BIBLIOTECA ITALIANA

Publicată sub patronajulINSTITUTULUI ITALIAN

PENTRU STUDII FILOZOFICE

Colecţie bilingvă coordonată

deSMARANDABRATU ELIAN

NUCCIO ORDINE

CARLO GOLDONI

TEATRO III

LA TRILOGIA DELLA VILLEGGIATURA:Le smanie per la villeggiatura

Le avventure della villeggiaturaIl ritorno dalla villeggiatura

CARLO GOLDONI

TEATRU III

TRILOGIA VILEGIATURII:Patima vilegiaturii

Peripeţiile vilegiaturiiÎntoarcerea din vilegiatură

Traducere din italiană şi note deN.AL. TOSCANI

Ediţie îngrijită de SMARANDA BRATU ELIAN

Cu o prefaţă deCARMELO ALBERTI

Redactor: Vlad RussoCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MăxineanuCorector: Ioana VîlcuDTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru

Tipărit la Tipo Lidana – Suceava

Carlo GoldoniTeatro III

© HUMANITAS, 2013, pentru prezenta versiune românească

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiGOLDONI, CARLOTeatro = Teatru / Carlo Goldoni; Bucureşti: Humanitas, 2007–20133 vol.ISBN 978-973-50-1718-7Vol. 3. / trad., note: N. Al. Toscani; pref.: Carmelo Alberti; îngr. ed.: Smaranda Bratu Elian. – 2013. – ISBN 978-973-50-4190-8I. Toscani, N. Al. (trad.)II. Alberti, Carmelo (pref.)III. Bratu Elian, Smaranda (ed.)821.131.1-2=135.1=131.1

EDITURA HUMANITASPiaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194

Notă asupra ediţiei

Carlo Goldoni este cu siguranţă unul dintre cei mai mari come -diografi din toate timpurile, iar piesele sale continuă an de an săfie jucate pe nenumărate scene ale lumii. Colecţia bilingvă „Biblio -teca italiana“ a Editurii Humanitas a început publicarea seriei celormai renumite capodopere ale dramaturgului veneţian în 2007, cudouă volume (Carlo Goldoni, Teatro I/Teatru I şi Carlo Goldoni,Teatro II/Teatru II) care se continuă, iată, după şase ani, cu volu -mul de faţă, cel de al treilea, şi care, sperăm, să meargă mai departeşi în viitor.

Primele două volume, apărute sub îngrijirea italienistelor RoxanaUtale şi Smaranda Bratu Elian şi publicate simultan, cuprindeauşase dintre cele mai cunoscute piese ale dramaturgului şi totodatăunele dintre cele mai îndrăgite de publicul românesc şi mai frec -vent jucate pe scenele noastre: Il servitore di due padroni/Slugăla doi stăpâni, La famiglia dell’antiquario ossia la suocera e la nuora/Familia anticarului sau soacra şi nora, La bottega del caffé/Cafe -neaua, Il teatro comico/Teatrul comic, La locandiera/Hangiţa,I rusteghi/Bădăranii. Traducerile româneşti aparţineau unei echipede excelenţi oameni de teatru, realizate şi publicate cu ani în urmă,şi care în noua ediţie au fost atent revizuite şi corectate, fără aştirbi însă vioiciunea şi simţul scenic ce caracterizau versiuneainiţială. Numele acestor traducători, care merită respectul şi recu -noştinţa noastră, sunt: Polixenia Karambi, N.Al. Toscani, SicăAlexandrescu, Constanţa Trifu şi Lidia Sava. Primul din celedouă volume era introdus – conform rânduielilor colecţiei – deun stu diu cuprinzător aparţinând unui specialist italian, profesorul

19

Carmelo Alberti, şi de o amplă cronologie care reconstituia cudestulă amănunţime nu doar etapele vieţii şi creaţiei lui Goldoni,ci şi evenimentele istorice şi mondene care au influenţat-o într-unfel sau altul şi atmosfera culturală ce caracteriza centrele italieneşi europene prin care şi-a purtat paşii dramaturgul.

