CAPITOLUL 1

Se spun'e cd secretul cel mai bine protejat in Suedia arfi meniul de la banchetul ocazionat de acordarea premiu-lu,l Nobel.' in fiecare an, acesta este alcdtuit de citre Fcirening Arets

Kock - societatea care desemneazi qi bucitarul suedez al anu-

lui printr-i proceduri aminun;iti, ce dureazi luni de zile.

Dupi.numeroase teste ii discufii, in luna octombrie are loc, incele din urmi, o masi-test pe parcursul mai multor ore, cAnd

sunt probate patru propuneri de meniu. Aceasti comisie este

cea care ia decizia definitivi, pe care o line sub ticere. UniculIucru care se 5tie sigur e"tc ci Ia descrt se ccryeste inghclata.

Totu;i. pand in "cara dc l0 decembrie nimeni - cu exceplir

restransului cerc al inilialilor nu stie ce sortiment de inghe-

Jate se va servi.

Meniul de la festivitatea din anul antedor poate fi coman-

dat, dacd se dorelte, pe parcursul intregului an la localul

primi.riei si, la un prel de circa 130 de euro de persoani, nicimicar nu este exagerat de scump pentru Suedia. Pentru ceva

mai mult decAt de cinci ori acest pret se asiguri un sewiciu de

masi identic cu cel de Ia banchet, la care, ficind abstraclie

de albul po4ela:rului, domind auriul qi verdele intens. TacA-

murile gase piese sunt par$al aurite, cuFtul pentru peste

este decomt cu un ochijuciug verde, gi din set mai fac parte patrupahare cu picior aurit.

r8 ANDREAS ESCHBACH

Dar nici o sumi de pe lumea aceasra nu poate apropia pecineva de esenial: banchetul adevi.rat, cea mai exclusivistimas5. imaginabili. Doar geniul ori norocul cel mai bineambele pot ajuta cuiva si fie de fali atunci cAnd, in con-cepia unei institutii devenite mit pe parcursul celor mai multde o suti de ani de existenti, sunt onorate cele mai marirealiziri inrelecruale si qtiintifice ale omenirii.

In seara serilor, dupi acordarea premiilor din sala de con-certe de la Hiitorget, accesul la Stadshuset, impresionantaprimirie construiti in 1923 pe Mdlarsee, este iluminat cuficlii. Ma;inile cu premianlii trag in fata intririi, ca si multialgi invita$, dar nu putini sosesc si pe jos. Strilucirea regalidomini peisajul. Saluturile includ si"rutiri de m6.ini, se facplececiuni si reverente si chiar republicanii inriili suntimpresionati de strivechiul ceremonial al curtii. in timp cepremianFi gi a1li oaspe,ti de onoare sunt salutali in galeriaprintilor de citre membrii familiei regale, care au intrat inprimi.rie printr-o intrare laterali speciali, ceilalli oaspe,ti

atteapti in foaiet pXni cAnd la ora I8.30 pot lua loc la meseledin Sala Albastri, care in realitate nu este albastri. Peretiiinalti, intrerupti de ferestre cu vitralii, construigi din cdrimiddin tonuri rosii calde, ce par cd se sprijini aparent usor de stAl-pii unei colonade ce ii inconjoari, ne dbzviluie c;. arhitectullui Stadshuset a fost influentat de arhitectura venetiand; daciinciperea nu ar fi ar'ut acoperig, ar fi fost o mi:lunati, pia44a.

Planul prevedea ca toate cArimizile realizate manual si fieacoperite cu $gle licuite albastre, dar arhitectul a renuntat Iaaceasti idee in timpul consftucliei.

La ora 19.00 se deschide marea usd. de culoare inchisd. dincapitul galeriei din granit. De aici se fac cincizeci de pagi pelingi o balustradi, pAni Ia scara din marmuri care coboarispre sali. Se aude fanfara, cAnti orga de sub acoper\, cu zecemii de tuburi si l3B de registre, una dintre cele mai mari dinScandinavia, iar regele Suediei pdtegte in fagi conduci.nd o

PREMIULNOBEL 9

laureati, in cazul in care printre premianli se aIl6 o femeie, iardaci nu existi o are alituri in mod traditional pe solia laurea-

n:lui pentru fizicd. Ei alcituiesc vArfirl acestei procesiuni a

majestillor care coboar, treptele citre muritorii de rend,

cetre rude ;i prieteni ai laureagilor gi citre tineretul reprezen-

tat in fiecare an de aproximativ 250 de studeni ai tuturoruniversitiflor suedeze. Prin tragere la so4i, aceqtia au obginut

privilegiul de a pliti aproximativ o suti de euro pentru un

tichet, pe baza cdnia se vor mullumi cu cele mai proaste

locuri de su15 arcade. Poarti costume ori velminte elegante,

iepci albe ti eprfe galben-albastre, culorile Suediei.

