Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate

7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate

1/7

Caracteristica general i potenialul economic al arilor dezvoltate

rile dezvoltate reprezint entitaile cu cel mai inalt potenial economic. Dupa Cel de-al Doilea Rzboi

Mondial, rile dezvoltate erau numite occidentale, prin ,,Occident inelegndu-e, mai degraba, o mentalitate, o

!iloo!ie ocial-politic, un mod de via, dect o anumit zona geogra!ic au populaie. "n literatur de

pecialitate, tatele cu un nivel de dezvoltare nalt mai unt numite i ,,rile de #ord au ,,Centru.

rile dezvoltate domin economia mondial, detinnd primele locuri in ceea ce prive$te %roduul &ntern 'rut,comerul internalional, invetiiile trine, te(nologia.

Caracteristici generale ale rilor dezvoltate (TD): %redominarea itemului economiei de pia cu divere modele de dezvoltare)

*tructur comple+ a #, cu predominarea ramurilor logo!age $i a inditriei militare) ponderea nalt a

ectoarelor teriar $i cuaternar n !ormarea %&'lui)

%roductivitatea muncii nalt, gradul nalt al competitivitii)

%oziie dominant n e+portul te(nologiilor avanate, no/ (o/, capitalului, incluiv prin intermediul

C0# 12345344 cele mai mari C0* n 0D6)

*pecializare internaional diveri!icat $i5au n domenii rare $i cotiitoare. +porturile e caracterizeaz

prin mare diveritate, cu predominarea e+portului produelor nalt intenive n capital5cu valoare adugat

mare)

7enituri nalte, repartizare 8- uni!orm)

Ocuparea !orei de munc n ectoarele nalt productive)

9eneratoarele principale de idei n %0:, monopolite n !erele te(nologiilor in!ormaionale $i

inovaionale)

7alori!icarea nalt a potenialului economic e+itent)

;. Macro!orme a organizrii teritoriale ale ocietii 1megolopolie, te(nopolie, . ? >3,@3 trln.A

B. *? >3, trln.A

. C(ina >>,2 trln.A

2. &ndia 2,3 trln.A

3. Eaponia 2,3 trln.A

@. 9ermania ,> trln.A

F. G. Ru B,2 trln.A

H. 'razilia B, trln.A


2/7

I. Marea 'ritanie B, trln.A

>4.Grana B,B trln.

Top 10 state dup P!"capita (mii #$ 2011)

1.=ic(tentein >2>,>

B. Jatar >42,

. =u+embourg H>,>

2. 'ermude @,I

3. *ingapore @4,3

@. EereK 3F,4

F.Galland 33,2

H. #orvegia 32,B

I. 'runei 34,4

>4. Long ong 2I,H

>>. *? 2I,H

? 2,3

RomNnia >B,@

R. Moldova ,2 1locul >@36

Potenialul economic al rilor dezvoltate

%arile puteri

&n evoluia lor, acete ri n-au urmat o traiectorie aemntoare. &n ecolul al ;;-lea, Marea 'ritanie $i-a pierdu

tatutul de atelier indutrial al lumii, pe care il obinue la !ar$itul ecolului al ;7&&&-lea, iar dup dipariia

imperiului u colonial a ie$it din cura pentru upremaie. De la britanici, $ta!eta a !ot preluat de *tatele ?nite,

a cror economie a avut o evoluie acendent. Dup prbu$irea ?R**, *tatele ?nite au rma ingura

uperputere. ?n alt pectaculo a inregitrat $i Eaponia, de$i a !ot invin in ultimul rzboi mondial.

&tatele 'nite ale mericii

&tatele 'nite ale mericii se al in runtea grupului marilor ri industriale* %reviziunile pentru B443indicau un %&' de aproape >B44 de miliarde de dolari cel mai mare din lume. Dat !iind potenialul u

economic $i militar uria$, *? reprezint o superputere mondial*

Gaptul c nu au cunocut !eudalimul, trecand direct la capitalim, a reprezentat pentru nord-americani un avanta

de prim ordin. cet lucru a permi ca, de la inceput, ocietatea american e dezvolte ca o ocietate civil

dec(i principalul izvor de !or al *tatelor ?nite. &n acet conte+t, -a !ormat, dup cum punea =incoln Pa

almot c(oen nationQ.


