial ce au aflat. Fiecare vizitator face un comentariu despre ceea ce i s-a arătat, apoi mulţumeşte „gazdei“ pentru prezentare

7. Elevii revin în grupurile lor iniţialea. Elevul care a rămas acasă relatează celorlalţi comentariile

făcute de vizitatorib. Fiecare dintre ceilalţi relatează ce au văzut la celelalte grupuri,

subliniind asemănările şi deosebirile faţă de propriul rezultatc. Elevii discută din nou despre problema pe care trebuiau s-o

rezolve- Mozaicul (3-5 elevi)

Pasul I:Elevii sunt organizaţi în „grupuri de baştină“. Profesorul stabileşte o

temă pe care o împarte în sub-teme, fiecare dintre acestea revenind spre aprofundarea unui membru al fiecărui „grup de baştină“

Pasul II:Elevii primesc materiale informatice şi cei care se ocupă de aceeaşi sub-

temă (stabiliţi prin numărare, în felul următor: elevii cu nr. 1 formează grupul 1, cei cu nr. 2 al doilea grup, ş.a.m.d.) se întâlnesc în grupul de experţi pentru a dezbate subiectul şi a transmite informaţiile celorlalţi membri ai grupului lor iniţial sau de baştină.

Pasul III„Experţii“ revin în grupurile din care au plecat după 15-20 de minute şi

predau sub-tema.La rândul lor asimilează cunoştinţele pe care le transmit colegii lor,

experţi în alte sub-teme.În final elevii trebuie să stăpânească conţinutul întregii teme, profesorul

evaluând stăpânirea individuală a materialului (prin întrebări adresate clasei, prin lucrări scrise).

O variantă a metodei mozaic este cea denumită „mozaic III“ (Stavin, R., 1995) care presupune o activitate de predare-învăţare mult mai dirijată.

Paşii sunt identici cu cei din metoda iniţială, însă fiecare grup de „experţi“ are la dispoziţie câte o fişă cu un set de întrebări care ghidează lectura şi înţelegerea adecvată a textului.

- Turul galerieiEste o metodă de învăţare prin cooperare prin care elevii sunt încurajaţi

să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date unei probleme de către colegii lor.

1. În grupuri de 3-4 elevi lucrează la o problemă, la o întrebare care materializează printr-un produs pe un poster, o diagramă, o schemă, un tabel, un desen

2. Posterele se afişează pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o galerie, într-o expoziţie

3. La semnalul profesorului grupurile de elevi aflaţi în calitate de vizitatori şi critici, trec pe la fiecare poster, pentru a examina soluţiile

sau ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster comentariile critice sau laudative, întrebări, observaţiile

4. După ce se încheie turul galeriei grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile, întrebările de pe posterul lor, reexaminându-şi produsul prin prisma acestora.Această metodă necesită şi mişcare fizică în clasă, ceea ce-i atrage pe elevi şi le stârneşte interesulDe asemenea, se realizează interacţiunea directă în grupul iniţial şi indirectă cu ceilalţi colegi, prin intermediul produselor muncii lor. În acest mod, clasa devine un mediu în care se gândeşte şi se învaţă.- Reţeaua de discuţii

Este o metodă de învăţare bazată pe activitatea în grup, activitate ghidată de unul sau mai multe întrebări formulate de profesor, care admit răspunsuri diferite, rezultat al unor opţiuni bazate pe argumente.

Această metodă presupune studiul individual al unui conţinut informaţional, elevii beneficiind de un timp de gândire pentru formularea propriilor puncte de vedere, apoi se grupează în funcţie de poziţia pe care o au, elaborând o listă de motive fie pro, fie contra, urmând să se realizeze dezbaterea între susţinătorii celor două poziţii. Fiecare parte îşi va exprima punctul de vedere, iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică.

- Linia valorilorEste un exerciţiu de exprimare a opiniilor şi de investigaţie

independentă.Ea cuprinde următorii paşi:1. Profesorul pune o întrebare la care răspunsurile pot fi gradate.2. Elevii se gândesc la răspuns singuri şi pot să şi-l noteze pe o hârtie.3. Elevii se aliniază apoi, alegându-şi o poziţie care reflectă punctul lor

de vedere. Pentru a face acest lucru, trebuie să discute cu alţi elevi răspunsul la întrebare

4. Elevii pot continua să discute răspunsul cu vecinii din stânga şi din dreapta lor.

5. Opţional, după ce s-a constituit linia, ea se poate îndoi la mijloc, pentru ca elevii cu vederi divergente să poată sta la vorbă.

