Carte Constructii
39
l Cai de Comunicatie l?i Lucrari de Arta • !B,!! ........ IV ..... UUUMI IV.1. Introducers Podul este 0 construclie care sustine 0 cale de transport peste un obstaco! aslguia pe dedesubt un iiber pentru continuitatea obstacoluiui travers at. Clasificarea poduriior Dupa material: • piatra; • lemn; • beton, beton armat, beton precomprimat; e metal; o cu sectiune mixti3 (oiei·beton, otel -Iemn). Dupa destina1ie: e poduri rutiere destinate circuiatiei rutlere; \11 poduri de cale Terata destinate circulatiei feroviare; • poduri combinate + cale ferat8); to poduri apeducte - suslin canale de aductiune a apei; fI podur! canai sustin canaie (navigabile); .. poduri conducte - apa o chimice. Dupa deschidere: ,. pentru deschideri mal mid de 5 rn - podete; • pentru deschideri mai mici de 20 m - poduri mici; & pentru deschideri cuprinse Intre 20 §i 50 m - poduri OJ 50 !§i "\ GO m poduri !} pentru descllideri mai marl de 100 m poduri maTi, Romania podurile dunarene. Dupa schema statica: • Poduri dalate de la 6-18 111 deschidere; • Poduri pe grinzi; ", Poduri In arc; 205
-
Upload
alexandru-cobzaleu -
Category
Documents
-
view
359 -
download
19
Transcript of Carte Constructii
l
Cai de Comunicatie li Lucrari de Artabull
B ~~~j
IV UUUMI
IV1 Introducers Podul este 0 construclie care sustine 0 cale de transport peste un obstaco ~i aslguia
pe dedesubt un iiber pentru continuitatea obstacoluiui travers at
Clasificarea poduriior
Dupa material
bull piatra
bull lemn
bull beton beton armat beton precomprimat
e metal
o cu sectiune mixti3 (oieimiddotbeton otel -Iemn)
Dupa destina1ie
e poduri rutiere (~osea) destinate circuiatiei rutlere
11 poduri de cale Terata destinate circulatiei feroviare
bull poduri combinate (~osea + cale ferat8)
to poduri apeducte - suslin canale de aductiune a apei
fI podur canai sustin canaie (navigabile)
poduri conducte - apa o chimice
Dupa deschidere
pentru deschideri mal mid de 5 rn - podete
bull pentru deschideri mai mici de 20 m - poduri mici
amp pentru deschideri cuprinse Intre 20 secti 50 m - poduri
OJ pent~u d~schde~ Cu~se nt~B 50 secti GO m poduri
pentru descllideri mai marl de 100 m poduri maTi Romania podurile
dunarene
Dupa schema statica
bull Poduri dalate de la 6-18 111 deschidere
bull Poduri pe grinzi
Poduri In arc
205
--~shy
lTrastructufa
proflu transversa 81 albiei
NAE
NAtA
traveea a 2-lt1
--1
Gota Coi
- _ - ~-shy
Cal de Comunicatie sectI Lucrari de Arta
Poaur(iIl came
e Poduri hobanate
Igt Poduri suspendate
Orice pmiddotd (fig iV i) est8 alcatut din daua parti princi~aie distincte suprastructura fgt1
lnirastructura
Sufra~truct~lr2 poduhJi se ~lume~te part9a de construc1ie care sustine direct calea secti
CElB leaHzeaz3 spa~iul de Hbera tracers pe dedesubt
suprastnJC1Ui-3
Fig IV1 Deschidere de pod cu denumirea principaleior pari componente comuna tuturor podG(
Infrastructura podului se nume~te partea de construc~ie care are rolul de a trars ~ 0
TncarcarHe de ~a suprastructura podului 1a terenu de fundatie
A~bia 8StC portiunea unei va ocupata permanent sau temporar de ape curgatC5r~ =_
deosebesc albia minora in cazul apeior medii ~i aibia majora Tn cazui apeior -
viituri
206
1
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta I
Fundul albiei poate fi format din roci tar (grasie calcar etc) din roci mol (pamanturl)
sau din material aluvionar (pietrisect nisip ma etc)
Profilul transversal ai albiei reprezinta in sectiune transversal a iinia terenului pe care
curg apele in dreptul podului
Pe profilul transversal al albieL In mod obisectnuit se prezinta ~i profilu geologic necesar
pentru stabiHrea terenului de ftlndaile In care urmeaza a sa realiza infrastructurie
podulul astfa Tncat sa S8 o eventuala aluiere a acestora
Afuierea reorezinta actlunea de a funduiui aibie~ de catre unei ape
curgatoare
Pentru proiectarea unui pod peste 0 apa curgatoare trebuie sa sa cunoasca nivelul 9i
debitul acestor ape
NivelurUe apelor curgatoare care trebuie cunoscute sunt
I dtirrlXE - atiajul reprezentand niveful madiu al celor rnai SC6zute considerate v Ii-HIIIOj
perioada de timp (10+30 ani) In funcie de importanta podului
NAE- nivelul ape lor extraordinare reprezentand cota cea mai ridicata a apeor
cunoscuta vreodata nivelul maxim istoric NM
NAM - nivelul apeior marl care reprezlnta cota maxima a apelor din ultimii 5
NArn niveiul apelor mici reprezentand cota a apelor din ultimii 5 ani ~ Debitul apei cWgatoare este cantitatea de in m - s cam curge pe suo Tn
proiectare S8 consicera Uo1fJlfW catcut Q CJ ii uminii deschiderii poduriior 9i
debitul extraordlnafQeJ care reprezinta debitu apele care ests
necesar la stabilirea cotei cali comunica1ie pe pod
Debitu de aluvunt este cantitatea de materia solid transportal
pod in unitatea de timp
Debu~eul podulul este debitul de care curge pe un pod 5 astfel fncat
mal famana un spatiu liber pana la parlea esa mal de jos a care
sa asigure trecerea flotantilor (corpuri piutitoare ocazionale) gheluriio 1i duoa caz
plutaritul ~i Ilovigaiia
Daschiderea podului denumita i travee este portiunea dintr-un pod aflata
elements de infrastructura succesive (ex Piia-pila cuI8e-pila)
In proiectare se rolcselte notiunea de deschidere de calcul Ie care distanta
rnasurata pe orizontaia intra punctele prin care S8 transmit reacliuniie de la
suprastructura la infrastructura poduui
pe
207
