www.referat.ro

Amplasarea:Europa de Est, N-E de Romania

Suprafata:total: 33843 km2uscat: 33371 km2ape: 472 km2(riuri principale: Dunarea, Nistru, Prut, Raut;

Numar populatie:4264300 loc. (126,2 loc./1 km2)

Hotare terestre:cu state vecine: Romania 450 km, Ucraina 939 km

Iesire la mare:200 m la extrema de Sud (Giurgiulesti) prin delta riului Dunare

Orase principale:Chisinau, Balti, Tighina (Bender), Tiraspol

Clima:iarna moderata (ianuarie -4 -7oC), vara calda (iulie +25 +28oC)

Relief:in Nord si Centru podis (Podisul Codru), in Sud cimpie (Campia Bugeacului)

Vinaria Cricova

Cele mai mari beciuri din lume, fara indoiala, se gasesc in Moldova, la doar cativa kilometri spre nord de Chisinau, in localitatea Cricova.

Aici se gaseste in subteran un adevarat oras al vinificatorilor, cu strazi, sali de degustare, depozite etc. Pe strazile subterane "Cabernet", "Feteasca", "Pinot" se pot deplasa autobuze cu turisti, insotiti de ghizi experimentati.

Lungimea totala a galeriilor de la Cricova depaseste 60 km in subteran in roci calcaroase , cu o temperatura constanta de cca +12 oC si o umeditate de 97-98%. Acestea sunt conditii ideale pentru pastrarea celor peste 30.000.000 litri de vinuri de marca.

In Cricova sunt produse vinuri spumante, respectandu-se cu strictete tehnologia clasica franceza. Astfel Cricova a devenit o veritabila carte de vizita a Moldovei.

Parcul Taul

Cel mai mare parc din Moldova se gaseste in mijlocul satului Taul, la cca 200 km nord de Chisinau. Parcul a fost amenajat la inceputul sec. XX in preajma conacului familiei Pommer . Parcul reprezinta una dintre cele mai reusite lucrari ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea inalta de atunci, I. Vladislavschi-Padalco. Teritoriul parcului a fost proiectat intr-o asa maniera, incat principalele compozitii se succeda parca in trepte rand pe rand de-a lungul aleelor, ce duc linistite intr-o vale pitoreasca spre un lac mic. Colectia dendrologica reprezinta circa 150 de specii de arbori, arbusti si liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. Parcul conventional este impartit in partea superioara, unde se gaseste resedinta rurala a boierului Pommer, o retea deasa de alei cu compozitii floristice diferite, si partea de jos, care aminteste mai degraba o padure cu palcuri de arbori caracteristici diferitor zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul Taul are si o retea impresionanta de alei, cararui si drumuri de peste 12,5 km. Accesul vizitatorilor in parc este liber.

Padurea DomneascaCea mai mare rezervatie stiintifica din Moldova se gaseste in lunca Prutului de Mijloc, intr-o zona cunoscuta drept Padurea Domneasca, la cca 185 km de Chisinau. De-a lungul raului, pe un vast teritoriu, se intinde o padure reprezentativa de lunca cu specii caracteristice acestui mediu: salcii, plopi, stejari, fagi etc. In aceasta rezervatie o colonie de egrete cuibaresc nu in stufarii si tufisuri de rogoz, ci pe arbori, ocupand o suprafata considerabila.Localnicii numesc acest loc Tara batlanilor, un adevarat paradis pentru aceste pasari incluse in Cartea Rosie. O alta curiozitate se gaseste intr-o alta extrema a rezervatiei actuale, care se numeste Suta de movile. Pana acum taina celor cateva mii de movile aranjate in randuri paralele pe malul stang al Prutului nu este explicata. Sa fie mormintele unor osteni doborati in numeroasele lupte duse prin aceste locuri din cele mai vechi timpuri? Sau movilele sunt niste recifi coralieri fosili acoperiti cu pamant? Poate este cazul unor erodari selective ale solului din lunca Prutului? De fapt fiecare vizitator poate propune versiunea sa.

Administratia rezervatiei Padurea Domneasca incurajeaza turistii sa viziteze toltrele din imprejurimi cu pesteri stravechi, cel mai mare lac din Moldova Costesti-Stanca, cateva localitati satesti vechi din zona si cateva biserici din lemn, pastrate aici de doua-trei secole..

Monument "Lumanarea Recunostintei"

Acest monument ridicat pe stinca, deasupra batranului Nistru, la marginea Sorocii, este una din cele mai importante zidiri in istoria moderna a Moldovei. Aici zac, varsate in temelii, legate piatra in piatra, suferintele, sperantele si truda multor generatii ale compatriotilor nostri. Aceasta epopee extraordinara este consacrata tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave. Lumanarea Recunostintei, crescand din adancurile trecutului nostru, reprezinta un omagiu adus tuturor eroilor anonimi, care au pastrat cultura, limba si istoria Moldovei in paleta policroma a civilizatiei umane, invesnicind totodata si memoria marelui poet anonim, autorul baladei Miorita.

Ideea de a ridica acest monument ii apartine renumitului clasic al literaturii moldovenesti, Ion Druta care a lansat-o acum 15 ani. Insa proiectul in cauza a fost realizat si inaugurat abia la 27 martie 2004. Gratie tuturor celor ce-au participat cu truda, cu credinta, cu banul la faurirea acestui monument, pe care scriitorul a numit-o Lumanarea Recunostintei, pot fi ridicate astazi cele sase sute de trepte ce urca de la apele Nistrului pana in piscul unui deal de la Soroca, in varful caruia isi face aparitia o capela in forma de lumanare de 29,5 m, lumina careia pe timp de noapte strabate pana in Otaci si Camenca. Din acest varf de deal poate fi admirata o priveliste pitoreasca de neasemuit.

Acest monument national, simbol al poporului moldovenesc, care ramane necules de ochii trecatorilor, cu certitudine, ar putea intregi cartea de vizita a Moldovei.

Complexul memorial "Capul de pod Serpeni"

Acest memorial, a carui edificare a inceput inca in anii puterii sovietice, este asezat pe un petic de pamant, care in vara anului 1944 avea un front de numai 8 km si o adancime de 3 km, el fiind constituit din cateva elemente de baza: pe de o parte este un altar stilizat care are in centru un safeu din marmura, edificat in biserica, in care numele celor peste 11 mii de eroi, care si-au dat viata pe aceasta fasie ingusta de pamant de la Nistru, este imortalizat pe placile de granit. Pe mijloc se afla focul vesnic, ce strajuieste doi piloni inalti, uniti la varf de o cruce, care vegheaza asupra celor cazuti, care nu si-au pierdut prezenta de spirit si curaj pentru apararea acestui meleag. Nu lipseste de aici si clopotnita inaltata deasupra unor peisaje nistrene pitoresti, care aminteste despre renasterea continuitatii istorice moldave, cat si despre recunostinta restabilita fata de generatiile trecute.

O eventuala excursie efectuata in acest loc, care evoca in egala masura istoria si natura, ofera posibilitatea atat de a calatori in trecutul istoric cat si de a fi deserviti de gospodariile taranesti din localitate, cunoscand astfel cultura si traditia poporului moldav.

