CARTIER POPULAR

MIHAI EMINESCU

@-

POEZTT

Editia a V-a

EARTIE R

Cuprins

VENERE SI MADONAt

Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lume ce gAndea in basme gi vorbea in poezii,O! te vId, te-aud, te cuget, tdniri gi dulce veste .

Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, ca alli zei.

V6nere, marmuri caldi, ochi de piatri ce scdnteie,Bra( molatic ca gAndirea unui impirat poet,Tu ai fost divinizarea frumuselii de femeie,A femeiei ce gi astizi tot frumoasi o revid.

Rafael, pierdut in visuri ca-ntr-o noapte instelatl,Sufletu-mbitat de raze si d-eterne primiveri,Te-a vizut gi-a visat raiul cu grldini imbilsimate,Te-a vizut plutind regini printre ingerii din cer

$i-a creat pe pdnza goali pe Madona dumnezeie,

Cu diademi de stele, cu surisul bldnd, vergin,Fafa pal5-n raze blonde, chip de inger, dar femeie,Cdci femeia-i prototipul ingerilor din senin.

Astfel eu, pierdut in noaptea unei vieli de poezie,Te-am vdntt, femeie stearpi, firi suflet, fdri foc

$i-am ficut din tine-un inger, blAnd ca zita de magie,Cind in viafa pustiiti r6de-o razd de noroc.

Am viLzut falata pall de o bolnavi belie,Bazata invinefitd de-al coruptiei mugcat,

$i-am zvdrlit asupra-li, crudo, vilul alb de poezie,

$i paloarei tale raza inocen{ei eu i-am dat.

fi-am dat palidele raze ce-nconjoari cu magie

Fruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal,Din dem6n ficui o sAnt[, dintr-un chicot simfonie,Din ochirile-!i murdare ochiu-aurorei matinal.

Dar azivdLlul cade, crudo! dizmelit din visuri sece,

Fruntea mea este trezitd de al buzei tale-nghe!

$i privesc la tine, demon, gi amoru-mi stins qi rece

M[ invali cum asupr[-fi eu sd caut cu dispre!!

Tu imi pari ca o bacanti ce-a luat cu-ngeliciuneDe pe-o frunte de fecioar[ mirtul verde de martir,O fecioar-a cirei suflet era sAnt ca rugiciunea,Pe cdnd inima bacantei e spasmodic, lung delir.

O, cum Rafael creat-a pe Madona dumnezeie,

Cu diadema-i de stele, cu surdsul blind, vergin,Eu f[cut-am zeitate dintr-o palidi femeie,

Cu inima stearpi, rece gi cu suflet de venin!

Pldngi, copili? - C-o privire umedi gi rugi'toarePoli din nou zdrobi qi fringe apostat-inima mea?

La picioare-li cad ;i-fi caut in ochi negri-ad6nci ca marea,

$i sirut a tale mine, gi-i intreb de poli ierta.

16

$terge-{i ochii, nu mai pl6nge!. .. A fost crudi-nvinuireaA fost crudi gi nedreapti, fd,ri, razem, fdr[ fond.Suflete! de-ai fi chiar demon, tu egti sAntd prin iubire,

$i ador pe acest demon cu ochi mari, cu plrul blond.

1870

EPIGONII

Cdnd prives c zilele de-aur a scripturilor romAneMi cufund ca intr-o mare de visiri dulci gi senine

$i in jur parci-mi colindi dulci gi mdndre primiveri,Sau vid nopli ce-ntind deasupra-mi oceanele de stele,

Zile cu trei sori in frunte, verzi dumbrlvi cu filomele,Cu izvoare-ale gAndirii si cu rAuri de cAntiri.

\rid poeli ce-au scris o limbi ca un fagure de miere:Cichindeal guri de aur, Mumulean glas cu durere,Prale firea cea intoarsS., Daniil cel trist si mic,Yac5.rescu cAntAnd dulce a iubirii primivar5,Cantemir croind la planuri din culite gi pahard,Beldiman vestind in stihuri pe rdzboiul inimic.

Lira de argint, Sihleanu - Donici cuib de-n(elepciune,Care, cum rar se lntimpli, ca sd mediteze puneUrechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomati?

S-au dus toti, s-au dus cu toate pe o cale nenturnati,S-a dus Pann, finul Pepelei, cel istef ca un proverb.

Eliad zidea din visuri gi din basme seculareDelta biblicelor sXnte, profeliilor amare,Adevlr sclldat in mite, sfinx pitrunsd de-nleles;Munte cu capul de piatri de furtune detunati,Sti gi azi in fafa lumii o enigmi nesplicati

$i vegeaz-o stdnci arsi dintre nouri de eres.

Bolliac cinti iobagul g-a lui lan{uri de arami;L-ale llrii flamuri negre CArlova oqtirea cheaml,in prezent vrijegte umbre dintr-al secolilor plan;

$i ca Byron, treaz de vAntul cel silbatic al durerii,Palid stinge-Alexandrescu sdnta candel-a sperdrii,Descifrdnd eternitatea din ruina unui an.

Pe-un pat alb ca un linlolittzace lebida murindd,Zace palidavergini cu lungi gene, voce bldndn -Viala-i fu o primivari, moartea-o pS.rere de riu;Iar poetul ei cel tAn[r o privea cu imbitare$i din liri curgeau note gi din ochi lacrimi amare

$i astfel Bolintineanu incepu cintecul siu.

MureEan scutur[ lanful cu-a lui voce ruginiti,Rumpe coarde de arami cu o mAni amorfiti,Cheamd piatra si invie ca 9i miticul poet,Smulge munlilor durerea, brazilor destinul spune,

$i, bogat in sirlcia-i, ca un astru el apune,Preot deqteptirii noastre, semnelor vremii profet.

r8