Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiMARIN, AURETIA

Carbon / Aurelia Marin.-Bucure;ti: Tracus Arte, 2018ISBN 978-6 06-664-949 -0

821.r35.1.

www.tracusarte.roEditura Tracus ArteBucuregti, str. Sava Henfia nr. 2, sector 1

@ 2018 Tracus Arte

Aurelia Marin

Carbon

,ffiTrn+ulhiz

2018

Capitolul unu

'enise din gr6dind strbbdtdnd aleea cu chiparoEi. Le auzea

susurul neimpicat, semn cd vdntul dinspre Mediteranase intefise. Semnalul sonor al unei nave indepillate ii

aduse aminte de Mina, care, abdtutd dar nu speriatS, ii telefonaseaproape de miezul nop{ii: ,,Ticdlogii de zei nu-l iartd, fiule, tatdltdu a frcut un nou preinfarct. E la spital, pe mdna lui Gudman."De fapt, Mina Rotta nu credea in zei qi in puterea lor de a face rdu

de dragul rdului, insi ii era in fire s5 dea vina pe cineva abstractqi neutru. 56-l ?nvinovdleqti pe Dumnezeu, tocmai pe El, care

existd? qi El, mai presus de creafurile Sale, avea timp sd se ocupede 87 % din omenire, credincioasd originii divine a universuluiqi a vieJii? $i, odatd pus acest diagnostic, merita solul ei, SeverinRotta atenlia Lui speciald?!

Pentru a evita altd realitate, la chestiunea cu zcii Mina ajun-sese dupi o cascadd de dezamdgiri. Ani in qir purtase cu sine

presimEirea a ceva periculos Ei difuz - ceva care sufletul afla cu

certitudine abia in clipa morJii -, insd, cu delicatd fantezie, com-portamentul sdu deturnase atenlia celor din jur. Ceva de genuipisicd siarnezd inchisd intr-o cutie de cleqtar, un artificiu genial ca

sb rdmAnd Ei vie gi moart6. Totul se ddduse peste cap cu zece anrin rurndL cdnd, tdcutd qi discretd precum o frunzd descompusd lamarginea unui tufig, Mina capitulase ?ncerc6nd sd iqi ia zilele cu o

supradozb de medicamente. Inexplicabil, aiuritor, nedecodificat.

6 | Arrrelia Mttrin

F5r6 pic de tam-tam Ei urmSri. Subiect tabu. Deloc flatant pentru

o faililie de bancheri elvelieni.Nu se inrbise, nu pretindea atenlie special5. Uneori intorcea

capul cdtre sud, aqa cum fac animalele bldnde, din instinct, sd iEi

priveascb fiul aflat dincolo de masivele muntoase. Nurnai ea qi

el qtiau ce poate ?usemna freamdtul acela tdcut, unda nevdzutd

cebaleiazd intre ei cu iubirea cfidratd pe cea mai inaltd creastd

a valului. impdcatl cu sine, Mina acceptase viala alcdhritb din

activitbfi simple, fdrdbdtaie de cap. Chiar Ei ?n zilele in care nu

se simlea bine - suferea c1e neliniqte iu hup, ceea ce ii diidea in

continuare stdri melaricolice -, se incipd{ina sd foloseascd pudra

gi rujul, si-qi taie bretonul rar deasupra spr6ncenelor, sI atingd

cu vdrful degetelor un strop de Lanc6me. imbrdcati in culoripale, bej, alb cu ceva ocru sau trandafiriu, pirea invdluitb intr-oaurd hieraticS, iar obrajii, deEi usca{i peste oasele fine, pdstrau

intreaga zi o roEea!6 stranie. Miron Gudman, medicul familiei, iigarantase, nu ea era ameninlatd de moarte, ci Severin, omul care

{inea in spate imperiul bancar cu toate tentaculele qi vdrtejurile

sale ameninfStoare: cifre, credite, depuneri, dobdnzt, bilanluri,confiden{e, riva1itd1i, uri. Iar ve;tile oculte despre falimentele

bancare, criza noilor piele financiare sau modelul american ii m6-

cinau trupul din cauza stresului. Pr:in forla lucrurilor - o lSmurise

cardiologul -, societatea modemS creeazd indivizi angoasa{i,

bdntuili de spectml egecului. Pentru cd aqa e viala qi aqa vor zei.