r Familia regali, laurealii premiului Nobel ;i ceilalgi oaspeli

db lazi se agazi la masa de onoare aflati in cenfu, de-a curme-

' ziqul fali de celelalte, ceva mai lat;;i mai generos aranjatidecAt restul, Aici stau cam 90 de oaspeli - alituri de membrii

. familiei regale se afle laureafii, reprezentanti ai guvernului ;iai fundat'ei Nobel bucurdndu-se de un loc de 70 de centime-

tri lngime, in timp ce la celelalte mese spagiul este de doar

60 de centimetri, cici altminteri nu ar avea loc cei I 300 - I 400

de oaspeli, Este cel mai select banchet din lume, dar cu sigu-

ranle nu !i cel mai comod,

Deoarece Salonul Albasrru nu este simetric. cise ingusteazi

intr-o parte, mesele nu se pot pune paralel, cum ar trebui, 9i

penbu ce nici minunata scard nu coboari exact in mijloculinciperii, repartizarea meselor qi a scaunelor este un puzzle

complicat. O reprezentanti a fundaliei Nobel nu s-a ocupat inultimele siptimini decit cu stabilirea locului fieciruia, Iucru

care nu se limiteazi nici pe departe la agezarea cite unei femei

lingi fiecare birbat. Fiecare invitat igi poate exprima preferinla

asupra locu.lui, completAnd un formular special, bunioari inceea ce privegte apropierea de rege, de regini sau de colegi, gi

toate aceste dorinle sunt luate in considerafie.

Mesele sunt impodobite splendid. Decorarea meselor are

o tradilie de secole in Suedia - compartimentul corespunzitor

10 ANDREAS ESCHBACH

de la cel de al doilea etaj al Nordiska Museet rece drept unuldintre locurile cele mai interesante din Stockholm - qi pentrucA televiziunea suedezi. informeazS. pe larg despre banchet,aranjamentele meselor vor reprezenta un subiect de discutiipublice in urmd.toarele siptimini, multe familii gisind asdel

o sursi de inspiratie pentru Criciun.Acum este dezviluit si secretul meniului. Acesta se afli

scris cu litere simple pe cartonatele ce stau la dispozitie pentrufiecare loc, ornate doar cu profilul aurit al lui Alfred Nobel.Totugi, doar putini dintre participanlii la banchet pricep ceeace citesc, deoarece cu toate ce in mod elegant s-a renuntat latoate accentele) meniul este in limba francezi, gi anume inacea francezd. a buci.tiriei selecte deveniti o formi deliteraturi in sine, o literaturi a cirtilor de bucate ce incearcisd. fie poezie gi care ii nedumereste chiar si pe francezii neaoqi.

Cei mai multi se multumesc si alle cd. sampania ce li se vaturna de citre cei 210 chelneri este un Dom Perignon Mntage1992, ;i in rest preferd. si se lase surpringi. Al$, mai ambigiogi,

mai umbla;i prin lume si cu mai multe cunostinte de limbdfrancezi., descifreazi ci antreul este compus dintr-un tortuletde brAnzi de capri cu garnituri de sfecld rogie, scoiciSt.Jacques gi langustine in sos vinaigrette cu trufe. Ca fel prin-cipal urmeazd fileul de cerb in sos de sco4i;oard cu legume de

toamni la gritar gi un sos Chumey de meriqor, cu garniturd.de cartofi. Desern. , denumit Glace Nobel, ca qi cum ar fivorba despre o marce de renume, se compune anul acesta

dintr-un delice de pere cu cremi de ciocolati gi vanilie in stilbavarez. inso$t de 5erbet de pere si sampanie.

Din motive necunoscute, bucitiria se afl5. la etajul tase.Mancarea este trimisi jos cu un masiv zrscensor pentru mi.r-furi, pusi pe farfurii in Sala Auriti gi transportati necontenitde cdtre o armati de oameni injachete albe, pe marea scare,

in Sala Albastri, cu o vitezd. medie de aproximativ zece kilo-metri pe ori, pe durata celor patru ore cit dureazi banchetul.

PREMIULNOBEL 11

140 de chelneri se ocupe de manceruri, 50 - de vin, l0 repre-

zintd. rezena solicitati totuqi permanent, iar alti l0 se ocupide indeplinirea dorinlelor speciale. Vegetarienii gi cei a.lergici

primesc o mdncare pregititi doar pentrrr ei. Organizatoriis-au informat in prealabil, 9i nimic nu este imposibil, fie ci e

vorba despre meniu firi carne, firA gluten sau culer.

inaintea desertului este un intermezzo muzical de douizecide minute, timp in care scirile devin sceni !i sunt iluminate inalbastru, pentru a da totuii un sens denumirii sili. Pe misurice aplauzele'se sting, in sali se agterne intunericul. Fiecare gtie

ce urrieazd: se sewegte Glace Nobel.I O procesiune formati din chelneri care pilesc ceremonios

cbboari scara cu inghefata luminati de lumaneri cu artificii.Cu iuleala vAntului se impart cupele ;i chelnerii dispar inintuneric pehtm ca imediat apoi si reapari in mod misterios

in procesiune. