Cartea-Cartilor-de-Intelepciune.pdf
5
1. POVESTIRI CU TÂLC JJJJJJ JJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile povestirilor de în]elepciune Cartea întâi: povestirea nr. 1 RÃIA ODATÃ un om înþelept care avea cinci copii. Într-o zi, vãzându-ºi copii certându-se, înþeleptul nostru a luat cinci nuiele din gard, ºi-a chemai copiii la el, ºi i-a dat fiecãrui copil câte o nuia. Copii au luat fiecare în mânuþa lui micuþã nuiaua oferitã de tatãl lor ºi au aºteptat curioºi sã vadã ce avea sã le spunã acesta. “Aº vrea sã vãd care dintre voi va reuºi sã rupã mai repede nuiaua pe care v-am dat-o” le-a zis atunci tatãl, cu o voce misterioasã. Copii au îndoit atunci nuiaua primitã de la tatãl lor ºi au rupt-o fiecare cu uºurinþã. Înþeleptul a luat atunci alte cinci nuiele. De aceastã datã, el a dat toate nuielele celui mai mic copil ºi i-a zis, “Te rog sã rupi aceste nuiele.” Copilul a luat atunci nuielele ºi a încercat sã le rupã. A încercat el sã le îndoaie ori sã le rãsuceascã... dar ºi-a dat seama cã eforturile lui erau în zadar. La un moment dat, i-a zis tatãlui, “Îmi pare rãu tatã, dar nu pot nicicum sã le rup!” (despre puterea pe care o poate avea o familie unitã) Atunci tatãl luã nuielele ºi i le dãdu urmãtorului copil, cerându-i ºi acestuia sã facã acelaºi lucru. Acesta încercã ºi el sã le rupã, dar nici el nu reuºi. Tatãl lua de fiecare datã nuielele din mâna copilului ce eºua sã le rupã ºi le dãdea apoi urmãtorului copil. Niciunul dintre cei cinci copii, nu au reuºit sã rupã pânã la urmã grupul de cinci nuiele. Când ºi ultimul dintre cei cinci copiii ai sãi eºuã sã le rupã, el le zâmbii tuturor, iar apoi le grãi cu blândeþe: ““Dragii mei. Cele cinci nuiele, sunteþi voi, fiecare dintre voi... - când e de unul singur. Când nuiaua a fost de una singurã, ea a fost slabã ºi a fost uºor de rupt, de fiecare dintre voi. Dar totuºi, când nuielele au fost puse împreunã, acestea au fost foarte puternice ºi nu au mai putut fi rupte de niciunul dintre voi. CÂND VOI SUNTEÞI SINGURI, VOI SUNTEÞI SLABI, DAR CÂND SUNTEÞI ÎMPREUNÃ ªI ACÞIONAÞI CA O FAMILIE - VOI SUNTEÞI PUTERNICI ªI DE NEÎNVINS. Nu uitaþi niciodatã cã - fratele rãmâne frate toatã viaþa.” *** Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la povestirea de mai sus urmãtoarele sfaturi: 1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis: “Tinereþea e timpul de a învãþa înþelepciunea; bãtrâneþea e timpul de a o aplica.” 2. Îngerul Sebastian de la Apus a zis: ”A te rupe e mai rãu decât a te îndoi; iar a te clãtina este mai bine decât a cãdea.” 3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis: “Înþelepciunea e o marfã pe care cel care o vinde, a cumpãrat-o!” 4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis: “Tragedia vieþii e cã îmbãtrânim prea devreme ºi devenim înþelepþi prea târziu!” Descoperiþi înþelepciunea divinã T
-
Upload
geostanescu8030 -
Category
Documents
-
view
11 -
download
4
Transcript of Cartea-Cartilor-de-Intelepciune.pdf
-
1. POVESTIRI CU TLCJJJJJJ JJJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
SEC}IUNEA NTI: C\r]ilepovestirilor de n]elepciune
Cartea nti: povestirea nr. 1
RIA ODAT un om nelept care aveacinci copii. ntr-o zi, vzndu-i copiicertndu-se, neleptul nostru a luat cincinuiele din gard, i-a chemai copiii la el,
i i-a dat fiecrui copil cte o nuia.Copii au luat fiecare n mnua lui micu nuiaua
oferit de tatl lor i au ateptat curioi s vad ceavea s le spun acesta.