8 – Proiectarea activităţilor didactice din perspectiva programului

„Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“

Înainte de a începe lecţia

Motivaţia:De ce este valoroasă această lecţie ?Cum se leagă ea de ceea ce am predat deja şi de ceea ce voi preda mai

departe ?

Ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie ?

Obiective:Ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi explorate sau transmise ?Ce vor putea face elevii cu acestea ?

Condiţii prealabileCe trebuie să ştie şi să poată face un elev deja pentru a putea învăţa

această lecţie

Evaluare:Ce dovezi vor exista că elevul a învăţat lecţia ?

Resursele şi managementul timpului:Cum vor fi gestionate resursele şi timpul pentru diversele activităţi ?Lecţia propriu-zisă

Evocare:Cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi scopuri

pentru învăţare Cum vor ajunge să-şi examineze cunoştinţele anterioare ?

Realizarea sensului:Cum va fi explorat conţinutul de către elevi ?Cum îşi vor monitoriza ei înţelegerea acestui conţinut ?

ReflecţieCum vor utiliza elevii sensul lecţiei ?Cum vor fi îndrumaţi să caute informaţii suplimentare, răspunsuri la întrebări care mai există şi rezovări pentru neclarităţile rămase ?

Încheiere:La ce concluzii ar trebui să se ajungă până la sfârşitul lecţiei ?În ce măsură este de dorit să se rezolve problemele indicate ?

După lecţie

Extensie:Ce alte lucruri pot fi inventate pornind de la această lecţie ?Ce ar trebui să facă elevii odată ce s-a terminat lecţia ?

Motivaţia – Partea I – De ce este valoroasă această lecţie ?Cum se leagă ea de alte teme pe care le-au studiat elevii sau cum se

aşează ea pe alte deprinderi pe care şi le-au format deja ?Cum îi va pregăti ea pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine

această disciplină Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor ?

Ce le va permite ea să facă sau să înţeleagă în viitor ?

Motivaţia – Partea II – Cum dezvoltă această lecţie gândirea critică ?

Ce informaţii din această lecţie pot fi descoperite sau construite de elevi ?

Cum poate fi ales sau aaranjat conţinutul acestei lecţii pentru a stimula o gamă largă de răspunsuri personale ?

Care sunt câteva dintre problemele importante din această lecţie care pot fi interpretate în mai multe feluri, saucare pot invita la exprimarea acordului sau dezacordului ?

Cum poate fi examinată tema din perspectiva interdisciplinară ?Cum poate fi folosită lecţia pentru a dezvolta abilităţile de analiză,

investigare, raportare şi dezbatere care să poată fi ulterior folosite cu alte teme ?

Ce aspecte ale temei invită la continuarea investigaţiilor sau la alt tip de acţiune consecutivă învăţării lecţiei din partea elevilor ?

9 – Evaluarea didactică din perspectiva programului

„Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“

A evalua presupune a găsi dovezi că elevii au învăţat:A – ceva din conţinutul lecţiei;B – să utilizeze în mod adecvat anumite procese de gândire şi învăţare

1. Ce procese de gândire aşteptăm să desfăşoare elevii ?Cum vom şti că le desfăşoară bine ?

2. Ce strategii de învăţare şi ce procese de grup se aşteaptă să observăm la elevi ?De unde ştim că le folosesc în mod adecvat ?

Teoria şi practica evaluării discriminează între metodele tradiţionale de evaluare şi cele complementare.

Acestea din urmp constituie o categorie de metode de evaluare cu pronunţat rol formativ şi cu o mare capacitate de motivare a angajării elevilor în activităţile de învăţare.

Principalele metode complementare de evaluare sunt:- observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor- eşantionarea activităţii- proiectul- portofoliul- autoevaluarea

Gândirea critică abordează evaluarea din mai multe perspective:- a elevului (autoevaluare)- a profesorului

- a grupului (interevaluare)şi oferă mai multe instrumente de evaluare (grile) punând accent pe

evaluarea proceselor de gândire şi de modelare a elevilor, mai degrabă decât pe evaluarea rezultatelor (produselor).

Instrumentele de evaluare sunt asociate celor trei etape ale cadrului de predare şi învăţare: Evocare/Realizarea sensului/Reflecţia întregind astfel trinomul procesului educaţional predare-învăţare-evaluare.

Bibliografie

1. Jeannie L. Stade, Kurtis S. Meredith, Charles Temple – „Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“, 1998, volumele I şi II

2. Jeannie L. Stade, Kurtis S. Meredith, Charles Temple – „Promovarea gândirii critice“, Ghidul „Proiectul Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice“, 1998