La 22 august 2004, chiar in ajunul celei de-a 60-a aniversare de la eliberarea Moldovei de cotropitorii germano-fascisti, la Serpeni a avut loc inaugurarea solemna a memorialului reconstruit. E de mentionat, ca intru realizarea acestui edificiu remarcabil de pe malul Nistrului zeci de oameni din Rusia si Ucraina au acordat o sustinere substantiala. Avand in vedere faptul ca, printre aparatorii capului de pod se numara si ostasi din tarile CSI, la ceremonia de inaugurare oficiala au participat, alaturi de veteranii din Moldova si veteranii din Ucraina, Rusia, Kazahstan, Uzbechistan, Belarusi, s.a. Acest eveniment a demonstrat inca o data ca prietenia dintre popoare este totusi de neclintit.

La cca. 40 km Est de Chisinau, pe malul drept al Nistrului se gaseste acest Complex memorial de importanta istorico-nationala, care a fost ridicat in amintirea eroilor cazuti, in timpul operatiunii Iasi-Chisinau din anul 1944, pentru eliberarea Chisinaului de sub ocupatia fascista. Lupta de la Serpeni a fost una din cele mai sangeroase din istoria celui de-al II-lea razboi mondial, pe fundalul bataliilor de amploare, el reprezentand doar un episod particular din cadrul razboiului.

Castelul lui Manuc BeiIn 1881 in Hancesti (36 km vest de Chisinau) in mijlocul unui parc au fost construite un "Castel de vanatoare" si un Palat pe mosia lui Manuc Bei, o personalitate cunoscuta la inceputul sec. XIX. Amintim ca in Palatul lui Manuc de la Bucuresti a fost negociata si incheiata Pacea de la Bucuresti in 1812 intre Imperiile Rus si Otoman, in urma caruia Basarabia trece sub protectoratul Rusiei. Manuc Bei primeste mosii imense intr-o zona pitoreasca de codru, unde el isi petrece ultimii ani din viata. Copiii si nepotii lui il angajeaza pe celebrul arhitect A. Bernadazzi pentru a proiecta si inalta in centrul orasului un castel de vanatoare si Palat intr-un ansamblu arhitectonic unic in stil eclectic. Din 1979 Castelul de vanatoare este transformat in muzeu, in care functioneaza permanent mai multe expozitii: "Harti si Documente", "Vestigiile arheologice din tinut", "Natura Tinutului", "Domnitorii Moldovei, "Etnografia", diarama "Batalia Iasi-Chisinau in Razboiul II Mondial etc.

Bastina fabulistului A. Donici

La circa 30 km de la or. Orhei (sau circa 40 km spre nord de la Chisinau), intr-o zona pitoreasca de codru se gaseste satul Donici (in trecut Bezeni) unde s-a nascut marele fabulist moldovean Alexandru Donici (19.01-1806-21.01.1865), clasic al literaturii romane. Din 1976 in conacul familiei Donici functioneaza un muzeu in care sunt expuse piese ce reflecta viata si activitatea fabulistului. Casa este plasata in mijlocul unui parc mic, iar in preajma se gaseste o mica bisericuta stilizata a familiei Donici. Alexandru Donici si-a inceput in tinerete cariera militara la liceul de profil din Petersburg, dupa care revine la bastina si activeaza la inceput in Chisinau, la Iasi, apoi la Piatra-Neamt. Practica avocatura, dar si scrie mult. Era inspirat de fabulele lui La Fontaine si I.Kralov. La 1840 si 1842 editeaza doua carti de "Fabule" cu opere proprii si traduceri. In cooperare cu C. Negruzzi traduce si publica "Satire si alte poetice compuneri" de A.Cantemir, traduce poemul lui A. Puskin "Tiganii" (1837) si alte creatii ale clasicilor literaturii universale.Donici a avut un deosebit spirit de observatie, criticand in fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste in societatea umana. In creatia sa sunt populare fabulele: "Antereul lui Arvinte", "Musca la arat", "Racul, Lebada si Stiuca" s.a.

Casa-muzeu "Alexandr Puskin"

Marele poet rus A.S.Puskin a fost silit de autoritatile tariste sa paraseasca capitala Rusiei pe o perioada de trei ani. La 21 septembrie 1820 el ajunge in Chisinau si se stabileste in casa generalului Inzov (astazi transformata in muzeu). In doar trei ani poetul scrie poemele: "Tiganii", "Salul negru", "Lui Ovidiu", "Grecoaica fidela, nu plange", "Lui Baratanschi din Basarabia", "Lui Raievschi", "Generalul Puskin", "Gavriliada", prima parte a celebrului roman in versuri "Evghenii Oneghin" si altele, incluse in circuitul valorilor universale.La Chisinau, Puskin este prezent deseori printre elita oamenilor de cultura de aici. scriitorii C. Stamati, C. Negruzzi, familia Donici si altii, ulterior cunoscuti drept clasici ai literaturii romane.Puskin a calatorit mult prin Moldova. In special ii placea sa viziteze conacul familiei Ralli Arbore in satul Dolna din codrii Nisporenilor.Casa-muzeu "Alexei Mateevici" din s. Zaim

Desi a trait o viata scurta, Alexei Mateevici (1888 1917) se inscrie printre personalitatile de vaza din elita culturala autohtona. Lui ii apartin celebrele cuvinte ale imnului Moldovei "Limba noastra".Fiind preot, poet si publicist a lasat in urma sa mai multe publicatii cu caracter istoric si teologic: "Cand si cum s-au crestinat moldovenii", "Tipariturile noastre vechi", "Gavriil Banulescu Bodoni" etc. Traduce in romana din clasicii literaturii universale.In 1916 se inroleaza in armata ca preot militar. Peste un an se stinge din viata, iar peste 10 ani post-mortem este publicat la Chisinau volumul sau "Poezii".Complexul muzeal "Orheiul Vechi"Complexul muzeal Orheiul Vechi reprezinta una dintre cele mai vestite zone cu vestigii ale stabilirii diferitor civilizatii in perimetrul dintre Nistru si Prut. Se gaseste intr-un defileu stancos, adanc de peste 200 m, al raului Raut, la o departare de 60 km de la Chisinau. In cavernele de piatra se atesta prezenta primelor asezaminte umane vechi de peste cateva sute de mii de ani. Pe dealul stancos, in secolele V-III i.e.n., a existat o puternica fortificatie a geto-dacilor. Getii la acea perioada aveau un calendar propriu. Printre ruinele fortificatiei antice se gaseste locul unui asemenea calendar, care mai indeplinea functia de sanctuar pentru oficierea slujbelor si practicilor religioase in aceasta comunitate antica. Pe malul opus pot fi distinse ruinele "Orasului Nou" al Hoardei de Aur cu numele Seihr-al-Gedid (sec.XIII-XIV), considerat de cercetatori drept una din capitalele tatarilor in perioada expansiunii lor spre Europa.

