-

Din sumar

C MY K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Zona Metropolitană Constanţa

Anul III - Nr.19lMai2010Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei Metropolitane

Pag.5

Pag.5

Pag.5Pag.4Caravana unui proiect

Dimineaţa zilei de 1 Mai a fost una multaşteptată de către turişti curioşi să vadăPARADA LITORALULUI. Asociaţia Litoral-Delta Dunării a gândit o paradă cu dansa-tori şi chelneri, cu bucătari şi salvamari, cumaşini de epocă şi autobuze supraetajate.Ea a început la Mangalia şi a trecut printoate staţiunile din sudul Litoralului. Pânăla Mamaia, locul unde aceastâ PARADAs-a încheiat, traseul a fost animat şi de 4ode motociclişti. Si n-au fost puţini turişti înNeptun şi Olimp, în Jupiter şi Cap Aurora,Venus şi Saturn. In Eforie caravana s-aoprit la Târgul de antichităţi şi suveniruri. InMamaia, în piaţeta de la Cazinou, turiştiiau aplaudat spectacolul artiştilor şi muzicafanfarei militare. Potrivit declaraţiilor Cori-nei Martin, preşedintele Asociaţiei amin-tite, despre Parada Litoralului maipovestesc şi azi turiştii care au fost mar-tori la acest eveniment. Si pe litoral au fostîn jur de 35 000 de turişti.Adrian Crăciun

Caravana litoralului a dat un semnal

l Cu sprijinul Consiliului Judeţean

Între bine şi rău

l Sport Cupa Metropolitanăla fotbal

Pag.5

Care suntcauzele eroziunii

litoralului?l Interlocutor: Caraivan Glicherie,

directorul Sucursalei Constanţaa Institutului Naţional de Geologie

şi Geoecologie Marină

- În curândvom scrie de-spre ultimadvs. carte, apă-rută la EdituraEx Ponto, inti-tulată “Studiulsedimentological depozitelorde plajă şi depe şelful intern românesc al MăriiNegre între Portiţa şi Tuzla”, azi văpropunem să vorbim despre eroziu-nea falezelor. Cu ce începem?- Cu Sudul litoralului românesc,

aflat într-un accentuat proces de ero-ziune. Infiltraţiile apelor de suprafaţăpână la nivelul de argile roşii deter-mină alunecări în privinţa falezelor.Putem vorbi şi de abraziunea directăa valurilor asupra acestora. Retrage-rea medie a falezelor poate fi apre-ciată (în unele sectoare) la aproape50 de cm pe an. E vorba de un pro-ces intermitent. Cordoanele litoralese caracterizează printr-un deficit se-dimentar accentuat, fapt ce conducela o eroziune continuă. Unele sec-toare din ţărmul românesc au foststabilizate prin lucrări de protecţie.Altele, în schimb, sunt erodate in-tens. E vorba de plaja Taberei de laEuforie, de partea nordică a plajeiNeptun şi de plaja din zona Venus-Saturn.- Care sunt cauzele acestui fe-nomen de eroziune marină?

- Evoluţia plajelor este determi-nată de balanţa lor sedimentară,adică de raportul existent între canti-tatea de sedimente disponibile înzona marină a litoralului şi regimul hi-drodinamic marin, reprezentat înzona costieră prin energia valurilor şia curenţilor marini.

Dezechilibrarea raportului bugetsedimentar/factori energetici duce laapariţia unor modificări ambientale şiapariţia procesului de eroziune/depu-nere. Dezechilibrele pot avea cauzenaturale ori sunt determinate de in-tervenţii antropice.

Procesele de eroziune marinăsunt favorizate de schimbările clima-tice globale şi de variaţia niveluluimării. Schimbările globale se producîn sensul activizării circulaţiei atmos-ferice, ceea ce determină creştereaenergiei totale a mării (valuri şi cu-renţi mai puternici).

Ridicarea nivelului mării, care seînregistrează la scară planetară, in-clusiv în Marea Neagră, favorizeazăapariţia fenomenelor de eroziune a li-toralului.

Dintre cauzele antropice putemaminti intervenţiile oamenilor care aumodificat, atât cantitatea, cât şi calita-tea sedimentelor din zona litorală, câtşi modul de acţiune al agenţilor detransport marini. Un impact deosebitau avut amenajările portuare şi alte lu-crări, intervenţia directă asupra sedi-mentelor plajelor emerse. (va urma)A consemnat Iulian Talianu

De pe agenda primăriei din M.Ko-gălniceanu am reţinut câteva informa-ţii privind Proiectul de înlocuire asistemelor clasice de încălzire cu sis-teme care utilizează energie solară orialte sisteme care conduc la îmbunătă-ţirea calităţii aerului, apei şi solului.

Consiliul local Mihail Kogălniceanua hotărât să înlocuiască sistemul cla-sic de producere a energiei termice

(sistem bazat pe arderea gazului na-tural) cu un sistem de producere aenergiei termice şi a apei calde mena-jere bazat pe energie solară.Proiectulse va implementa la liceul din comună,la dispensar şi la căminul cultural, laprimărie şi grădiniţe.

Detalii despre acest proiect şi des-pre alte iniţiative, unele dintre ele în-cepute la propunerea cetăţenilor, vom

publica în curând, când vom găzdui uninterviu cu primarul Iosif Valer Mure-şan (vezi foto). Ana Meireanu

O altă gândire

Pag 2 � informaţii pentru tine

Când am privit Programul multicultu-ral COMENIUS, program ce se întindepe două pagini, am fost tentat să cred căe o pălărie (tot vine vara) prea marepentru cadrele didactice şi elevii şcoliidin Tuzla. Numai că n-a fost vorba de opoveste, ci de o realitate, şi încă unacare a stăruit o tresărire de orgoliu aici.Consiliul local şi primarul ConstantinFlorin Micu, cadrele didactice şi elevii audat o probă şi au trecut trebuie să subli-niem asta, un examen cu brio, ceea cene face să scriem că, în ciuda emoţiilor,fireşti, gazdele au organizat această în-tâlnire, a treia din cadrul proiectuluiamintit, fără reproş. Inceput în urmă cuun an, cu cinci parteneri (Polonia, coor-donator proiect, Tara Galilor, Austria,Turcia şi România), Proiectul Comeniusa stârnit energii şi aptitudini, cadrele di-dactice şi elevii din cele cinci şări parte-nere s-au cunoscut mai bine şi audovedit, cu argumente şi cu spectacole,că fiecare activitate din program a fostelaborată temeinic şi pregătită în aşa felîncât să evidenţieze perseverenţa şi ap-titunile elevilor, încă un semn că evalua-rea ce se va face într-o bună zi va aduce

fiecărui participant un sentiment de mul-ţumire, dar şi unul de încredere în pro-priile forţe, ceea ce nu e puţin la o vârstăcând este nevoie să păşeşti în viaţă cuhotărâre şi cu elan.

