Carta europeană a drepturilor fundamentle : Un text esenţial pentru drepturile sociale şi sindicale

I. Introducere:oCartăesenţialăpentrutoţilucrătoriieuropeniII. Contextistoric:cumafostelaboratăCarta?III. LimiteleCartei:cenuareuşitsăobţinăCES?IV. Ce-mipoateoferiCartaîncalitatedeangajateuropean?V. OCartăcuputeredelege

Cartaeuropeanăadrepturilorfundamentaleareofoartemareimportanţăînevo-luţiaUniuniiEuropene(UE)şi,înconsecinţă,pentrumişcareasindicalăşipentrupoliticilesocialecomunitare.PentruprimadatădelacreareaComunităţiiEcono-miceEuropeneîn1957,Cartaexpune,într-unsingurtext,ansambluldrepturilorsociale,economice,civileşipoliticedecarepotbeneficiatoţicetăţeniieuropeni.Este,deasemenea,singurultextdeacesttiplanivelinternaţional.Estevorbadedrepturi,deprincipiişidevaloriinalienabilepecareinstituţiileUEtrebuiesăleiaînconsiderareatuncicândconstruiescşiaplicălegislaţiaeuropeană.CutoatecănuafostintegratăîntratateleUE(careconstituebazajuridicădupăcare funcţionează Uniunea Eurpeană), Carta drepturilor fundamentale este ocomponentăimportantăaproiectuluideTratatconstituţionalalUE.Din2000Car-taaavutunimpactdinceîncemaimareasupratuturorinstituţiilorUE,inclusivasupra tribunalelor europene unde avocaţii au făcut referire la aceasta înmaimultecazuri.

�

�

i introducere : o Cartă esenţială pentru toţi lucrătorii europeni

Ce spune Carta ?Cartaeuropeanăadrepturilorfundamentalecuprindeşasecategoriidedrepturi:demnitatea,libertăţile,egalitatea,solidaritatea,cetăţeniaşijustiţia.AcestecapitoleconţindispoziţiicareseaflăincentrullegislaţieiprivindrelaţiiledemuncăşiarelaţiilorindustrialeînEuropa,acoperinddrepturilesindicaleşisocia-le:cheiadeboltăamisiuniimişcăriisindicale.

De ce angajaţii europeni au nevoie de o Cartă a drepturilor fundamentale ?Delaconstituireasa,UniuneaEuropeanăafostperceputăînprimulrândcaoentitateeconomicăbazatăpecooperareaeconomică,opiaţăcomunăşiomone-dăunică.Prosperitateaeconomicăestenecesarăprogresuluisocial,însăacestmodeldeunitateeconomicănupoatefuncţionacorectdecâtîntr-osocietateincarefructelecreşteriisuntîmpărţiteînmodechitabil.Vafinevoiedetimpşidemultăenergiepentrucaproblemelesocialesăfieluatecuseriozitateînconsiderare.Adoptareaîn2000aCarteidrepturilorfundamentaleconstitueunmomentcrucialpentrucetăţeni,angajaţişiorganizaţiisindicale.

De ce drepturile fundamentale sunt importante la nivel european ?CartaoferăUniuniiEuropenelegitimitatemoralăîncalitateasadeentitatepoliti-că.Eaexprimăvaloricomunececonstituebazasocietăţiinoastredemocratice.Stabileştedrepturişiresponsabilităţipentruparteneriisocialişilucrători.Stabilireaunorstandardesocialepeplaneuropeanconstitueunaspect foarteimportantalîntăririişidezvoltăriidimensiuniisocialeaintegrăriieuropene.Dacăcetăţeniieuropeninusimtvreunprogresspreimbunătăţireacondiţiilorlordetrai,atuncitoatăconstrucţiaviitoareaproiectuluieuropean.vafisubsemnulintrebă-rii.Înceledinurmă,într-osituaţiede instabilitatesocială,rolulsindicatelor inobţi-nereaunordrepturicarenuaufostgarantatepânăacum,estemaiimportantcaoricând.Cartacontribuielaatingereaacestuiobiectiv.