Lucrari de Arta
Lungimea poduu este iungirnea masurata nivf1leta caii Intre feiele extreme
infrastructurii podului
oodulul L S8 considera minima pe orizGntaJa masurata lntre letele a
Lumina fi variabila
la fundatil -- iuminHor unui cu
trabuie s~ se no(O nivelul 18 care S8 consdera
a ~AE
alcaIuje~te lu~nina
se considen~ pmtiiul in a caii de comunicaii
considerate
(reCe(9 pe sub hi reprezinta distania verticala Intra nivelul
apeior secti paiaa cea rna a suprastructurii considerata cu sasna
mal defavorabile de Incarcare
cie nivellntre cea rnai a caii
~l partea caa JOS a in care se include ~i sageata elastica
maxima
La cane partes cea 2l cail S8 nivelul al
etastica fe calculatE fn
longitudinal partea cea
tinandu-se seama supra1naltM
1 nlvel care 58 constant in
consldsra
podurie S8
niveui indicat prin profilul
ridicata a cali S6 considera Tn Tn curbe
~I ~este diferent8 nivelul eel mal lt11lt211
pe pod ~i eel rnai de los ai eernentelor constructive transversale podului In
sectiunea considerata
V22 hiomenclatura caracteristica podurilor
Podurile masive cuprind toate eLi suprastructura executata din din
breton baton annat s~sternu c~e
-La boitite prfncipaJe de sunt sau arcel8 i
figura se eprezinta un pod boltit de zidarie In CLl sect-iune iongitudinala
cuprinzand nomenclatura
Bolta propriunzisa Partea superioara a boltii sa numete parts 2
infenoara intrados lar linia e--e care sectiunilor transversale JE
lungimea boliii fibre medie sau suprafata medie
208
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita)
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari iar suprafetele dintre
do boltar S8 numesc rosturi Boltaru din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe RostLd care sa gase~te in planul transversal de s~metr~e ai boltii
dupa Bnia c-d sa nume~te rost la cheie sau cheia bo~ii Similar rostui de reazem
dupa linia a-b sa nume~te nasectterea bo~ii
La podurile de baton armat boltle sa fac continue de la na~tere la 1a1tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8 foosindu-se numai a cacuee de prciectare
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la nasecttere e ~i e sa nume~te deschiderea bollii ~i
reprezinta deschiderea teoretica de calcul
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la natere e-8j ~i centrul rostuiui la cheia e se
numesectte sageata bo~ii
Raportul fl e se numelte turtirea (pJeosecttirea) bo~ii Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic i a caculelor Podurile botite cu turtire mica sun mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie
Elementele de sustlnere ale caii a poduilIe boltite Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu longitudinal al podului numite timpane care sa prelungesc ~i in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri numite ziduri intoarse
Sectiune longitudim~la
_zliifiiiiJ ~is~m uti~r
8
Fig IV2 Eievatie cupata ell sectiune iongitudinala la un pod masv boiU i boita 20xtrados 3 intrados 4 suprafata medie 5 boliar 6 rosturi 7 timpan 8 umplutura 9 1apa hldroizoiatoare
11 coronament 11 parapet de zidarie
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
--~shy
lTrastructufa
proflu transversa 81 albiei
NAE
NAtA
traveea a 2-lt1
--1
Gota Coi
- _ - ~-shy
Cal de Comunicatie sectI Lucrari de Arta
Poaur(iIl came
e Poduri hobanate
Igt Poduri suspendate
Orice pmiddotd (fig iV i) est8 alcatut din daua parti princi~aie distincte suprastructura fgt1
lnirastructura
Sufra~truct~lr2 poduhJi se ~lume~te part9a de construc1ie care sustine direct calea secti
CElB leaHzeaz3 spa~iul de Hbera tracers pe dedesubt
suprastnJC1Ui-3
Fig IV1 Deschidere de pod cu denumirea principaleior pari componente comuna tuturor podG(
Infrastructura podului se nume~te partea de construc~ie care are rolul de a trars ~ 0
TncarcarHe de ~a suprastructura podului 1a terenu de fundatie
A~bia 8StC portiunea unei va ocupata permanent sau temporar de ape curgatC5r~ =_
deosebesc albia minora in cazul apeior medii ~i aibia majora Tn cazui apeior -
viituri
206
1
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta I
Fundul albiei poate fi format din roci tar (grasie calcar etc) din roci mol (pamanturl)
sau din material aluvionar (pietrisect nisip ma etc)
Profilul transversal ai albiei reprezinta in sectiune transversal a iinia terenului pe care
curg apele in dreptul podului
Pe profilul transversal al albieL In mod obisectnuit se prezinta ~i profilu geologic necesar
pentru stabiHrea terenului de ftlndaile In care urmeaza a sa realiza infrastructurie
podulul astfa Tncat sa S8 o eventuala aluiere a acestora
Afuierea reorezinta actlunea de a funduiui aibie~ de catre unei ape
curgatoare
Pentru proiectarea unui pod peste 0 apa curgatoare trebuie sa sa cunoasca nivelul 9i
debitul acestor ape
NivelurUe apelor curgatoare care trebuie cunoscute sunt
I dtirrlXE - atiajul reprezentand niveful madiu al celor rnai SC6zute considerate v Ii-HIIIOj
perioada de timp (10+30 ani) In funcie de importanta podului
NAE- nivelul ape lor extraordinare reprezentand cota cea mai ridicata a apeor
cunoscuta vreodata nivelul maxim istoric NM
NAM - nivelul apeior marl care reprezlnta cota maxima a apelor din ultimii 5
NArn niveiul apelor mici reprezentand cota a apelor din ultimii 5 ani ~ Debitul apei cWgatoare este cantitatea de in m - s cam curge pe suo Tn
proiectare S8 consicera Uo1fJlfW catcut Q CJ ii uminii deschiderii poduriior 9i