O uimire pe care n-o întâlneşti în fiecare zi

Să mai amintim că participanţii laacest proiect au fost invitaţi la RegionalAir Services Tuzla (Aerodromul Tuzla)acolo unde comandantul Adrian Vasila-che le-a pus la dispoziţie o sumedeniede informaţii insolite, înconjurându-i petoţi cu gândurile unei gazde care a fostîntotdeauna atentă cu oaspeţii. O de-monstraţie făcută de Adrian Vasilache(cu un avion pilotat chiar de el) a răs-pândit pe feţele lor o uimire cu care nu teîntâlneşti în fiecare zi.

Aici, la Tuzla, ne spunea comandan-tul, avem o şcoală de pilotaj pe care ovom deschide începând din toamnă, estevorba de o instruire pentru piloţii de eli-coptere. “Sunt trei nivele de brevet, pen-tru fiecare nivel există un cost. Nu stăm

pe loc, vrem să ridicăm standar-dul aeroportului. Cu elicoptereleputem presta servicii şi ziua şinoaptea. Este şi în interesul co-munităţii locale să ne dezvoltăm.

Creşte traficul şi Tuzla va pre-zenta un alt interes. Deşi vorbimde elicoptere, noi ne gândim şi ladrumul din comună până aici. L-am reparat de câteva ori, îl vomrepara iar, dar tractoarele care seduc spre câmp îl distrug. Vomface şi un centru de antrena-ment, unic în România. Avempatru elicoptere, unul pentru agri-

cultură, altele sunt folosite pentru trans-ferul de personal la platformele marine.Un elicopter este folosit ca Ambulanţă”.

Punem ghilimele şi întoarcem foaia. Săamintim că participanţii la acest proiect auavut în program şi câteva vizite la Costi-neşti şi în Eforie Nord, la Murfatlar şi Con-stanţa, la Muzeul Marinei, la City Mall, înPortul turistic Tomis şi în Delta Dunării.

Cuvântul primarului

Primarul Constantin Florin Micu nespunea că “Proiectul acesta a fost o bu-curie pentru participanţi. Curiozitatea lorm-a făcut să rămân lângă ei şi să-i pri-vesc cu alţi ochi, mă gândeam la vremeacând eram eu elev. I-am văzut pe părin-ţii elevilor mai senini decât în alte zile şivă mărturisesc că m-am bucurat că pri-măria se implică mai mult decât pânăacum cu investiţii la şcoala din comună.Elevii, părinţii şi cadrele didactice merităsă fim tot timpul lângă ei şi să îi sprijinimde câte ori este nevoie. Şi şcoala arenevoie de sprijin în fiecare zi“.

Un sponsor cu suflet mare

Inginerul Emil Dobre, un sponsor carea rămas apropiat iniţiativelor şi proiecte-lor iniţiate de Consiliul local şi primăriaTuzla, ne-a mărturisit că a avut un senti-ment de linişte când a văzut cât de sclipi-tori sunt copiii. “Am fost alături de primarşi de şcoală, de proiectele comunităţii decâte ori a fost nevoie, e bine să nu uitămcă am avut şi noi vârsta lor, sunt convinscă sprijinul trebuie să vină atunci când enevoie, iar la Tuzla nu poţi rămâne indife-rent când vezi că la şcoală e nevoie de omână de ajutor. Am fost şi până acum ală-turi de comunitate şi voi fi şi de acum în-colo, pentru că părinţii elevilor nu au toţiaceleaşi posibilităţi. Mă bucur că pot să lefiu de folos şi-i îndemn pe părinţi să ră-mână lângă cadrele didactice şi împreunăsă-i privească pe toţi copiii cu atenţia cu-venită. Fiecare are o şansă şi fiecare tre-buie să se bucure de ea”. Ana Meireanu

COMENIUS, un proiectpentru prietenie

La sfârşitul săptămânii trecute, laCorbu a fost sărbătoare. Cu muzicăpentru toate gusturile şi pentru toatevârstele, muzică populară, muzicăuşoară cu interpreţi care şi-au făcutun nume pe scenă. Pe afişul specta-colului era trecut şi Jean Constantin.Fără el, se ştie, spectacolul nu e osărbătoare.

Mă uit la afişul spectacolului: NeaJean, cu zâmbetul lui fermecător,parcă se uită la noi, parcă vrea să nespună o glumă bună pe care s-oaplaudăm.

E cu nelipsita lui pălărie, e o foto-

grafie făcută pentru un film plin deviaţă. Nu a mai apucat să ne descre-ţească frunţile cu veselia şi gesturilelui încântătoare.

Nea Jean n-a mai venit la sărbă-toarea de la Corbu. S-a despărţit denoi, de prieteni şi de publicul lui. Amatâtea să povestesc despre el…Nupot acum. Simt că bucuria cu care îlaşteptam e hăituită de o mare tri-steţe.

Comedia e în doliu

� Pag 3argumente

Dacă socotim prognozele privind gra-dul de ocupare, prognoze făcute de spe-cialişti, suntem tentaţi să scriem căpatronii unor hoteluri din staţiunea Ma-maia n-au de ce să se lamenteze. In trea-căt fie zis, când scriu aceste rânduri audtrecând pe bulevardul Al.Lăpuşneanu ocaleaşcă, deşi e trecut de miezul nopţii.Şi vă averizez că nu e un vis. Unii amin-tesc de un “meci cu litoralul bulgăresc”,încercând să despice firul în patru şi săîbşire (ca pe mărgele) punctele tari pecare le adună bulgarii şi să răsfire “punc-

tele slabe” pe care le avem noi. Aceste“puncte” nu au picat din cer, adică la uniiau ajuns “puncte tari” şi la alţii puncteleslabe”. Aici îi dau dreptate Corinei Martin,preşedintele ANAT care vede altcumva si-tuaţia.

Si credem, cum spuneam, că aredreptate: starea de lucruri de la noi esteprovocată de o anumită mentalitate, evorba de mentalitatea pe care nu izbutimsă o schimbăm. Poate că vecinii noştri,obişnuiţi cu grădinăritul şi cu o altă men-talitate, se trezesc mai de dimineaţă,poate că ei s-au adaptat înaintea noastrăla orânduiala de care are nevoie turismul.

Deşi turiştii fac rezervări din vreme,semn că există nu doar dorinţă, ci şi pu-tinţă, noi nu ştim dacă la mijlocul lunii maivor fi deschise magazinele şi teraselepentru turişti. Asta înseamnă că avem oproblemă, una pe care n-o întâlnim la ve-cini. Asta şi explică de ce în staţiunile dinţara vecină e puţin altfel. Cred că veciniiau învăţat din greşeli, în timp ce la noi elepersistă. În fiecare an la noi se discutădespre starea plajei, în fiecare an patronii

hotelurilor au o problemă cu plaja. Dinaceastă cauză turismul şi turistul e într-omare derută. Mai mult, statul tot amână,ignorând propunerile patronilor şi pierde.Si asta se întâmplă de 20 de ani. Uniichiar afirmă că, tolerând o asemeneastare de lucruri, statul nu face altcevadecât să încurajeze evaziunea fiscală. Şitocmai statul este cel care adună lacrimiîn batistă şi se plânge că bugetul estesărac. Când alţii se gândesc la turişti şi laproiectele care să-i atragă pe turişti, noine întrebăm: ale cui sunt plajele? Se

spune că turismul e o prioritate. La alţiichiar este, în timp ce la noi e doar pe hâr-tie. Mai nou, ministrul Elena Udrea a de-clarat că plajele ar trebui să fieadministrate de Consiliul judeţean. Astase întâmplă când avea loc licitaţia pentru

atribuirea plajelor! Iată că nu învăţăm dingreşeli, ci ne-am obişnuit să inventămroata! Se va întâmpla şi anul viitor la fel?

