Capitolul VI

8
Considerații generale privind declarațiile martorilor în pr ocesul penal  29 Capitolul VI. Consideraţii generale privind declaraţiile martorilor în procesul penal Secţiunea VI. Scurte consideraţii istorice. Noţiune şi trăsăturile mărturiei. Noţiunea de martor  Istoria mijlocului de probă cunoscut sub denumirea de probă cu martori, dovada testimonială, mărturia sau martorii 46 , începe din timpuri îndepărtate, fiind  practic primul mijloc de probă folosit în probaţiunea judiciară.  În perioadele în care cei care erau ştiutori de carte erau în număr redus, în mod firesc proba cu martori a fost principalul mijloc de probă admis, de regulă, ori de câte ori părţile aflate în litigiu nu puteau să -şi procure dovezi scrise.  În dreptul roman proba cu martori avea o deosebită importanţă, în primele timpuri ale legislaţiei romane martorii fiind de altfel singura probă a dreptului comun, cu o autoritate deosebită, care se folosea chiar împotriva unui act scris. Proba testimonială fiind deci mai puternică decât proba scrisă, era admisă în toate cazurile şi orice persoană, cu excepţia incapabililor, putea depune mărturie, ceea ce înseamnă că toate drepturile, atributele persoanei depindeau de martori 47 . Această autoritate absolută a probei cu martori a fost treptat restrânsă şi chiar au existat legi  prohibitive contra probei cu martori atunci cînd exista un act scris, ajungându- se să se spună că, faţă de proba scrisă, martorii n -au valoare 48 . 46  Alexandru .BĂICOIANU, Drept civil român, Bucureşti, Ed.Socec, 1943, p. 247-248. 47  Emil MIHULEAC, Sistemul probator în procesul civil ,Ed.Academiei R.S.R., Bucureşti,  1970, p.27. 48  Gheorghe STRĂMBIANU, Teză pentru licentă la Facultatea de Drept din Bucureşti, Typo-lit. Doz.Petre CUCU, Bucureşti 1881, p.21, apud Emil MIHULEAC, po.cit., p.27.

description

pp

Transcript of Capitolul VI

Consideraii generale privind declaraiile martorilor n procesul penalCapitolul VI. Consideraii generale privind declaraiile martorilor n procesul penalSeciunea VI. Scurte consideraii istorice. Noiune i trsturile mrturiei. Noiunea de martorIstoria mijlocului de prob cunoscut sub denumirea de prob cu martori, dovada testimonial, mrturia sau martorii[footnoteRef:2], ncepe din timpuri ndeprtate, fiind practic primul mijloc de prob folosit n probaiunea judiciar. n perioadele n care cei care erau tiutori de carte erau n numr redus, n mod firesc proba cu martori a fost principalul mijloc de prob admis, de regul, ori de cte ori prile aflate n litigiu nu puteau s-i procure dovezi scrise. [2: Alexandru .BICOIANU, Drept civil romn, Bucureti, Ed.Socec, 1943, p. 247-248.]

n dreptul roman proba cu martori avea o deosebit importan, n primele timpuri ale legislaiei romane martorii fiind de altfel singura prob a dreptului comun, cu o autoritate deosebit, care se folosea chiar mpotriva unui act scris. Proba testimonial fiind deci mai puternic dect proba scris, era admis n toate cazurile i orice persoan, cu excepia incapabililor, putea depune mrturie, ceea ce nseamn c toate drepturile, atributele persoanei depindeau de martori[footnoteRef:3]. Aceast autoritate absolut a probei cu martori a fost treptat restrns i chiar au existat legi prohibitive contra probei cu martori atunci cnd exista un act scris, ajungndu-se s se spun c, fa de proba scris, martorii n-au valoare[footnoteRef:4]. [3: Emil MIHULEAC, Sistemul probator n procesul civil ,Ed.Academiei R.S.R., Bucureti, 1970, p.27.] [4: Gheorghe STRMBIANU, Tez pentru licent la Facultatea de Drept din Bucureti,Typo-lit. Doz.Petre CUCU, Bucureti 1881, p.21, apud Emil MIHULEAC, po.cit., p.27.]

n Evul Mediu, proba cu martori nu i-a pierdut valoarea i puterea sa doveditoare pentru c scrisul era cunoscut de un numr redus de clerici, ceea ce a fcut ca maxima temoins passent lettres[footnoteRef:5], s domine mult timp. [5: Martorii sunt mai presusu dect scriptul.]

n vechiul drept romnesc proba cu martori era folosit des fiind mijlocul de prob cel mai obinuit n condiiile n care proba cu acte scrise era foarte rar admis. Ca prob se folosea mrturia prin jurmnt pe sufletul lor a martorilor alei dintre oameni buni, de bun credin, dintre megieii cunosctori ai faptului i dintre btnii satului. Nu puteau s fie martori oamenii imorali, tlharii, ucigaii, ereticii, cei din jurul prii sau rudele iar cei mincinoi erau aspru pedepsii[footnoteRef:6] . [6: Petre VASILESCU, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol.III, Bucureti, Institutul de arte grafice Eminescu, 1943,p.30.]