debitul extraordlnafQeJ care reprezinta debitu apele care ests
necesar la stabilirea cotei cali comunica1ie pe pod
Debitu de aluvunt este cantitatea de materia solid transportal
pod in unitatea de timp
Debu~eul podulul este debitul de care curge pe un pod 5 astfel fncat
mal famana un spatiu liber pana la parlea esa mal de jos a care
sa asigure trecerea flotantilor (corpuri piutitoare ocazionale) gheluriio 1i duoa caz
plutaritul ~i Ilovigaiia
Daschiderea podului denumita i travee este portiunea dintr-un pod aflata
elements de infrastructura succesive (ex Piia-pila cuI8e-pila)
In proiectare se rolcselte notiunea de deschidere de calcul Ie care distanta
rnasurata pe orizontaia intra punctele prin care S8 transmit reacliuniie de la
suprastructura la infrastructura poduui
pe
207
Lucrari de Arta
Lungimea poduu este iungirnea masurata nivf1leta caii Intre feiele extreme
infrastructurii podului
oodulul L S8 considera minima pe orizGntaJa masurata lntre letele a
Lumina fi variabila
la fundatil -- iuminHor unui cu
trabuie s~ se no(O nivelul 18 care S8 consdera
a ~AE
alcaIuje~te lu~nina
se considen~ pmtiiul in a caii de comunicaii
considerate
(reCe(9 pe sub hi reprezinta distania verticala Intra nivelul
apeior secti paiaa cea rna a suprastructurii considerata cu sasna
mal defavorabile de Incarcare
cie nivellntre cea rnai a caii
~l partea caa JOS a in care se include ~i sageata elastica
maxima
La cane partes cea 2l cail S8 nivelul al
etastica fe calculatE fn
longitudinal partea cea
tinandu-se seama supra1naltM
1 nlvel care 58 constant in
consldsra
podurie S8
niveui indicat prin profilul
ridicata a cali S6 considera Tn Tn curbe
~I ~este diferent8 nivelul eel mal lt11lt211
pe pod ~i eel rnai de los ai eernentelor constructive transversale podului In
sectiunea considerata
V22 hiomenclatura caracteristica podurilor
Podurile masive cuprind toate eLi suprastructura executata din din
breton baton annat s~sternu c~e
-La boitite prfncipaJe de sunt sau arcel8 i
figura se eprezinta un pod boltit de zidarie In CLl sect-iune iongitudinala
cuprinzand nomenclatura
Bolta propriunzisa Partea superioara a boltii sa numete parts 2
infenoara intrados lar linia e--e care sectiunilor transversale JE
lungimea boliii fibre medie sau suprafata medie
208
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita)
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari iar suprafetele dintre
do boltar S8 numesc rosturi Boltaru din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe RostLd care sa gase~te in planul transversal de s~metr~e ai boltii
dupa Bnia c-d sa nume~te rost la cheie sau cheia bo~ii Similar rostui de reazem
dupa linia a-b sa nume~te nasectterea bo~ii
La podurile de baton armat boltle sa fac continue de la na~tere la 1a1tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8 foosindu-se numai a cacuee de prciectare
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la nasecttere e ~i e sa nume~te deschiderea bollii ~i
reprezinta deschiderea teoretica de calcul
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la natere e-8j ~i centrul rostuiui la cheia e se
numesectte sageata bo~ii
Raportul fl e se numelte turtirea (pJeosecttirea) bo~ii Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic i a caculelor Podurile botite cu turtire mica sun mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie
Elementele de sustlnere ale caii a poduilIe boltite Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu longitudinal al podului numite timpane care sa prelungesc ~i in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri numite ziduri intoarse
Sectiune longitudim~la
_zliifiiiiJ ~is~m uti~r
8
Fig IV2 Eievatie cupata ell sectiune iongitudinala la un pod masv boiU i boita 20xtrados 3 intrados 4 suprafata medie 5 boliar 6 rosturi 7 timpan 8 umplutura 9 1apa hldroizoiatoare
11 coronament 11 parapet de zidarie
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
1
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta I
Fundul albiei poate fi format din roci tar (grasie calcar etc) din roci mol (pamanturl)
sau din material aluvionar (pietrisect nisip ma etc)
Profilul transversal ai albiei reprezinta in sectiune transversal a iinia terenului pe care
curg apele in dreptul podului
Pe profilul transversal al albieL In mod obisectnuit se prezinta ~i profilu geologic necesar
pentru stabiHrea terenului de ftlndaile In care urmeaza a sa realiza infrastructurie
podulul astfa Tncat sa S8 o eventuala aluiere a acestora
Afuierea reorezinta actlunea de a funduiui aibie~ de catre unei ape
curgatoare
Pentru proiectarea unui pod peste 0 apa curgatoare trebuie sa sa cunoasca nivelul 9i
debitul acestor ape
NivelurUe apelor curgatoare care trebuie cunoscute sunt
I dtirrlXE - atiajul reprezentand niveful madiu al celor rnai SC6zute considerate v Ii-HIIIOj
perioada de timp (10+30 ani) In funcie de importanta podului
NAE- nivelul ape lor extraordinare reprezentand cota cea mai ridicata a apeor
cunoscuta vreodata nivelul maxim istoric NM
NAM - nivelul apeior marl care reprezlnta cota maxima a apelor din ultimii 5
NArn niveiul apelor mici reprezentand cota a apelor din ultimii 5 ani ~ Debitul apei cWgatoare este cantitatea de in m - s cam curge pe suo Tn
proiectare S8 consicera Uo1fJlfW catcut Q CJ ii uminii deschiderii poduriior 9i
