CARACTERISTICI MATERIALE CONDUCTOARE Tabelul 1 Principalele caracteristici ale cuprului

Valori Denumirea caracteristicii Unitatea de măsură Cupru recopt Cupru ecruisat

Densitatea kg/m3 8950 Temperatura de topire oC 1083 Rezistenţa la rupere Rm N/mm2 200…250 400…490 Alungirea procentuală după rupere A % 50…30 4…2 Duritatea Brinell HB 40…50 80…120 Modulul de elasticitate E N/mm2 122000 126000 Rezistivitatea electrică ρ la 20 oC Ωm 17,241·10−9 17,7·10−9 Coeficientul de temperatură al rezistivităţi αρ K−1 3,39·10−3 Conductivitatea termică la 20 oC W/mK 3,9398 Coeficientul de dilatare liniară α K−1 1,77·10−6 Temperatura de recoacere de recristalizare oC 400…700

Fig. 1. Influenţa impurităţilor asupra conductibilităţii cuprului pur Tabelul 2. Principalele caracteristici ale unor alame

Aliajul Caracteristica Unitatea

de măsură CuZn10 … CuZn20 CuZn 30 CuZn39Pb2

Densitatea kg/m3 8800 … 8670 8530 8440 Rezistenţa la rupere Rm - în stare recoaptă - în stare ecruisată

N/mm2

250…300 350…700

250…300 500…680

370…450 510…630

Alungirea la rupere A - în stare recoaptă - în stare ecruisată

%

48…35 25…3

40…60 10…5

25 5

Temperatura de recoacere oC 425…700 425…700 425…600 Rezistivitatea la 20 o C Ωm 39·10−9…54·10−9 62·10−9 64·10−9 Conductivitatea termică W/mK 188…138 121 117 Coeficientul de dilatare liniară αt . 107 K-1 182…191 199 -

Fig. 2 Aliaj CuZn10 (alama tombac) după recoacere de omogenizare (solutie solidă cu

macle)

Fig 3 Aliaj CuZn40 în stare turnată. (alama cu structură bifazică)

Fig. 4 Structura la ta a bronzurilor monofazice α a – după turnare; b – după deformare plastică şi recoacere

Tabelul 3. Principalele caracteristici ale aluminiului

Valori Denumirea caracteristicii Unitatea de măsură Al 99,6

recopt Al 99,6 ecruisat

Al 99,6 turnat

Densitatea kg/m3 2700 2700 2560 Temperatura de topire oC 660 Rezistenţa la rupere Rm N/mm2 70…110 150…250 90…120 Alungirea după rupere A % 30…45 2…8 13…25 Duritatea Brinell HB 15…25 35…70 24…32 Modulul de elasticitate E N/mm2 6200 7200 - Rezistivitatea electrică ρ la 20 oC Ωm 28·10−9 Coeficientul de temperatură al rezistivităţi αρ K−1 4,0·10−3 Conductivitatea termică la 20 oC W/mK 217 Coeficientul de dilatare liniară α K−1 23,9·10−6 Temperatura de recoacere de recristalizare oC 200…450 Tabelul 4. Compoziţia chimică şi caracteristicile principale ale unor aliaje rezistive

STRUCTURI ALE UNOR MATERIALE CONDUCTOARE

Aliaj CuZn30 (alama de cartuşe) după recoacere

de recristalizare Aliaj Cu Al6 (bronz de aluminiu) după

recoacere de omogenizare

Aliaj CuBe2 (Bronz cu beriliu) după călirea de

punere în solutie Aliaj CuBe2 (Bronz cu beriliu) după

îmbătrânire

MATERIALE ELECTROIZOLANTE

Fig. 1 Principalele categorii de mase plastice

Tabelul 1. Principalele caracteristici ale unor materiale termoplaste

Denumirea materialului Simbol ρ,

kg/m3 Rm,

N/mm2 Tv, oC

Tc, oC Observaţii

Polietilenă de joasă densitate PE−LD 910…940 5…16 −75 115 cristalinizată 40…55 % elastic,

rezistentă Polietilenă de mare densitate PE−HD 950…965 20…40 −75 130 cristalinizată. 60…80 % elastic

rezistentă

Polipropilenă PP 900…910 30…50 −10 170 cristalinizată. 60…70 % mai rigidă decât PE

