JouN r-r CannE

mele intenlii gi nici n-a lncercat sd te afle. in ceea ce pive$teechipa sa, aS mengiona-o In mod spcial p Anne Vaughan.

Gazdele mele sovietice de Ia Uniunea Scrrttorilor au flcutdovada aceleiagi dircrelii, iar vderile lor largi m-au luat prinsurpindere. Orice persoanA care uiziteazL Ilniunea Souietictin acegti ani extrardinari $i care are privilegrul sd aibdconvotbirile care mi-au fost prilejuite mie nu'poarc sA nuplece acast fErt o afecXiune durabild Fntru acest popor gi fArtun sentiment de rcspect, de teani Si de uimire fafi deamploarea problemelor cu care se confruntd. Sper ci prieteniimei souietici vor gdsi retlectatd In acea$A fabuld o pdxicicadin caldura pe careian simdfo in compania lor gi sprafileleimfirtisite Intr-un viitor guvemat de ratiune gi de fratemitate.

Iazzul este un mare unificator Si nu mi-au lipsit sfarurilbprieteneSti in Wvinta satrofonului lui Badey. WaIIy Fawkes,renumitul desenator Si intrumentist de jazz, mi-a Imprumutatsimgul nu de muzician, iar lohn Calley, urechea lui absolutd "In pivinla muzicii gi a cuuintelor. Daca alffel de oameni arconduce lumea, n-at mai ertsta conflicte despre care si scriu.

JoHN Le CannE

. CAPITOLUL 1

Pe o strad&largl din Moscova, la mai pulin de doua sute

de metri de Gara Leningrad, la ultimul etaj al unui hotel hidos,

cu o.arhitecturi greoaie, construii pe vremea lui Stalin, instilul cunoscut moscovitilor ca ,,Imperiul de pe- timpulCiumef', primul tArg dudio pentru predarea limbii engleze 9i

rispdndirea culturii britanice, orgutizatde British Council, se .

apropia, chinuit, de sfdrsit. Erau orele $aptesprezece gi ju-' "

mitate gi o vreme schimbitoare de var6. Plouase cu gi,leata

toat ziua, iar acum un soare in$elator igi revirsa lumina inbaltoace si ridica aburi din trotuare. Trecitorii mai tineripurtau blugi 9i adidagi, dar cei mai in virsti erau incir

infofoliti in haine ci,lduroase.

Sala lnchiria0 de British Council nu era scumpa, dar niciprea potriviti acestei ocazii.O stiam... Nu demult, afl0ndu-mila Moscova, intr-o cu totul alti misiune, am urcat in vdrfulpicioarelor impozanta scar[ goaltr $i, cu un pa$aport diplo-matic in buzunar, am stat cateva clipe ln nesff,rgita luminA

crepuscularf, ce inviluie vechile s6li de bal adormite... Custilpii ei masivi, cafenii, gi oglinzile aurile, evoca mai curtndultimele ore ale unui pachebot pe cale sI se scufunde, decitlansarea unui mare proiect. Pe plafon, ruqi'renjiti, cu gepci

proletare pe cap il salutau pe Lenin cu pumnul ridicat.Vitalitatea lor contrasta inutil cu etajerele verzi scorojite,aliniate de-a lungul peretilor, pe care erau expuse casete audiocu Winnie Ursuletul gi Engleza informatict in tei ore, curs

1110 JouN r-n C,cnnE

pentru avansa(i. Cabinele audio, din pdnzi de sac, de fa-bricatie local6, lipsite de multe din calititile promise, aveauceva din triste{ea gezlongurilor de pe o plaji intr-o zi deploaie. Standurile expozanfilor, tnghesuite la umbra uneigalerii cu consoli, pareau o blasfemie tot atdt de mare ca nigtechio$curi de pariuri intr-un licag de inchinlciune.

Totugi, tArgul, daci se poate numi astfel, avusese loc.Oamenii veniserf,, a$a cum fac moscovitrii, cu condilia si aibistatutul gi documentele necesare care sA sadsfaci ochiinemilogi ai baielilor in haine de piele de la intrare. Dinpolitele. Din curiozitate. Str stea de vorba cu occidentalii. Saupur 9i simplu pentru c6 tdrgul existi. Iar acum, ln searCceleide-a cincea si ultimei zile, era in plini desfigurare cocteilul deadio ce-i reunea pe expozanti gi pe vizitatori. O mAna demembri ai nomenclaturii m4runte a-birocratriei culturalesovietice se adunaserl sub candelabru, femeile cu bucligoareridicate in vdrful capului gi cu rochii inflorate, croite pentru"siluete mai suple, iar birbatii subtiati de costumele lucioasefranluzegti, semn cA aveau acces la magazine speciale deconfectrii. Doar gazdele lor britanice, intr-o deprimanti paletide griuri, respectau monotonia arlsteritalii socialiste. Zarvacre$tea ln timp ce o cohorti de institutoare purt6nd $orfuleteofereau invitafllor sandviciuri vechi cu salam gi pahare cu vinalb caldug. Un inalt diplomat britanic, care nu era chiarambasadorul, sffAngea m6inile mai importante 9i declara cleste incanht.

