CarbuniiCarbunii

Capraru MadalinaCapraru Madalina

Apostu AdelinaApostu Adelina

PlanPlan

DefinitieDefinitie FormareFormare Clasificarea carbunilor din Romania Clasificarea carbunilor din Romania Localizare: a.in lumeLocalizare: a.in lume

b. in Romaniab. in Romania

1. Definitie 1. Definitie Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun -

neagră cu proprietăţi combustibile formată prin neagră cu proprietăţi combustibile formată prin îmbogăţirea în carbon (în condiţiile lipsei oxigenului) a îmbogăţirea în carbon (în condiţiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai milioane de ani în urmă, prin două procese mai importante:importante:

faza biochimică produsă de bacterii şi ciuperci care faza biochimică produsă de bacterii şi ciuperci care transformă celuloza şi lignina din plante;transformă celuloza şi lignina din plante;

faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la temperaturi şi presiuni ridicate care se produce la temperaturi şi presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila şi antracitul. formându-se într-un timp îndelungat huila şi antracitul. Acest proces are ca rezultat o îmbogăţire de peste 50 % Acest proces are ca rezultat o îmbogăţire de peste 50 % din volum în carbon.din volum în carbon.

2. Formare2. Formare Materia iniţială de bază din care Materia iniţială de bază din care

ia naştere cărbunele sunt resturi ia naştere cărbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai de plante fosile, care constau mai ales din feriga uriaşă ales din feriga uriaşă (Pteridopsida sau (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are adevărate păduri, azi feriga are între 9000 şi 12000 de varietăţi.între 9000 şi 12000 de varietăţi.

După moartea lor aceste plante După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaştină unde se scufundau în mlaştină unde fiind izolate de aerul atmosferic fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese urmează o serie de procese anaerobe, în primele faze se anaerobe, în primele faze se formează turba.formează turba.

Prin migraţia mărilor Prin migraţia mărilor aceste mlaştini au fost aceste mlaştini au fost acoperite cu sedimente, acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi şi creându-se temperaturi şi presiuni ridicate, care presiuni ridicate, care intensifică procesele de intensifică procesele de incarbonizare, presiunea incarbonizare, presiunea elimină apa din turbă astfel elimină apa din turbă astfel ia naştere cărbunele brun.ia naştere cărbunele brun.

Dacă aceste presiuni mari persistă mai Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din departe se continuă eliminarea apei din cărbunele brun rezultând cărbunii cu cărbunele brun rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifică, huila şi cea mai mare putere calorifică, huila şi în final antracitul care este în acelaşi în final antracitul care este în acelaşi timp şi cărbunele cel mai vechi. La timp şi cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.90 - 96 %.

Zăcămintele de huilă s-au format cu Zăcămintele de huilă s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani în urmă, cca. 280 - 345 milioane de ani în urmă, constituind azi una dintre principalele constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. resurse energetice ale globului. Cărbunele brun este un cărbune mai Cărbunele brun este un cărbune mai tânăr formându-se în peroada terţiară tânăr formându-se în peroada terţiară în urmă cu 2,5 - 65 milioane de ani.în urmă cu 2,5 - 65 milioane de ani.

Antracit

Huila

3. Clasificarea carbunilor din 3. Clasificarea carbunilor din RomaniaRomania

A. Carbuni Inferiori:A. Carbuni Inferiori: 1. Turba (T)1. Turba (T) - culoare: galben deschis până la negru. - culoare: galben deschis până la negru. -structură vegetală fibroasă pronunţată.-structură vegetală fibroasă pronunţată. 2. Carbunele brun (B)2. Carbunele brun (B) : : - Carbune brun pamantos- Carbune brun pamantos - Lignit- Lignit - Carbune brun mat - Carbune brun mat B. Carbuni Speriori:B. Carbuni Speriori: 1. Huila1. Huila 2. Antracit 2. Antracit

A. Carbuni inferioriA. Carbuni inferiori

Carbune brun pamantos:Carbune brun pamantos: * culoare: brun închis;* culoare: brun închis; * aspect pământos amorf, * aspect pământos amorf,

sfărâmicios, fără structură sfărâmicios, fără structură vegetală; vegetală;

* se poate bricheta fără * se poate bricheta fără liant. liant.