3/7

Dup Legel, *tatele ?nite reprezentau Ppmantul viitorului pmant dorit de ctre cei care nu mai vor depozitu

de itorie al btranei uropeQ. Ggduina pe care merica o o!erea milioanelor de imigrani nu era o noiune

abtract, ci poibilitatea real de a !i tratat ca o !iin uman $i de a bene!icia de o via mai bun, nu intr-un

viitor indeprtat. %an $i Mar+ i$i e+prima mirarea depre !enomenul american, depre !elul in care un numr

mare de oameni e mutau in mod liber dintr-un loc intr-altul, c(imbandu-$i ocupaiile Pa$a cum un om i$i

c(imb cma$aQ.

0ema de baz a PDeclaraiei de independenQ ete cea a Pdrepturilor inalienabile druite de Creator tuturor

oamenilorQ. enial ete c acete drepturi nu erau acordate unor categorii de indivizi, unor PclaeQ ociale,

ci direct indivizilor.&ntituiile create -au dovedit capabile le intruc(ipeze $i le ocroteac. Dintre toate

contractele ociale pe care le-a cunocut lumea, cel american Codul contituional a avut cel mai mare ucce

&ntr-un timp relativ curt a !ot creat o pia uria$, care a timulat puternic cre$terea economic. *tandardizarea

$i producia de erie mare au aprut, at!el, de timpuriu, !iind impue de talia pieei americane. tra$i de ideea de

a da o dimeniune cat mai mare rii lor, americanii n-au ezitat recurg la metodele pieei libere, cumprand cu

plata Pca(Q =ouiiana de la #apoleon 1>H426, Oregon de la nglia 1>H2@6, Cali!ornia de la Me+ic 1>H2H6,laa de la Ruia arit 1>H@F6.

merica a reu$it, at!el, -$i adune energiile $i realizeze o intrare nu numai pectaculoa, dar $i (otratoare

pe cena itoriei. 0reptat, $i-a !cut loc credina in Pe+cepionalimul americanQ, in !aptul c *tatele ?nite -ar

abate de la acea lege a itoriei con!orm creia marile puteri, oricare ar !i ele, dup ce cunoc o perioad de glorie,

intr in declin $i c(iar dipar.

*entimentul Pe+cepionalimuluiQ a !ot cultivat la americani de liderii politici2. Orice -ar pune, in, ecolul al

;;&-lea ge$te *tatele ?nite in !runtea lumii. le au rma singura superputere, iar credina in

Pe+cepionalimQ ete mai vie ca oricand. *itemul $i modul de via american e+ercit o puternic in!luen

aupra noilor generaii din intreaga lume. Din acet punct de vedere, modelul american nu are contracandidai.

*uperputere au 1dup unele opinii6 PdoarQ tat-leader, *? conduc plutonul marilor puteri.

+aponia

doua putere economic a lumii este +aponia, ditanat, la randul ei, de celelalte ri industriale.

Modelul economic aponez ete di!erit de cel american. Dac *tatele ?nite au rit pete etapa !eudal de

dezvoltare, nu acela$i lucru e poate pune depre Eaponia. tzi, economia ca $i intreaga via ocial unt

puternic impregnate de vec(ile tradiii. *-a aun la un !el de imbioz care -a dovedit, totu$i, pro!itabil pentru

aproape toat lumea.

*rac in reure naturale, Eaponia a mizat pe reurele umane, pe diciplina ecular a populaiei, pe un orgoliu

naional deoebit care a generat un aemenea pirit de acri!iciu.

Modelul aponez e caracterizeaz prin rolul ucat de tat. Dup rzboi, in condiiile ditrugerii celei mai mari

pri acapacitilor industriale, au !ot pue bazele unei trane cooperri intre tat $i intreprinderi, in copul


4/7

edi!icrii unei trategii de re!acere $i relanare. Miniterul &ndutriei $i Comerului &nternaional 1M&0&6 -a dotat

cu intrumente legilative !oarte puternice pentru a controla orientarea capitalului pre ectoarele prioritare $i

pentru a !iltra o!erta $i cererea de te(nologii trine. l a contribuit din plin la realizarea unei noi indutrii. avut

in prudena de a retrange partea intreprinderilor publice $i de a incuraa iniiativa particular.

0reptat, Eaponia a aun poede o e+traordinar !or !ondat pe itemul u de organizare a !irmelor in cadrul

unor reele !aimoaele ,eiretsu, ale cror !irme unt legate prin participaii !inanciare incruci$ate au prin

relaii privilegiate clieni-!urnizori. ceat tructur aigur o tabilitate in relaiile dintre !irme, un climat de

cooperare.