Nu ne aşteptăm să fie în fiecare varăun potop de evenimente în staţiuni, ecriză, şi mai e ceva: politicienii noştri nualeg să îşi petreacă vara pe litoralul nos-tru, ei privesc mult mai departe, nu le re-proşăm că se duc la vecini, se duc multmai departe, aşa că n-au cum să priceapăcum e la noi. Primarul Radu Mazăre agăsit (anul trecut) câteva oportunităţi şi le-a pus la dispoziţia turiştilor, lumea a fostmulţumită, unii au uitat şi de criză, alţii auvorbit mult şi bine de proiectele primaru-lui, patronii au câştigat, turiştii s-au simţitbine, numai Radu Mazăre a avut parte deghinion şi de vremuri rele.

In acest an nu mai e ce a fost, eveni-mentele de pe litoral le poţi număra pe de-gete, iar cârcotaşii mai au puţin şi segândesc să caute vinovatul. Nu-i exclus săarate cu degetul spre primărie! Aşa-i la noi.

E ca la tenis. Când e patru la patru este cala teatru! “Parada Litoralului” gândită pentruvremuri de criză, a fost primită cu aplauze.Maşini de epocă, autobuze supraetajate,motociclişti. A fost o provocare, e bine că s-a gândit cineva să fie şi puţin spectacol, săfie într-un ceas bun, să fie veselie la Nep-tun şi Mamaia, la Mangalia şi Costineşti, laEforie şi Vama Veche, e bine că suntem in-vitaţi la defilare, dar vara e lungă, să nuuităm asta. 35 000 de turişti au luat drumullitoralului. ANAT a făcut o treabă bună. Ră-mâne ca turiştii să aprecieze şi serviciile.

Şi mai e ceva: patronii de care amin-team trebuie, în sfârşit, să înţeleagă că enevoie de ospitalitate, turiştii o caută, o aş-teaptă, dacă se întâmplă să o caute cu lu-mânarea nu va fi bine, iar ne vom aminti cănu ştim să folosim fiecare oportunitate, iarse va spune că serviciile nu sunt de calitateşi turiştii vor deveni curioşi peste noapte şise vor îndrepta către Albena şi Varna, iarne vom aminti de slabiciunile de pânăacum şi nu vom ezita să spunem că nu s-a făcut o promovare adecvată. Apropo depromovare: preşedintele ANT s-a gândit laintroducerea unei taxe de promovare, otaxă pe care ar trebui să o achite agenţiieconomici, cei care câştigă bani, cei carevor avea numai de câştigat şi de acum în-colo.

Aşteptările sunt mari. Turiştii se gân-desc la o vacanţă de vis. Tot un vis au şicei de la Asociaţia Litoral-Delta Dunării, eivisează să aibă un sediu, se gândesc săînfiinţeze un centru de informare pentruturişti, visează să editeze o broşură cuoportunităţile pe care turiştii vor să le afle.Iată că mai sunt şi alte probleme. Şi elenu sunt mărunte. Având la dispoziţie o in-formaţie promptă şi corectă, având fericităocazie să aleagă, turiştii vor avea, nu-iaşa?, şi o altă chemare, o altă ispită decâtcea pe care o ştie din auzite!

Comisarii de la Inspectoratul pentruprotecţia consumatorului trebuie să fieoperativi şi să ajungă la timpul şi la loculpotrivit, adică în locul de unde vine sesi-zarea turistului. Pagină realizată de Iulian Talianu

E nevoie de o altămentalitate

E de râs că statul plânge

Aşteptările sunt mari

Să ne odihnim, dar să mai şi gândim

Pag 4 � educaţie

C MY K

Vasile Munteanu visând un cal albinfo

Zona Metropolitană

Pictorul Vasile Munteanu şi-a invitat priete-nii la vernisajul unei noi expoziţii. Până acuma demonstrat o nemărginită pasiune pentrupeisaje în alte nouă expoziţii, găzduite de fie-care dată de Galeriile “Amfora”.

Îndrăgostit de peisaje, artist cu talent şi cuchemare pentru pictură şi grafică, călător ne-

ostenit prin Balcicul de ieri şi de azi, ispitit decrini şi de iernile cu cai, artist tulburat de macişi bujori, Vasile Munteanu rămâne acelaşi omcăruia viaţa îi va oferi într-o bună zi răsăritulde soare pe care îl tot aşteaptă. Am privit, sănu uit, tablourile lui într-o zi de primăvară, cândel răsfoia ziarele pe o masă în sala care i-a

găzduit expoziţia şi mi-am dat seama, sper sănu greşesc, că un alt artist, e vorba de LeonteNăstase, l-a surprins pe dl.Vasile într-o schiţăde portret mai mult decât am putut să o fac euîn câteva cuvinte. Aşa cum l-a văzut LeonteNăstase pare că artistul visează un cal alb. Ana Meireanu

Aula Magna a Universităţii Ovidius,acolo unde a avut loc festivitatea de pre-miere a laureaţilor Olimpiadei internaţio-nale de limbă, comunicare şi literatura

română, a fost un spaţiu nimerit pentru unasemenea eveniment şi o gazdă care me-rită un premiu pentru organizare. Pentrucei care întocmesc statistici inserăm câ-teva informaţii. Anul trecut au participat 51de elevi din afara României, acum au fost

89, o dovadă grăitoare că datorită impli-cării Departamantului pentru românii depretutindeni numărul participanţilor s-adublat, după cum remarca C.Dumitru,consilier în departamentul amintit.

Câştigătoarea primului loc la clasa aXII-a la Olimpiada internaţională de limbă,comunicare şi literatura română esteIoana Sorina Alexandru, din Vrancea.

Inserăm în această pagină mesajulpreşedintelui Comisiei centrale de organi-zare şi evaluare a Olimpiadei,prof.univ.dr.Nicolae Rotund. ** *

Sunt bucuros să mă aflu alături deDumneavoastră la această ediţie con-stănţeană a Olimpiadei Internaţionale deLimbă Comunicare şi Literatură.