�

Pentru ce alte drepturi fundamentale militează mişcarea sindicală ?ÎnplusfaţădeceeaceesteinclusdejaînCartă,sindicateleeuropenesolicită:• Dreptullamuncăpentrutoţi,fărădiscriminare.• Politiciactivepepiaţaforţeidemuncă,destinatesusţineriiangajaţilorîncazde

restructuraresaudelocalizare(cumseîntâmpăînţărilenordice),prindreptullaformarecontinuăşireconversieprofesională,asistenţăpentrureîncadrareapepiaţamunciiaangajaţiilorînvârstăsaudreptullapensiepentrutoţi.

• Dreptullaunvenitminimpentrutoţilucrătoriieuropeni,înfuncţiedereglemen-tărileînvigoaredinţărilelor.

Reprezintă Carta un prag minim sau un plafon ?PentrumişcareasindicalăeuropeanăCartaesteunpunctdelansare,nuuncapătdedrum.Cartaasigurădrepturiuniversaleşiinalienabile.Eagarantează,maiales,dreptullaacţiunecolectivăcare,dupăcumaratăşicazulrecent„Vaxholm”(Laval)înSu-edia,estevitalpentrusindicate.ÎnoraşulVaxholm,sindicatulsuedezByggnadsşialtesindicateafiliate laLO,organizaţiemembrăaConfederaţieiEuropeneaSindicatelor(CES),auorganizatacţiunideprotestatfaţădeangajarea,decătrecompaniadeconstrucţiiLaval,a lucrătorilor letonicusalariişicondiţii inferioa-re standardelor suedeze.După cuma semnalat sindicatul, o astfel de situaţiesubminacontractelecolectivesuedeze,constituinduncazmanifestdedumpingsocial.AcestlucruveneaincontradictiecutotceeaceartrebuisăreprezinteUEînprivinţaaduceriilanivelulcelorlalteţăriacondiţiilordemuncăpentrucetăţeniistatelormembremaisărace.

ii Context istoric : cum a fost elaborată Carta ?

Decembrie 1999 – octombrie 2000:redactareaCarteidrepturilorfundamentaledecătreprimaConvenţieaUniuniiEuropene.Decembrie 2000:laapelulCES,60.000delucrătoriparticipălaodemonstraţielaNice,undesedesfăşuraConsiliulEuropeansolicitândinzestrareadocumntuluicuputerejuridică.Decembrie 2001:ConsiliulEuropeandelaLaeken(Belgia)decidesăcreezeoadouaConvenţiecuscopuldearedactaoConstituţiepentruEuropa.iulie 2003:terminarealucrărilorceleideadouaConvenţiişiînaintareatextuluipreşedinteiConsiliuluiUniuniiEuropene.Octombrie 2003 – octombrie 2004: Are loc Conferinţa interguvernamentală(CIG)pentruelaborareatextuluifinalalTratatuluiconstituţional.29 octombrie 2004:semnarea,laRoma,aTratatuluiinstituindoConstituţíepen-truEuropaşideschidereaperioadeideratificări.CartadrepturilorfundamentaleesteinclusăînparteaaII-aConstituţiei.

ConfederaţieiEuropeneaSindicatelors-apronunţat in favoarearatificăriiCon-stituţiei.

�

iii limitele Cartei : ce nu a reuşit să obţină Ces ?

AnumitedrepturiimportantepentrulucrătorinufigureazăînCartă.ConfederaţiaEeuropeanăaSindicatelor(CES)propusese:• Recunoaştereadrepturilortransnaţionaleaangajaţilor(adicădreptullainfor-

mareşilaconsultareînîntreprindere;libertateaşedinţelorşiaasocierii;con-tractelecolectiveşiacţiuneasindicală)într-omanierăcerespectă,întotalitatesistemelenaţionaledenegociereşiacţiunecolectivă

• Drepturiautonomepentruparteneriisocialilanivelnaţionalşitransfrontalier.• Obligaţiapentrustatelemembresă respectedrepturileechivalente însânul

instituţiiloreuropeneşiinternaţionale.

�

�

iV Ce-mi poate oferi Carta în calitate de lucrător european ?