Dupa recucerirea acestor locuri de ostenii moldoveni, este inaltata o puternica cetate din piatra (sec. XV) Orhei, ruinile careia au ajuns pana in zilele noastre. La fel, din perioada medievala s-a conservat intr-o stare functionala o manastire ortodoxa rupestra "Adormirea Maicii Domnului" (unele date o atesta drept anterioara sec. XII), largita si modificata in stanca potrivit canoanelor religioase in diferite secole. Acum manastirea de calugari poate fi vizitata de turisti in orice perioada a anului, cu precadere in timpul sarbatorilor crestine.

Pe la mijlocul sec. XVII, din considerente geo-strategice, orasul Orhei prin ordinul domnitorului Moldovei Vasile Lupu este stramutat cu 18 km spre nord la intrarea in cheile Rautului, fapt care a facilitat conservarea vestigiilor civilizatiilor ce s-au perindat prin aceste locuri, intr-un adevarat complex muzeal multicultural sub cerul liber. Aici, turistii mai pot vizita muzeul "Curtea taraneasca" (sec.XIX), rezervatia peisagistica "Trebujeni" s.a.

Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala

Cel mai vechi muzeu din Moldova a fost fondat inca in octombrie 1889 de catre baronul A. Stuard, dar care pe parcursul sec. al XX-lea a devenit laboratorul de creatie a multor personalitati cunoscute in mediile stiintifice: F. Osterman, S. Miler, F. Porucic, I. Suhov, B. Tarabuchin, M. Pocoara, etc.Edificiul muzeului a fost construit in 1905 intr-un stil oriental, fiind astfel unica cladire de acest fel din Moldova. Este cunoscut vizitatorilor prin colectiile bogate geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice si numismatice. Muzeul si-a pastrat pe parcursul istoriei sale cele doua directii specifice studierea naturii si culturii Moldovei, de aceea si s-a numit pe rand Muzeu National de Istorie Naturala, Muzeu Regional al Basarabiei, Muzeu Republican de Studiere a Tinutului Natal.Acum vizitatorii pot vedea printre cele cateva zeci de mii de piese un schelet intreg de Dinoterium Gigantisimus, celebre tezaure arheologice (ex.: tezaurul de la Carbuna), covoare basarabene din sec. al XIX-lea etc.

Muzeul National de Istorie a Moldovei

Peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165 mii de piese originale din patrimoniul national moldovenesc, sunt expuse vizitatorilor in Muzeul National de Istorie a Moldovei, inaugurat in 1987 in sediul fostului Liceu Regional. Muzeul este amplasat in centrul istoric al Chisinaului, in fata caruia se inalta monumentul "Lupoaicii latine" cu Romulus si Remus, copie fidela a celui din Roma. In fiecare an in incinta acestui muzeu sunt organizate 15 expozitii tematice, care devin importante evenimente stiintifice in Moldova. Muzeul este structurat in mai multe sectii: Arheologie si Istorie Antica, Istorie Medievala, Istoria Basarabiei, Istoria Contemporana, Tezaure.

Are cinci filiale: Expozitia de tehnica militara, Casa memoriala Sciusev (ambele in Chisinau), Casa memoriala "C. Stamati" (Ocnita), Conacul familiei Lazo (Piatra), Casa-muzeu "Carol XII" (Varnita).Manastirea Capriana

La inceput manastirea era construita in totalitate din lemn, ca mai tarziu, in 1545 sa fie inaltata in piatra biserica de vara "Adormirea Maicii Domnului". In 1840 este inaltata biserica "Sf. Gheorghe" si la 1903 Sf. Nicolae. La Capriana a existat si cea mai mare biblioteca manastireasca din Moldova cu pretioase daruri domnesti. Fiind inchisa si devastata in anii postbelici, ea se redeschide printre primele in 1989, devenind foarte curand un simbol al renasterii nationale. Manastirea poate fi vizitata zilnic.

Printre alte obiective care pot fi vizitate in zona numim rezervatia peisagistica Capriana-Scoreni, Stejarul lui Stefan cel Mare si cea mai veche rezervatie din Moldova "Codri".

Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseste una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova Capriana (intemeiata in 1429). Ea a fost timp indelungat resedinta mitropolitului Moldovei, a fost ctitorita de domnitori, printre ei si Stefan cel Mare, aici au trait cronicarul Eftimie si unul dintre primii poeti a Moldovei - Chiprian.

Manastirea HincuIn 1678, intr-o zona de codru, la izvorul raului Cogalnic (cca. 55 km vest de Chisinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinteaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici. Bisericile din lemn si chiliile monahale in secolul XVII sunt deseori devastate de navalirea tatarilor. Din aceasta cauza manastirea "Sf. Parascheva" periodic ramane pustie. La 1835 este zidita din piatra biserica de vara in stil rus-bizantin, mai tarziu la 1841 se inalta biserica de iarna.In perioada 1956-1990 manastirea este inchisa de autoritatile sovietice, iar pe teritoriul ei a functionat o baza de odihna si de tratament a Ministerului Sanatatii. In 1990, la cererea localnicilor din satele vecine, manastirea Hancu este redeschisa, devenind in scurt timp una dintre cele mai bine amenajate si vizitate de turisti comunitati monahale.In preajma manastirii se gasesc mai multe izvoare bogate in apa, unul dintre ele are o mineralizare sporita. Manastirea poate fi vizitata zilnic. Ghid local, taxe de intrare, spatii de cazare disponibile.

Satul Cosauti si padurea "Stanca-Jeloboc"

Biodiversitate. Padurile mixte de stanca cu grote si pesteri adapostesc numeroase specii. Liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), bufnita mare (Bubo bubo) si ciocanitoarea sau ghionoaia neagra (Dryocopus martius), fluturii mnemozina (Parnassius mnemosyne) si polixena (Zerynthia polyxena) sau radasca (Lucanus cervus) sunt doar unele dintre speciilr rare intalnite in zona. Diversitatea biotopica din localitate, cu stanci expuse soarelui si defileuri calcaroase cu paduri si stejari seculari, este extrem de valoroasa pentru mentinerea comunitatilor floristice cu asa specii protejate ca cuibul pamantului (Neottia nidus-avis), feriguta (Polypodium vulgare), creasta cocosului (Polystichum aculeatum), gimnocarpium Robert (Gimnocarpium robertianum), deditelul mare (Pulsatila grandis) etc.

Monumente istorice si de cult in sanul naturii. Manastirea Cosauti, fondata in sec. XVII si reconstruita recent in anii '90, este o parte a patrimoniului national, dar si vietii oamenilor. Izvorul sfant, sau fantana-sipot cu apa curativa, este oformat in traditii religioase nationale, fiind o inspiratie pentru populatie. Statiunea paleolitica Cosauti, o descoperire senzationala a vestitului arheolog I. Borziac, elucideaza o cultura a omului din trecut si este una din cele mai remarcabile constructii logice ale omului din paleoliticul superior. Stancile padurii ascund urme ale geto-dacilor, ramasite ale unei fortificatii amplasate de-asupra Nistrului, unde pot fi vazute cateva valuri concentrice de pamant de 2-3 m inaltime cu urme de palisade.

Padurea "Stanca-Jeloboc" (634.2 ha) reprezinta o ramasita a marilor paduri existente candva in zona Sorocii (numite pe atunci "Codrii Sorocii") din bazinul de mijloc al raului Nistru. Forfecate de taierile selective din sec. XVII-XVIII (stejari enormi folositi la constructia corabiilor) si razboiul II mondial (constructia podurilor si digurilor de aparare), enormele paduri au disparut, desi unele sectoare au persistat. Din anii '90 o buna parte a acestei paduri (585 ha) este inclusa in reteaua ariilor protejate din Republica Moldova ca rezervatie peisagistica cu categoria IV de conservare prevazuta de Uniunea Internationala de Conservare a Naturii (IUCN). Amplasat intre satele Cosauti si Iorjnita, acest complex istorico-natural devine o zona recreationala atractiva pentru visitatori. Valorile peisagistice riverane si coastele stancilor impadurite sunt populare in randurile ecoturistilor. Arta indeletnicirii in piatra este cea mai dezvoltata in tara, iar manera artistica de prelucrare a pietrei de catre mestesugarii populari este reflectata in obiectele si constructiile din localitate.

Tipova

La Tipova, pe malul stancos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chisinau) se gaseste cea mai mare manastire rupestra ortodoxa din Moldova, considerata si una dintre cele mai mari din Europa. Comunitatea monahala de aici a existat cu mult inaintea formarii statului feudal Moldova. Se crede ca unele chilii au fost sapate in stancile abrupte ale Nistrului prin sec.X-XII (potrivit altor date sec.XVI-XVIII). Incepand cu 1776 se atesta o perioada de prosperare, cand manastirea se extinde spre sud. Biserica rupestra a fost compartimentata in spatii mari despartite de coloane masive. In perioada sovietica manastirea a fost inchisa si devastata. In 1975 ruinele manastirii rupestre Tipova sunt luate sub protectia statului, iar in 1994 aici sint reluate slujbele divine. Se spune ca in aceasta manastire domnitorul Moldovei Stefan cel Mare s-a cununat cu sotia sa Maria Voichita, iar o alta legenda afirma ca printre aceste stanci si-a petrecut ultimii ani din viata poetul mitologic Orfeu, care este inmormantat in nisa unei cascade din defileu.Manastirea poate fi vizitata zilnic.Turistii sositi aici mai pot vizita un defileu impresionant din cadrul rezervatiei peisagistice "Tipova".Pe un mal abrupt de aici, in antichitate (sec. IV-III i.e.n.) a existat o cetate din pamant a geto-dacilor. Bastioanele ei pe promotoriu s-au pastrat pana in zilele noastre.

Orhei

Complexul muzeal Orheiul Vechi reprezinta una dintre cele mai vestite zone cu vestigii ale stabilirii diferitor civilizatii in perimetrul dintre Nistru si Prut. Se gaseste intr-un defileu stancos, adanc de peste 200 m, al raului Raut, la o departare de 60 km de la Chisinau. In cavernele de piatra se atesta prezenta primelor asezaminte umane vechi de peste cateva sute de mii de ani. Pe dealul stancos, in secolele V-III i.e.n., a existat o puternica fortificatie a geto-dacilor. Getii la acea perioada aveau un calendar propriu. Printre ruinele fortificatiei antice se gaseste locul unui asemenea calendar, care mai indeplinea functia de sanctuar pentru oficierea slujbelor si practicilor religioase in aceasta comunitate antica. Pe malul opus pot fi distinse ruinele "Orasului Nou" al Hoardei de Aur cu numele Seihr-al-Gedid (sec.XIII-XIV), considerat de cercetatori drept una din capitalele tatarilor in perioada expansiunii lor spre Europa.

Dupa recucerirea acestor locuri de ostenii moldoveni, este inaltata o puternica cetate din piatra (sec. XV) Orhei, ruinile careia au ajuns pana in zilele noastre. La fel, din perioada medievala s-a conservat intr-o stare functionala o manastire ortodoxa rupestra "Adormirea Maicii Domnului" (unele date o atesta drept anterioara sec. XII), largita si modificata in stanca potrivit canoanelor religioase in diferite secole. Acum manastirea de calugari poate fi vizitata de turisti in orice perioada a anului, cu precadere in timpul sarbatorilor crestine.

Pe la mijlocul sec. XVII, din considerente geo-strategice, orasul Orhei prin ordinul domnitorului Moldovei Vasile Lupu este stramutat cu 18 km spre nord la intrarea in cheile Rautului, fapt care a facilitat conservarea vestigiilor civilizatiilor ce s-au perindat prin aceste locuri, intr-un adevarat complex muzeal multicultural sub cerul liber. Aici, turistii mai pot vizita muzeul "Curtea taraneasca" (sec.XIX), rezervatia peisagistica "Trebujeni" s.a.Codrii

Cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova "Codrii" se gaseste in preajma comunei Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971. Rezervatiile stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale: zona strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie. Natura de aici impresioneaza prin abundenta de forme si specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie. In rezervatia "Codrii" sunt puse sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasari, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii de specii de insecte. Principalele specii de arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si fagul. In perimetrul rezervatiei mai exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat "Muzeu al naturii"

Soroca

Se gaseste in mijlocul orasului Soroca, la circa 160km spre nord de Chisinau. In perioada medievala cetatea Soroca facea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei, care includea: 4 cetati la Nistru, 2 cetati pe Dunare si 3 cetati in nordul tarii. In asa fel, cu un adevarat "brau de cetati din piatra", erau protejate hotarele tarii. Cetatea Soroca a fost construita la trecatoarea peste Nistru pe locul unor fortificatii mai vechi. La 1499, din porunca Voievodului Stefan cel Mare, este inaltata o cetate patrata din lemn pe locul fortaretei genoveze Olihonia (Alciona). Intre anii 1543-1546, in timpul domniei lui Petru Rares, cetatea este rezidita din temelie de piatra, asa cum o vedem si astazi, adica rotunda cu diametrul de 37,5 m si cu cinci bastioane egal departate intre ele. Mesterii au pus la baza calculelor lor legea suprema a armoniei "sectiunea de aur", fapt care face cetatea unicala printre mostrele de arhitectura defensiva din Europa.

Cetatea Soroca mai este cunoscuta si drept loc unde s-au intrunit ostirile moldovene sub conducerea celebrului om de stat Dimitrie Cantemir si armatele rusesti conduse de tarul Petru I in timpul campaniei de la Prut impotriva ostasilor turci in a. 1711. In cetate au mai fost: Bogdan Hmelnitchi, Timus Hmelnitchi, Alexandru Suvorov s.a.Fortareata este unicul monument medieval din Moldova, care s-a pastrat asa cum l-au conceput mesterii, iar in bastionul de la intrare exista o biserica mica militara.Saharna