Mă adresez în primul rând vouă, dragielevi,veniţi din mulţi ţări să vă exprimaţi înlimba română cunoştinţele şi gândurile,să dovediţi că, deşi trăitori acum în altepărţi ale lumii, cultivarea limbii noastreeste mai mult decât o preocupare con-stantă, este o datorie. Fiecare evenimentdin viaţă ne alcătuieşte biografia. Şiacesta pe care îl parcurgem acum este uneveniment. Cândva, poate va rămâne oamintire pentru unii. Pentru alţii poate să

fie un eveniment care Ie va schimba cur-sul vieţii. Pentru toţi rămâne, însă, o pro-vocare este şansa fiecăruia de a trăiînăuntrul istoriei. Să nu regretăm mai apoică asemenea ocazii au trecut şi nu amfost prezenţi. Pentru noi, oamenii deoriunde, limba rămâne principalul mijlocde comunicare. Limba română este limbanoastră, a celor de aici, de pretutindeniunde trăiesc români. Este una dintre lim-bile Uniunii Europene, este, aşadar, inter-naţionalizată. Sporeşte puterea noastrăde a-l cunoaşte mai bine pe celălalt, de a-l face să ne cunoască şi el aşa cum sun-tem. Formându-te pe tine, îl poţi forma şipe Celălalt pentru adevăr, pentru frumos,pentru încredere, pentru respect reciproc,pentru viaţă. În acest spirit trebuie să în-ţelegem că păstrarea identităţii lingvistice,a tradiţiilor, a literaturii şi culturii în con-textul atâtor noi perspective rămâne do-rinţa noastră comună. Să contribuim laformarea unei imagini reale, să le spunemcă România este o ţară frumoasă, că aţifost în Constanţa, oraş cu vechime antică,oraş încărcat de istorie, nu doar locul exi-lării marelui poet latin Ovidius care refe-rindu-se la cetăţenii de aici declara;„Tomitanii pe care eu îi iubesc”, ci şi unspaţiu al speranţei.

Închei cu două confesiuni. Cea dintâi amea. Văzându-vă, gândul m-a dus pestejumătate cu secol în urmă, când elev deliceu fiind, am participat pentru prima datăla faza finală a Olimpiadei de limba şi lite-ratura română. Perpessicius, celebrul edi-tor al lui Eminescu, ne-a spus: „O carte înfiecare zi, o carte până la sfârşitul vieţii”.Cu câţiva dintre competitorii de atunci m-am întâlnit mai apoi la facultate, la confe-rinţe, prin cărţile pe care le-am publicat.Erau aceia ce l-au ascultat. Şi tot m-amgândit dacă am făcut bine. Acum potspune cu certitudine că am procedat aşacum era firesc. A doua confesiune apar-ţine unei poete române, care a umblatmult prin lume şi a lăsat un fel de testa-ment: „Chiar de voi fi îngropată/ Într-ostrăină ţărână,/ Eu tot voi învia-voi odată/În limba română.”

Aristotel spunea că important nu estenumai ce spui, ci cum spui. Eu v-am spusdin toată inima - şi la fel doresc tuturorparticipanţilor tot succesul pe care,suntconvins, îl meritaţi!Prof. univ. dr. Nicolae RotundPreşedintele Comisiei centrale de organizare şi evaluare a Olimpiadei

l La Constanţa

Olimpiada internaţională de limbă, comunicare şi literatura română

Cu toate că suntem europeni, şi câtne-am dorit să fim în rândul ţărilor cu oaltă mentalitate decât cea dâmboviţeană,gândirea noastră, se pare, nu s-a schim-bat cine ştie ce. Am rămas, e o părere, cuaceleaşi metehne, iar când vine vorba deagricultură încă mai dăm cu oiştea îngard, încă ezităm să facem un pas hotă-rât pentru integrarea agriculturii pe făga-şul performanţei.

Când apărem pe o listă, noi suntemdeobicei în coada acestei liste. Nu avemo strategie, un program de promovare aproduselor tradiţionale, Camerele Agri-cole nu au, cum se întâmplă la alţii, o im-

plicare permanentă, între specialiştii înconsultanţă şi fermieri se impune o altăcolaborare, una unde să se vadă căexistă o apropiere. Specialiştii trebuie săle explice fermierilor fiecare pas, trebuiesă-i convingă cu argumente şi să le ex-plice care sunt avantajele asocierii. Maimult, Camerele Agricole trebuie să ră-mână lângă fermieri pentru că ele trebuiesă se susţină de pe urma serviciilor pecare le asigură asociaţiilor de producători.

Pentru ca agricultura să fie perfor-mantă este nevoie ca tot timpul serviciilede consultanţă să fie, la rândul lor, per-formante şi orientate către cererile din

piaţă. Este nevoie de o viziune, de o vi-ziune care să nu rămână pe hârtie, cumse întâmplă la noi, viziunea trebuie să ovedem pusă în practică. Aplicarea uneistrategii nu se face doar prin legislaţie,se ştie cât respect au unii pentru lege, nue momentul să comentăm aici, aplicareaunei viziuni se face prin acţiuni concrete.Numai că la la noi e o întreagă poveste.Şi nu insistăm pe seama acestui subiectsă nu creadă cineva că dăm sfaturi, evremea specialiştilor, numai că, iată încăo realitate, specialiştii ezită să propunăun adevărat proces de restructurare aagriculturii. E o cerinţă, spun specialiştii

europeni. Satul românesc a îmbătrânit,agricultura a rămas în aceleaşi tipare, cutoate că potenţialul ei este de invidiat,performanţele se tot amână. E bine căavem o imagine idilică despre sat, e binecă păstrăm tradiţiile lui, numai că trebuiesă avem o altă viziune asupra agricultu-rii, este nevoie, îi cităm iar pe specialişti,de diversitate, e nevoie de o altă menta-litate când privim cereririle din piaţă, s-adus vremea modelului unic. Si mai eceva: agricultura de la noi trebuie aju-tată. Subvenţiile s-au dus. Ce punem înlocul lor? I.T.Antim

Fermierii au nevoie de Camerele Agricolel Cum se vor descurca asociaţiile de producători fără subvenţii?

Ziua comunei a fost o sărbătoare multaşteptată, localnicii s-au bucurat de ea,mai cu seamă că sărbătorile adevăratesunt tot mai rare azi, când vremurile neapasă cu o sumedenie de griji şi de soco-teli care te fac să te bucuri cu multă cum-pătare. Cu toate acestea, tinerii din Luminas-au bucurat şi au venit alături de vârstnici,unii să danseze şi să cânte, alţii să pri-vească şi să povestească, bucuroşi cu toţiică sunt împreună la un eveniment pe careprimarul comunei, Dumitru Chiru şi Consi-liul local s-au străduit să îl facă plăcut şidistractiv până la urmă. Competiţiile tineri-lor şi numărul mare de elevi (care au venitîmpreună cu părinţii) sunt dovezi că eve-nimentul a fost aşteptat de către localnici.

Cupa Metropolitană este găzduită de LUMINA

Nu am fost invitaţi să ascultăm un bi-lanţ, îl vedem cu toţii, fiecare dintre noivede ce s-a făcut în comună, invitaţii care

au fost şi în alţi ani la Luminaau avut destule motive să semire şi să pună întrebări dupăce au văzut atâtea schimbăriîn bine. Despre ceva trebuiesă amintim. In curtea şcolii aapărut, mai nou, un teren desport, îl puteţi privi într-o foto-grafie, chiar în această pagină,e un semn că primăria şi Consiliul localprivesc cu receptivitate solicitările şcolii,

iar colaborarea dintre şcoală şi primărie arămas, nu-i nici un secret, la fel destrânsă ca şi până acum. In aceste zile,pe terenul de sport din Lumina are loc ocompetiţie unde participă câteva şcoli dinlocalităţile judeţului. Cupa Metropolitanăla fotbal se bucură de o participare des-pre care într-o bună zi se va vorbi maimult decât o putem face noi în acest spa-ţiu tipografic.