$i gata preinfarctul!Pdtnmzdnd rnai addnc in propria ei minte, pdnd la urm[, ce

insemna pentru Mina acel lucru pe care toli oamenii il numeau

via\6? O irosire? Un somn profund? O continud pierdere? O

colind de pe care priveEti inzare? Avea doi copii gi era conqtientd

de existenla lor separatb. Pentru ci suferea de aroganla ploilorqi bunul plac al frigului elvetic, Filip se stabilise in Tunisia, iar

Nathalie, fetila venitd pe lurne la Eapte ani dup[ fratele ei, iEi ri-sipea tinerelea desenAnd pantofi * designer de pantofi! -' de par-

cd aEa ceva se putea numi meserie! Mai scria sub pseudonim in

Curbon | 7

revistele care apbrau cauza femeilor abuzzte,,,singura prdpastic

in care femeile cad una dWA alta", o persifla cu tandrefe fiatelemai mare. Nathaiie zdmbea qi se pXstra regind lntre regine. 11 ado-

ra pe Filip, care o tot invdla cum si creasci.Aqa rdmisese Mina Rotta in uriaqa casd de pe malul lacu-

lui Luzern, cumpdrat[ cu un veac in urmd de strdmogi anonimi,indrdgostili pdtimaE de seifuri Ei parole, cAntAnd incetiEor intr-olimbd ciudatd, cunoscutd numai de ea. Singurd printre orhideele

din ser6, ca sd iqi pbstreze cdldura. Cdldura sau ceva emotiv" un

fe1 de crepuscul etem. Virfulile nu sunt, adesea, mai dureroase

decAt pdcatele? Uneori, Filip qi-o inchipuia intr-o cdlStorie cu

sens unic qi se infiora.

inainte sd urce scara qi-a scos ochelarii de soare. A apucat

balustrada cu mdna dreapt6; in primul an dupS ce se mutase la

Melchior, treptele de culoarea osului, un fel de evantai imbolditde hieroglife ;i curburi btzare prin subteranele pietrei, ii puseserd

piedici. Genunchiul Eubrezit cu ani in urmd pe o pArtie de schi

din sud-vestul Elve{iei se obiEnuise, mb rog, are qi corpul capaci-

t5!i1e lui de apdrare in faia durerii, de ajungi s6-!i inchipui ci n-a

fost niciodat5 altfel. Fdrd sd se opreasc[, trece prin holul luminatde razele soarelui, trebuia sd ia neapdr"at din bibiiotecd lucrarea

lui Malinowski despre cultura indigeniior din insula Trobriand;fir-rnzdrind pe plajd paginile din Nqtioncrl Geographlc, ca qi indisculia cu mama sa, ceva il contrariase qi avea nevoie de con-

firmare. Considerat pe bund dreptate ,,pdrintele antropoiogieisociale", polonezul anglofon petrecuse ani buni intr-un sat dinNoua Guinee, loc unde aproape totul avea aspcct vecin cu irnagi-nalia sau absurdul. Sentim.entele pe core ne bctzd.nt credinla ;iiubirea sunt nestatornice ;i. inqeldtoare, iar dezqstrul qi crintapot.fi cdntdrite in valoarea a doud capre sau a unui bidon cn

motorind. Aceasta era fraza care il mdnase spre bibliotecL De

fapt, aqa proceda mereu, n-avea rdbdare sd ducd lectura p6nd la

capdt, frrd s[ adauge qi alte informafii, sA compare, s5 se ridice

B I Atrrclia Marin

la inbllimea afirma{iei. Un soi de neincredere in vegmdntul sedu-

cdtor al scriiturii.Antropologul Filip Rotta iqi construise cafiera pe pribuqirea

unor civilizalii fascinante, voluntar etmetice. Prin recursul la mitqi legendi, la stranietatea lucrurilor, la fantasticul compo.ftamental

sau mintea duald. Tocrnai acest balans intre sentnele zodiacu-

lui, genealogii fermentate qi fosile vii ii dezvoltase gustul pentru

aventuri qi cunoaEtere. Rapid, pasional, eficient. Cu decizia la

indemdni. Oase, picturi rupestre, fetiEuri, potenlial anecdotic,

hazard. Un cercetdtor modern, un birbat care a vrut s5 facb lu-mea din jur mai supofiabili fatd cu sine. Pe orgolioasa asumare a

unei contra-istorii. Un nebun pasional Ei pasionatpAnd in mdduva

oaselor, prins intre setea de a absorbi bucuriile lumii inconjurd-toare gi recompunerea ei prin incetinirea ritmului acelei muzicifluide qi dense, ecou al bandoneonului lui Astor Piazzolla, pe ca-

re-l descoperise cu ani in urmd intr-un cabaret din Rio de Janeiro.