Situat la cca. 110 km nord de Chisinau, pe malul drept al raului Nistru, manastirea "Sfanta Treime" de la Saharna este pe buna dreptate considerata printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se gasesc unicile in republica moaste ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stanci amprenta lasata, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Se zice ca, intr-o buna zi unui calugar din vechea manastire rupestra (potrivit unor marturii documentare din sec. XVII-XVIII, manastirea functioneaza din sec. X-XII) pe una din stancile inalte de aici, i s-a aratat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunsi pe stanca, calugarii au descoperit o amprenta de picior pe piatra, semn considerat de ei drept o vestire divina si o marturie a "puritatii Dumnezeiesti" a locului. In curand, mai aproape de defileu, este durata o biserica noua din lemn si intemeiata manastirea "Sf. Treime" (1777). Mai tarziu pe locul bisericii din lemn este inaltata o biserica din piatra in stil vechi moldovenesc, decorata bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahala din manastire (manastirea este deschisa zilnic) se mareste.De sus, de pe stanciile din s. Saharna, se deschid niste peisaje de exceptie: defileul stancos si impadurit al rauletului Saharna (16 km lungime) ce salta pe parcursul sau peste 30 de praguri si cascade.Tot aici se gaseste o statiune arheologica importanta cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) si o cetate de promotoriu geto-dacica (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.Traditii si Obiceiuri

Moldovenesti

Srbtorile i obiceiurile moldoveneti poart nsemne valorice motenite din moi-strmoi prin care consolideaz naiunea i contribuie la identificarea noastr. Marcate o singur zi sau cteva, cu dat fix sau mobil, dedicate divinitilor calendaristice, dar i oamenilor, animalelor, psrilor, plantelor, fenomenelor terestre i cosmice, srbtorile i obiceiurile snt cunoscute i respectate pn astzi. n acest context putem meniona faptul c moldovenii au reuit pe parcursul istoriei s-i nnobileze viaa cu srbtori frumoase i obiceiuri semnificative.

Analiznd, ntreg spectrul de srbtori i obiceiuri moldoveneti vom face o trecere n revist a celor mai reprezentative categorii de srbtori, ncepnd cu cele celebrate la nivel naional i nu n ultimul rnd cu srbtorile marcate n familie.Prinsrbtori snt desemnate zilele n care se comemoreaz evenimente importante, acestea fiind marcate prin diferite serbri, solemniti, care de obicei snt stabilite n mod oficial drept zile de odihn. Srbtorile de peste an mai snt numite srbtori calendaristice. Aici inem s menionm srbtorile recunoscute drept naionale cele prin care se celebreaz un eveniment important din istoria rii precum 9 mai Ziua Victoriei asupra fascismului,27 august Ziua Independenei Republicii Moldova, 31 august Limba noastr.Spre bucuria noastr n Moldova avem multe srbtori oficiale.n categoria aceasta snt incluse i unele srbtori cucaracter religios, recunoscute de biserica cretin-ortodox. Pentru nceput,le vom meniona n succesiunea desfurrii pe parcursul anului.

Prima srbtoare este cea a Anului Nou 1 ianuarie n mod tradiional, festivitile de Anul Nou, au loc n cadrulfamiliei sau se srbtorete cu prietenii apropiai. Odat ncepute, festivitile continu cu srbtorile de Crciun, srbtorite de ctre Moldova Ortodox pe 7-8 ianuarie. Din srbtorile de primvar o zi remarcabil este 1 martie, cnd oamenii druiesc rudelor i prietenilor simbol al vieii noi i nceputului primverii. Tot n aceast lun, la 8 martie, este srbtorit Ziua Internaional a Femeii. Primvara se serbeaz i srbtori religioase mari, datele crora snt variabile, adic se modific de la un an la altul. Aadar, Patele Ortodox este srbtorit dup prima lun plin care a urmat echinociului de primvar. La o sptmn dup nceputul srbtorii Patelui, ortodocii srbtoresc Patele Blajinilor. n aceast zi snt comemorai rposaii, se ntlnesc rudele i merg mpreun la mormintele celor dragi. O zi de srbtoare este i 1 mai Ziua internaional a oamenilor muncii. Pe 9 mai se celebreaz Ziua Victoriei asupra fascismului n Marele Rzboi pentru aprarea Patriei. Dup cum am menionat mai sus Ziua Independenei Republicii Moldova, este srbtorit pe 27 august. Peste cteva zile pe 31 august este marcat srbtoarea Limba Noastr.

O categorie important a ciclulului srbtorilor calendaristice snt cele cu caracter religios. n primul rnd, aici sntincluse cele dedicate Domnului Nostru Isus Hristos: Naterea Domnului (Crciunul) Botezul Domnului (Boboteaza), nvierea Domnului (Patele), nlarea Domnului (Ispasul) etc. Religioase snt i srbtorile care celebreaz zilele Sfinilor Prini: Sf. Vasile, Sf. Gheorghe, Sfinii Constantin i Elena etc. Aici este important de menionat i Hramului Localitii srbtorirea patronului spiritul al bisericii. La noi n ar este cunoscut tradiia ctorva tipuri de hram: al familiei, bisericii, mnstirii, localitii. Cele mai apropiate de spiritul moldovenilor snt srbtorile de familie: Cstoria, Srbtoarea Noului Nscut etc. Anume n aceast categorie de srbtori s-au pstrat cele mai spectaculoase obiceiuri i ritualuri tradiionale. Prin obiceiuri nelegem diverse manifestri cu caracter folcloric i pitoresc ce cuprind semnificaii profunde asupra omului privind relaiile lui cu natura i lumea nconjurtoare. Cunoatem obiceiuri strvechi, obiceiuri noi, obiceiuri de nunt etc., acestea pot fi privite ca reguli nescrise a activitii umane transmise pe cale oral, dup cum este tradiia. Obiceiuri inedite respectate i practicate de moldoveni snt cele de ajutor reciproc: de clac la construcia casei, de ajutor la spatul sau curatul fntnii, de pregtire a zestrei, care n tradiia noast este numit eztoare.

n obiceiurile moldoveneti s-au pstrat pn n prezent forme ample de desfurare, n care vechile rituri se mbina cu acte ceremoniale i manifestri spectaculoase. n acest sens, este important s contientizm c avem nevoie s pstrm legtura cu trecutul, cu tradiiile seculare, s protejm i s promovm patrimoniul spiritual-imaterial. Srbatorile de iarna aduc cu ele miracolul Nasterii Domnului, a sfrsitului si inceputului de an. Insusirea fundamentala a acestor srbatori este bucuria si speranta cu care omul intimpina trecerea de la anul vechi la anul nou, inceputul unei unei noi etape din viata, fiind si inceputul unei noi perioade de vegetatie din viata satenilor. Acesta este momentul de a saluta cu bucurie venirea Anului Nou, de a-l intimpina cu cintece si jocuri, daruri si urari exprimate prin traditii si obiceiuri cunoscute fiind : Colindele, Capra, Ursul, Plugusorul, Sorcova .

Folclorul romanesc a grupat, obiceiurile in patru cicluri care concorda celor patru anotimpuri: obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna, aceste din urma fiind deosebit de vaste, pe intreg teritoriul folcloristic , incarcate de semnificatii si simboluri pentru cultura noastra populara. Conform traditiei dupa lasarea secolului, flacaii din comuna, ce vor imbraca costumele caiutiilor, a caprei, cauta si impaca muzicanti (lautari) care ii vor insoti la parada mascatilor, desfasurata initial in fata multimii adunate in centrul satului in ultima zi a anului, apoi se transfera pe la casele gospodarilor, a fetelor de maritat si pe la rude, ducand cu ei si uraturile de bun augur. Tonul plugusorul sau uratul este dat de catre copii care, in ultima zi din an, in preajma amiezei, incep a umbla pe la case, rostind uraturi si primind in schimb colaci, fructe sau bani dupa posibilitatile gazdelor. Uratura cea mai des rostita este plugusorul, fiind strans legat de mitul fertilitatii. Ctre seara copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugusorului fiind amplificat de cetele de mascati formate din caiuti, ursi, capre, banda jianu, caldarari etc.