Rezultatele competiţiei le puteţi co-menta mai jos.

Distracţie, după buget

Scriem, cum spuneam, despre o săr-bătoare, nu facem un bilanţ, dar asta nu neîmpiedică să scriem că lângă bucuria lor deo zi se adună tot mai multe griji şi localniciiîşi fac mai puţine planuri. Sărbătoarea deacum s-a înseninat, dar seninul din ochii lora durat doar zi, rămâne să vedem cum vorfi celelalte zile. Gândul meu e tot la aceastăsărbătoare, a fost frumos şi multă distracţiela Lumina, rămâne să vedem cum va fi ziuade mâine, pentru că începând de mâinesărbătorile se vor rări, dacă ne gândim căbugetele au sărăcit iar sponsorii nu se simtnici ei prea bine. Aşa că de acum încolodistracţia va fi după buget! I.T.Antim

� Pag 5atitudini

C MY K

Lumina l Sportul pentru toţi

Între bine şi rău

Cred că tre-buie să aducemtot timpul înatenţia tinerilorvalenţele edu-cative ale spor-tului, trebuie să-iatragem pe tineri să facă mişcare, săfacă sport şi să căutăm să stimulămspiritul de competiţie. Direcţia de sporta judeţului Constanţa a promovat ocompetiţie “Cupa ACADEMICUS”, edi-ţia a XIV-a, stimulând, cum spuneam,întrecerile sportive la atletism şi bas-chet, handbal şi tenis de masă, voleişi rugby în 7, oină şi nataţie. La între-ceri au participat elevii de liceu, elevicare fac parte din asociaţiile sportiveşcolare cu certificat de identitate spor-tivă, eliberat de DSJ Constanţa. Laaceastă ediţie au participat atât eleviilegitimaţi, cât şi cei nelegitimaţi. Merităsă sublinem contribuţia unor instituţiicare au sprijinit şi încurajat promova-rea valenţelor educative ale sportului.De aceea, ne grăbim să amintim aiciConsiliul judeţean Constanţa, Primă-ria municipiului Constanţa, inspectora-tul şcolar, asociaţiile judeţene şicomisia de educaţie sportivă, le amin-tim pentru că dorim să sublinem per-severenţa şi atenţia lor, dar şitenacitatea unor cadre didactice carede cele mai multe ori fac sacrificii, nuvă miraţi că folosesc acest cuvânt,însă acesta e adevărul. Despre CupaAcademicus putem vorbi ca despre unprivilegiu pentru elevi, ei sunt primiicâştigători. Nu mă gândesc doar la ceicare au primit tricoul de campion, ci latoţi participanţii, în treacăt trebuie săevidenţiez şi prestaţia organizatorică aunor dascăli. Câteva cuvinte de mulţu-mire trebuie adresate şi sponsorilorcare au răspuns cu promptitudine soli-citărilor, cu toate că trăim vremuri caretaie elanul sportivilor. Nu putem trecesub tăcere performanţa celor din sec-torul privat, despre ei şi despre autori-tăţile locale trebuie să scriem cucăldură şi să dăm dovadă de fair-playşi să recunoaştem că şi unii şi alţii faco treabâ bună, încurajându-i pe tinerisă facă mişcare într-o vreme cândexistă o stare precară, îndeosebi înmediul rural, în privinţa competiţiilorsportive. Stiu că e greu, ştiu că suntemîntre rău şi mai rău, dar trebuie să oluăm de fiecare dată de la început, tre-buie să nu uităm că dacă pierzi trebuiesă continui, trebuie să continui şi dacăeşti câştigător. Multe facilităţi ar trebuisă vină de la stat, mă gândesc la faci-lităţile pe care le aşteaptă investitorii însport. Din păcate, facilităţile se lasă aş-teptate. Iată un subiect asupra căruiaar trebui să medităm, să medităm, darsă găsim şi soluţii. In privinţa asta tim-pul nu mai are răbdare. Elena Frâncudirector Direcţia Judeţeană pentru Sport Constanţa

Sărbătoarea a trecut

Continuând tradiţia începută în anul2008, Zona Metropolitană Constanţa orga-nizează şi în acest an Cupa Metropolitană,competiţie sportivă ce se va desfăşura subsloganul „Şi tu poţi fi un campion”, avândca scop promovarea sportului şi spirituluide echipă în rândul tinerilor din Zona Me-tropolitană Constanţa.

La competiţie participă 16 echipe şco-lare de fotbal, ce vor fi împărţite în 4 grupe

de câte 4 echipe. Astfel, fiecare localitate din Zona Me-

tropolitană Constanţa îşi va alcătui o re-prezentativă şcolară formată din elevi degimnaziu născuţi în anul 1995 sau maimici, meciurile urmând să se desfăşoare înmunicipiul Constanţa şi în alte localităţi dinZona Metropolitană Constanţa.

Echipamentul de joc al echipelor şi min-giile vor fi asigurate de organizatori. De

asemenea, pe parcursul derulării competi-ţiei fotbalistice şcolare, organizatorii vor asi-gura măsuri de securitate în timpulmeciurilor şi asistenţă medicală partici-panţilor. Toate meciurile vor fi arbitrate dearbitri delegaţi de către Asociaţia Jude-ţeană de Fotbal.

Sâmbătă, 22 mai 2010 s-au desfăşuratprimele două etape din cadrul competiţiei,înregistrându-se următoarele rezultate:

Cupa Metropolitană la fotbal l Competiţia se va organiza în Zona Metropolitană Constanţa

l Meciurile sunt găzduite de comuna Lumina

Grupa I Cumpăna - Şc. Gen. nr. 22 Scor 4 – 2Cumpăna – Şc. Gen. nr 37 Scor 3 – 1Şc. Gen. nr. 22 – Şc. Gen. nr. 30 Scor 3 – 4Şc. Gen. nr 37 – Şc. Gen. nr. 30 Scor 5 – 0

Grupa II Murfatlar – Ovidiu Scor 9 – 0Poarta Albă – Valu lui Traian Scor 6 – 0Murfatlar – Poarta Albă Scor 1 – 0Valu lui Traian – Ovidiu Scor 1 – 3

Luiza Ţigmeanu

Grupa III Tuzla – Agigea Scor 3 – 5Eforie – Techirghiol Scor 3 – 2Techirghiol – Agigea Scor 6 – 2Eforie – Tuzla Scor 11 – 3

Grupa IV Năvodari – Corbu Scor 11 – 1Lumina – Mihail Kogălniceanu Scor 7 – 2Corbu – Mihail Kogălniceanu Scor 5 – 3Năvodari – Lumina Scor 7 - 3

Pag 6 � evenimente

Întrebare: În ce stadiu se afla pro-iectul “Implică-te! Fii responsabil!” pecare-l implementaţi?Răspuns: Ne aflăm la jumătatea du-ratei de implementare a acestuia, avândîn vedere că a început în decembrie

2009 şi se finalizează în noiembrie2010. Au fost parcurse integral activită-ţile de formare (management de perso-nal şi management financiar), activitateade team building pe care am desfăşurat-o la Rucăr cu 35 persoane din autorită-ţile publice locale şi 25 persoane dinDGASPC Constanţa. Am avut două în-tâlniri de lucru, una în data de03.03.2010 cu reprezentanţi ai autorită-ţilor publice locale şi una în data de13.04.2010 cu primarii din autorităţilepublice locale participante la program, lacare a participat din partea ConsiliuluiJudeţean Constanţa domnul vicepreşe-dinte Cristian Darie. În datele de 15 şi 20aprilie 2010 ne-am deplasat în cadrulcaravanei prevazută în activităţile pro-iectului în localităţi din judeţul Con-stanţa.