debitul extraordlnafQeJ care reprezinta debitu apele care ests
necesar la stabilirea cotei cali comunica1ie pe pod
Debitu de aluvunt este cantitatea de materia solid transportal
pod in unitatea de timp
Debu~eul podulul este debitul de care curge pe un pod 5 astfel fncat
mal famana un spatiu liber pana la parlea esa mal de jos a care
sa asigure trecerea flotantilor (corpuri piutitoare ocazionale) gheluriio 1i duoa caz
plutaritul ~i Ilovigaiia
Daschiderea podului denumita i travee este portiunea dintr-un pod aflata
elements de infrastructura succesive (ex Piia-pila cuI8e-pila)
In proiectare se rolcselte notiunea de deschidere de calcul Ie care distanta
rnasurata pe orizontaia intra punctele prin care S8 transmit reacliuniie de la
suprastructura la infrastructura poduui
pe
207
Lucrari de Arta
Lungimea poduu este iungirnea masurata nivf1leta caii Intre feiele extreme
infrastructurii podului
oodulul L S8 considera minima pe orizGntaJa masurata lntre letele a
Lumina fi variabila
la fundatil -- iuminHor unui cu
trabuie s~ se no(O nivelul 18 care S8 consdera
a ~AE
alcaIuje~te lu~nina
se considen~ pmtiiul in a caii de comunicaii
considerate
(reCe(9 pe sub hi reprezinta distania verticala Intra nivelul
apeior secti paiaa cea rna a suprastructurii considerata cu sasna
mal defavorabile de Incarcare
cie nivellntre cea rnai a caii
~l partea caa JOS a in care se include ~i sageata elastica
maxima
La cane partes cea 2l cail S8 nivelul al
etastica fe calculatE fn
longitudinal partea cea
tinandu-se seama supra1naltM
1 nlvel care 58 constant in
consldsra
podurie S8
niveui indicat prin profilul
ridicata a cali S6 considera Tn Tn curbe
~I ~este diferent8 nivelul eel mal lt11lt211
pe pod ~i eel rnai de los ai eernentelor constructive transversale podului In
sectiunea considerata
V22 hiomenclatura caracteristica podurilor
Podurile masive cuprind toate eLi suprastructura executata din din
breton baton annat s~sternu c~e
-La boitite prfncipaJe de sunt sau arcel8 i
figura se eprezinta un pod boltit de zidarie In CLl sect-iune iongitudinala
cuprinzand nomenclatura
Bolta propriunzisa Partea superioara a boltii sa numete parts 2
infenoara intrados lar linia e--e care sectiunilor transversale JE
lungimea boliii fibre medie sau suprafata medie
208
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita)
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari iar suprafetele dintre
do boltar S8 numesc rosturi Boltaru din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe RostLd care sa gase~te in planul transversal de s~metr~e ai boltii
dupa Bnia c-d sa nume~te rost la cheie sau cheia bo~ii Similar rostui de reazem
dupa linia a-b sa nume~te nasectterea bo~ii
La podurile de baton armat boltle sa fac continue de la na~tere la 1a1tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8 foosindu-se numai a cacuee de prciectare
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la nasecttere e ~i e sa nume~te deschiderea bollii ~i
reprezinta deschiderea teoretica de calcul
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la natere e-8j ~i centrul rostuiui la cheia e se
numesectte sageata bo~ii
Raportul fl e se numelte turtirea (pJeosecttirea) bo~ii Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic i a caculelor Podurile botite cu turtire mica sun mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie
Elementele de sustlnere ale caii a poduilIe boltite Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu longitudinal al podului numite timpane care sa prelungesc ~i in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri numite ziduri intoarse
Sectiune longitudim~la
_zliifiiiiJ ~is~m uti~r
8
Fig IV2 Eievatie cupata ell sectiune iongitudinala la un pod masv boiU i boita 20xtrados 3 intrados 4 suprafata medie 5 boliar 6 rosturi 7 timpan 8 umplutura 9 1apa hldroizoiatoare
11 coronament 11 parapet de zidarie
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Lucrari de Arta
Lungimea poduu este iungirnea masurata nivf1leta caii Intre feiele extreme
infrastructurii podului
oodulul L S8 considera minima pe orizGntaJa masurata lntre letele a
Lumina fi variabila
la fundatil -- iuminHor unui cu
trabuie s~ se no(O nivelul 18 care S8 consdera
a ~AE
alcaIuje~te lu~nina
se considen~ pmtiiul in a caii de comunicaii
considerate
(reCe(9 pe sub hi reprezinta distania verticala Intra nivelul
apeior secti paiaa cea rna a suprastructurii considerata cu sasna
mal defavorabile de Incarcare
cie nivellntre cea rnai a caii
~l partea caa JOS a in care se include ~i sageata elastica
maxima
La cane partes cea 2l cail S8 nivelul al
etastica fe calculatE fn
longitudinal partea cea
tinandu-se seama supra1naltM
1 nlvel care 58 constant in
consldsra
podurie S8
niveui indicat prin profilul
ridicata a cali S6 considera Tn Tn curbe
~I ~este diferent8 nivelul eel mal lt11lt211
pe pod ~i eel rnai de los ai eernentelor constructive transversale podului In
sectiunea considerata
V22 hiomenclatura caracteristica podurilor
Podurile masive cuprind toate eLi suprastructura executata din din
breton baton annat s~sternu c~e
-La boitite prfncipaJe de sunt sau arcel8 i
figura se eprezinta un pod boltit de zidarie In CLl sect-iune iongitudinala
cuprinzand nomenclatura
Bolta propriunzisa Partea superioara a boltii sa numete parts 2
infenoara intrados lar linia e--e care sectiunilor transversale JE