Din aceste scurte consideraii istorice privind proba cu martori rezult nendoios c acest mijloc de prob este unul dintre cele mai vechi mijloace de prob care a dinuit n toate sistemele probatorii de-a lungul ntregii istorii[footnoteRef:7]. [7: Georghe CRON, Ioan FLOACA, Alexandru GEORGESCU Nicolae GRIGIRA,Vladimir HANGA, Alexandru HERLEA,Liviu .MARCU, Ioan. MATEI, Damaschin MIOC, Ovid SACHELARIE, Nicolae STOICESCU, Romulus VULCNESCU, Istoria dreptului romnesc, vol.I, Ed.Academiei R.S.R., Bucureti, 1980, p.411.]

Declariile martorilor sunt relatrile fcute n faa organelor judiciare de ctre persoanele care au cunotine de natur s serveasc la aflarea adevrului ntr-un procesc penal[footnoteRef:8]. [8: Aurel CIOPRAGA, Evaloarea probei testimoniale n procesul penal, Editura Junimea, Iai, 1979, p.10.]

Aceast situaie a determinat cercettorii din domeniul dreptului civil precum i cercettorii din domeniul dreptului penal s formuleze diferite definiii ale mrturiei din care reinem cteva variante:- proba testimonial sau mrturia este o declaraie prin viu grai pe care o face o persoan n faa justiiei despre fapte pe care le-a cunoscut prin propriile simuri simuri;- proba testimonial const n relatarea fcut de o persoan, oral n faa instanei, cu privire la fapte litigioase, svrite n trecut, despre care are cunotin personal[footnoteRef:9]; [9: Ion DOGARU, Tratat de drept civil romn, vol.I, Ed.Europa, Craiova, 1996, p.169.]

- depoziia martorilor reprezint informaiile comunicate de o persoan chemat n instan cu privire la faptele care stau la baza aciunii, a aprrilor mpotriva aciunii, precum i la faptele care au valoare probatorie n cauz[footnoteRef:10]; [10: Emil MIHULEAC., p. 220.]

- prin declaraiile martorilor se neleg artrile fcut n faa organelor judiciare de ctre persoanele care au cunotine de natur s serveasc la aflarea adevrului ntr-un procesc penal[footnoteRef:11]. [11: Vintil DONGOROZ .a., Explicaii teoretice ale Codului de procedur penal romn ,Ed. Academiei R.S.R., Bucureti, 1975, p. 199.]

Principalele trsturi specifice mrturiei i comune acestui mijloc de prob att n procesul civil ct i n procesul penal, pot fi considerate urmtoarele: a) martorul trebuie s cunoasc personal faptele relatate; b) mrturia trebuie fcut oral (prin viu grai); c) mrturia trebuie fcut n faa organelor judiciare; d) faptele pe care le cunoate martorul i pe care urmeaz s le relateze trebuie s se fi svrit n trecut.Considerm c n mod ndreptit s-a afirmat n doctrin c proba cu martori constituia regula n procesul penal i excepia n procesul civil[footnoteRef:12]. [12: Ilie STOENESCU, Shlomo ZILBERSTEIN, Drept procesual civil .Teoria general, Bucureti, E.D.P., 1977, p.361.]

mrejurarea c n procesul penal, probei cu martori i se atribuie caracterul de prob uzual, de drept comun este justificat de cel puin dou considerente i anume necesitatea aprrii ordinii publice, restabilirii ordinii de drept nclcate prin comiterea infraciunii i pe de alt parte exigenele pe care le implic principiile libertii probelor i mijloacelor de prob n procesul penal. Considerarea probei testimoniale ca regul uzual n cadrul sistemului probator, n procesul penal, este ndreptit i de faptul c prin natura lucrurilor cele mai multe infraciuni se svresc astfel nct, chiar dac las urme despre comiterea lor, nu las urme despre persoana fptuitorilor, tiut fiind c, aa cum se remarc n literatura juridic, acetia nu elibereaz acte pentru nelegiuirile lor [footnoteRef:13]. [13: Ioan IONESCU Dolj, Curs de procedur penal romn, Bucureti, 1937, p.214.]