Volumul de faţă, al treilea, se doreşte a fi continuarea fireascăa primelor două: de aceea nu reia cronologia (pe care cititorul opoate găsi în volumul întâi), dar prelungeşte prefaţa iniţială, careinsista pe comediile prezente în primele două volume, cu o prefaţănouă, datorată aceluiaşi autor, Carmelo Alberti, dedicată exclusivcomediilor de aici. Acestea sunt trei comedii caracterizate nu doarprin vervă, ci şi printr-o deosebită profunzime, compuse de Goldonila apogeul carierei sale şi gândite de la început ca un tot inseparabil:Le smanie per la villeggiatura/Patima vilegiaturii, Le avventure dellavilleggiatura/Peripeţiile vilegiaturii, Il ritorno dalla villeggiatura/Întoarcerea din vilegiatură, cunoscute, pe bună dreptate, ca Trilogiadella villeggiatura/Trilogia vilegiaturii. Tălmăcirea şi notele îi aparţincunoscutului traducător şi om de teatru N.Al. Toscani, publicateîn volumul: Carlo Goldoni, Trilogia vilegiaturii: Patima vilegia -turii, Peripeţiile vilegiaturii, Întoarcerea din vilegiatură, traducereprefaţă şi note de N.Al. Toscani, Bucureşti, Univers, 1983. Caşi în primele două volume ale seriei, opţiunea de a relua o traducereexistentă nu vrea să fie doar o confirmare a valorii muncii unorînaintaşi, în cazul de faţă N.Al. Toscani, şi un gest de reverenţă,ci şi recunoaşterea excepţionalului simţ teatral şi a oralităţii fireştipe care o dobândeşte versiunea română în tălmăcirea acestuia. Deaceea corecturile aduse de îngrijitoarea acestei ediţii au căutat sănu ştirbească vivacitatea iniţială, atât de potrivită cu originalulitalian. Intervenţiile făcute pe textul românesc au avut în vedere,pe de o parte, corectarea greşelilor de sens, puţin numeroase, pede alta, îndreptarea şi reconfigurarea multor replici pentru a acordaversiunea românească cu juxta italiană. Căci trebuie explicat cătraducătorul, regizor – şi deci mereu atent la efectul scenic –, fiindla prima ediţie liber de prezenţa textului italian, îşi permite adeseaamplificarea replicilor şi a indicaţiilor scenice. În actuala ediţie,prezenţa paginii italiene faţă în faţă cu cea românească ne-a obligat

20

la o mai strictă disciplinare a acesteia din urmă. Nu am semnalataceste intervenţii deoarece numărul lor mare ar fi stânjenit fluenţalecturii. Am lăsat totuşi neschimbate adăugirile de indicaţii scenicedatorate lui Toscani şi introduse chiar de el între paranteze drepte,pentru a-i sugera şi cititorului noii ediţii şi, de ce nu, şi regizorilorcare poate vor monta piesele, viziunea scenică a respectabiluluiom de teatru român. Am lăsat, de asemenea, neschimbate, formu -lele de politeţe folosite de N.Al. Toscani (italieneştile signore şisignora sau frecventele sluga şi plecăciune) deoarece, graţie prezenţeifrecvente a comediilor lui Goldoni pe scenele noastre ori la radioşi televiziune, în versiunile româneşti tradiţionale, asemenea formulesunt de-acum consacrate şi sunt percepute la noi drept caracte -ristici ale limbajului scenic al autorului italian. Intervenţiile făcuteîn note sunt minime şi constau în principal în eliminarea expli -caţiilor devenite superflue prin prezenţa juxtei.

Ediţia italiană reprodusă în volumul de faţă este Goldoni –I capolavori, vol. 4, a cura di Giovanni Antonucci, Grandi tascabilieconomici Newton, Newton & Compton, Roma, 1992 – versiuneelectronică (http://www.liberliber.it/biblioteca/licenze) liberă decopyright, corectată.

În încheiere, adresez cele mai calde mulţumiri Editurii Huma -nitas, care a înţeles valoarea acestui teatru şi a rostului împrospătăriiversiunii sale româneşti, nepreţuitului Vlad Russo, redactorulîntregii colecţii, şi, nu în ultimul rând, prefaţatorului, profesorulCarmelo Alberti, care, cu generozitate şi promptitudine, a răspunsapelului nostru.