Întrebare: Ce v-ati propus să facetiîn cadrul caravanei de care aţi amintit?Răspuns: Localităţile prin care amtrecut şi am organizat întâlniri au fost:Cumpăna, Agigea, Techirghiol, Toprai-sar, Amzacea, Chirnogeni, Negru Vodă,Mangalia, Ciocârlia, Cobadin, Adamclisi,

Ion Corvin, Dobromir şi Băneasa. Întoate aceste localităţi au fost prezenţi re-prezentanţi ai primăriei, asistenţi sociali,preoţi, profesori, poliţişti, cadre medi-cale, adică factorii implicaţi în identifica-rea şi gestionarea cazurilor sociale carepot apărea pe teritoriul comunelor şi ora-şelor. A rezultat un interes deosebit pen-tru obiectivele proiectului şi crearea degrupuri de intervenţie în care să acţio-neze aceşti factori sociali pentru asista-rea cazurilor apărute. De asemenea, aufost distribuite materiale de promovare aproiectului, respectiv mape, pixuri,pliante care conţin elementele de identi-tate vizuale obligatorii conform Regulilorde implementare a proiectelor pe fonduristructurale.

Întrebare: Ce urmează să se desfă-şoare în cadrul acestui proiect?Răspuns: În perioada 11-14 mai2010, un grup format din 15 persoane(din care 10 din autorităţile publice lo-cale şi 5 din DGASPC Constanţa) se vadeplasa în UK, la Glasgow pentru a luacontact cu modelul de asistenţă socialădin această ţară. Urmează partea origi-nală a programului, în care se va desfă-şura asistenţa tehnică şi consultanţa dinpartea firmei de formare care va lucracu grupuri mixte formate din reprezen-tanţi ai autorităţilor locale şi dinDGASPC. Vor mai fi şi 6 zile de cara-vană şi încă 4 intâlniri cu reprezentanţiidin grupul ţintă participant la program.Nicoleta Dumitra

l Cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa

Caravana unui proiect

l interlocutor: Anda Velicu, manager proiect

Se ştie că Dobrogea este un incu-bator de minorităţi paşnice care tră-iesc în armonie şi voie bună, oadevărată corabie a lui Noe, un amal-gam de civilizaţii străvechi care s-auînrădăcinat pe aceste meleaguricreând o identitate culturala şi etnicăaparte.

În contextul celor prezentate, m-am gândit că n-ar fi rău şi poate chiarne-ar face bine la ten să învăţăm fie-care câte ceva despre oamenii alăturide care trăim în micul nostru universcosmopolit.

Începem aşadar periplul nostru înspaţiul etnic dobrogean cu comunita-tea turco- tătară, comunitate foartebine reprezentată şi cu o lungă istorieatestată prin documente.

Am ales ca tradiţie Nevruzul pen-tru că despre Ramazan Bairam şiKurban Bairam a auzit toata lumea.

Nevruzul este o sărbătoare mu-sulmană cu o tradiţie de 5000 de ani.Sărbătoarea se celebrează pe 21martie şi ţine între 3 şi 7 zile având casemnificaţie bucuria începutului unuinou an şi venirea primăverii.

Legendele în urma cărora s-a năs-cut această sărbătoare sunt multe.

Una dintre ele spune că în urmă cumii de ani turcii au fost izolaţi în Er-ghenegon pe nişte munţi de care nuputeau trece, datorită unor cataclismenaturale. Ei şi-au continuat totuşiviaţa, au extras zăcămintele de căr-buni, au crescut animale şi au cultivatpământurile aşteptând o soluţie sal-vatoare. Într-o zi au văzut un lup in-trând şi ieşind printr-o strâmtoare şi,urmărindu-l, au ieşit din Erghenegon.Este ziua în care poporul turc s-a răs-pândit în cele patru zări ale lumii.

Această sărbă-toare începe cu o cu-răţenie generală, iarlumea aruncă în fochainele vechi şi-şicumpără altele noi,aceasta simbolizândcă necazurile şi supă-rările se aruncă odatăcu hainele cele vechi.

Se gătesc toto-dată peste şapte fe-luri de mâncare,pentru că şapte esteun număr cu noroc încultul islamic. Se facfoarte multe prăjituri,

mâncăruri din carne de oaie, şi altebucate tradiţionale specifice.

Se vopsesc şi ouă roşii care sem-nifică speranţa, bucuria, lumina. Oa-menii ciocnesc ouăle pentru că esteun vechi proverb care spune că“Până ce coaja oului nu va cădea lapământ, nu va sosi primăvara”.

Conform tradiţiei, credincioşii îşiurează Bairam Kairl Bolsun! Sărbă-toarea este un prilej de împăcare întrecredincioşii de cult islamic. Luiza Ţigmeanu

Nevruzul, sărbătoare musulmană milenară

Argumente pentru oraşul Murfatlar“E momentul să insistăm în privinţa grijei

pentru mediu, spune George Cojocaru, primaruloraşului Murfatlar. Am iniţiat două proiecte pecare le-am depus deja şi acum aşteptăm eva-luarea lor. E vorba de amenajarea a douăscuare şi de spaţii verzi. Sunt două proiectecare fac parte din Programul de îmbunătăţire amediului prin realizarea de spaţii verzi în locali-tăţi”.

Primăria Murfatlar, iată încă un semn că înZona Metropolitană turismul este sprijinit şi sus-ţinut, a depus un proiect privind “utilizarea res-ponsabilă a resurselor naturale şi încurajareadezvoltării durabile a formelor alternative de tu-rism”, e vorba de un parteneriat prin programulde cooperare transfrontalieră România-Bulga-ria, solicitant fiind Consiliul local al municipiuluiGeneral Toshevo (Bulgaria). Alina Grigore

infoZona Metropolitană

Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 PoartaAlbă a lansat, organizat şi desfăşuratSimpozionul Internaţional cu titlul „Ex-perienţe didactice şi psihopedagogicede succes”. Activităţile din cadrul sim-pozionului îşi propun să diseminezeexemplele de bună practică dobânditeanterior, să stimuleze creativitatea şi săfaciliteze schimbul de experienţă. Sim-pozionul îşi propune să motiveze eleviiprin valorificarea creativităţii, imaginaţieişi talentului lor, corelate prin stimulăricalitativ – educaţionale. În zilele noas-tre exemplele de bună practică nu sunt