Legea procesual penal definete aceast noiune prevznd n articolul 78 Cod de procedur penal c martorul este persoana care are cunotin despre vreo fapt sau despre vreo mprejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului n procesul penal.n literatura de specialitate, au fost formulate diferite definiii ale noiunii de martor, dintre care reinem:- martorul este o persoan dezvoltat din punct de vedere psihic, care nu este i nu poate fi subiect al procesului respectiv i care este chemat n instan pentru a da depoziie (informaie), avnd importan pentru soluionarea cauzei[footnoteRef:14]; [14: Petre VASILESCU, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol.III, Bucureti, 1943, p. 568.]

- martorii sunt persoane strine de proces, care au cunotine personale despre fapte care sunt concludente n rezolvarea pricinii[footnoteRef:15]; [15: Arthur HILSENRAD, Ilie STOENESCU, Procesul civil n R.P.R. ,Ed. tiinific, Bucureti 1957 ,p.206.]

- martorul este persoana care nu este interesat din punct de vedere juridic n rezolvarea pricinii, ns poate comunica instanei faptele ce-i sunt cunoscute i care ar putea avea importan pentru rezolvarea litigiului.Desprindem din aceste definiii cteva condiii necesare pentru ca o persoan s poat fi ascultat n calitate de martor de ctre organele judiciare i anume: a) martorul nu poate s fie dect o persoan fizic; b) martorul trebuie s cunoasc fapte sau mprejurri de fapt n legtur cu obiectul cauzei dedus judecii; c) persoana care are cunotin despre fapte sau mprejurri de fapt ce intereseaz ntr-o cauz judiciar trebuie s fie chemat n calitate de martor de ctre un organ judiciar; d) martorul trebuie s nu fie subiectiv al procesului respectiv, deci trebuie s fie strin de proces, s nu aib vreun interes personal n soluionarea cauzei; e) martorul trebuie s cunoasc i s relateze organului judiciar fapte sau mprejurri de fapt de natur a contribui la soluionarea cauzei, deci care pot avea importan, sunt concludente n rezolvarea cauzei.A fi martor este o obligaie legal prevzut att de legea procesual civil, ct i de legea procesual penal i din aceast obligaie a martorului de a depune mrturie i de a declara tot ce tie cu privire la faptele cauzei decurge i sancionarea martorului n cazul neprezentrii la citarea legal a organelor judiciare, precum i sancionarea sa pentru afirmaiile mincinoase pe care le face n declaraiile date, conform articolului 260 Cod de procedur penal care incriminez i sancioneaz infraciunea de mrturie mincinoas.Codul de procedur penal instituie dou derogri de la regula c orice persoan poate fi martor stabilind dou categorii de persoane care nu pot fi audiate ca martori, deci afectate de incapacitatea de a fi ascultate ca martori i o categorie de persoane scutite, degrevate, de obligaia de a depune ca martori.Categoriile de persoane afectate de incapacitatea de a fi ascultate ca martori sunt prevzute n articolul 79 i 81 Cod de procedur penal. Astfel, conform articolului 79 Cod de procedur penal, nu pot fi ascultate ca martori persoanele care sunt obligate a pstra secretul profesional cu privire la fapte i mprejurri de care au luat cunotin n exerciiul profesiei, fr ncuviinarea persoanelor sau organizaiei fa de care sunt obligate a pstra secretul.Categoria de persoane legalmente degrevate, scutite de obligaia de a depune ca martori este prevazut n articolul 80 Cod de procedur penal i se refer la soul i rudele apropiate ale nvinuitului sau inculpatului care nu sunt obligate s depun ca martori, putnd fi ascultate ca martori doar dac ele i dau consimmntul n acest sens. Este de observat c legea procesual penal nu oblig persoana care este so[footnoteRef:16] sau rud apropiat s depun ca martor, dar nici n-o nltur afectnd-o cu incapacitatea de a depune ca martor i justificarea acestei situaii const n prezumia de afeciune existent ntre atare persoane pe care legiuitorul a voit s o menajeze instituind scutirea unor asemenea persoane de a fi martori[footnoteRef:17]. [16: Avram FILIPA, Infraciuni contra justiiei ,Ed. Academiei, Bucureti,1985, p.50-51.] [17: Vasile.BERCHEAN, Ioan N.DUMITRACU, Probele i mijloacele de prob, Ed. Ministerului de interne, Bucureti, 1994, p. 44-49.]