Doar Niki Landau se linea departe de ceremonie. Aplecatdeasupra mesei din standul slu gol, totnltzavaloarea ultimelorcomenzi, verificdnd chitanlele cu borderourile de cheltuieli,intrucdt maxima sa era sa nu se duci str petreaci inainte de a-giincheia treburile din timpul zilei.

Cu colprl ochiului, observa vag silueta albastra gi nervoasaa acestei femei sovietice pe caxe. o ignora in mod deliberat.,,Necazuri in perspectivi, gindea el in timp ce lucra. Deevitat."

Casa Rusia

Atmosfera festiva nu-l prinsese pe Landau, oricit de

petrecarct era el din fire. in primul rdnd, avea o aversiune de o

viata fatr6 de oficialitadle britanice, de cdnd tatd'l siu fusese

trimis inapoi cu fo4a in Polonia. De englezi ln general, mi-a

spus el mai thrziu, nu voia si audi o vorbi urdtl. Era unul

dintre ai lor, prin'adoptre, si se dovedea de neinduplecat in

aceasta veneragie, ca orice convertit. Dar lingaii de la Foreign

Office erau cu totul altceva. Cu cdt i$ dldeau mai multe aere,

cu cdt se agitau gi se sclifoseau mai mult si-si ridicau la el

sprAncenele lor tdmpe, cu at6t mai mult li ura gi igi aducea

aminte de tatal sau. in al doilea rind, dacf, ar fi fost dupf, el,

din capul loqului nici micar n-ar fi venit la t6rg. Ar fi rimasbine mersi la.cildurici la Brighton, cu noua 9i drigutra luiprietenb, Lydia, inf-un hotel drigut 9i discret gtiut de el, unde

iqi putea duce iubitele.

,,Mai bine sa ne rezervAm pentru tdrgul de carte de la

Moscova din septembrie", ii sfatuise el pe clienlii sai la sediul

firmei aflat pe $oseaua secundari de vest' ,,R'usnacilor le place

cattea, $tii" Bemard, pia{a audio ii sperie 9i nu sunt incf,pregititi per-rtru ea. Dacb EbAram la tdrgul de carte, dimlovitura. Daca dim buzna la t6rgul audio, suntem mo{i.*

insi clientii lui Landau erau tineri si bogati, gi nu credeau

in moarte.

- Niki, bi,iatule, incepuse Bemard, venind in spatele lui 9i

pundndu-i m0na pe umar, ceea ce lui Landau ii displicea, inziua de astizi trebuie si fluturtrm steagul. Suntem patrioti'inplegi, Niki? Ca gi tine. De aceea suntem o companie

multinationali. Iar cu glasnostul acest4 Uniunea Sovietici este

Everestul pietei de inregistriri' $i tu ne vei duce in virf, Niki.Pentru cir, daci nu o faci, vom gisi pe altcineva si o factr. Unulmai 6nar, auzi, Niki? Unul care s[ aiba energie 9i clasi.

Energie, Niki mai avea inctr. Dar de clasi, era primul care

sa o recunoasct, mai bine sl nu vorbim. Era o persoand

amuzant4, dar ciudatf,, gi asa ii plicea si fie. Era un polonez

mic de stafur6, infigaret, ciudat gi mdndru de el. Bitrflnul Nik,

t2 JonN r-e C,qnnE

qtrengarul reprezentanfilor.pentru Europa de Est, capabil, se

filea el, si vdndi poze porcoase unei ministiri georgiene demaici si loliune capilari unei chelii romdnegti. Landau,micutul atlet de budoar, care purta talonete pentru a-gi iniltratrupul slav la statura englezeasctr atat de admirata de el sicostume ;ic care strigau: ,"hivi1i-m1!" ,,Cand bAtranul Nik iSipregAte$te standul, i-au asigurat colegii lui pe anchetatoriinogtri neidentificabili, fi se pare cL auziclinchetul clopofeluluiunui precupet polonez."