promovate cum ar trebui, adevărata va-loare a dascălului se reflectă însă înmunca asiduă la clasă. Aici se vede dinplin cât şi cum se implică şi investim îneducaţie, în viitor şi elev. Se urmăreşte,de asemenea, crearea şi menţinerea peviitor a unei strânse legaturi între ca-drele didactice participante şi şcolile pecare le reprezintă. Echipa de proiect,formată din: director – profesor MangriFlorentina, profesor Ghionul GogoaşăGelal, profesor psiholog Laura Secu, in-stitutor Laura Nicolicioiu şi secretaraManuela Iliescu - promotori, au avutsprijinul şi încrederea partenerilor dincadrul simpozionului. Partenerii din ca-drul simpozionului internaţional PoartaAlbă, ediţia I sunt: Inspectoratul ŞcolarJudeţean Constanţa, reprezentat dedoamna Inspector Şcolar General – pro-fesor Elena Buhaiev, Casa Corpului Di-dactic Constanţa reprezentată dedoamna profesor Andreea Artagea, Uni-versitatea „Spiru Haret”, Facultatea deDrept şi Administraţie Publică reprezen-tată de doamna Adela Voicu, Universi-tatea de Stat din Tiraspol, reprezentatăde profesor universitar doctor habilitatSilitraru Nicolae, Centrul Judeţean deResurse şi Asistenţă Educaţională Con-

stanţa reprezentată de doamna directorprofesor psiholog Tatiana Barbaros, Pri-măria Poarta Albă reprezentată de dom-nul primar Vasile Delicoti au fost alăturide noi printr-o implicare activă şi per-manentă în organizarea simpozionului.Activităţile propuse din cadrul simpozio-nului sunt:

Sesiunea de comunicări ştiinţificepentru cadrele didactice cu următoarelesecţiuni:

„Experienţe didactice şi psihopeda-gogice de succes” pentru cadrele didac-tice din învăţământul preuniversitar,special, cabinete şcolare de asistenţăpsihopedagogică, cabinete logopedice

„Bune practici în domeniul activităţi-lor şcolare şi extraşcolare” pentru elevişi cadre didactice care cuprinde: mate-riale didactice auxiliare, pliante, postere,prezentări Power Point, reviste şcolareşi concursuri de desen

În deschiderea manifestării au luatcuvantul partenerii din cadrul simpozio-nului. D-na Inspector Şcolar General Ad-junct Vianora Avădanei a felicitat întregcolectivul de cadre didactice şi pe d-nadirector pentru iniţiativă, implicare şi or-ganizare, continuând prin a menţiona căInspectoratul Şcolar Judeţean Con-stanţa va sprijini întotdeauna astfel deiniţiative benefice educaţiei.

Reprezentanta Universităţii de Statdin Tiraspol cu sediul în Chişinău, Re-publica Moldova, lector-asistent drd.Gorea Svetlana a declarat că este în-cântată să împărtăşească din expe-rienţa noastră, de colaborarea dintrespecialişti în domeniu din România şiRepublica Moldova.

“Un moment de manifestare ştiinţificăcare probează profesionalism şi pasiuneîn profesia didactică” a declarat confe-renţiar universitar doctor CostandacheMirela de la Facultatea de Psihologie şiŞtiintele Educaţiei din cadrul Universită-ţii “Ovidius” Constanţa.

Jurizarea lucrărilor înscrise la simpo-zionul internaţional a fost realizată dejuriul având următorii membri: inspectorşcolar general adjunct – profesor Avă-danei Vianora, profesor Tatiana Doro-beti, inspector şcolar profesor GabrielaBucovală, profesor psiholog Doina Po-pescu, inspector şcolar – institutor Da-niela Elena Elisei. Rezultatele obţinutede cadrele didactice participante au evi-denţiat aspectele de bună practică le-gate de activitatea didactică:

Bebu Ana, Şc. cu cls. I-VIII nr. 1 Valului Traian - locul I pentru opţionalul “Cumsă facem un teatru de păpuşi”

Maries Adora Daniela, Grup ŞcolarTehnic Baia Mare - locul II pentru lucra-

rea “Latinitate şi dacism” - studiu de cazHerghelegiu Neli, Colegiul Tehnic

Energetic Constanţa - locul II pentru lu-crarea ”Introducere în leadership”

Pîrvu Cristina Şc. “Constantin Brân-cuşi“ Medgidia - locul II pentru prezen-tarea power-point “Bune pratici înînvăţarea unei limbi străine”

Georgescu Venera, Şcoala “RareşVodă” Ploieşti - locul II pentru “Origami -Artă şi implicare”

Minghiras Laura, Şcoala nr. 33 “An-ghel Saligny” Constanţa - locul I pentrurevista “O.K”

Popescu Lavinia, Şc. “Adrian V. Ră-dulescu” Murfatlar - locul III pentru “Pă-lăriile gânditoare”

Rizescu Iulia, Arendt Manuela, Io-nescu Camelia Emanuela, Colegiul Teh-nic Tomis Constanţa - locul III pentru treiauxiliare curriculare

Rusu Maria Mihaela, Grup ŞcolarDumbrăveni Suceava - locul III pentrurevista “Speranţe”

Simpozionul Internaţional organizatla Şcoala nr.1 Poarta Albă a fost un eve-niment unic şi s-a bucurat de larga par-ticipare a cadrelor didactice dinînvăţământul preuniversitar, cabineteşcolare de asistenţă psihopedagogică,cabinete logopedice şi elevi.

Simpozionul s-a finalizat cu editareavolumului „Experienţe didactice şi psi-hopedagogice de succes” (cuISBN/ISSN) ce cuprinde lucrările partici-panţilor.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice s-adesfăşurat pe secţiuni: profesori psiho-logi, institutori şi profesori, unde am avutde învăţat din experienţele celorlalţi. Încalitate de cadre didactice suntem con-ştienţi că avem, mai mult ca oricând,nevoie să adaptăm învăţământul mo-dern, competitiv, integrat şi integrator lastandarde europene.

Ca un feedback al manifestărilor dincadrul simpozionului, conţinutul meto-dico-ştiinţific al lucrărilor susţinute în ca-drul simpozionului a fost de interes şifiecare a împărtăşit din experienţa di-dactică. Prezentarea lucrărilor a fost fă-cută cu profesionalism şiresponsabilitate. A fost o oportunitatepentru a încheia noi parteneriate de co-laborare şi cooperare cu alte instituâţiidin judeţ şi din ţară. Prof. Florentina MangriDirectorul şcolii Poarta Albă

� Pag 7proiecte

l Eveniment

Experienţe didactice şi pedagogice de succes

„Vom fi întotdeaunaalături de proiecteleşcolii din Poarta Albă.Simpozionul de acum afost o onoare pentrunoi, dar şi un semn căexistă preocupare şi en-tuziasm.“Vasile Delicoti,primar

Pag 8 � stare de spiritC MY K

Redacţia

Redactor şef:

ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Ţigmeanu, Alina Grigore, Cristina Chebuţă, Luiza Popa, Irina Tudorache.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂIULIAN TALIANUISSN 2066 - 9054

Cea de-a şasea ediţie a programului “Litoralul pentru toţi”, orga-nizat de patronatele din turism, va avea loc între 3 mai şi 14 iunie,perioadă în care turiştii pot cumpăra sejururi de şase nopţi la preţuriîntre 159 şi 499 lei de persoană, în funcţie de clasificarea hotelului.