lungimea boliii fibre medie sau suprafata medie
208
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita)
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari iar suprafetele dintre
do boltar S8 numesc rosturi Boltaru din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe RostLd care sa gase~te in planul transversal de s~metr~e ai boltii
dupa Bnia c-d sa nume~te rost la cheie sau cheia bo~ii Similar rostui de reazem
dupa linia a-b sa nume~te nasectterea bo~ii
La podurile de baton armat boltle sa fac continue de la na~tere la 1a1tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8 foosindu-se numai a cacuee de prciectare
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la nasecttere e ~i e sa nume~te deschiderea bollii ~i
reprezinta deschiderea teoretica de calcul
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la natere e-8j ~i centrul rostuiui la cheia e se
numesectte sageata bo~ii
Raportul fl e se numelte turtirea (pJeosecttirea) bo~ii Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic i a caculelor Podurile botite cu turtire mica sun mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie
Elementele de sustlnere ale caii a poduilIe boltite Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu longitudinal al podului numite timpane care sa prelungesc ~i in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri numite ziduri intoarse
Sectiune longitudim~la
_zliifiiiiJ ~is~m uti~r
8
Fig IV2 Eievatie cupata ell sectiune iongitudinala la un pod masv boiU i boita 20xtrados 3 intrados 4 suprafata medie 5 boliar 6 rosturi 7 timpan 8 umplutura 9 1apa hldroizoiatoare
11 coronament 11 parapet de zidarie
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita)
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari iar suprafetele dintre
do boltar S8 numesc rosturi Boltaru din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe RostLd care sa gase~te in planul transversal de s~metr~e ai boltii
dupa Bnia c-d sa nume~te rost la cheie sau cheia bo~ii Similar rostui de reazem
dupa linia a-b sa nume~te nasectterea bo~ii
La podurile de baton armat boltle sa fac continue de la na~tere la 1a1tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8 foosindu-se numai a cacuee de prciectare
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la nasecttere e ~i e sa nume~te deschiderea bollii ~i
reprezinta deschiderea teoretica de calcul
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la natere e-8j ~i centrul rostuiui la cheia e se
numesectte sageata bo~ii
Raportul fl e se numelte turtirea (pJeosecttirea) bo~ii Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic i a caculelor Podurile botite cu turtire mica sun mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie
Elementele de sustlnere ale caii a poduilIe boltite Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu longitudinal al podului numite timpane care sa prelungesc ~i in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri numite ziduri intoarse
Sectiune longitudim~la
_zliifiiiiJ ~is~m uti~r
8
Fig IV2 Eievatie cupata ell sectiune iongitudinala la un pod masv boiU i boita 20xtrados 3 intrados 4 suprafata medie 5 boliar 6 rosturi 7 timpan 8 umplutura 9 1apa hldroizoiatoare
11 coronament 11 parapet de zidarie
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie ~i Lucrarl Arta
~g V3 Pocl (133 boittt fn trarsversala 1 bolta 2apa hidroizolatoare Ci timparl 4umpldura 5 parapet 6 bordura de trotuar
9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Umputura S9 poate realiza pamant pietril
contra 3c1iunii infiltrate Tn
sectapa hidroizolatoare La partea
superioana 8 tirnpanelor secti Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul ~i parapetul cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV3
1- podurie arc
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari in metodele 1olro de executie ale podurilor boltile
prin lntermedilj platelajeor Platelaiul este asemanator unui plan~eu eLl
9n2 1 4) ~ ecfzern~ exradQsu bai rn nennedu Imot 2gtapi sau pereV If
figura pateaju de beton armat este alcatuit dintr-o paca din onjeroane (grrz
lonQitudinae) ampi din antretoaze (grnzi tmnsversae)
IVA Pod boll it cu calea sustinuta pe plateaj de beton armat 1 bolta 2 stsectp 3 antretoa2 4 lonjeron 5 placa 6 hidroizolatoare 7 parapet 8 vute
210
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicalie i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura elemente de
rezemare secti elemente de infrastructura
Elemente de suprastructura deosebire de podurile boltite la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie moarta secti uti la se transmit infrastructurii prin
IV5 Poduri pe gri~izL
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor cre~te foarte repede cu sporirea deschiderilor
Pentru descllideri pana la 15 m la este sa se utiiizeze
poduri dalate care sunt u~or de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior
Pentru a sa economisi ~i beton prill reducerea proprei greutati se recomandii a sa
realiza goluri dispuse pe toata iatimea daielor in figura IV6 se daie
cu ~Jouri alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu gouri
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai lucrari de Arta
IV6 Pod dcat 1 dala fraltigt 2deiil de 3 dlafragma 4 br3ton de 5 hidmizolatoaG
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura secti preiau impingerile