S.B.E.

LE SMANIE PER LA VILLEGGIATURACommedia di tre atti

PATIMA VILEGIATURIIComedie în trei acte

(17611)

PERSONAGGI

FILIPPO, cittadino, vecchio, e giovialeGIACINTA, figliuola di FilippoLEONARDO, amante di GiacintaVITTORIA, sorella di LeonardoFERDINANDO, scroccoGUGLIELMO, amante di GiacintaFULGENZIO, attempato amico di FilippoPAOLO, cameriere di LeonardoBRIGIDA, cameriera di GiacintaCECCO, servitore di LeonardoBERTO, servitore di Leonardo

La scena si rappresenta a Livorno, parte in casa di Leonardo, e partein quella di Filippo.

PERSONAJELE

FILIPPO, orăşean, bătrân şi jovialGIACINTA, fiica lui FilippoLEONARDO, iubitul GiacinteiVITTORIA, sora lui LeonardoFERDINANDO, un linge-blideGUGLIELMO, iubitul GiacinteiFULGENZIO, prieten în vârstă al lui FilippoPAOLO, valetul lui LeonardoBRIGIDA, camerista GiacinteiCECCO, servitor în casa lui LeonardoBERTO, servitor în casa lui Leonardo

Acţiunea se desfăşoară la Livorno, când în casa lui Leonardo, cândîn casa lui Filippo.

L’autore a chi legge

L’innocente divertimento della campagna è divenuto a’ dì nostriuna passione, una manìa, un disordine. Virgilio, il Sannazzaro,e tanti altri panegiristi della vita campestre, hanno innamoratogli uomini dell’amena tranquillità del ritiro; ma l’ambizione hapenetrato nelle foreste i villeggianti portano seco loro in campagnala pompa ed il tumulto delle Città, ed hanno avvelenato il piaceredei villici e dei pastori, i quali dalla superbia de’ loro padroniapprendono la loro miseria. Quest’argomento è sì fecondo diridicolo e di stravaganze, che mi hanno fornito materia per com -porre cinque Commedie, le quali sono tutte fondate sulla veritàeppure non si somigliano.Dopo aver dato al pubblico i Malcontenti e La villeggiatura, la primanel Tomo terzo, la seconda nel Tomo quarto del mio Teatro Comicodell’edizion del Pitteri; ho trovato ancora di che soddisfarmi e diche fornire, non so s’io dica il mio capriccio o il mio zelo, controun simile fanatismo. Ho concepita nel medesimo tempo l’ideadi tre commedie consecutive. La prima intitolata Le Smanie perla Villeggiatura; la seconda Le Avventure della Villeggiatura; laterza; Il Ritorno dalla Villeggiatura. Nella prima si vedono i pazzipreparativi; nella seconda la folle condotta; nella terza le conse -guenze dolorose che ne provengono. I personaggi principali diqueste tre rappresentazioni, che sono sempre gli stessi, sono diquell’ordine di persone che ho voluto prendere precisamente dimira; cioè di un rango civile, non nobile e non ricco; poiché inobili e ricchi sono autorizzati dal grado e dalla fortuna a farequalche cosa di più degli altri. L’ambizione de’ piccioli vuol figurare