Polistiren PS 1040…1100 20…50 85…100 125 amorf; dur şi fragil Policlorură de vinil rigid PVC dur 1360...1400 40…60 75…105 175…

212 amorf; rigid, sensibil la zgârieturi

Policlorură de vinil plastifiat

PVC−P moale 1150...1250 10…30 −40 150 compus vinilic amorf; flexibil, elastic

Polimetacrilat de metil (plexiglas) PMMA 1180…1220 60…80 90…105 225 amorf; rigid dur şi rezistent la

zgârieturi Policarbonat PC 1150...1250 50…70 150 230 amorf; rigid şi rezistent la şoc Poliamida 66 (Nylon 66) PA 66 1120...1180 50…80 55 250 cristalinizată < 60 %; dură, rezistentă

şi rigidă Polioximetilena (acetal) POM 1370...1430 60…70 −50 170 cristalinizată < 75 %; rigidă, elastică,

rezistentă Polietilen teraftalat (răşină poliesterică) PET 1320…1390 40…60 73 255 amorfă sau cristalinizată 30…40%;

stabil dimensional Politetrafluor etilena (teflon) PTFE 2100…2250 20…40 85...125 330 cristalinizat < 70 %; coeficient de

frecare redus Poliacrilonitril (răşină acrilică) PAN 1100...1200 50…60 107 320 compus acrilic; se trage uşor în fibre

Acrilonitril/butadien /stiren ABS 1040…1700 20…60 125 −

amestec de butadien-stiren (elastomer) şi stiren-acrilonitril (termoplast)

Acetat de celuloză (celuloid) CA 1250...1350 25…50 120 −

modificaţie chimică a celulozei (polimer natural)

Tabelul 2. Principalele caracteristici ale unor polimeri termorigizi

Polimerul ρ, kg/m3

Rm, N/mm2

E, kN/mm2 Ar, % Caracterizare

Fenoplaste ( PF) − răşini fenol − formaldehidice (bachelitice)

1250 35…55 5,2…7,0 1,25

* dure, fragile, culoare închisă, higroscopice şi nerezistente la apă fierbinte; utilizate pentru piese presate sau turnate, ca matrice pentru materiale compozite

Aminoplaste (UF) - răşini ureo- aldehidice 1550 35…70 7…10 0,75

* dure, fragile, culoare deschisă; utilizate ca răşini pentru presare şi laminare, adezivi, forme de turnare etc.

Melamine (MF) − răşini melamin-formaldehidice 1700 35…65 6…7 −

* proprietăţi asemănătoare cu ale UF, dar mai puţin sensibile la zgâriere; utilizate ca materialele de acoperire

Răşini poliesterice nesaturate (UP) 1250 40…90 6,2…8,3 3

* dure şi fragile până la elastice în funcţie de gradul de reticulare; utilizate ca răşini de presare

Răşini epoxidice (EP) 1200 50…70 6,5…7,5 −

* dure şi fragile până la elastice, rezistente la şoc, stabile dimensional; utilizate ca răşini de turnare, adezivi, matrice pentru compozite

Tabelul 3. Caracteristicile principale ale unor elastomeri

Temperaturi de exploatare Elastomerul Grupa Rm,

N/mm2 Ar, % ctmax , oC itmax , oC tmin, oC

Cauciuc natural (NR) 4…25 100…600 60 100 −30…−60Butadien – stiren (SBR) 4…25 100…500 70 100 −20…−50Cauciuc butilic (IIR) 4…15 100…800 80 140 −10…−40Cauciuc nitrilic (NBR) 4…18 100…400 70 130 −10…−50Cloropren (CR)

R

4…20 100…500 70 130 −20…−50Polietilenă clorosulfonată (CSM) 4…12 100…500 80 150 −20…−40

Elastomeri polifluorurati (FPM)

M 7…15 100…200 175 250 −20…−40

Cauciuc poliuretanic (EU) U 15…30 100…800 60 80 0…−20 Cauciuc siliconic (Q) Q 3…10 100…400 200 275 −50…−80

Fig 7.3. Structurile polimerilor liniari:

a – structură amorfă; b – structură cristalină; c – texturare cristalină