Capri Ne

5
CRESTEREA CAPRINELOR Capra este un animal rentabil prin poductia de lapte de la 100 kg greutate vie obtinandu-se 6 litri lapte in tinp ce la o vaca se realizeaza 3-3,5 l lapte raportat la aceeasi greutate vie. Apoi laptele de capra este mai bogat in proteine, grasimi si saruri minerale decat laptele de vaca, iar branzeturile de capra au calitati gustative deosebite. Capra este foarte rezistenta la boli ca:tuberculoza, mamite, avortul infectios. Carnea de capra este lipsita de miros cvaracteristic, exceptie face carnea de tap. Carnea de ied are calitati gustative deosebite, iar pastrami de capra este deosebita. RASELE DE CAPRA AMELIORATE Rasa CARPATINA cea mai raspandita 80% din efectivul tarii, productia de lapte pe 6 luni 25-300 l. Rasa ALBA DE BANAT Rasa SAANEN sa format in Elvetia cea mai importanta rasa de lapte din lume pe un ciclu de lactatie 60- 700 l. Masculul cantareste 80-100 kg. Rase de caspra importate Rasa pentru lapte: SAANEN, HASLI, ALBA NOBILA gernana, MONO D’OR. Rase pentru lana: ANGORA; Rase pentru puf: KASMIR PRIDON; Rase mixte: locala CARPATINA; REPRODUCTIA CAPRELOR

Transcript of Capri Ne

Page 1: Capri Ne

CRESTEREA CAPRINELOR

Capra este un animal rentabil prin poductia de lapte de la 100 kg greutate vie obtinandu-se 6 litri lapte in tinp ce la o vaca se realizeaza 3-3,5 l lapte raportat la aceeasi greutate vie. Apoi laptele de capra este mai bogat in proteine, grasimi si saruri minerale decat laptele de vaca, iar branzeturile de capra au calitati gustative deosebite. Capra este foarte rezistenta la boli ca:tuberculoza, mamite, avortul infectios. Carnea de capra este lipsita de miros cvaracteristic, exceptie face carnea de tap. Carnea de ied are calitati gustative deosebite, iar pastrami de capra este deosebita.

RASELE DE CAPRA AMELIORATE

Rasa CARPATINA cea mai raspandita 80% din efectivul tarii, productia de lapte pe 6 luni 25-300 l.

Rasa ALBA DE BANAT Rasa SAANEN sa format in Elvetia cea mai importanta rasa de lapte din

lume pe un ciclu de lactatie 60-700 l. Masculul cantareste 80-100 kg.

Rase de caspra importate

Rasa pentru lapte: SAANEN, HASLI, ALBA NOBILA gernana, MONO D’OR.

Rase pentru lana: ANGORA; Rase pentru puf: KASMIR PRIDON; Rase mixte: locala CARPATINA;

REPRODUCTIA CAPRELOR

Pregatirea tapilor - pet imp de vara se folosesc pe pasuni de buna calitate 10-12 kg/ masa verde. Daca pasunea nu este de calitate se mai administreza 200 gr. Concentrate (ovaz, porumb, tarate) si 0,5-1 kg fan . In timpul iernii ratie cuprinde: 1,5-2 kg fan, nutreturi suculente, 1-1,5 kg concentrate.

MONTA LA CAPRE

Varsta optima pentru prima monta la female este 9-10 luni, iar la masculi 16-18 luni. Unui tap tanar I se repartizeaza 20-30 femele, iar pentru cei adulti 30-40 femele. Caldurile la capre apar de obicei toamna si dureaza 30-40 ore si se repeat la 18-21 zile.

1

Page 2: Capri Ne

Durata gestatiei la capre 5 luni. Varsta la care incep activitatea sexuala:

La capre 11 luni - 7-8 luni: La tap - 8-9 luni;

Varsta optima si greutatea pentru monta: Capre – 16-18 luni varstsoptima; Tapi - 16-18 luni;

Semnele caldura – la aparitia caldurilor laptele laptele isi modifica compozitia si la fierbere branzeste. Pofta de mancare este redusa, vulva se tumefiaza si se constata scurgeri de mucus sticlos filant. Cand se afla in prezenta tapului manifeste un behait characteristic. Timpul cel mai potrivit pentru monta: caldurile apar dupa fatare 30-45 zile, se repeda dupa 35-45 zile, timpul cel mai potrivit 1 zi. Aparitia caldurilor si intensitatea caldurilor la animale domestice sunt influentate de furajre, varsta, rasa, stare de sanatate, conditiile de igiena si microclimatul adaposturilor.

HRANIREA SI IGIENA CAPRELOR GESTANTE

Durata gestatiei 150 zile. In perioada a doua de gestatie corespunzatoare ultimelor 2 luni structura ratiei trebuie sa aiba 30-40% proteina, substante minerale, vitamine care favorizeaza obtinerea de iezi cu greutate mare la fataree si vitalitate ridicata. Vara furajare: furaje verzi 10 kg 5 litri apa, sare la discretie. In cazul cand pasunile se adauga concentrate 0,5-0,6 kg plus 0,5 kg morcovi pe zi. Iarna caprele vor primi pe cap si zi: 1,4 kg fan, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente, 84 gr. porumb siloz, 20 gr. concentrate proteino-vitamino-mineral, 5 l apa, 10 gr. sare.

FATAREA

Apropierea fatarii la capre se anunta prin marirea vulvei, ugerul este marit si plin de lapte. Animalul nelinistit se culca des si da din picioare. Acest act duraza 1-2 ore, iar placenta este expulzata 3-4 ore, Dupa 2 zile de la fatare se administreza apa calduta in care se introduce tarate in cantitate mica. Timp de 1-3 zile de la fatare se reduce ratia de furajare. Ce ingrijiri se fac iezilor dupa fatare: se strg usor narile cu o panza aspra si curate pentru indepartarea mucozitatilor si intreaga suprafata corporala pentru stimularea circulatiei periferice, sunt ajutati sa suga laptele colostral in circa 20-30 minute de la fatare. In primele 14 zile de la fatare , iezii se hranesc numai cu lapte matern.

HRANIREA SI INGRIJIREA IEZILOR

Page 3: Capri Ne

La 15 zile se recomanda sa se introduca in hrana iezilor un amestec de furaje concentratemacinat care poate sa ajunga in primele 3-4 saptamani pe cap la 20-30

2gr. dupa care gr. plus 100-250 gr. fan de otava de leguminoase la varsta de 2 luni. In perioada de intarcare iezii sunt lasati sa suga de circa 3 zile pe zi.

INTARCAREA SI CRESTEREA IEZILOR

In sistem gospodaresc intarcarea iezilor se recomanda sa se faca la varsta de 12-14 kg. Se recomanda ca adaposturile sa asigure un microclimat cu 14-15 °C in pruimele 3-4 saptamani dupa fatare, apoi la 10-12 °C la intarcare. Adaposturilew trebuie sa fie luminoase, lipsite de curenti, asternuturi curate si uscate.

HRANIREA CAPRELOR

Hranirea caprelor se face ca si oilor atat vara cat si iarna in plau se prefera ramurile si frunzele uscate sau verzi ale unor arbori ca: salcam, plop, salcie.

3