A vrea s vd care dintre voi va reui s rupmai repede nuiaua pe care v-am dat-o le-a zis atuncitatl, cu o voce misterioas.
Copii au ndoit atunci nuiaua primit de la tatllor i au rupt-o fiecare cu uurin.
neleptul a luat atunci alte cinci nuiele. Deaceast dat, el a dat toate nuielele celui mai mic copili i-a zis, Te rog s rupi aceste nuiele.
Copilul a luat atunci nuielele i a ncercat s lerup. A ncercat el s le ndoaie ori s le rsuceasc...dar i-a dat seama c eforturile lui erau n zadar. La unmoment dat, i-a zis tatlui, mi pare ru tat, dar nupot nicicum s le rup!
(despre putereape care o poate avea
o familie unit)
Atunci tatl lu nuielele i i le ddu urmtoruluicopil, cerndu-i i acestuia s fac acelai lucru.
Acesta ncerc i el s le rup, dar nici el nu reui.Tatl lua de fiecare dat nuielele din mna
copilului ce eua s le rup i le ddea apoiurmtorului copil. Niciunul dintre cei cinci copii, nuau reuit s rup pn la urm grupul de cinci nuiele.
Cnd i ultimul dintre cei cinci copiii ai si eus le rup, el le zmbii tuturor, iar apoi le gri cublndee: Dragii mei. Cele cinci nuiele, suntei voi,fiecare dintre voi... - cnd e de unul singur. Cndnuiaua a fost de una singur, ea a fost slab i a fostuor de rupt, de fiecare dintre voi. Dar totui, cndnuielele au fost puse mpreun, acestea au fost foarteputernice i nu au mai putut fi rupte de niciunuldintre voi. CND VOI SUNTEI SINGURI, VOISUNTEI SLABI, DAR CND SUNTEIMPREUN I ACIONAI CA O FAMILIE - VOISUNTEI PUTERNICI I DE NENVINS. Nu uitainiciodat c - fratele rmne frate toat viaa.
***
Cei 4 NTELEPTI DIVINI au adugat lapovestirea de mai sus urmtoarele sfaturi:
1. ngerul Vasile de la Rsrit a zis:
Tinereea e timpul de a nva nelepciunea;btrneea e timpul de a o aplica.
2. ngerul Sebastian de la Apus a z is:
A te rupe e mai ru dect a te ndoi; iar a te cltinaeste mai bine dect a cdea.
3. ngerul David de la Miaz-zi a zis:
nelepciunea e o marf pe care cel care o vinde, acumprat-o!
4. ngerul Daniel de la Miaz-noapte a zis:
Tragedia vieii e c mbtrnim prea devreme idevenim nelepi prea trziu!
Descoperiinelepciunea
divin
T
-
JJJJJ CARTEA CRILOR DE NELEPCIUNE JJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
RIA ODAT o familie srac. Brbatuls-a nchis n pivnia casei lor i timp deapte ani nu a fcut nimic altceva dectc a citit continuu cri dup cri.
ntr-o zi, soia lui a venit la el cu lacrimi n ochii i-a zis: Drag brbate! Spune-mi te rog la ce teajut c citeti attea cri? Eu mi-am petrecut dejatinereele mele splnd i fcnd curenie n caseleoamenilor din sat, dar pn acum nc n-am reuits-mi cumpr mcar o hain ca lumea. Pe lngaceasta, n ultimele trei zile nu am pus nimic n guri simt c mor de foame... Eu nu mai rezist acesteiviei!