Cu ochii coborAli in berna unui pahar cu absint. O lume-duplicatpentru a inchide cercul ori a umple vidul.

A deschis uqa camerei qi s-a oprit brusc. in patul ingust, inr-provizal ?n semiluna niqei, flancatd de cele doud mari corpuri de

bibliotecd, se ghicea sub cearqaf hupul fetei. Fany a lui de pe

aeroportul Malpensa dormea pe o parte, cu genunchii adunali

spre abdomen qi capul ldsat in aceea;i direcfie. Un fetus cu pdr

ro$cat, tuns b[iefeqte q,i acldncitura cervicalS putemic innegriti de

soare. La fel, pafiea dezgolitd a braprlui. Nu dd semne cd l-ar fiauzit. Dinspre buclt6rie ftzbatindepbrtate zgornote ;i clinchet de

vase, semn cd Thouria, intendenta casei, impreund cu slujnicele,pregdtea prAnzul. Un clipocit de sunete, firrnzele unui pahnier inmiqcare, liniqtea clipelor lbrd dimensiune. Totul pdrea intact, cu-

rat, ordonat. Puternici impresie a petmanenJei. Cu excepfia feteivenite din Sudan.

Cu o seard inainte o auzise lipdnd. Adztbuzna lird sd maibatd in uqi. AqezatS pe marginea pafului se scfupina in cap dinspre

Carbon | 9

urechi c[tre creqtet qi iar inapoi, nu se putea controla din cauza

nervozit6lii gi printre degetele subliri se streculau in dczoldilcguvile lungi de p[r auriu qi cre!. O tdndrd femeie palidd qi inspdi-

mdntatd,cu ochii ieqifi din orbite, ?ntr-o camerd semiintunecoasi.

A prins-o qi a zgdl[A&-o de umeri, ceva din addnc ?i aduce a qi for-

!5 qi spaim6, tremura ca o cdprioard prinsd qi, in acele clipq, pirea

talenful ei primordial. Filip n-avea nicio idee, inger nu putea sIdevin6, peisajul psihic nu era de competenla lui. A sldbit strdn-

soarea mdinilor qi corpul fetei dddu primele semne de relaxare:

un suspin urmat de o uqoarS tuse. Incepu, apoi, s6-qi mugte pielea

de pe partea superioarS a m6inii stAngi, 15sAnd in carne rotocoale

zimlaie qi roqii, cum iEi fac copiii cu dinlii ceasuri la inchcietura.

Un fel de nebunie i* pozilta micii sirene. Fdri sd inleleagS de

ce face ceea face, Filip aqtepta. Nu-i cunoqtea spatiile albe ale

existen{ei qi oamenii se pierd cAnd nu reuqesc sd citeasc[ gesturi

neobiqnuite. Cu at6t mai pulin gdnduri. Jenatd peste mdsurd qi cu

ochii plecali, Fany ii mirturisi, amestecdnd engleza cu ftanceza.

cd arc pbduchi Ei, din experienld, qtie cd in astfel de situalii toatllenjeria trebuie arsd. La fel prosoapele qi lenjeria intimd. Ludica,

timid6, nrqinatd. Ca in fala unui examen odios.

Filip rfun6ne perplex de parcd habar n-avea despre ce e vor-

ba. Fata ii infipse unghiile in bra! s6-1 dezmeticeascd 9i abia atunci

chipul intunecat, ingust ca al unui maul, tresdri. Nasul unghiular

a reaiiniat profilul, ochii au adistat indelung. Degi nu-i cunoaqte

rdnile pe care ea;i le inchidea cu precaulie, o gSsea atr6gdtoare 9i

stranie, aEa cum o cunoscuse. O plantd cu tulpina mai fragili de-

cAt 15sa sd se vad5. Tdndra iqi trase zgomotos secreliile nazale, qi

el a crezutcd plAnge, dar nu, doar se chinuia sd-qi mute greulatca

in genunchi qi cdlcAie ca sd se poatb ridica. Fdri vlagl qi speriatd

ii spuse cd trebuie sd meargb neapdrat la baie . La baia mare.

A dat cearqafui la o parte qi, sprijinindu-se in pumni, ?ncer-

cd sb coboare. Falapalid5, pe care QarlTea nu era dec6t o rnascl

delicatd peste osatur6, avu un rictus de durere. Nu se putea linepe picioare qi el o 1ud ?n brale ca pe un copil. Era uqoarb gi foarte

l0 | Arrrelia Marin

slabd. A deschis u;ile cu cotul qi in clipa cdnd i-a ridicat capulspre claviculd ii simli de foarte aproape mirosul de portocald gi

vitamina B. Rdsuflarea ei cald5, precipitatd ii mdturd gAtul. Cevascurt de tot, un frison imperceptibil de beatitudine qi, pentru a

stoarce fiecare dram de egoisti pldcere, bdrbaful o strdnse ugor lapiept. I se p5ru cd-i aude ori ii simte bdtdile inimii ;i trdi un mo-ment ce semlna cu fericirea. DeEi intre ei zdrenfuia un cod secret,o capricioasd ne?n{elegere provocatd de secrete insurmontabile,f?ita se lSsd in voia lui cu sentimentul urgenlei. Venise profundtraumatizatd qi Filip nu poate fior{a nota cu intreb5ri necenzurate.Nu-i atAt de t6mpit sd-i intunece mintea cu fraze insidioase oride prost gust, sd o agaseze in momente de slibiciune. Evident,ar vrea s5 afle ce s-a intdmplat in Sudan, in spitalul de la Abn AlSafi, unde ea muncise ca voluntar, dar nu-i stb in fire, nu se f-ace

si p[trundi cu bocancii in subconqtientul unei tinere femei at6tde date peste cap. Numai o parte din lume e inteligibild. Blocajuleste in mintea tuhrror.

Relea de urnbre, lumirra ca o peliculd de ap6, gdtul ei pecare se odihnegte intr-o parte cruciulifa de aur, sirnbol al iubiriigi devoliunii credinciosului. GAndul qi crezul omului despre cumpoate face mai bund lumea in care trdieEte. AEa cum ii cemse, oaqazdpe capacul vasului de toaletd. Nu il priveqte. in cele cAtevazile de c6nd se aflala Melchior nu il privise niciodatd in fa!6, ca gi

cum el sau ea ar avea sufletul pbtat. Un fel de rdzboi rece. Cu gla-sul uqor rdguqit il roagd sd-i aducd o foarfeci gi un sac cle plastic.Pentru o fracjiune de secundi iqi ridicb ochii albaEtri, intuneca{i,

;i el aprobl din cap. Cu vaga impresie c5-l disprefuieqte. ii cere,apoi, sd o lase singur5.

- Crezi cb te descurci?...

- incerc...in starea ei e dificil sd apuce cu o m6n5 ;uvifa de pbr, si

o ridice qi cu cealaltd m6nd s-o taie. Nici foarfeca nu e in stares5 o linb ca lumea... Deja duraprea mult qi nu se auzea niciunfbl de zgamot. Manevrat oarecum de controversatele relee ale

Carhon I LI

premoniliei, ii trecu prin minte cd fata ar putea si se sinucidi.un col! de foarfecd in jugulard qi, ridic6ndu-se-n mari spirale,

cirduri de pdsbri roqii s5 atace clavicula slobod6. Ipotezi tristiqi descaliflcantE, insd nici pe departe atdt de banald cAt sd o lasi

de capul ei. Evenimentele se petrec instantaneu, nu existi trecut,

prezent qi viitor. Nici cauzalitate explicitS. Doar rdt[cirs sincroni-zald cu eul care se pierde.