exerctate din spateie lor sLlnt picioare intermediare din alt
materia lefnf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura
elemente cornponente
care f82zema pe teren iii cargt sus~ine corpul
91 reazemepartea cuprlnsa intra
de Ie prirPrin culeei se transmit a
eiemente de reazem aicatuite din de beton sau piatra care
prin interrnediul reazemeior cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzjne~iior cuzineVi S8 lt)lt0 ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a unghulu i pe care paramentul Ii face cu orizontaia Fructu S8 da su
forma
212
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
r Ca de Aia
IV componente ale unei eule masiv6 in sectiunea fongitudinala a poduiu i bull lfuQatie 2 elevatie 3 cuzlne 4 aparat de reazem 5 grinda de suprasrucura 6 zid de
7 opritor de baiast 8 zid intors 9 dren i O barbaeana
Fig IVS Zid de Garda eu opltor de baast la oe caie ferata zid de lt de balast 3 traverS8 de pad
Pentru Impiedicarea caderi terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei Tn spatele
numit de Deasupra ziduiui oe S8
constructii din armat sau metaiice destinate spriJinl
Racordarea
ntoarse ~l a
se ell
de con S6 plan ell sau ~
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai Comunicatie ii Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton amplasate lateral culeelor menite a sprljini terasamenteie In cazul executarii
aripilor ae zidarie culeee nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi
Piee sunt aicatuite fundatie ili elevatie (fig IV11) Forma obinuita a funda1iei
7n aSIa drep~unghiuiara dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa nume~te amcmte iar
partec~ se ava
Elev3tla lnspre amonta sa numete avantbec li S8 poate realiza eu sectiune
circulara sau triunghiuara cu scopul a opune rezistenta mai mica la
fctantilor
dvai sa nurne~te arierbec ili se poate realiza cu seciune cjrcuian~l
producerea vartejuriior 18 curgerea apeor
pe care prin intermediul aparatelor de reazem sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL GU scopui de a sa
ale suprastructurii poduui
teore~lce reazem
in plan
1
I I t
OJ I gtlt ro
214
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicaie i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig IV9Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con 1 fundatie 2 cuzinet 3 bal1cheta cuzinetilor 4 zid de garda 5 zid intors 6 sfert de con 1 taluzul terasamentului
ParspSiiva
Vedere in plan
IV i O Cules din zidarie cu aripi de beton 1 aripa de beton 2 taluzuf t13rasamentului
Vedere In plan
Amonte SECTUNE B Sensul dti curgerl SECTIoNS A A
3 I al apelar
tezsmarit
Fig IV11 Pila de pod 1 fundatie 2 elevaiia pilei 3 cuzinet 4 avantbec 5 arierbec 6 aparat de eazem
215
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie i t~crari de Arta =-~-=-=-==-------~~---
~ig 1 ~ 2 Pile rje pociuri cu g~middoteutate PrOprre redusa a su golurl b Tn cadre c JGntru podurlle Tri arc cu plate81
Pentru econorni3 de rlate(jal 5 pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig iV12a) sau Tn cacs
fig V13 Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu
216
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
IV23 Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels
Grinzi cu inima plina Pentru deschideri mici ~i mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina alcatulta din tole ~i cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande ~j
corniere prinse eu nituri (fig IV i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(IR) (fig IV14 b)
j Y
2
y
a b Fig IV 14Grinda principaJa cu inima piina a Varianta nituita 1 platbanda 2 cQrniere 3 nit
b Varianta sudata
~ntretoa2a grind procip8e )jijlctcrl pefitru COritf~lian~iJ re
phscs de beton
~ ttampnsva~a-ngldlzare ion(litudiflalll f
pentrll gfillda I
transversale
i i gtnaa prjn-cl~ia Onjrr~)
Iiinda principals (talpa lnferioeraj
t cfttfampvuntuifi rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r zemare pentru grinda prlrnijgtala
FigIVi5 Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina
217
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
CSl de de Arta
cG(s~der~~ scherratic 0 ~rave6 a ped ds cale ferata cu cu pUna cu
5)3 sectune ~i ransversaa (fig iV i 7) acest de pod
scatjta din t~averse ~i sa aeaza in mod pe grinziie
2~3
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull S~CTUt1e tranSV9~saja
rk fl--lgt y - 0A J
mobil 8 contravantuire transversala 9contravantuire
J
2
cu lnima
0 montant de
IV 17 Pod metaiic elJ 5 ~- -J fr1t-lt~--~Lltt lVIClt U V~H411B
rigidizare11diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe ~i mobile Prin asigurarea liberei diiatatii se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura sectIi din actiunea
convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale
dispuse pe reazeme secti eventual in camp Contravantuirile transversale mai au ~i rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum secti de a preua i transmite ia eazame
fories orizontale transversale podului provenite din actiunea vantului ~i din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe si mobile
Prin asigurarea liberal dilata~ij se svita transmiterea grinzi a unOI solicitari
supiimentare (din temperatura li actiunea convoiului)
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contravantuiri