Auzind aceste vorbe, brbatul ei i-a nchiscartea... i fr s mai spun vreun cuvnt - a ieitafar din cas i s-a ndreptat spre cel mai apropiatora.
Ajungnd n centrul oraului vecin, el a oprit untrector i a ntrebat: Cine este cel mai bogat omdin acest ora?
Ione l e ce l m ai bogat om din a cestemprejurimi. El e miliardar? Vila lui e cldirea aceeamare i frumoas pe care o vezi pe colina dindeprtare i-a zis atunci trectorul.
Brbatul s-a dus atunci la casa bogatului, a sunatla u, i i s-a adresat brbatului care i-a aprut nfa: Am nevoie de un mprumut de 100.000 Eurocapital pentru a-mi deschide un SRL. A vrea s-mimprumutai aceti bani.
Desigur, domnule. Unde dorii s vi-i trimit.n satul umal, Comuna Marca, Judeul
Slaj ... la Bota Pavel a rspuns brbatul.Foarte bine domnule Am s trimit banii la
Banca Comercial din Suplacul de Barcu. Ve-i
putea ridica banii de acolo.Foarte bine, domnule. La revedere.
Dup ce Pavel a plecat, oaspeii bogatului Ionelau ntrebat de ce i-a dat atia bani acelui necunoscut.
Bogatul a rspuns atunci cu o voce triumftoare:Chiar dac omul acesta a fost mbrcat n zdrene,el a vorbit foarte clar i la obiect. El nu a trdat niciruine i nici inferioritate, aa cum fac cei caremprumut bani. Un astfel de om este fie nebun, fieextrem de competent n afaceri. Judecndu-l dupprivirea ochilor si i dup calmul vocii sale, amdedus c e un om neobinuit, dotat cu o minte foarteascuit. Un astfel de om merit toat ncredereamea. Eu cunosc banii... i de asemenea cunosc ioamenii. Un om ca el, cu mintea lui, cu gndirea luii cu atitudinea lui - merit bani foarte muli. Suntaadar foarte bucuros, s ajut un om mare - s facafaceri mari.
***
Cei 4 NTELEPTI DIVINI au adugat lapovestirea de mai sus urmtoarele sfaturi:
1. ngerul Vasile de la Rsrit a zis:
Banii sunt servitori minunai, dar stpni periculoi.Cnd sunt folosii la fapte bune, ei sunt binecuvntai.
2. ngerul Sebastian de la Apus a z is:
Banii n lipsa inteligenei sunt periculoi.
3. ngerul David de la Miaz-zi a zis:
Cei care nu au bani, resurse, sperane - sunt cei maifericii oameni n via.
4. ngerul Daniel de la Miaz-noapte a zis:
Nu exist dect o singur categorie social care segndete la bani mai mult dect bogaii - acetia sunt sracii!
(despre putereanelepciunii i calitile deosebite
pe care le au oamenii nelepi)
SEC}IUNEA NTI: C\r]ilepovestirilor de n]elepciune
Cartea nti: povestirea nr. 2
Descoperiinelepciunea
divin
T
-
1. POVESTIRI CU TLCJJJJJJ JJJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
FOST ODAT un om foarte srac, dari foarte prost n acelai timp. ntr-o zi,acesta a mers la preotul din acel satpentru a-i cere ajutorul.
"Am nevoie disperat de ajutor - ori am snnebunesc" i-a zis sracul preotului. "Trim ntr-osingur camer cu toi... - soia mea, copii i socrii.Toi trim n aceeai camer. Nervii notrii suntntini la maxim. Noi strigm i urlm unii la aliica nite descierai. Camera aceea a ajuns acum sfie ca un iad pentru noi."
"Promii c-o s faci tot ceea ce i voi cere?" antrebat atunci preotul cu gravitate.
"Jur c voi face orice. Ajutai-m numai sscap de aceast situaie imposibil" a zis sracul.
"Foarte bine, zise preotul, apoi continu: Cteanimale ai acas?"