- Hallo.. . ne auzim?l strigd alarmat de propriile abundenle

rnintale.Un mormdit intraductibii, poate chiar clocotul din cazanul

vrbjitoarelor. in imprejurdri atdt de discutabile, fata neputincioasS

;i vldguitd pe care-a putut-o iubi n-avea cum s6-;i ducd singurd

treaba la capdt. I-a poruncit ferm sd deschidi uqa, aitfel o chema

pe madame Thouria, qi dacl Thouria aflb despre ce e votba, trece

la mdsuri radicale. ,,Cu parazi\i forfotind in plete nu-i de glumitla Melchior!" o ameninfd in timp ce zguduia clanfa de culoarea

cdmpiilor elizee.A cedat de rugine. Cur6nd, in sacui negru de plastic se n6ruia,

bine ?mpdnatd cu lindeni qi p6duchi achizilionafi la Khartoum sau

altundeva, podoaba capilard a unei tinere est-europene plecate inlume precum o gAscd ce urci qi coboarl odatd cu valurile tutu-ror mdrilor gi oceanelor.in extaz dupb vie{ile altora qi ?nt6.mp1dri

senzalionale in care sd joace rolul Albei ca Zdpada printre sute

de pitici care rumegd manioc, poaltb livrele de cobalt, scot sAnge

Ei puroi din galerii unde s-au atdmat toate constelaliile pierdute.

O inimoasd plind de intenlii caritabile care habar n-avea curn se

poate flirta cu dezastrul. Filip qtie.

M6nuise foarfeca ;ovdielnic qi r'dbddtor. inculajat cd nu zi-cea nimic, ii povesteEte despre atotputernicii faraoni egipteni.prin al cdror pdr negru gi lucios, plin rnai tot timpul de ouqoare

albe qi sticloase migunau pbduchii, da, aga stabiliserd cercetitoriienglezi qi pe-dqtia, nu prea avea nimeni curajul s5'i contrazici.Sau, ce igi inchipuie ea, Fany, despre perucile parlumate qi po-

nrddate ale Ludovicilor de la Versailles laolaltd cu toti curtezanli

12 | Aurelia Marin

Ei curlezaneie pline de ifose qi alienare? Cei care abia la 1789

au invd{at ce inseamnS sd ratezi istoria? Atmate de parazili sa-gace defilau pe sub turnurile buclate, sprijinite gi ?mpopofonate

cu agrafe de sidef incnrstat cu rubine gi opale! $i-atunci, cum sd

se mqineze ea penhu arn[rdfii de pdduchi sudanezi, plimbali cuavionul qi servi{i la pachet cu minunatul pdr auriu drept ofrandS?

Nu, de ras in cap nici vorbdl O opreqte ferm. Nu, s5 nu insiste,a vdztrt qi a al'ut gi el pdduchi de mai multe ori, nu-qi aminteqteunde, poate intr-una din taberele din Peru sau Egipt, unde au

fost nevoili si doarmd in acelagi cort cu indigenii qi cdlbuzele.Glumeqte Ei are grij6 ca orice quvi!6 sd ajung[ in sac, apeleazd

din belEug la vorbe, mai pu{in la actiunea propriu-zisi. Se vede,

nu-i era nici sili, nici fricd de contaminare, iqi pusese doar qorlul

de plastic. Un nomad ca qi ea.

Seara se infiltra pe fereastri furiqdndu-se ca o hoa!5 Ei totulavea un aer de sobrietate, de rituai secret. Ferneile sunt creafurilunare care pot rdni afunci cAnd se aratd, incd mai mult afuncicdnd nu o fac. Mintea ii fugii din nou c6tre mama sa, simli o

tandrb renlu$care pentru pu{initatea cuvintelor pe care i le adre-

sase cu o seard ?n urm6, nu o face inadins, dar prea ii std in cdrcdsupravegherea ei continu5. Gdndurile trebuie si fie la locul lor,in serlarul pe care Mina l-a cdptuqit ;i l-a tot primenit cu lavanddgi pdnzd tighelitd pe care sctia viala ta e vrdjitd ;i mai presus de

orice. $i pruncul angelic de pe malul lacului Luzem a tot supt dintainul promis pAnb aproape de lehamite! Fiul qtie cd zilele mameisunt cumplit de lungi qi timpul trebuie consumat cu orhidee, ser-

viciul de ceai Rosentlial, cd4ile alese cu griji sau picdtura de

Lanc6me. Cu d.rurnul continuat pe pajiqtile de sub copacii secu-

lari, rondul printre zadele ingreunate de ploaie qi melcul scdrilorculmindnd cu perseverenla lui Severin Rotta ?n atacuri de cord!Nu e, totuEi, chiar aqa de rdu. Odatd ce infailibila ei inhrilie oasigurS cd Filip - atunci c6nd vorbeEte cu cei cuib[ri1i iu adAncul

inimii lui -, aborda atAt de tandru qi ostentativ kanceza: Maman,tout est hien?