Seciunea VI.2 Administrarea probei cu martori.Valoarea probant a declaraiilor martorilorn principiu administrarea probei cu martori are loc dup aceleai reguli procedurele i tactice sau, oricum dup reguli asemntoare, att n procesul civil ct i n procesul penal.Pentru a fi audiai de ctre organul judiciar martorii sunt citai spre a se prezenta n ziua fixat pentru audiere. Prezentarea n faa organelor judiciare a persoanelor chemate n calitate de martori este o obligaie care decurge din obligativitatea audierii n mod direct, nemijlocit a martorilor de ctre organele judiciare ntruct numai depoziiile date n faa organelor judiciare au for probatorie, nu i simplele declaraii fcute n scris n afara organelor judiciare i care, chiar dac au caracter autentic, nu constituie depoziii de martori[footnoteRef:18]. Nendeplinirea, de ctre persoanele chemate n calitate de martori, a obligaiei lor de a se prezenta n faa organelor judiciare, este sancionat de legea penal, prevzndu-se i posibilitatea emiteri, de ctre organele judiciare, a mandatului de aducere mpotriva martorilor care, n mod nejustificatnu se prezint la chemarea care li se face. [18: Aurelian IONACU, Probele n procesul civil, Ed. tiinific, Bucureti, 1969.]

Ascultarea martorului n procesul penal are loc sub prestare de jurmnt. Jurmntul a crui prestare este obligatorie[footnoteRef:19], are de regul o natur complex i anume laic i religioas i doar jurmntul martorilor aflai n situaia prevzut de articolul 85 alineatul 5 Cod de procedur penal[footnoteRef:20] nfieaz o natur exclusiv laic[footnoteRef:21]. [19: Conform art.193 C.pr.civ.i art.85 C.pr.pen.] [20: Este vorba de cei fr confesiune.] [21: A se vedea Ion DOLTU, Declaraiile martorilor n procedura penal romn ,n Dreptul nr. 7/1995, p.49.]

n cursul urmririi penale, se ntocmete un proces-verbal n care se red cu exactitate declaraia martorului i aceasta se semnez de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului i de organul de urmrire penal i se depune la dosarul cauzei. Declaraia martorului, transcris, va fi semnat i de acesta i va fi pstrat n dosarul depus la parchet, ntr-un loc special, n plic sigilat, n condiii de maxim singura.n cursul judecii, declaraia martorului va fi semnat de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului i de preedintele completului de judecat. Declaraia martorului, transcris, va fi semnat i de martor, fiind pstrat n dosarul depus la instan.Valoarea probant a declaraiilor martorilor-principiul liberei aprecieri a probelor care guverneaz procesul probaiunii judiciare n dreptul nostru se rsfrnge i asupra valorii probante a mrturiei care este lsat la libera apreciere a organelor judiciare i valoarea ei probant depinde de msura n care poate determina intima convingere a organelor judiciare c reflect realitatea, indiferent de numrul martorilor care confirm o mrturie[footnoteRef:22]. Puterea doveditoare a depoziiilor martorilor ca mijloc de prob depinde prin urmare de convingerea pe care i-o formeaz organul judiciar despre veridicitatea i concludena acestor depoziii[footnoteRef:23]. Mai mult dect la oricare alt mijloc de prob, n cazul probei testimoniale se pune problema n ce msur declaraiile martorilor pot conduce la stabilirea adevrului. [22: VINTIL DONGOROZ .a.,vol.I,p.201.] [23: Cesare BECCARIA, Despre infraciuni i pedepse ,Ed. tiinific, Bucureti, 1965.]

Operaiunea de apreciere a probei testimoniale este fr ndoial o operaiune dificil, fiind considerat cea mai complex, cea mai anevoioas datorit multitudinii de factori care trebuie avui n vedere la efectuarea ei[footnoteRef:24]. [24: Aurel CIOPRAGA, Evaloarea probei testimoniale n procesul penal ,Ed. Junimea, Iai, 1979, p. 6.]

Att literatura juridic dar mai ales practica judiciar, lund n considerare raporturile dintre martor i sursa de plecare a mrturiei, au impus distincia ntre mrturia imediat, sau nemijlocit, n care martorul a fost prezent nemijlocit la producerea faptelor, mrturia mijlocit, n care martorul relateaz mprejurri percepute nu din sursa original ci dintr-o surs derivat i mrturia din zvonul public, n care martorul face referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acut notorietate dar a cror surs primar este indeterminat[footnoteRef:25]. [25: Voicu ZDRENGHEA, Tudorel BUTOI, Psihologie judiciar ,Casa de editur i pres ansa. SRL, Bucureti, 1992, p. 193.]

Din cele prezentate considerm c rezult cu eviden c valoarea probant a probei testimoniale este dat de rezultatul aprecierii de ctre oragul judiciar a sinceritii i veridicitii depoziiei martorului precum i de coroborarea probei testimoniale cu celelalte probe administrate n cauz i numai n msura n care aceste elemente sunt ntrunite organul judiciar poate acorda probei testimoniale valoare probant n stabilirea corect a situaiei de fapt i n adoptarea unei soluii legale i temeinice.

36