Carta garantează drepturile sindicale, sociale şi dreptul la muncă

1. Drepturi sindicaleArticolulII-72:LibertateadeaseîntrunişideaseasociaArticolulII-87:Dreptulangajaţilorlainformareşiconsultareîncadrulîntreprinde-

riiArticolulII-88:Dreptullanegociereşiacţiunicolective

2. Drepturi sociale ArticolulII-81:Non-discriminareArticolulII-83:EgalitateîntrebărbaţişifemeiArticolulII-94:SecuritatesocialăşiasistenţăsocialăArticolulII-95:Asistenţămedicală

3. Dreptul la muncăArticolulII-75:Libertateadea-şialegeunlocdemuncăşidreptuldeaexersao

meserieArticolulII-90:ProtecţieîncazdedisponibilizarenejustificatăArticolulII-91:CondiţiidemuncăjusteşiechitabileArticolulII-92:Interzicereamunciicopiilorşiprotecţiatinerilorlaloculdemuncă

Încurajânddialogulsocialşicoordonareapoliticilordeangajare,Cartavaputeainfluenţavieţacotidienăacetăţeniloreuropeni.

Cum îşi exersează cetăţenii şi sindicatele aceste drepturi ?Dacăcetăţenisauorganizaţiiconsiderăcădrepturilelorfundamentalesuntame-ninţate, trebuie,mai întâi, să depună plângere în faţa unei instanţe naţionale.Dacăesteoportun,judecătorulpoatetrimitecazullaCurteadejustiţieaUEdela

Luxemburg.Cartapermite,deasemenea,ComisieiEuropenesăcearăsocotealămultmaiuşorstatelormembredacăsuspecteazăcomitereadeabuzuri.Cartainfluenţează,deasemenea,manieraîncareguvernelenaţionaletranspunşiaplicălegilecomunitare.Din2000,dinceîncemaimulţieuropenisereferăladispoziţiileCarteiîncererileşiplângerilepecareleadreseazăParlamentuluiEuropeanşiComisiei.

exemple concrete despre modul in care Carta îmi poate imbunătăţi dreptu-rile în calitate de lucrătorExempleleurmătoareilustreazăimpactulpotenţialaluneiCarteconstrângătoaredinpunctdevederelegalînsoluţionareaşiprevenireaconflictelorsociale.

Victorie la saint-nazaire : respectarea drepturilor şi nediscriminarea angajaţilor po-lonezi

Cartainterziceoricediscriminarepemotivdenaţionalitate(articolulII-81).Dupăunprimsuccesînregistratînaugust2005,21deangajaţipolonezidincompaniaproductoaredematerialeizolanteGawa,lucrândînsub-contractlaşantierele atlanticdinSaint-NazaireînFranţa,auobţinutarieratedesalariuşirecunoaştereadrepturilorlor.Acordul,încheiatdupăozidegrevăsusţinutădeCGTfranceză,la2decembrie2005,apermisobţinereaplăţii sumelor datorate ca salarii, concediile plătite, orele suplimentare, etc., plusapli-carearetroactivăaîntregiiseriidedrepturicuprinseincontractulcolectivperamuraametalurgiedinLoire-Atlantique(timpdemuncă,cheltuielidedeplasare,etc.)

Nuestevorbadoardeovictorieasupraproiectuluiiniţialdedirectivăaserviciilor,darşiunsuccesînspiritulCarteidrepturilorfundamentale.

italia : discriminarea angajaţilor temporari bravează spiritul Cartei

Cartagaranteazăcondiţiidemuncăjusteşiechitabile(articolII-91).

Lucrez cu persoane ce vorbesc de adunări sindicale, de contracte colectice, de concedii plătite, de prime şi de al treisprezecelea salariu. Fac aceeaşi muncă dar nu sunt protejată împotriva concedierii sau abuzurilor. Vechimea nu-mi este recunoscută. Aş dori să am garanţii în caz de boală şi de maternitate, fără riscul de a-mi pierde locul de muncă şi

�

salariul. Aş dori să profit de concediile plătite şi să am o perspectivă pozitivă cu privire la pensie”. „Timp de zece ani mi-am schimbat activitatea cel puţin de zece ori şi am avut în jur de douăzeci de patroni. A trebuit să lucrez duminica, să nu mă îmbolnăvesc şi să nu-mi planific nici o zi liberă”.