26

Autorul către cititor

În zilele noastre2, inocenta distracţie din timpul vilegiaturii laţară a devenit o patimă, o manie, o viaţă dezordonată. Vergiliu3,Sannazzaro4 şi mulţi alţi panegirişti ai vieţii câmpeneşti i-au făcutpe oameni să se îndrăgostească de plăcuta linişte a locului retras.Numai că ambiţia a pătruns până şi-n natură, iar vilegiaturiştii auadus cu ei la ţară fastul şi tumultul oraşului, înveninând astfel viaţaţăranilor şi a păstorilor, care, din trufia stăpânilor, şi-au înţeles maibine propria mizerie. Acest subiect este atât de plin de ridicol şi deciudăţenii, încât mi-a procurat material pentru a scrie cinci comedii,şi care toate se întemeiază pe adevăr, deşi nu seamănă între ele. După ce am oferit publicului Nemulţumiţii şi Vilegiatura, primaîn volumul al treilea, a doua în volumul al patrulea al operelormele intitulate Teatrul Comic, în ediţia lui Pitteri5, am mai avutprilejul de a-mi satisface şi de a-mi îndeplini, nu ştiu cum să-ispun mai exact, capriciul sau aversiunea mea împotriva unui ase -menea fanatism. Am conceput, în acelaşi timp, ideea a trei comediiconsecutive. Prima e intitulată Patima vilegiaturii; a doua Peri -peţiile vilegiaturii; iar a treia Întoarcerea din vilegiatură. În primase văd pregătirile nebuneşti pentru plecarea în vilegiatură; în adoua, comportarea nesocotită a vilegiaturiştilor; în a treia, conse -cinţele dureroase care provin de pe urma acestei pasiuni. Persona -jele principale ale acestor trei piese, care sunt mereu aceleaşi, aparţinunei categorii de persoane asupra căreia am vrut să-mi îndreptatacul cu precizie; adică, asupra unor persoane de un rang mediu,nici nobil şi nici bogat; întrucât nobilii şi bogaţii se simt îndreptăţiţide grad şi de avere să facă ceva mai mult decât ceilalţi. Ambiţia

27

coi grandi, e questo è il ridicolo ch’io ho cercato di porre in veduta,per correggerlo, se fia possibile. Queste tre Commedie, fortunate egualmente pel loro incontro,e per l’universale aggradimento del pubblico, sono state separa -tamente rappresentate con una distanza di qualche tempo dall’unaall’altra, essendo con tal arte composte, che ciascheduna può figu -rare da sé, e tutte e tre insieme si uniscono perfettamente. Potevaio dunque per la stessa ragione separarle ne’ Tomi della mia novellaedizione, contentandomi di dare una Commedia inedita perciasche duno, a tenore della promessa. Ma ho esaminato il fondoche ho ancora delle cose inedite veggo che posso abbondare senzatimor che mi manchino, ed ho piacere di dar unito un quadro,che piacerà davantaggio.Osserverà meglio così il Leggitore la continuazion de’ caratteri soste -nuti in tre differenti azioni; e se una delle difficoltà del Drammaconsiste nel sostenere i caratteri in un’opera sola, piacerà ancorpiù vederli in tre sostenuti.

celor mici e de a se măsura cu cei mari, şi acesta e ridicolul pecare am căutat să-l scot în evidenţă şi, dacă e cu putinţă, să-l îndrept.Aceste trei comedii, toate bine primite şi, în general, acceptatede public, au fost reprezentate separat, la distanţă de câtva timpuna de cealaltă, fiind alcătuite cu asemenea meşteşug, încât fiecarepoate figura singură, dar şi toate trei împreună, constituind untot perfect. Puteam deci, pentru acelaşi motiv, să le separ în volu -mele noii mele ediţii, mulţumindu-mă de a da o comedie inedităpentru fiecare, potrivit promisiunii. Dar cum, examinându-micantitatea de lucrări încă nepublicate, am constatat că am preadestule şi că n-are de ce să-mi fie teamă că voi duce lipsă de pu -blicaţii, mi-am rezervat plăcerea de a da un tablou unitar, armo -nios, care va plăcea şi mai mult aşa.În felul acesta, cititorul va observa mai bine continuitatea carac -terelor prezentate în trei acţiuni diferite; şi dacă una dintre difi cul -tăţile dramei constă în dezvăluirea caracterelor într-o singură piesă,sunt sigur că va plăcea şi mai mult a le vedea dezvăluite în trei.

30

ATTO PRIMO

SCENA PRIMA

Camera in casa di Leonardo.Paolo che sta riponendo degli abiti e della biancheria

in un baule, poi Leonardo.

LEONARDO Che fate qui in questa camera? Si han da far centocose, e voi perdete il tempo, e non se ne eseguisce nessuna.(A Paolo.)