Corbon I 13

Chiar gi fata asta dulce, cdzutd de pe altd planetS! Se chj-nuie de parcS s-ar afla amdndoi sub o masd, clutAnd ceva care

s-a pierdut ori au 16sat intenlionat s5 le scape. Numai cd ea se

lbreqte si-l intAlneascd, din contr6, incercd s5-l indepbrleze cutristefea ei riscolitoare infrgur6ndu-se in cdrye ;i linlolii. O ze-

ild pretenlioasd. Cdzutd. Sacrificatd in Sudan pentru Zerl ploiiprecum fecioarele de la Cenote Sagrado din Mexic, aruncate de

vii si rnoard intr-o grotd naturalE plinb cu apd conform surseloretno-istorice. Aceste conexiuni fugare il impulsioneazd qi, cu ungest atent, aruncd ?n sacul de gunoi ultimul snop de pdr audu. Unf-e1 de comemorare.

La urmd i-a pus in fa!5 oglinda sb iqi cerceteze pierderea.

Acolo, ?n p6nda argintie i-a descoperit ochii negri a{intifi asu-

pra alor ei. Poate, atunci, a fost clipa cAnd qi-au readus amintccu adevdrat unul de ce151a1t, fantome reale care se pot atinge.La un moment dat, in toiul nopfii, ea rememoreazd scena qi ?9i

cambreazd mintea, strAnge cu incdpSlAnare pleoapele reftlzAndsemnifica{ia. Se simte studiati intr-un fel care nu-i face pl5cere.

Pare prea simplu. Prea 1a indemdni. Nu exist6 tratament impo-triva negdrii realului. Rezistenla vine de undeva din adAncuri, o

cluhoare grea amestecatd cu angoasd Ei deceplie ce explodeazdintr-un univers micqorat la dimensiunea unei coji de nucd. ,,Sunto epavi!" igi spune ca o pierdutd ce a incdlcat jur6minte. Nu are

solulii qi nici ieqire. Schelet captiv intr-o vild de zeci de carate

pe malul Mediteranei, alSturi de un bdrbat care asteaptd cu exc-crabild indurare ca ea s5-qi desferece limba. Sd-i cadoriseascS

un scaun cu rotile cu oioagd cu tot, pe care s5 o plimbe pe urdcqi curn ar vrea el, povestindu-i senin despre civllizalia mayaqi,Wadi Rum, sufism, tangou nuevo, sut Tristes Tropiclues a 1uiClaude L6vi-Strauss. Ca ;i cum n-ar fi existat niciun hiatus, niciol'alie sau o amdr6ti de qipcb mptd dintr-un gard ?nseilat pe mar-ginea unui islaz.

,,Of, Filip, Filip, ai ratat faza cu investifia! |tru !i-ai alocattimpul necesar sd descoperi cine sunt qi cum sunt, o strhind ahtiatd

14l Aurelia Marin

dupd atenfie, frumoasS - spuneai! -, teribil de vulnerabild, sin-

cer6, contradictorie. Filip, uneori aq vrea sd !i-o tragat6.l' de tare,

pdnd cazr lat sau in genunchi! Aqa anorexicd qi intoarsi pe dos

cum sunt! Ori s6-mi iau zilele..."Fiecare cu adevdrul variantei lui qi legea morald printre bor-

calle cu capac umplute cu scorpioni sau ploEnile de c6mp impulite.

in caclS i s-a fbcut rdu, simlise curn se duce la fund qi a stri-gat. Mereu in preajm6, bdrbatul a prins-o de subliori ;i a stropit-ocu apb rece pe fa!b, atunci i-a descoperit trupul slSbdnog $i pur,

cu cdpildni mare de bdiat. Aproape de nerecunoscut. Trecutul se

lirrrpezi ca un iaz qi o inspectb cu un fel de milS amestecatd cu

destuld curiozitate: intre picioarele lungi triunghiul de pdr pubian

alXmit qi cre!, mai sus, dincolo de scobitura acldncd a pdntecu-

lui, sAnii mari qi rotunzi cu mameloanele ca niqte zmeure date

in pdtg. Se minuna cum o femeie at6t de slabd, epuizatd qi plin6de rdni nevlzute incd de{ine splendoare. Omamente incrustate

pe tija unei ffori protejdndu-i spaima de care nu-i capabil[ sd se

elibereze. Avea pentru ea un sentiment organic qi potenfial erotic,de f-elul sbu era un animal de prad6, un incitat gata sb dea iama