#umeroae !irme aponeze au adoptat un model PtoKotitQ, opu modelului P!orditQ 1american6. Girmele

PtoKotiteQ unttransnaionale industrialeinconurate de un !oarte mare numr de mici !irme ubcontractante, in

timp ce !irmele P!orditeQ unt trannaionale integrate pe vertical. %e liniile de producie aponeze, alariaii

1avand un tatut tabil6 cumuleaz un ma+imum de operaiuni, rmanand polivaleni) de partea american, o

ierar(ie trict veg(eaz ca arcini !oarte !ragmentate $i repetitive !ie e!ectuate, in condiiile unei ambiane de

neiguran a locului de munc. O alt di!eren maorS la modelul PtoKotitQ, cererea ete aceea care g(ideazproducia $i impune logica di!erenierii produului, in erii curte, pentru a ine cat mai mult eama de gutul

conumatorilor) in cazul modelului P!orditQ, o!erta ete aceea care i$i impune logica, prin tandardizare, pentru a

!acilita !abricarea $i a reduce cotul. cete dou modele de getiune unt, a$adar, opue radical.

%e mur in ce in economia aponez dereglementarea !inanciar a progreat, puterea M&0& -a redu in

!avoarea ectorului privat. Reculul tatului a inemnat o alocare a capitalului care a privilegiat ectoarele imediat

rentabile, in detrimentul celor cu rezultate vizibile pe termen lung. Capacitatea intreprinderilor de a prevedea $i a

e pregti pentru evoluiile pe termen mediu $i lung 1imbolizat de viziunea M&0&6 $i care contituia un avanta

comparativ eenial -a diminuat. =egturile privilegiate cu ubcontractanii auto(toni au cedat paul in !avoarea

!urnizorilor trini, mai competitivi.

Cu toate acetea, e+perii conider c modelul nipon nu $i-a epuizat poibilitile care vor permite Eaponiei

abordarea ecolului al ;;&-lea cu $ane reale. Modelul aponez e va adapta noilor date ale mediului intern, cat $

ale celui e+tern. l nu va diprea $i nici nu e va alinia total modelelor occidentale.

-rupul celor .

*tatele ?nite $i Eaponia, impreun cu 9ermania, Grana, Marea 'ritanie, &talia $i Canada alctuiec P9rupul celor

FQ al marilor ri indutrializate. =a reuniunile acetui grup, tatele unt reprezentate de $e!ii de guvern au de

mini$trii economiei $i !inanelor. *copul urmrit ete coordonarea politicilor macroeconomice $i, in mod pecial,

politicii ratelor de c(imb intre rile repective. rile membre ale grupului unt cele mai puternice din lume, ele

!iind acelea care determin raporturile de !ore pe plan internaional, ordinea economic mondial. O comparaie

potenialului lor economic punte in eviden un important PgapQ intre *? $i ceilali membrii ai 9-F.


5/7

=a nivelul Peconomiei realeQ, dac raportm produul intern brut al marilor ri industrialela cel al *?,

1>B.444 de miliarde de dolari, in B4436 e vor oberva importante decalaeS P! comparat (previziuni 200/$ in

procente)

>. *? >44

B. Eaponia 24

. 9ermania BF

2. Marea 'ritanie >I

3. &talia >3

F. Canada H

voluia economiei aponeze, din >II@ pan in prezent, a !ot puternic a!ectat de criza aiatic. ceat criz a

reprezentat un eim de mare magnitudine pentru itemul bancar nipon, angrenat in peculaii !oarte ricante.

te de prevzut in c economia aponez va dep$i di!icultile pe care le intampin $i c i$i va relua o!eniva

pe piaa mondial. Dac a$a vor ta lucrurile, va aduce oare ecolul al ;;&-lea o rturnare a actualei poziii a*tatelor ?niteT +it o erie de !actori care, luai in calcul, conduc la concluzia c *? vor putea rezita

preiunilor noului ecol, indi!erent de unde ar veni eleS

*tatele ?nite au, !a de Eaponia, un avanta comparativ dat. *? poed unele dintre cele mai mari

reure naturale din lume, Eaponia a!landu-e la polul opu.