"O vac, o capr, un porc, trei rae i asegini!" rspunse sracul.
"Foarte bine!" spuse preotul. "Du-te acumacas i ia toate aceste animale cu tine n camer.Introdu-le acolo i las-le s locuiasc cu voi ncamer. Vino din nou s m vezi peste o sptmn."
Omul nostru era ngrozit. Nu tia ce s fac... iaminti ns c i promisese neleptului s-l asculte is fac ntocmai cum i va cere acesta! Aa c pn laurm, el nu avu ncotro i bg toate animalele ncas s locuiasc cu ei.
O sptmn mai trziu, sracul se rentoarse laneleptul preot. Avea acum o fa jalnic. Cnd ajunsen dreptul preotului, acesta i zise gemnd: "Nu maipot domnul printe!... Sunt o epav de nervi.Murdria!... Putoarea!... Glgia!... Suntem toi lamarginea nebuniei! Nu mai putem rezista aa!..."
"Dac aa st treaba", zise preotul, "du-teacuma napoi, i scoate afar toate animalele dincas."
Omul a fugit tot drumul de rentoarcere i a fcutexact aa cum i ceruse neleptul.
n ziua urmtoare, el s-a ntors la preot, dar acumavea ochii plini de o lucire bucuroas.
"Ei! Cum e viaa voastr acuma?" l-a ntrebatpreotul.
Sracul i-a rspuns: "Oh, preamrite printe,ct de dulce e viaa noastr acum! Animalele numai sunt nuntru. Casa e un paradis... e att demult linite, att de curat, att de larg i att deconfortabil! Vai... ce frumoas e acum viaa
noastr!"
***
Cei 4 NTELEPTI DIVINI au adugat la
povestirea de mai sus urmtoarele sfaturi:
1. ngerul Vasile de la Rsrit a zis:
O persoan fericit nu e o persoan ntr-o anumitsituaie de circumstane, ci mai degrab o persoan cuun anumit bagaj de atitudini."
2. ngerul Sebastian de la Apus a z is:
"Secretul fericirii nu este neaprat n a face ceea cev place, ci mai degrab n a v place ceea ce facei."
3. ngerul David de la Miaz-zi a zis:
"Dac nu credei c fiecare zi e o zi minunat,ncearcai s trii fr una."
4. ngerul Daniel de la Miaz-noapte a zis:
"Pentru fiecare minut de suprare, voi pierdei 60de secunde de fericire"
(despre prostia unui om care a trebuits triasc cu mai multe animale n cas, mai
nainte de a descoperii frumuseea vieii)
SEC}IUNEA NTI: C\r]ilepovestirilor de n]elepciune
Cartea nti: povestirea nr. 3
Descoperiinelepciunea
divin
A
-
JJJJJ CARTEA CRILOR DE NELEPCIUNE JJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj n dou de sab ia ascu i t afl a t n m na
neghiobului servitor. Regele i ddu atuncisfritul.
***
Cei 4 NTELEPTI DIVINI au adugat lapovestirea de mai sus urmtoarele sfaturi:
1. ngerul Vasile de la Rsrit a zis:
Omul care vrea o via lung, trebuie s se asigurec nu are n preajma sa servitori neghiobi."
2. ngerul Sebastian de la Apus a z is:
"Omul este ceea ce face... i poate la fel de importanteste i - ceea ce nu face!"
3. ngerul David de la Miaz-zi a zis:
Avnd totala libertate de a alege, fr a avearesponsabilitatea alegerii fcute - e periculos!"
4. ngerul Daniel de la Miaz-noapte a zis:
Oricine are dreptul s fie prost, dar unii abuzeazde acest privilegiu!
RIA ODAT un rege care avea unservitor foarte credincios dar i foarteprost n acelai timp. Servitorul acela sebucura de atta ncredere din partea
stpnului su nct l nsoea pe rege chiar in harem.
ntr-o zi, pe cnd regele dormea n haremulsu, iar servitorul i fcea vnt cu evantaiul, omusc s-a aezat pe pieptul dezvelit al regelui.