De Revelion ns, copiii umbl cu uratul, dorindu-le stpnilor caselor un an nou fericit, prosper i cu ct mai multe realizri frumoase; recompensele pentru urrile copiilor pot fi de asemenea dulciuri.

De Crciun, maturii, dar n special copiii umbl cu colindatul de la cas la cas, astfel vestind naterea Domnului. Copiii fiind mascai corespunztor, dup colind, sunt rspltii de ctre gazd cu dulciuri sau bani.

De Pati tradiiile sunt mai numeroase. n ajun de Pati gospodinele ncondeiaz oule, culoarea tradiional fiind roie, mai apoi coc cozonacul, dup care n noaptea nvierii Domnului, membrii familiei merg la sfinirea acestor bucate specifice. Iar n dimineaa dup sfinire, fiecare se spal pe obraji cu un ou rou i altul alb, ceea ce simbolizeaz puterea i puritatea, acest ritual fiind urmat de o mas la care toat familia srbtorete mpreun.

1 Martie este srbtoarea venirii primverii. ncepnd cu aceast dat toi locuitorii Moldovei i pun pe haine, n regiunea inimii, mrisoare. Ele prezint simboluri unice, n care este obligatorie prezena culorilor alb i rou. Albul semnificnd puritatea, iar roul viaa.

Bucate Traditionale

Teritoriul rii noastre a fost de milenii o zon agrar i de cretere a animalelor, fapt care a determinat modul de alimentaie a btinailor.

Pentru buctria tradiional a moldovenilor snt caracteristice bucatele din produsele de baz: cerealiere, animaliere, legumicole, produsele sezoniere, pomicole, viticole, ocazionale etc., iar metodele de preparare snt: frigerea, fierberea, prjirea, coacerea. Aceste metode de pregtire a bucatelor s-au pstrat de-a lungul secolelor i au creat specificul tradiional local al alimentaiei btinailor, cunoscute i de alte popoare de pe ntreg arealul Carpato-danubian.Alimentaia tradiional la moldoveni impune o clasificare a mncrurilor n funcie de anumite srbtori, posturi sau ocazii, cnd acestea se prepar n mod special i n cantiti mai mari. La evenimentele importante din viaa omului, cum snt botezul, nunta, nmormntarea i srbtorile calendaristice se pregtesc mncruri speciale, gustoase, apetisante i variate, care corespund tradiiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie se deosebesc de cele pregtite n fiece zi prin numrul, calitatea, tehnica pregtirii, dar i funcia bucatelor. Unele bucate i produse alimentare snt folosite ca atribute la realizarea unor ritualuri.La sfritul secolului al XX-lea au fost nregistrate diferite reete culinare ce se pregtesc la ceremonialele de familie ajungnd pn la 30, iar astzi depesc acest numr.Se pregtesc: mncruri reci: rcituri, pastram, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de vnt, ardei copi, diferite coulee cu brnz i usturoi, pete umplut etc.; mncruri calde: sarmale, prjoale, fripturi, cighiri, gini umplute, plcinte, baba neagr, baba alb etc.; un numr mare i variat de prjituri de cas i torte, prune fierte umplute cu nuc, mere coapte etc.Cu toate acestea bucatele tradiionale snt pregtite ntotdeauna respectndu-se tradiiile i obiceiurile.Bucatele calde au la mesele de srbtoare un rol important, majoritatea snt pregtite din carne, amintite mai sus. Din timpuri strvechi pinea la srbtori a stat ntotdeauna n capul mesei, avnd un rol foarte important n cadrul ceremonialului de familie dar i la srbtorile calendaristice. Pinea de ritual colacii au forme i mrimi diferite.

Colacii de nunt a mirilor, a nunilor, cuscrilor snt mari, mpletii n 4, 6, 8 i mplinesc funcii diferite. Se deosebesc i colacii srbtorilor de iarn, cei de Pati.La srbtorile calendaristice Crciun, Anul Nou, Hramul satului se pregtesc alturi de variatele forme de colaci multe bucate din carne, legume asortate etc.

Dac la srbtorile de iarn se pregtesc multe alte bucate din carne de porc, atunci la Pati se pregtete mielul de Pati, copt sau umplut, friptur de miel, ca proaspt de oaie i multe bucate din cele de srbtoare. Locul principal la srbtoarea de Pati o are pasca cu brnz, apoi mielul pascal, cozonacul, oule roii.

Bucatele moldoveneti snt cunoscute astzi departe de hotarele rii i anume sarmalele, plcintele, nvrtita cu brnz de oi, vinul etc.Sarmalute moldovenestiIngrediente si cantitati:

Pentru umplutura:

500 grame de carne tocata de porc

500 grame de carne tocata de vaca

4 linguri cu orez

2 cepe tocate si calite

2 linguri cu untura

sare, piper macinat si marar tocat

Pentru sos:

1 lingura cu untura

1 litru de bors (sau cat sa acopere sarmalele)

1 ceasca cu bulion de rosii

Varza:

1 varza acra, din care frunzele bune merg la sarmale, iar restul se toaca fidelutacateva crengute de cimbru

Mod de preparare:

1. Sarmalutele moldovenesti se fac cat mai mici si mai indesate, din carnuri felurite. Se pun in oala de pamant etaje de sarmale impartite cu straturi de varza acoperita cu rosii, iar intre ele si cate o ramurica de cimbru. Ultimul strat e de varza.2. Se dau la cuptor sau pe marginea plitei minimum 3-4 ore, apoi se servesc calde, cu mamaliguta.

Placinte moldovenesti

Ingrediente:Pentru aluat: 300 g faina

300 g unt

2 oua

20 g drojdie

1 lingurita coaja rasa de lamaie

cateva linguri sifon

1 vf de cutit sare

Pentru prajit: 200 g unturaPentru umplutura:

200 g branza framantata

1 ou

1 lingurita gris

100 g smantana

Mod de preparare:

Pentru a prepara umplutura, amestecati branza framantata cu 1 ou si o lingurita de gris, o dati deoparte si treceti la prepararea aluatului.Opariti faina cu untul topit, amestecati bine si lasati sa se raceasca.

Adaugati apoi ouale, unul cate unul, sarea, coaja de lamaie si drojdia dizolvata in cateva linguri cu sifon.Framantati un aluat potrivit de tare pana in momentul in care il puteti dezlipi usor de pe mana si il lasati la cald timp de aproximativ 2 ore.Impartiti aluatul 12 bucati egale si din fiecare bucata intindeti o foaie rotunda cu 15-20 cm diametru.Puneti pe jumatate din fiecare foaie o parte din umplutura, ungeti pe margini cu apa, acoperiti cu partea cealalta si indoiti putin marginile ca sa nu iasa umplutura afara.