?ntr-o scoicd trandafirie care sd-i sfdrtece mafele. Ei bine, de data

asta u;a era ?nchisd, zdvordtd cu yale Ei irnboldul se reprima ime-

diat, ca in fa{a unei pdduri ?mpietrite. Fata zdcea ore in Eir in patul

din niEd fhrd s6-Ei doreascd un minim de contact uman. Poate,

uneori, in dupd-amiezile calde qijilave se masturba, ca qi el, cu

un mic qi dureros suspin de satisfacfie.fEi ascunde privirile cAnd ii pune pijamaua cu pantaloni trei

sferhrri qi bluzd cu mAnecb scurlb. La Melchior e cald Ei ziua gi

noaptea, ea e obiEnuitd sd se acopere din cap pdnd in picioare, in-sectele qi praful Sudanului sunt de o brutalitate letald. J6nJarii qi

tdr6toarele. Nu il priveEte nici cdnd - atent la sticlula cu etichetd

neagrd -, toam6 ?n cdugul palmei lichidul de culoarea aguridei qi

incepe s5-i maseze scalpul cu v6rfurile degetelor. Seamdnd cu unpreludiu intr-o seard calm6, ezolericL. Simte o uEoar[ usturime qi

Carhon I 15

miros de oxid, ii ascultd respiralia egal6 de bdrbat puternic aple-

cat spre fala ei. Un chip ars de soare care ?ncearcd sd dea un sens

Iucrurilor, o nonlalitate. Sigur, se strdduiegte si-i c6;tige incre-derea, se line in fr6u deoarece e un tip civrlizat, incearcd mai int6isd scoatl la iveald tainele ascunse ?n profunzime, sd o descifreze.

Nu qi-ar fi ingbduit sd-l nedrept5leascd de anumite explicalii, un

rninim de mlrturisire era necesar, in fond, o Jine in casa 1ui, dar

nici ea nu gtie cum qi de ce au adus-o acolo, unde nu ar fi vrul s5

ajung6. Deocamdatd, inceatcd mental sd refacb uitirnele luni cu

evenimentele ingrdmbdite in ele, i;i pipdie trupul bucatd cu bu-

catd contra urmelor de violenld qi oroare, sAngele vechi qi uscat

s-a spdlat, s6ngele zvl'rlit de Satan incd std in mSruntaiele ei ca

intr-o hazna. Noblelea gesturilor, o gratuitate. Lacrimile qi sufe-

rinfa, flegma strSlucitoarelor, imenselor stele ale Sudanului. Filipqi-a umbrit ochii s5 vadd mai bine pdrli din profllul ei aplecat;

rnai int6i nasul, pe urma b[rbia gi gura frumos conturatd, cu buza

de sus mai plini peste cea de jos care-i dd un aer u$or imbufhat.Pare o copild, deqi nu e.

- Rabdd, te scap de plduchi in trei zile. i1i garantezt.

Ea se pleaci qi mai tare, o rodie decoloratd ingreunatl de

zemuri sdngerii. Nori intunecali se scaldd pe deasupra, de$ertul e

o intindere imensd de nisip in care Dumnezeu te-a pdrdsit sau nu

cxist6. DeEertul e noaptea suflehrlui, nu avem cui ne justi{ica oricere explicalii. insS tot in deqert poveqtile incep sd capetc sens,

cele 40 de zile in deshert coincid unei perioade de puriflcare qi

ingerii se reinventeazd.Dacd gi-ar indlla capul, buzele gi pahnele

lui ar urma-o cu frenezie vicioasi ori cu indoiall, totul este nimicatdta timp c6t ea se pdstreazd in opozilie, pura Ei impurd precum

o pisicd s[lbaticd la pAnd6, cu simfurile in aler16. O atinge , dar nu

o poate vedea. Aceastd striini rdmdne incovoiatd asemenea unuianimal lovit accidental cu maqina intr-o noapte inhrnecoasS. Niciea nu ?n{elege ce i s-a intdmplat Ei incearcd sd reinnoade capeiele

timpului. SchimbatS. Instrdinatd. AbnAl Sali e o inven{ie?! Unuldintre v6nfurile blestemate care bAnfuie desertul? Oazd otrdvitl?