PAOLO Perdoni, signore. Io credo che allestire il baule sia unadelle cose necessarie da farsi.

LEONARDO Ho bisogno di voi per qualche cosa di più importante.Il baule fatelo riempir dalle donne.

PAOLO Le donne stanno intorno della padrona; sono occupateper essa, e non vi è caso di poterle nemmen vedere.

LEONARDO Quest’è il diffetto di mia sorella. Non si contenta mai.Vorrebbe sempre la servitù occupata per lei. Per andare invilleggiatura non le basta un mese per allestirsi. Due donneimpiegate un mese per lei. È una cosa insoffribile.

PAOLO Aggiunga, che non bastandole le due donne, ne ha chiamatedue altre ancora in aiuto.

LEONARDO E che fa ella di tanta gente? Si fa fare in casa qualchenuovo vestito?

PAOLO Non, signore. Il vestito nuovo glielo fa il sarto. In casa daqueste donne fa rinovare i vestiti usati. Si fa fare delle mantiglie,de’ mantiglioni, delle cuffie da giorno, delle cuffie da notte,una quantità di forniture di pizzi, di nastri, di fioretti, un

ACTUL I

SCENA 1

Cameră în casa lui Leonardo.(Paolo, punând într-un cufăr îmbrăcăminte şi rufărie,

apoi Leonardo.)

LEONARDO (lui Paolo.) Ce naiba faci în camera asta? A mai rămaso groază de treabă de făcut, şi tu îţi pierzi vremea cu fleacuri.

PAOLO Să-mi fie cu iertare, stăpâne, dar eu cred că pregătireacufărului pentru vilegiatură nu-i un fleac.

LEONARDO Am nevoie de tine pentru o treabă mai importantă.Lasă cufărul în seama cameristelor.

PAOLO Ele stau toate după stăpână, nu-şi văd capul de câtă treabăau de făcut, aşa că nici nu le poţi vedea la faţă.

LEONARDO Ăsta-i cusurul soră-mii. E veşnic nemulţumită. Arvrea ca toţi slujitorii să se ocupe tot timpul numai de ea. Nu-iajunge o lună întreagă ca să se pregătească pentru vilegia -tură! Două femei stau de-o lună de zile după fundul ei. Einsuportabil.

PAOLO Ba nu i-au ajuns două, aşa că a mai chemat încă douăs-o ajute.

LEONARDO Şi ce face cu atâtea? Îşi coase cumva în casă o rochienouă?

PAOLO Nu, stăpâne. Rochia cea nouă a dat-o la făcut la croitor,femeile aduse în casă îi transformă rochiile vechi. Îşi face man -teluţe, mantale, scufii de ziuă şi scufii de noapte, o droaie degarnituri, danteluţe, panglicuţe, floricele, ce mai!, un munte

31

arse nale di roba; e tutto questo per andare in campagna. Inoggi la campagna è di maggior soggezione della città.

LEONARDO Sì, è pur troppo vero, chi vuol figurare nel mondo,convien che faccia quello che fanno gli altri. La nostra villeggia -tura di Montenero è una delle più frequentate, e di maggiorimpegno dell’altre. La compagnia, con cui si ha da andare, èdi soggezione. Sono io pure in necessità di far di più di quelloche far vorrei. Però ho bisogno di voi. Le ore passano, si hada partir da Livorno innanzi sera, e vo’ che tutto sia lesto, enon voglio che manchi niente.

PAOLO Ella comandi, ed io farò tutto quello che potrò fare.LEONARDO Prima di tutto, facciamo un poco di scandaglio di

quel, che c’è, e di quello, che ci vorrebbe. Le posate ho timoreche siano poche.

PAOLO Due dozzine dovrebbero essere sufficienti.LEONARDO Per l’ordinario lo credo anch’io. Ma chi mi assicura,

che non vengano delle truppe d’amici? In campagna si suoltenere tavola aperta. Convien essere preparati. Le posate simutano frequentemente, e due coltelliere non bastano.