Iar micutul Landau ridea la gluma lor, ficdndu-le jocul.,,Bii, sunt polonezul pe carc nu-l pui jos cu una, cu doui..,declara el mdndru, comanddnd incf, un rAnd. ASa ti fice{i el sA

rflda. Dar nu pe seama lui. Apoi, mai mult ca sigur, pentru a-gicontinua spusele, scotea la iufealA un pieptan din buzunarul dela piept gi se apleca. Uitdndu-se la un tablou de pe perete saula orice suprafatri lucioasi, igi potrivea cu mdinile micufeptrrul prea negru, aduc6ndu-l spre spate, pentru a dobdndi un'aer mai viril, lnainte de a porni la atac pentru o alti cucerire.,,Cine este tipa dragup care se uiti de acolo din coll la mine?..intreba el, intr-un amestec p6catos de poloneztr de ghetou gi delondonezi de mahala. ,,Bunf,, iubito! De ce si suferi singuricaln seara asta?" - Si o dati din cinci mirrca, ceea ce, dup6parerea lui, constituia un randament acceptabil, cu condilia dea incerca fard tntrerupere.

in seara aceasta, insi, Landau nu se gdndea nici simarcheze, nici si lncerce. Se gdndea ci a mdncit dln nou degi-a dat duhul pentru nimica toa{A sau, cum mi-a spus el maiplastic, pentru un pupic de curva. in momentul de fa14, fiecaretdrg, fie de carte, fie audio, sau de oricare alrcev4 ll secituiamai mult decdt dorea sa recunoasCa, a$a cum faceau gifemeile. $i ii dideau prea putin in schimb. gi ci de-abiaaStepta avionul de mtine care si-l duci inapoi la Londra. Iar,daci pisf,rica aia ruseasci, in albastru, nu s-ar strAdui at6t s[-iatragtr atenlia, tocmai cAnd incerca s6-gi incheie socotelile sisi arboreze zdmbetul monden pentru a se alatura veselei

Casa Rusia

aduntrturi, i-ar spune el citeva vorbe pe limba ei, pe care sf, le

regrete amdndoi toat[ viata.

Ci era rusoaica, asta era sigur. Doar unei rusoaice ii putea

atirna de brat o saco$i de plastic (chiar daci de obicei sa-

co$ele astea erau din sfoara), pentnr eventualitatea unor

cumpiratufi norocbase, ce reprezinti triumful vietii cotidiene.

Doar o rusoaici poate fi amt de curioasi incat sa stea in-deajuns de gproape de un barbat ca s6-i poati verificasocotelile. in sfArsit, doar o rusoaici ar putea si ofteze de

nerf,bdare lnainte de a intrerupe pe cinev4 c&a ce, cdnd era

vorba de un birbat, li amintea lui Landau de tati.'l siu legdndu-gi

gireturile, iar atunci cdnd era vorba de o femeie, ii evoca patul.

- Scuzali-m4, domnule. Sunteli domnul de la Aber-

crombie & Blafu? intrebi ea.

- Nu aici, drtrgu1i, spuse Landau, fari s& ridice capul. I se

adresase in englezegte, @a cA ii rtrspunsese tot ln englezegte,

potrivit obiceiului siru.

- Domnul Barley?

- Nici un Barley, dragup! Landau.

- Dar acesta este standul domnului Badey.

- Nu este standul domnului Barley. E standul meu. Aber-

crombie & Blair e allturi.Tot cu capul in jos, Landau ii ariti cu pixul la stdnga,

citre standul gol de partea cealalta a despa4iturii, unde un

panou verde anunta cu litere de aur bitrdna edituri Aber-

crombie & Blair din Norfolk Sfreet, Strand.

- Dar acest stand este gol. Nu e nimeni acolo, obiecta

femeia. A fost gol si ieri.

- Aga e. Bravo! replici Landau pe un ton fara drept de

apel pentru oricine.Se apleci in mod ostentativ 9i mai tare peste registru,

a$teptand ca silueta albastrf, si se lndeparteze. Gest

nepoliticos din partea lui, $tia, dar aceasti prezen$ incA-

pilinati il ficea si fie $i mai grosolan.

13

t4 Jonn le CannE

- Dar unde este Scott Blair? Unde este individul ctrruia ise spune Barley? Trebuie si vorbesc cu el. E foarte urgent!

Landau incepu se o urascA pe femeie, cuprins de o bru-talitate de neinfeles.