IstoriaSabineişialuiRoberto,doitineride29şide31deani,aratăceeaceseîntâmplăînItaliadecândLegea30afostaplicată.Aceastălegeafăcutmuncatinerilormaipreca-răşile-aîngreunatintrareapepiaţamuncii.Legeaainstituitsiodiscriminareasalariilor,atimpuluişiacondiţiilordemuncăîntre,pedeoparte,angajaţiicucontractepetimpne-determinatşi,pedealtăparte,a„angajaţilorcuproiecte”,cunormăparţială,peperioadădeterminată,etc.,aşacumprevedeLegea30.

ToateacesteasuntcontrarespirituluişidispoziţiilorCarteidrepturilorfundamentale.

noul contract de recrutare în Franţa – concediere fără explicaţii

Cartaprotejeazăsalariaţiiîncazdeconcedierenejustificată(articolII-90).Onouălegediniulie2005,cecreeazăunnoutipdecontractdemuncă,contractulprimeiangajări,rezervatcompaniilorcumaipuţinde20deangajaţi,sfideazălegilecarereglementeazăconcedierile.Îndecursulprimilordoianiunlucrătorpoatefidatafarăpeloc,fărăcapatro-nulsătrebuiascăsăstabileascăo„cauzărealăşiserioasă”,dupăcumstipuleazădreptulfrancezprivindcelelalteformedecontractpermanentsaupeperioadădeterminată.

Întărirea egalităţii de şanse la locul de muncă

Cartadeclară (articol II-83): „Egalitatea întrebărbaţi şi femei trebuie să fieasiguratăîntoatedomeniile,inclusivinprivinţaaccesuluipepiaţamuncii,condiţiilordemuncăşiremuneraţiei”.ÎntoatăUEdiferenţaîntresalariulmediuoraracordatbărbaţilorşicelalfemeilornus-areduscumultdin1998,salariilefemeilorrămânândcu15%maimicdecâtcelalbărbaţilor.Rataşomajului la femeieste,deasemenea,mai ridicată.Chiardacăegalitateasalariilorpentruomuncăcuvaloareegalăestedejaprevăzutădejaîndreptulcomunitar,Cartafacedinegalitateundreptfundamentalpentrutoţicetăţeniieuropeni.

�

În apărarea acţiunii colective

Carta garantează libertatea de asociere (articol II-72). În cursul ultimilor ani, anumiteguvernenaţionaledincadrulUEau introdus legivizândrestrângereadrepturilorsindi-catelor,acţiuniicolective,introducând,deexemplu,proceduririgideşicomplicatepentruautorizareagrevelorsauinterzicândacţiuniledesolidarizare.Acestemăsuriimplicădeasemeneaimixtiuneaînoroblemeleinternealesindicatelor,stabilireaunorpiediciînre-cunoaşterealordecătreunpatronsaulimitareaaccesuluiliderilorînincintaîntreprinderiisauadreptuluideaorganizaacţiunisindicale.

Un model global al drepturilor fundamentale

AtuncicândCartavadobândiputeredelege,UEvafimaiputernicăînimpunereaunorreglementări politice, civile, sociale sau referitoare lamediul înconjurător atunci cândnegociazăconvenţiişitratateinternaţionale.Acestaspectvaaveaoimportanţăcrucialăpentrulucrătoriidinlumeaîntreagă,maialespentruceidinţărileîncursdedezvoltare.Deexemplu,încadrulultimeiîntruniriministerialeaOrganizaţieiMondialeaComerţului,careaavutlocin2005înHongKong,negociatoriiUEarfiavutopoziţiemaiputernicăînapărareatratamentuluiechitabil,precumşistandardelesocialeşidemediuîncadrulacordurilorcomerciale.