Lignit: Lignit:

* culoare: galben-brun până * culoare: galben-brun până la negru;la negru;

* aspect lemnos;* aspect lemnos;• structură lemnoasă structură lemnoasă

pronunţată; pronunţată; • exfoliere naturală. exfoliere naturală. • spărtura lemnoasă spărtura lemnoasă

conţine uneori incluziuni conţine uneori incluziuni cu aspect pământos sau cu aspect pământos sau negru luciosnegru lucios

Carbune brun mat: Carbune brun mat: • eventuale urme de structură lemnoasă;eventuale urme de structură lemnoasă;• spărtura complet plană, uneori spărtura complet plană, uneori

pământoasă.pământoasă.• culoare: brun negru;culoare: brun negru;

B. Carbuni superioriB. Carbuni superiori

1. Huila: este un tip de cărbune tare ce conţine o 1. Huila: este un tip de cărbune tare ce conţine o substanţă asemănătoare cu smoala, numită substanţă asemănătoare cu smoala, numită bitum. Este un cărbune cu un potenţial energetic bitum. Este un cărbune cu un potenţial energetic mai înalt decât lignitul, dar mai scăzut decât mai înalt decât lignitul, dar mai scăzut decât antracitul. Huila s-a format prin compresie antracitul. Huila s-a format prin compresie diagenetică şi submetamorfică a materialului din diagenetică şi submetamorfică a materialului din turbării.turbării.

2. Antracitul: este o varietate de cărbune dur, 2. Antracitul: este o varietate de cărbune dur, compact. Are cel mai mare conţinut procentual compact. Are cel mai mare conţinut procentual de carbon şi conţine cele mai puţine impurităţi de carbon şi conţine cele mai puţine impurităţi dintre toţi cărbunii.dintre toţi cărbunii.

4.Localizare4.Localizare A. In lume: - India: Podisul DekkanA. In lume: - India: Podisul Dekkan - China: Bazinul Fushun - China: Bazinul Fushun - Fed. Rusa: Muntii Ural si Nordul si sudul Siberiei- Fed. Rusa: Muntii Ural si Nordul si sudul Siberiei - Ungaria: Donbass- Ungaria: Donbass - Germania: Bazinul Ruhr- Germania: Bazinul Ruhr

B. In RomaniaB. In Romania - Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord- Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord - Bazinul Baraolt- Bazinul Baraolt - exploatarile de carbune brun din bazinul Comanesti-judetul Bacau, - exploatarile de carbune brun din bazinul Comanesti-judetul Bacau,

cu minele de la Comanesti, Asau, Darmanesti.cu minele de la Comanesti, Asau, Darmanesti. - exploatarile de huile din Banat, cu minele de la Anina, Lupac.- exploatarile de huile din Banat, cu minele de la Anina, Lupac. - exploatarile de carbune brun de pe valea Almasului-judetul Salaj, cu - exploatarile de carbune brun de pe valea Almasului-judetul Salaj, cu

minele de la Surduc si Ticu. minele de la Surduc si Ticu. - alte citeva exploatari la Mesteacan linga Brad si Sinersig in Banat.- alte citeva exploatari la Mesteacan linga Brad si Sinersig in Banat.

Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord cuprinde carbuni mult mai noi, majoritatea din cuprinde carbuni mult mai noi, majoritatea din dacian, din categoria lignitilor, cu o putere dacian, din categoria lignitilor, cu o putere calorica mica. Zacamintul prezinta o mare calorica mica. Zacamintul prezinta o mare extensiune intre marginea de nord a Podisului extensiune intre marginea de nord a Podisului Getic, de la valea Luncavatului pina la cea a Getic, de la valea Luncavatului pina la cea a Motrului. Motrului.

Bazinul BaraoltBazinul Baraolt: : Primele exploatari dateaza din Primele exploatari dateaza din 1839. Datorita scufundarii inegale a 1839. Datorita scufundarii inegale a fundamentului mezozoic, Depresiunea Baraolt fundamentului mezozoic, Depresiunea Baraolt apare divizata in mai multe cuvete secundare apare divizata in mai multe cuvete secundare ale formatiunilor productive pliocene, care ale formatiunilor productive pliocene, care cuprind, in general, cinci strate de carbuni din cuprind, in general, cinci strate de carbuni din categoria lignitilor. Exploatarile se fac in minele categoria lignitilor. Exploatarile se fac in minele Capeni si Virghis.Capeni si Virghis.