FRIPTURA ( TOCHITURA) DIN CARNE DE PORC

INGREDIENTE

1,5 kg de carne - porc, vitel sau miel

120 gr vin alb sec

2 capatini mijlocii deusturoi 2 capatini mari de ceapa

75 gr de ulei

condimente:

piperaromat in boabe, piper negru macinat ,cimbruuscat,frunza dedafin, piper rosu marunt coriandru,sare.

COMENTEAZAMOD DE PREPARARE RETETA FRIPTURA ( TOCHITURA) DIN CARNE DE PORC

Se incalzeste o tigaie adinca de otel cu uleiul. In acest rastimp se taie carnea in bucati de marimea de 3x4 cm - nu mai mici. Se adauga toata carnea cu 2 catei de usutroi taiati in felii pe tigaia incinsa bine si se prajesc la foc mare timp de 10-15 minute , amestecindu-le mereu cu o lingura de lemn. Carnea se va rumeni , va prinde o pojgita .Acest truc permite carnii sa-si pastrreze sucul ei si vom obtine la final o carne foarte prajita bine si foarte suculenta.

Intr-un ceaun se toarna continutul din tigaie, tot usturoiul de la prima capatina,taiat feliute, 50 gr de vin ,toate condimentele , in afara de frunza dedafin, sarea nu se adauga . Se taie in cubulete toata ceapa si se adauga in ceaun. Se amesteca totul foarte binesi selasa safiarba la un foc moderat timp de 10 minute.

Dupa aceeia se amesteca inca odata, seacopera ceaunul cucapacul si se lasa sase coaca carnea la o temperatura mica timp de 15 minute. Se scoate capacul, se adauga restul de vin alb si sarea dupa gust, 2 frunze de dafin . Se amesteca, se pune capacul ( nu pe deplin) si se mai coace carnea inca 20 minute. Din cind in cind mai amestecat.

Cu 5 minute inante de a fi gata carnea se adauga tot usuroiul pisat de la a doua capatina. Se stinge focul, nu se scoate capacul si lasati carnea sa-si imbibe mirosul decondimentesiusturoitimp de 15 minute. Ceapa se caramelezeaza si se farima , nu se simte , dar ii da carnii un gust foarte placut dulce-piperat. .

Mamaliga

Ingrediente:500 g malai, 250 g telemea de oaie, 1 l smintina, 200 g unt, 500 g cas

Preparare

Se pune la fiert, la foc mic, smintina si 100 g unt, iar cind incepe sa faca besici, se adauga malaiul in ploaie, amestecindu-se continuu. Se marunteste telemeaua si se adauga la mamaliga. Se lasa sa se fiarba mamaliga. Se serveste presarat cu cas proaspat si stropit cu restul de unt topit. Este foarte gustoasa si rece.

Timp necesar 30 minuteCalorii/portiePortii 3-4

COSTUMUL FEMEIESC:1) Piptntura capului deosebea fetele de femeile cstorite.Fetele: dou coade fcute coc, la ceaf, corcu, op, pieptntura cu ge(pe ele miresele puneau :gtarul, din pr acoperit cu panglic roie i un gherdan de mrgele). A doua sear, dup nunt, pe cap mireasa punea crpa(batic). Garul i crpa erau variante ale conciului.

2) tergtoarele de mbrobodit.Pentru ziua nunii, fetele pregteau cele mai frumoase tergare, mniterguri, pnzturi, zbrence sau fiiul sau marama de borangic( galben, zona Vrancei), broboadele: tergarele de mbrobodit(pnzturi sau mniterguri, din bumbac/ln sau vegetal) ornamentate cu motive :iate. Pe sub aceste tergare din borangic, femeile foloseau batista alb:grimea(Iai), din pnz de trg, croit n triunghi col, pe margini cu dantel din a i mrgele.

3) Podoabe:mrgele, cercei, inele.

La gt: mrgele(iraguri i ghirlande de mrgele sau zgard de mrgele, sau salbe cu trei rnduri din monede de argint), n urechi cercei, la mini inel.

4) Cmaa femeiasc.(Decorul cmilor deosebete zonele etnografice).

Dinpunct de vedere morfologic,cmile moldovenetise mpart ntipuriivariante.Sunttrei tipuri(nti erau dou) de cmi:pancho( cu mneca din umr, croit cu gura ptrat, fr guler sau cu un guler ngust pe lng gt:ciupag ornate n butuci din pnz de sacz, ornat cu mrgele colorate, brar de la mna ornamentat cu lncez cusut cu arnici negru, se ncheie cu :bunghi galbeni i cheutori n pnz);

ncreit la gt, cu alti, coit separat;

cmaa lung(poale cusute cu stan)

Variante:~ cmaa cu ciupag(deriv din cea ncreit la gt, din pnz de in, cnep, apoi bumbac)

~ cmile de srbtoare sunt ornamentate(ornamentul de pe umrul cmii se numete alti, cusut separat, ornamentul de lng alti se numete ncreeal, galben, cusut cu liric sau arnici n motiv geometric/romburi.Mrgele colorate s-au utilizat n ornamentarea cmilor.

~ la cmile btrneti, custura cu care se prinde mneca de stanul cmii sau alti se numete puricei, iar bumbacul chilipric.

~ cmaa naional este cu mnec din umr(la lucru/srbtori), din pnz de bumbac, borangic, ln igaie.

~ n zona Iaului, zona colinelor Tutovei, cmile de srbtoare, se confecionau din pnz de ln igaie, esut cu margine sau n cruci( cmaa panch, cu mneca din umr, ornamentele motiv intu, urzeal de nuc, pianjen, laba gtei, frunz de vie, arbac. Umrul este mpodobit cu mrgele. Cmaa cu alti este cea mai nou.

~ n zona Dorohoiului-Botoani s-au folosit acelai tip de cmi ca la Iai, exceptnd materia prim. Nu s-a folosit pnza din ln(bumbac, in, cnep).

5) CatrinaCatrina sau prigitoarea se pune deasupra cmii, acoperind corpul de la bru la poale. Este confecionat dintr-o estur de ln n 4 ie, de form dreptunghiular, suprapunndu-se n fa parte peste parte.( Este confecionat i din ln natural, esut simpl, fr ornamente, apoi apar betele roii la margini i curcubeele). Fondul catrinei era negru, n fa decorat cu vrste. La bata de sus, catrina avea cte o cheotoare, prin care se trecea brneaa cu care se ncinge.

Pe sub catrin femeile se ncing cu brul, iar peste catrin pun/puneau: bee, frnghii, brnee etc.

Fusta folosit la lucru/srbtoare(ocazie/nunt erau foarte artistic decorate) se poate compara cu apregul cre oltenesc. Fusta ornamentat cu flori n zona Iai.

Androcul(Bacu), variant a fustei, esut cu motive geometrice sau vegetale(spic de gru). Dup nunt, fustele de mireas se mbrcau numai la ocazii.

Pestelca de ln se esea cu vrste colorate(se poart la fusta ndungat vrstat) este o pies[ de port folosit[ ]n componena costumului moldovenesc.

COSTUMUL BRBTESCCostumul brbtesc are un numr redus de piese comparative cu cel femeiesc.