�

�0

V O Cartă cu putere de lege

AtuncicândCartadrepturilorfundamentalevafacepartedindreptulcomunitar,eavaaveaputeredelegeîntoatestatelemembrecaretrebuiesărecunoascăîntâietateadreptuluieuropean.Statutuldelegeadrepturilorsocialevaconstrân-ge,deasemenea,ComisiaEuropeanăsăpropunămijloacepentrua leaplica.Constituţiaeuropeanănefiindadoptatădecătretoatestatelemembre,Cartadis-pune,cutoateacestea,deobazăîntratateleexistenteşiesterecunoscutădejaînjurisprudenţaeuropeană.UEpoateacţionaînjustiţiestatelemembredacăvioleazăprincipiilefundamenta-le(art.7dinTratatulUE)careseaplică,deasemenea,tuturornoilormembri(art.49TUE).Tratatuladat,deasemenea,CurţiideJustiţiedelaLuxembourgputereadeaseasiguracăinstituţiileUErespectădrepturilefundamentalealecetăţenilor(art.46TUE).

acţiune în justiţieAtuncicândCartavafiinclusăîntr-unTratat,CurteadeJustiţieaUEvafiobligată,dinpunctdevederejuridicsăseasigurecăvafirespectată.CartaoferăobazăjuridicăpecareCurteade jusţiţieopoateutilizapentrurespectareadrepturilorfundamentale.

impactul în ziua de astăziDin2000,Cartadrepturilorfundamentaleademonstratcăafost,înacelaşitimp,osursădeinspiraţieşioreferinţăpentrutribunaleleeuropene.Ladoianidelaproclamareasa,avocaţiigeneraliaiCurţiidejustiţieeuropenes-aureferatlaeaînmaimultde jumătatedincazurilededreptumanpecare le-au tratat.Cartanuedoar„osimplălistădeprincipiipurmorale,fărăconsecinţă”.DupăpărereaavocatuluigeneralTizzano,eaeste„oimportantăsursădereferinţăpentrutoţiparticipanţii:statelemembre,instituţiile,persoanelefiziceşijuridice”.Astfel,Carta are potenţialul de adeveni obligatorie deoarece este ţesută înjurisprudenţaUE.TribunaluldePrimăInstanţăşichiarşiCurteaEuropeanăaDrepturilorOmuluiaufăcutşielereferirelaCartăîncadrulhotărârilorlorjudecătoreşti.

��

Acestaspectesteesenţialpentrumişcareasindicală.Deexemplu,sindicatulbri-tanicBroadcasting,Entertainment,CinematographandTheatreUnion(BECTU)aadresatUEoplângereîmpotrivamaniereiîncareguvernulbritanicatranspusoparteadirectiveicuprivirelatimpuldemuncă.UnmarenumăralmembrilorBECTUsuntangajaţitemporarînmass-mediaşilegeabritanicăobligaangajaţiisălucrezepentruacelaşipatronpeoperioadădecelpuţin13săptămâni,fărăîntrerupere,pentruaaveadreptullaconcediuanualplătit.AvocatulgeneralTiz-zanosereferălaarticolulII-91alCarteipentruconfirmareafaptuluicădreptullaconcediuanualplătitconstitueundreptfundamental.

ConcluzieCartacreeazăodinamicăpolitică.Proclamând-o,statelemembreauadoptat,înunanimitate,principiicereglementeazădrepturilesindicale,socialeşidemuncă.Pebazaacestuiconsens,instituţiileeuropenevoravearesponsabilitateadealepuneînpractică.Astfelparteneriisocialivordispunedeuninstrumentprincarepotconvingetoţiactoriiimplicaţilaniveleuropeanşinaţionalsălucrezeînfavoa-reaîntăririidialoguluisocial.Cartaesteunpunctdesprijin.Integrareasaîntr-unviitortratatcomunitarvaga-rantarecunoaştereadeplinăşinelimitatăadrepturilorfundamentalecuprinseînCartă.Acestedrepturivortrebuiîncălărgite,deexemplurecunoscânddreptullagrevadesolidaritateinternaţionalăsauevoluţiadeladreptullamuncă,ladreptulfiecăruiadeaaveaunlocdemuncădecent..Pelângădrepturilefundamentalemaiexistăşialtedrepturisocialedecâştigatprin intermediulacordurilorcadruşiadirectivelor.Deexemplu, revizuireaşiameliorareadirectivelorcuprivire lainformareşiconsultareşiasupratimpuluidemuncă.NumaiinacestfelvomputeacontruiîmpreunăEuropaşivomputeacontribuiladefinireaşiameliorareamodeluluisocialeuropean.

Pentrumaimulte informaţii,consultaţisite-ulwebalCES:http://www.etuc.org/r/287