Servi t orul a a l ungat a t unc i musca c uevantaiul, dar a observat c aceasta se aezamereu i mereu n acelai loc. Atunci servitorul,prost i neghiob din fire, s-a nfuriat foarte tarepe musc. i-a scos atunci sabia ascuit ce-iera atrnat la bru i s-a apropiat apoi ncet...ncet de musc. La un moment dat i-a datacesteia o lovitur zdravn cu sabia.
Musca i-a luat atunci zborul i a disprut.Pieptul nefericitului rege ns fusese despicat
(despre pania regeluinaiv, ucis de servitorul su
neghiob)
SEC}IUNEA NTI: C\r]ilepovestirilor de n]elepciune
Cartea nti: povestirea nr. 4
Descoperiinelepciunea
divin
T
-
1. POVESTIRI CU TLCJJJJJJ JJJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
FOST ODAT un om foarte ciudat.Acesta era att de deranjat de propria saumbr i att de nemulumit de urmelepailor si, nct a hotrt ntr-o bun zi
s scape de amndou. Metoda pe care a ales-o... afost - s fug de ele. Aa c el a nceput s fug.
A fugit el ct a fugit, dar apoi i-a dat seama c defiecare dat cnd punea piciorul pe pmnt, acoloaprea imediat o alt urm a piciorului su, iar umbralui rmnea ntotdeauna aproape de el.
Omul nostru a atribuit acest eec faptului c nualergase destul de repede. Aa c a hotrt atunci sfug i mai tare.
El a fugit... i a fugit... i a fugit... i nu s-a maioprit din fuga lui. La un moment dat, din cauzaoboselii, el a czut la pmnt i a murit.
El nu i-a dat seama c dac ar fi pit nntuneric, umbra lui ar fi disprut, iar dac s-ar fiaezat jos i ar fi rmas nemicat, el nu ar mai fifcut urme de pai.
***
Cei 4 NTELEPTI DIVINI au adugat lapovestirea de mai sus urmtoarele sfaturi:
1. ngerul Vasile de la Rsrit a zis:
"Felul n care omul acesta si-a vzut problemele,era de fapt o problem."
2. ngerul Sebastian de la Apus a z is:
Ignorana este umbra nelepciunii. Oricine credec are nelepciune - e de fapt un ignorant suprem.
Cnd umblai, umbra voastr merge dup voi. Cndcredei c suntei nelepi, chiar lng nelepciune seascunde de fapt umbra ei - ignorana voastr.
Viaa uman e o combinaie de nelepciune iignoran. Prin urmare, e greit s gndii: 'Noisuntem nelepi'... pentru c - pe ct de multnelepciune credei c avei - pe att de multignoran v urmeaz.
3. ngerul David de la Miaz-zi a zis:
"Indiferent unde mergei, voi suntei ntotdeaunacu voi niv. n via nu e att de grav s facei greeli,atta timp ct nvai din greelile fcute."
4. ngerul Daniel de la Miaz-noapte a zis:
ntunericul i-a zis odat Umbrei: Cu puintimp n urm tu te micai, iar apoi te-ai oprit.Cu ceva timp n urm, tu stteai pe scaun, iaracum te-ai ridicat n pic ioare. De ce toataceast indecizie la tine?
Umbra i-a rspuns: Eu trebuie s depind dealii ca s fiu ceea ce sunt. Dependena meade alii, e la fel ca aceea a unui arpe de pielealui... ori a unui porumbel de aripile lui.
(despre prostia unui om, care, ncercnd s scapede umbra sa, a luat-o la goan... - i a fugit... i
fugit... - pn cnd a murit!)
SEC}IUNEA NTI: C\r]ilepovestirilor de n]elepciune
Cartea nti: povestirea nr. 5
Descoperiinelepciunea
divin
A