Astfel, turiştii care vor alege cazarea la un hotel de o stea, fărămic dejun, vor plăti 159 de lei pentru un sejur de 6 nopţi/persoană,tarifele ajungând la 189 de lei (hotel de două stele) şi 219 lei (treistele).

Pentru pachetele care includ micul dejun, preţurile sunt de 249de lei (două stele), 349 de lei (trei stele), 419 lei (patru stele) şi 499de lei (cinci stele).

Programul este lansat de către Asociaţia pentru Promovarea şiDezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării, Asociaţia Naţională aAgenţiilor de Turism şi patronatele hoteliere, sub brandul “Mini-pre-ţuri de vacanţă - Litoralul pentru Toţi”.

Începând cu această ediţie, programul va avea o pagină web, si-milară celei pentru programul “Înscrieri Timpurii”, unde vor fi înre-gistrate hotelurile înscrise şi agenţiile de turism de unde se potcumpăra pachete. Crina Tudorache

Programul „Litoralul pentru toţi“a fost lansat de Asociaţia Litoral -Delta Dunării în toamna anului2007, aflându-se la cea de-a 6 edi-ţie în această primăvară şi bucu-rându-se de un impact pozitiv încăde la lansare - atât printre proprie-tarii de unităţi de cazare, agenţii deturism, turişti cât şi mass-media.

„Litoralul pentru toţi“ este dedi-cat turiştilor care doresc să-şi pe-treacă vacanţa pe Litoral în extrasezon, la preţuri speciale sau carenu pot avea concediu pe perioadaverii, perioadele de desfăşurarefiind primăvara (3 mai - 14 iunie) şitoamna (1 septembrie - 15 octom-brie). Cristina Chibuţă

Turism pentru toţi

Iată de unde puteţi alege

l O tresărire de orgoliu

Ovidiu, oraşul din agenda turiştilor

Ceea ce trebuie re-marcat este că primaruloraşului Ovidiu, DumitruBocai, caută să ţinăaproape de fiecare pro-misiune pe care a făcut-o alegătorilor, după ce arezolvat câteva priorităţi.Extinderea liceului şi as-faltarea străzilor suntproiecte pe care prima-rul încearcă să le urgen-teze, căutând să pună ladispoziţia elevilor şi acetăţenilor din Ovidiu ar-gumente că primăria seimplică şi stăruie să aibăla îndemână soluţii pen-tru că oraşul să aibă un alt confort şi o altă stare de spirit.Gazele sunt, potrivit declaraţiilor primarului Dumitru Bocai,încă o dovadă că oraşul va face un pas hotărât către con-fortul amintit. Până la sfârşitul acestui an fiecare gospo-dărie va avea gazul la poartă. Iar în doi ani, încă un termendar şi un semn că primarul şi-a făcut ordine în agenda sade lucru, Ovidiu va arăta ca un adevărat oraş, după ce şiultima stradă va fi asfaltată.

Meticulos şi energic, primarul Dumitru Bocai caută so-luţii, şi spre lauda lui, chiar le găseşte. Zona lacului Sut-ghiol va cunoaşte, şi ea, o altă viaţă, e vorba de viaţa pecare investiţiile o aduc în localităţile unde s-a bătut pasulpe loc într-o vreme.

Sunt semne că în această zonă vor apărea proiectecare să apropie turismul de oameni cu idei şi cu potenţa fi-nanciară. Primarul se gândeşte la proiectul de care ora-şul are nevoie iar locuinţele ANL sunt, şi ele, o prioritate,chit că, deocamdată, în privinţa asta mai e un prag de tre-cut. Primarul Dumitru Bocai este hotărât să acţioneze cutragere de inimă şi cu responsabilitate pentru ca Ovidiu sădevină într-o bună zi un oraş care nu va lipsi din agendaturiştilor. Nicoleta Dumitra

Aşezare fără repere arhitecturaletimp de aproape două mii de ani, acolounde urmele istoriei fuseseră furate deo mare nu întotdeauna prietenoasă şicare doar când şi când îşi răsplătea ad-miratorii cu vreo monedă antică arun-cată pe nisipul ţărmului sau cu obolurimarmorale abia desluşite până atunciprivirilor, loc de pustiire în fiecare secolal omenirii, cu arderi, omoruri şi distru-geri când în alte părţi se durau bibliotecişi catedrale, se ridicau universităţi şicastele, cu ultimele valuri, dar nu ale în-tinderilor de ape ci din pământ şi piatră şimoştenite ca formă de apărare a vieţii, avîntului şi soarelui, încă de pe vremearomanilor, Constanţa de azi era la sfâr-şit de secol XIX , doar o scenă fără de-coruri pe maidanul mării.Destinul, greu de acceptat, îi adu-sese cu răutate, pe rând în Dobrogea pebarbari, pe ruşi, pe bulgari, pe turci. Dela romani, cu Tropaeum Traiani, în sutede ani, doar nişte genovezi mai omenoşi

se gândiseră să ridice şi ei, un far pentruvreme rea; în rest, marinari aventurieri,vase de luptă sau transport, soldaţi şimult neant. După anul de referinţă istorică 1878,pe măsură ce viaţa noii Dobroge se de-rula zi de zi, oraşul Kiustendge se meta-morfoza treptat, în viitoarea Constanţacare creştea arhitectural, monumental,portuar, teritorial. Procesul nu a fost unulbrusc ci de-a lungul mai multor ani însăcaracteristica esenţială a constituit-o re-deşteptarea vieţii citadine într-o aşezareadormită şi amorţită timp de secole.După o iarnă otomană de patru sute cin-cizeci de ani, soarele istoriei aducea însfârşit, primăvara Dobrogei civilizate, cutrăirea ei românească, cu o trezire nunumai a vieţii social-culturale, adminis-trative, politice sau civice ci şi cu oschimbare majoră de epocă; falia anului1877-1878, dintre vegetarea de sub do-minaţia turcească şi renaşterea româ-nească într-un statalitate modernă

devenea realitate evidentă şi deplin con-turată la sfârşitul secolului al XIX-lea.În acest context trebuie privit şi pro-cesul de dezvoltare a serviciului sanitardobrogean care punea problema creeriiunei structuri de locaţii, dotări, servicii şipersonal medical total inexistente pânăla acea vreme. Primii paşi pe aceastăcale au fost cei ai unui provizorat carede multe ori şi în diferite aspecte s-a do-vedit mai de durată decât s-a pututcrede. Spitalul comunal a avut o astfelde istorie : o asistenţă sanitară firavă or-ganizatoric, cu personal medical cu unsingur medic iniţial pentru un întregoraş, într-o casă a unui edil musulman.prof.univ.dr.Octavian Dumitru Unc N.R. Publicăm un fragment din „Istoria

Medicinei din Dobrogea“, lucrarea sem-nată de Vasile Sârbu şi Octavian DumitruUnc, doi specialişti de elită, cu menţiuneacă dl. Unc a acceptat să fie colaboratorulpublicaţiei noastre de acum încolo.

Spitalul comunal