PAOLO La prego perdonarmi, se parlo troppo liberamente. Vossig -noria non è obbligata di fare tutto quello che fanno i marchesifiorentini, che hanno feudi e tenute grandissime, e cariche, edignità grandiose.

LEONARDO Io non ho bisogno che il mio cameriere mi venga afare il pedante.

PAOLO Perdoni; non parlo più.LEONARDO Nel caso, in cui sono, ho da eccedere le bisogna. Il

mio casino di campagna è contiguo a quello del signor Filippo.Egli è avvezzo a trattarsi bene; è uomo splendido, generoso;le sue villeggiature sono magnifiche, ed io non ho da farmi scor -gere, non ho da scomparire in faccia di lui.

PAOLO Faccia tutto quello che le detta la sua prudenza.LEONARDO Andate da monsieur Gurland, e pregatelo per parte

mia, che mi favorisca prestarmi due coltelliere, quattro sotto -coppe, e sei candelieri d’argento.

PAOLO Sarà servita.

32

de lucruri, şi toate astea ca să meargă la ţară… Astăzi e maiceva să mergi la ţară decât să stai în oraş.

LEONARDO Da, din păcate aşa e, cine vrea să fie luat în seamă înlumea bună e bine să facă ce face toată lumea. Acolo unde neducem noi în vilegiatură, la Montenero6, e un loc dintre celemai căutate, unul mai pretenţios ca celelalte. Iar societatea cucare-ţi petreci timpul este dintre cele mai alese. Din cauza astasunt silit să fac şi eu mai multe decât aş vrea. De-aia am nevoiede tine. Dar uite că ceasurile trec, iar noi trebuie să plecămdin Livorno înainte de-a se însera, aşa că vreau să ne mişcămrepede şi să nu lipsească nimic.

PAOLO Daţi poruncă şi-am să fac tot ce-mi stă în putinţă.LEONARDO Mai întâi de toate să facem o mică socoteală de ce

avem şi de ce ne-ar trebui. Că teamă mi-e că tacâmurile suntprea puţine.

PAOLO Ba eu cred, stăpâne, că două duzini sunt de-ajuns.LEONARDO Şi eu cred că-s de-ajuns pentru cei ai casei, dar cine-mi

garantează mie că n-o să ne viziteze o droaie de prieteni?! Laţară se obişnuieşte să ţii tot timpul masa întinsă. Aşa că trebuiesă fim pregătiţi. Tacâmurile trebuie schimbate des, şi două ser -vicii nu ajung.

PAOLO Vă rog să mă iertaţi că-mi dau şi eu cu părerea, dar dum -neavoastră nu sunteţi obligat să faceţi tot ce fac marchizii flo -rentini7, care au moşii întinse, averi uriaşe, şi care au funcţiişi demnităţi nemaipomenite.

LEONARDO Te rog! N-am nevoie să-mi ţină mie lecţii servitorul.PAOLO Vă rog să mă iertaţi, nu mai spun nimic.LEONARDO Situaţia în care mă aflu mă obligă să fac mai mult

decât pot. Căsuţa mea de la ţară e vecină cu a lui signor Filippo.El e obişnuit să trăiască foarte bine. Trăieşte pe picior mareşi e generos. Vilegiaturile lui sunt de pomină! Aşa că nu vreausă fac figură proastă, nu vreau să mă arăt mai prejos.

PAOLO Mă rog, faceţi cum socotiţi că-i mai potrivit. LEONARDO Du-te la monsieur8 Gurland şi roagă-l din partea mea

să-mi facă favoarea de a-mi împrumuta două casete cu tacâ -muri, patru tăviţe de pahare şi şase sfeşnice de argint.

PAOLO Veţi fi servit întocmai.

33

CUPRINS

Mofturile vilegiaturii şi rostul lor, în teatrul lui Goldoni de Carmelo Alberti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Notă asupra ediţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

LE SMANIE PER LA VILLEGGIATURA /PATIMA VILEGIATURII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

LE AVVENTURE DELLA VILLEGGIATURA /PERIPEŢIILE VILEGIATURII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

IL RITORNO DALLA VILLEGGIATURA /ÎNTOARCEREA DIN VILEGIATURĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 459