- Domnul Scott Blair, incepu el, ridicAnd brusc capul giprivind-o drept ln ochi, mai cunoscut apropialilor sai penumele de Bmley, este absent nemotivat, stimati doamni. D4compania sa a inchiriat un stand. Iar domnul Scott Blair estepregedinte, directot administrator general 9i, dup6 c0te gtiu,dictator pe viati al acestei societiti. Cu toate acesteq nu gi_a

ocuprit standul.,. Prinzdndu-i privirea, incepu s-o lase maidomol. Asculta, draga, incerc sl-mi cdgtig p6ine4 e bine?'Nu dela domnul Badey Scott Blair, cu toati dragostea pe care i_o port.

Apoi se opri brusc, o ingrijorare cavalereasci potolindu_ifuria. Femeia hemura. Nu-i tremurau numai mdinile, care.strlngeau saco$a cafenie, ci gi g6tu1, intrucAt vazu guleragul dedanteli de la rochia ei albastra ingrijiti zbltAndu-i-se pe pieleJgatului mai albi decdt dantela. in schimb, gura 9i birbia secrispaseri cu o.hotirdre care li impunea respect.

- Vf, rog, domnule, fitr amabil gi ajutali-mi, il implortr e4ca $i cum nu avea nici o scapare.

Landau suslinea sus gi tare ci se pricepe la femei. Altadintre micile lui fuduleli agasante, dar nu lipsite de noimi.

,,Femeile, Harry, sunt un divertisment pentru mine,subiectul preferat de cercetare gi pasiunea mea devoranE, imimirturisi el, cu o convingere ln glas tot at6t de solemni cajuamAntul unui francmason. Nu mai era in stare str spun6 cdteavusese, dar fi pllcea sA declare ci cifra era de ordinul sutelor$i ca nu era una care s6 aibi nici cel mai mic motiv sa regreteexperienfa. Joc cinstit, aleg cu discemtrmdnt, Harq/, mi asi-guia el, ating0ndu-gi o nari cu degetul arAtAtor. F6jtr veneAiate, fAra cisnicii distruse, firi cuvinte urAte dupi aceea.,,CAt de adevirat era nu,va Sti nimeni niciodati, dar nu existanici un dubiu cf, instincEl care l-a ghidat in aventurile sale

Casa Rusia

galante i-a sirit in ajutor in momentul in care igi forma o

plrere despre tdnlra femeie.

Era serioasi. Inteligenti. HottuAti. Era speriati, desi inochii ei negri licirea o undi de umor. Avea acea rari calitate

pe.care Landau, ln stilul sau bombastic, o numea "clasa

pe care

doar Mama Naturh fi-o poate da". Cu alte cuvinte, era de

calitate, o femeie puternicl. $i, intrucdt in momente de criza,

gdndurile nu curg in lnlanfuire logic4, ci n[vilesc peste noi in

valuri de intuitie 9i experienla, Landau a simlit toate acestea

dintr-odata gi se implcase cu ele in momentul ln care ea

reincepu si vorbeasc?t.

- Unul di4tre prietenii mei sovietici arealizat o importanti

operi literari,'de mate originalitate, spuse ea dupl ce trase

ad6nc aer in prept Este un rornan. Este un mare roman. Mesa-

jul lui este important pentru intreaga omenire.

Tacu brusc.

- Un roman? gopti Landau. Apoi, farl s4-ri poattr explica

mai t6rziu de ce, continu4 Ce titlu are, drigut6?

Forfa ei, conchise el, nu rezida nici tn bravadi, nici lninconStienti" ci tn convingerile sale.

- Care e mesajul c44ii, dac6 titlu nu are?

- Cultivf, mai curAnd actiunea decdt discursul. Respinge

lncetineala cu care se aplicl perestoika. Cere ac[iune Si este

impotriva oriciror schimbari cosmetice.

- Frumos, spuse Landau impresionat.Vorbea ca mama mea, Harry. Cu barbia ridicata 9i pri-

vindu-te drept ln ochi. :

- ln ciuda glasnostului gi al presupusului liberalism al

noilor directive, romanul prietenului meu nu poate fi publicat

inc4 ln Uniunea Sovietici, continu4 ea. Domnul Scott Blair s-a

angajat sa-l publice cu discretie.

- Stimata doamn4, spuse Landau amabil, cu fata de ast4

dati apropiat4 de a ei, daci romanul prietenului dumneavoastr4

este publicat de venerabila edituri Abercrombie & Blair, puteti

fi siguri ci o vor face ln secret absolut.

15

Jonu t.n Cln.nf-

Spuse aceasta mai in glumi, mai ln serios, neputindu_seabline, dar gi pentru c6, in mod instinctiv, dorea sA destindiconversafia gi si o faci mai pulin suspecti in ochii even_tualilor observatori. Fie ci a inteles gluma" fie ci nun femeiazAmbi la r6ndul ei, un sur6s cald si scurt de autoincurajare, caun semn al victoriei asupra temerilor ei.