transversale dispuse pe reazeme ~i eventual camP contravantuirilor
transversale est8 ~i de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale ~i de a prelua
~ transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului provenite actiunea
vantului i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
In afara contravantuirilor transversale la partea superioara a grinzilor principale sub
nivelul talpior traverselor se executa 0 contravantuire longitudinala
Contravantuiile iongitudinale sunt de fapt ni~te grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiunie orizontale provenite din aciunea
vantuiui ~1 din sa minimum 0 contravantuire
longitudinaia
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soidarizate ~i fongitudinaie secti unele cazuri prin
platelaje pcarta denurnirea de tabier
Pateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~i
transmit incarcarile ia grinzile principals fie direct fie printr-o retea grinzi
transversale
Grinzile principals eLi inima plna ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voaalii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat de deasupra reazemeior 58
La grinzie principale cu inima piina inait9 se prevad rigidizari iongitudinaie asectgt8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1i diagonals intra montantii
panouriior marginale
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents cu pJaca ortotropa sau
casetate
Piihiie plane cu nervuri transVerS28 ~i
cars cu
Tablierele metalice ej sectiuni casetate (tubuare) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig IV i 8) Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare a Giurgeni-Vadu Oli pentru deschiderie centrale
220
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
tlIESJ8I1SUBJl aunpas Ut lonpBt [ue5Jn18 1gt1 ep aJ~unO 9)sed Inpod B tllB)9S-eo aUni09S no 0lBlaw JaiiQB1S ~AI Ol
r
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie i Lucrari de Arta
FigiV20 Tablier ell ortotropa
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa inferoara zsectbree verticale numlte montanti ~i zabreie
nurilite diagonale (fig IV21) Montaniii ~i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii
Punctele interseciie intre tapi montanti ~i diagonale S8 numesc noduri
Grinzie cu care alcatuiesc grinzile principals S8 solidarizeaza cu contravantuiri
ongitudinae secti transversale Cald talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~i
contravantuirsa ongitudinala urmarete curbura talpii atunci aceasta se numesectte
eontravantuire cilindrica
iV 21 Grinda principala cu zabrele in elevaie 1 talpa superioara 2 talpa inferioara 3 montant 4 diagonaia 5 noduri 6 contravantuiri longitudinale
222
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie secti LUCiari de Arta
-t
t oL ~~AIi~-r -~~ v +-5 -t ~ c j Gabarit de
0 I e co i 1~1era lrece-qi r l 01lt
~ll I amp i~fr -1
bull r I jU f t
shy
FigIV22 Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle cu caiea jos 1 grinda principaia cu zabrele 2 antretoaza 3 ionjeron 4 contravantuire ogitudinala 5
ranfort
Contravamuiri superioara orizontae stlperioam
I Grinda transversal a Portal
Talpa umjeron AntretoazaI inferioara Conu-avantuiri Reazem simpiu
Reazem articulat orizomae inferioare
FiglV23 TabHer grinzi cu zabrele cae jOs
223
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cal de Comunica~ie ji ~_d_e_A_rt_a_________~
Tablier u zabrele c31e iOs
o secium transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie avand
calea este reprezentata in figura iV22 ConfOrtll figurii grinzie principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrlloaie la noduri i sus1in lonjeroaneie (grinzi
ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat care
reazema pe elemente de rezistena transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie)(figIV23 figV24)
ntre pe~i~ox a i3 aduxUe de cale ferata respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da qi part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U vehjcuieior
PentrL rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravimtuirile
longltudinale respectiv cu antretoazele se utiJizeaz8 ranfortlli metelice Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale rncruci~ate (fig IV25) sau In
forma de K (fig IV26)
224
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
~~ ~
Lucrari de AriaCal de
Fig IV25 Pod avand contravantuire ongitudina2l fa partea superfoara cu diagonaie
lV26 Pod avand la partea superioara contravantuire ongitudinala ciiindric8 GL bare S8tem K
225
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig IV27
fig IV28)
contravantuire grinda in arc sup eno ara
grmzi de ngidizare
gt
eazem articular
FigIV27 Pod Tn arc cale
contravantuiri pentru
trfusvers ala
lor~tudinale
gnnzile caii
deschidere
FigiV28 Pod in arc cale sus
226
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
grlllongitudinale
rezemare ~
principala Contravantuiie grindamp vamiddotllW
cadru cadmlU
elementelor
contravcmtuiri pentru reazerne elementul inctinat
FigIV29 Pod in cadru cu stetipi lnclinaii
Infrastructura metalica a podurilor
La Inal~imi mari de infrastructuri de pod deasupra NA se pot construi pile pendulare
meta lice cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii sau pile sub forma de turnuri metalice (fig IV30)
FiglV30 Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun structuri solicitate la ac1iuni din convoaie vehicue (trenuri
autocamioane) climatice (zapada vant variatii de temperatura) ~i ia actiuni
extraordinare seismul Actiunile dau na~tere in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale intindere compresiune fOria taietoare moment
Incovoietor torsiune)
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod
227
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Arts ------------------------~------~~~~~----
simplu rezemate
rigiV31 Schema a efoI1uior Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola
_ I
~=_~-_~-l
Schema a E[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele
I
-gt P- -_
FigiV33 Schema sirnpiificata a eforturlor in barele unei grinzi eu zabrele
- LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Lucrari de ArtaCaide
Aree
FiglV35 Schema simpliricata a eforturilor din bolla
Cu ajutorui elementelor simple grinzi boiti cabluri area sunt alcatuite
podur Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (eementeie
intre ele) formand astfe a structura
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig IV37)
staipi cabluri area
de
lV36
IV36 Schema statica a unui pod suspendat
229
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
=ig lr37 Schema statlca a ~nui pOd Tn arc l cae sus
2 sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a
TncastrBt
230
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare ~i foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate ~i taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii Tablieru este de obieei un tablier grindS eu zabrele
spatiala sau la deschideri mai mici place plan ortotropa
Tn figurile urmatoare fig IV39 fig iVAO fig IVA1 fig IV42 fig IV43sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume
Brooklyn Brilti e lS83
Gltcrgs Washington Bridg~ 1931
I u ~w-Ii I -r 16BO I 10680-~ ~16eO+
Golden Gate 8ridgp 1937
-+--shy 12810
Mackinac Straits Bridge 1957
-+1440t---S480 ~~------~-- --~-Verrcuano Narrow gridg~ 1961
IV39 Poduri suspendate renumite in America
231
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunica1ie sectI Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Liosabon 196f
Me S Sin [ Erwur- Steinmann
Fig iV40 Poduri suspendate renumite In Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate adica suspendate pe cabluri
drepte eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate prezentate anterior La podurile hobanate deschiderie pot ajunge pana la
500 m
232
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
______
Cal de Comunicalie ~i Lucrari de Arta
In prezent limita superioara de deschidere a podurilor suspendate este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m)
Mamburg i Noraereloe 1 i Ui2 _~~ ~re==t ~
-t- 64 172 --+- 6
Kufl~fUha Rhin 1
1965 =z~ ~ +-175 I 117-+
Slromsund Schweden I
Jj_LJ_
atman (Tasmanlen J~gt f Ii il ~ ~~~=~~~~C~~~~5~L=gt~ ~L
-r-SO I 210---+-171l~-
Ollomicilj n lHL
Hawkshllw ~New 6(UOlt1gt Jl +58 1 220 58+
Papineau (Montreal ) ~ ~
~ ~ gt~ ~
-F 90 +---24Q ---+ 90 =+shyIV41 Pod uri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in lume
233
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
1950
Cai de Camunicatie ~i Lucn3ri de Arta
D~Qge~ou (Donny I
im Bou
Katr - SpoundVffin (Rh9lin
ltllishyn II ~
1 JrL
DiJssidod - Kniebr ~ Rhiln j
HH5S
--~middot----95--------+------middot------320----------~-
1970
----~------------350------------_+----155-~----~middot-
realizate 1n ume
234
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
1958
1954
1961 J1
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Dussldorf - ObrKasse[ (Rhein) 1972
-L-~~258 ---+-_- 2S 8 -~-----+-
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 - --~+-
Lilnrkusen
[~~ E ~
106 280 105
Bonn- Nerd
1956 ~
Mo nnlleirn Nord 1911 [ ~
~ n J --- ~
---middotmiddot-----+--125
Fig IV43 Poduri suspendate pe cabluri drepte hobanate realizate in Gerrnania
235
1
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cal de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
In tabelul nr iViab sunt prezentate schema statica ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab nr IVa) secti feroviare (Tab nr IVb)
Tabei nr iV1o
~
f 1fl [ ~
1WI [ I 1
~ ~-
sus
Pod cu cae sus
236
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
~
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Artabull
IST-shy I I I ~~
I
8
y
-rshy
IrI I
10030~1po-a In arc-cale i la mijloc I I I
I I I
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie ~i Lucrari de Arta
Tabei nr IV1 b
pe
grinzi cu zabrele
pe grinzi casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Comunicatie li Lucrsri de Arts
In tabelul nr IV2 sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate (sectiuni transversale Inchise)
Tabei nr IV2 Sectiuni transversale ale uno poduri casetate
l f
-t
J
$ ~
$ l
it IV) t 19- rufm
1 r
~ ~ ~
tJ
~~
~
f f
ri
~~
gt It1
~- -1
I ~ 5~
t
~ bull
1
~ oti itl_~1 J bull
i ~
Ii1( lTV ~ ~
J ~=~
~-~~
~ t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV44 Pod Tn arc cale joe
IVAS Pod arc din oetm cale ss
240
----~- ------------=
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
middotvws UP maOleUeOlpH X9[dw08 6UEW raw 190 l3i19SqO 9+EOd as n[npod 9i9+Bds tAL 01B ul POd 910[ Bli
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
Fg V4S Pod suspedat
49 Pod hobanat
242