Piesele definitorii ale costumului brbtesc sunt:cmaa(dintr-o buca din cnep/in)iarii moldoveneti(din estur mixt, ln i bumbac nedat la piu) crei de la glezn pn la genunchi;bernevicii(cioarecii); n zilele de lucru se folosesc izmenele din pnz de cnep, iar iarna bernevicii din dimie alb.Costumul brbtesc era completat de cingtori de ln/piele, naframe,traiste, pungi de piele, opinci, sumane, cojoace cciuli i plrii.

PIESE COMUNE COSTUMULUI FEMEIESC I BRBTESCCingtoarele moldoveneti. Chimirul, curelele, brul i brneele, alturi de alte piese de port popular: cmi, iari, ctrine, fuste, completau costumul brbtesc i femeiesc.

Nfrmile piese de port popular folosite la costumul naional de srbtoare sau ocazii(nunt/nmormntri) se pun la bru, iar capetele sau colurile atrnau pe old, ori se fixau pe piept, n partea stng. Sunt/erau confecionate din pnz de bumbac sau in i bumbac, ornamentate cu variate motive, n funcie de zon, cu form patrat. Decorul era executat cu strmtur colorat sau arnici. Era realizat din custuri, esut.

Traista, Dei costumul naional a fost nlocuit cu moda de ora, traista est singurul element de port ce se pstreaz i-n prezent. Este confecionat din ln, culoarea natural, alb cu negru esut n 4 ie. Ornamentele ieeau n relief dintr-un joc de linii, vrste, folosite la urzit i esut, alterau culorile alb/negru, cu ptrate.

Sumanele moldoveneti, bogat ornamentate, ncrcate, btute cu sarad, se poart iarna(femei/brbai). Creang purta suman. Sumanul, ca postav se fcea din ln de oaie, vopsit cu sovrf i scoar de ariu, n coaj de nuci. Croitul sumanelor: n cline falduri, este larg, s curg apa de pe el cnd plou. Sumanele ntlnite n Moldova, se pot clasifica dup utilitatea lor sezonier i vestimentar.

Dup sezon, sunt 3 categorii: scurte(sumiee sau sumnic, toamna/primvara/n zile ploioase); genunchere, iarna deasupra cojoacelor scure lungi, iarna deasupra cojoacelor scurte;

Dup utilitatea vestimentar , sumanele se clasific n :

sumane pentru uzul zilnic(ln, culoare natural);

sumane pentru zile de srbtoare ( din ln de noaten vopsit vegetal, cu falduri dubli la pri, cu guler ntors, guler dublu sau guler nant, bogat ornamentate, predomin monocromia(predomin negrul cu care se vopseau aplicaiile de la nururi, numite:saraduri sau gitan, din ln neagr sau din pr de ln).

Haine nrudite cu sumanul:mantaua cu gugi sau capac, ornamentat cu sarad;

zbunul confecionat din suman brumriu, ornamentat cu gitan subire i cordic neagr;

contaul(clupca) hain blnit(dublat cu pielicele de oaie/miel);

caaveica, de influen oreneasc(stof trg, catifea, negr, verde maro cu insad blan de hulpe vulpe), folosit de femei n jurul gtului;

flaneaua, hain roie de ln (bumbac), se purta cu pantaloni de iac;

antereul rou, din ln, lung pn deasupra genunchilor;

ilicul, fr mneci se ncheia pe piept(bulgari/zona Hui);

gluga, motenit din fondul arhaic traco getic ca i sumanul(purtat de ciobani), din iac, cu franjuri.

Cojoacele moldovenetinclmintea tradiional(femei/brbai) opincile,n care se puneau ciorapi de ln i obiele, confecionate din piele de porc cruite(tbcite), sau vit se ngruzeau n treimea anterioar extern, avnd gurgui, legate de picior cu ae de ln neagr rsucit rasad, sau cu ae din pr de cal(cozi) tors cu fusul. Obielee erau din ln alb,dat la piu(n opinci se mai purtau i ciorapi de ln alb). n portul actual, opincile se mai folosesc la lucru, confecionate din gum(din comer). n portul btrnesc, opinca era folosit de brbai/femei n zile de lucru i la srbtori. La nceputul secolului XX, femeile au nlocuit opincile cu nclminte din fabric: ghete i papuci iminei, fr toc, un fel de pantof. Ghetele erau ncheiate cu bunghi sau aveau gum ntr-o parte , lrgindu-se la nclare. Brbaii aveau ciubote cu talp i caiele pe toc: erau largi, uneori n ele puneau i fn, n loc de obiele. Ei foloseau i cizme cu: tureatc, lng care aveau cusute flori din ln colorat, mpletite cu andrele, n motive naonale. n zona Iai, cizmele erau lungi pn la genunchi sau chiar desupra lor, se purtau la srbtori, erau drepte sau cree. Se mai purtau bocanci cu gum la pri. Vara purtau ghete. n zile de lucru se purta opinca. n portul actual, nclmintea de srbtoare este aceeai ca la ora: pantifi, bocanci i cizme.

CONCLUZII

Portul popular moldovenesc este o variant a costumului romnesc.Dac, sub aspect morfologic, costumul moldovenesc este unitar, dup decor el se mparte n zone i subzone .Elementele principale de structur(croi, materiale) ale costumului moldovenesc sunt de tip romnesc;el formeaz o entitate etnocultural cu portul popular din celelete provincii ale rii: Transilvania, Muntenia, Oltenia i Banat.

Decorul geometricpredomin n mpodobirea costumului moldovenesc, fiind o variant a decorului clasic romnesc.

Cmaa ncreit la gt sau brezru, catrina, iarii ncreii pe picior, gluga, sumanul, cojocul, opinca, piese de port popular moldovenesc, sunt atestate pe Monumentul de la Adamclisi sau pe Columna lui Traian.Cmaa ncreit la gt,de origine dacic, se afl de-a lungul lanului carpatic, ncepnd din nordul Moldovei i pn n Mehedini.

Catrina moldoveneasc, preponderent n zona muntoas se afl pn n Muscel, unde se numete fot.

Cmaa barbtesaccroit dintr-o bucat, se ntlnete n toate provinciile rii.

Iarii ncreii pe picior,de origine dacic, sunt specifici Moldovei, iar bernevicii cu apret(crei) din Bosanci Suceava.

Sumanul moldovenesc cu falduri i sarad,pies de port specific moldoveneasc, este o variant a sumanului romnesc. Prin croiul su(clini, pe olduri), seamn cu uba din Banat sau cu sumanele din Bihor.

Minoritile naionale din Moldova, huuli i ceangi, poart costumul romnesc, pstrnd doar unele elemente cromatice(huulii culoarea roie, portocalia, iar ceangii culoarea roie viinie).Aadar portul popular moldovenesc prezint caractere particulare prin unele aspecte ale lui. ns se el leag de portul popular din celelalte provincii ale rii, transilvnean i muntenesc, prin structura lui morfologic, croi i materiale, ct i prin stilul vestimentar(siluet, ornamente, cromatic). Aceast legtur este profund i esenial, portul popular moldovenesc avnd aceeai origine strveche i alctuind doar o faet local a portului popular romnesc.

cama barbateasc, poale, bru esut si iari din aba.

Ie (bumbac 100%), catrin, poale (fusta din bumbac), brnea (bru din lan). maram.Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

www.referat.ro