- Deci, domnule Landau, daci iubili pacea, va rog si luagiacest manuscris in Anglia 9i si-l predatri imediat domnuluiScott Blair. Doar domnului Scott Blair, nimAnui altcuiva. Esteun semn de incredere.

Ceea ce s-a intdmplat dupi aceea s-a desfA$urat curapiditatea unei tranzactrii la coll de stradi, lnffe un vAnzitorhotAret sf, vdnda gi un cumpiritor hotarat sf, cumpere. primullucru pe care l-a fAcut Landau a fost sI priveasca peste umaruttinerei femei, in spatele acesteia. A ficut-o ca o misuri deprecautie atet pentru ea, cdt 9i pentru el. $tia din proprieexperienli cA arunci cdnd rusnacii pun la cale weo maginalie,igi plaseazi lntotdeauna oameni prin apropiere. Dar aceastiparte a sfii de intruniri era goali, zona de sub galerie unde seaflau standurile era intunecati, iar petrecerea din mijloculinciperii era in toi. Cei trei baiefi in haine de piele de la infarestateau de vorbf, plictisitri.

Odatd operaliunea lncheiaE, Landau citi numefe tinerei peecusonul de plastic de pe rever, ceea ce ar fi trebuit str fac6 inmod normal mai devreme, daci nu l-ar fi distras ochii ei negri.,,Ekaterina Orlova'.', citi el. $i, dedesubt, ,,Octombrie.., inenglezA. gi in rusl, numele unei mici edituri de stat moscovite,specializate in traduceri de carte sovieticA pentru export,destinati mai ales celorlalte 6ri socialiste, ceea ce mA tem cA ocondamna la o relativi mediocritate.

Dupi aceea, sau poate in timp ce ii citea ecusonul, Niki olAmuri ce trebuia si faci. Copil al strieii, Landau cunosteatoate gmecheriile. Femeia putea sA aibi curajul a gase lei, 9i,dupi aparen{e, .a$a $i era. Dar era departe de a fi o conspi_ratoare. De aceea a luat-o f4r& nici o ezitare sub proteclia sa.

Casa Rusia

I s-a adresat ca oricirei femei care avea nevoie de sfaturipractice, ca de pildi cum si ajungf la camera lui de hotel sau

ce sa-i spunl sotriorului la intoarcerea acasa.

- il ai asupra ta, driguli? intrebtr el, privind in jos catre

plasa de cumparaturi si zAmbindu-i prietenos.

-Da. r

- Acolo, nu-i a$a?

-Da.* Atunci di-mi sacoga cu totul, firesc, spuse Landau,

dictindu-i pas cu pas instrucliunile. Aqa. Acum di-mi o im-brafrXre ruseascl prietenoasi. Un sirut formal. Bravo! Mi-aiadus un dar oficial de adio in ultima zi a tirgului, asta e. Ceva

care sl cimenteze relatiile anglo-sovietice gi care, dacf, nu-larunc lntr-o ladi de gunoi de la aeroport, mi va obliga si am

surplus de bagaj la zborul de intoarcere acasi. O tranzactie

foarte normali. Cred ci am primit azi vreo jumatate de duzinide astfel de cadouri.

li spusese o paile din aceste cuvinte in timp ce se apleca

cu spatele la ea. V0ri mAna in saco$a $i, intr-o clipi, strecwicu abilitate pachetul invelit in hArtie de ambalaj in servieta cu

multe compartimente, ce se deschidea ca un acordeon.

- Esti cisltoriti, nu-i aSa" Katia?Nici un rispuns. Poate ci nu-l auzise. Sau era prea

ocupata sl-l priveascl.

- Soful tiu a scris romanul, am dreptate? spuse Landau,

firi sl se lase descurajat de ticerea ei.

- E periculos penfiu tine, popti ea. Trebuie sf, crezi ln ceea

ce faci. Dar dac6 tu crezi in ceea ce faci, totul devine limpede.

Ca si cum nu ar fi auzit acest avertisment, Landau alese,

dintr-o grimadi de mostre pe care le plstrase pentru a lehparn h seara aceasta, un set de patru casete cu Visul uneinopgi de vart, 1n lectura actorilor de la Royal Shakespeare

Company, pe car€ il puse cu ostentafie pe masA hainte de ascrie cu o cariocl pe cutia din plastic: ,,De la Niki pentru

Katia, in numele Picii", qi data. Apoi, ceremonios, puse setul

t7

IJ

it-I

I