%e planul cercetrii $tiini!ice !undamentale, *? dein un avanta ubtanial. Revoluia $tiini!ico-te(nic

a pornit din *tatele ?nite. Cei mai muli deintori ai %remiului #obel in $tiin unt americani $i nu aponezi.

Rolul internaional al dolarului *? continu !ie mult mai important decat cel al Kenului. Gaptul c

dolarul ete principalul intrument de plat $i de rezerv o!er agenilor economici americani un cert avanta.

%oziia economic a *? ete conolidat de marele lor potenial militar, cel mai ridicat din lume. %e ace

plan, Eaponia nu conteaz.

9lobalizarea limbii engleze reprezint un atu maor al !irmelor americane in tranzaciile internaionale.

=imba englez, ca ve(icul de cultur, !aciliteaz e+paniunea modului de via american pan $i in ri cu

vec(i tradiii, cum ete Eaponia.

&n perpectiva ecolului al ;;&-lea, poziia *? de lider mondial ar putea !i pu in dicuie nu atat de Eaponia,

cat mai degrab de ?niunea uropean. %rincipalul atu al aceteia va !i moneda unic euro lanat la

inceputul anului >III, $i in!ptuirea uniunii monetare, realizat in prima parte a anului B44B.

&n prezent, euro are un cur de c(imb uperior !a de dolar $i mult mai mare decat al Kenului. Rmane de vzut

in ce mur va cre$te rolul monedei unice europene, ca moned de c(imb $i moned de rezerv, pe plan

internaional. 0otodat, nu va !i impl coordonarea politicii monetare unice cu politicile bugetare naionale. po

nu uitm c ? nu a realizat, inc, uniunea politic, ceea ce reprezint un (andicap !a de *?. &n !ine, intre

uropa $i merica mai e+it un decala te(nologic.


6/7

De la -. la -

Din luna iunie B44B, in grupul marilor ri indutrializate a !ot inclu $i Ruia. *-a trecut de la 9F la 9H. Ruia

are un potenial economic !oarte ridicat, dac ne raportm la reurele ale naturale imene, la numrul $i valoare

oamenilor i de $tiin. Din punctul de vedere al potenialului valori!icat ea e a!l, in, mult in urma Pcelor FQ.

*e poate pune c acceptarea a in acet grup -a !cut in pecial, din coniderente de ordin politico-militar3.

rile mici

*tatele indutriale mici alctuiec grupul cel mai numero $i viguro al rilor dezvoltate. Cele mai multe e

gec in uropa. &n B443, potrivit previziunilor Olanda urma realizeze cel mai ridicat %&' 1@F miliarde de

dolari6, la cealalt e+trem ituandu-e %ortugalia 1>H miliarde de dolari6 $i &rlanda 1B44 miliarde de dolari6.

?n claament, prin raportare la %&' olandez, arat dup cum urmeaz 1B443, in procente6S

*uedia @B

#orvegia 24

lveia 3I

9recia 2

'elgia 3I

&rlanda B

utria 34

Ginlanda >

Danemarca 2>%ortugalia BI

Concluzie :

&n concluzie, progreul pe planul nivelului de dezvoltare, al calitii vieii, ete incontetabil. Gactorii reponabil

din rile dezvoltaterecunoc in o!icial c e con!runt cu probleme ociale !oarte importante. Dar intituiile

e+itente, mecanimele create !uncioneaz $i permit rezolvarea, in cele din urm, a di!uncionalitilor care apar

Organimul economic, politic $i ocial ete puternic $i poate dep$i di!icultile. ceta ete lucrul cel maiimportant.

rile dezvoltate reprezint entitile cu cel mai nalt potenial economic. =a nceputul ec. al ;;&-lea, n grupul

tatelor dezvoltate, erau inclue apro+imativ 24 de ri din merica de #ord, uropa $i ia. Gondul Monetar

&nternaioan identi!ic B de economii dezvoltate, 'anca Mondial enumer @3 de ri cu venituri ridicate, iar

Organizaia de Cooperare $i Dezvoltare conomic 1OCD6 cuprinde 2 de ri cu nivel ridicat al calitii vieii.


7/7

iteratura:

conomie Mondial ,Coordonatori S 'ori C(itruga, Contantin %otic1p.>>I, p.>BI6(ttpS55conpecte.com59eoeconomia5economia-tarilor-dezvoltate.(tml(ttpS55document.tip5document5caracteritica-tarilor-dezvoltate.(tml
http://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.htmlhttp://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.html

Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate

Documents

Transcript of Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate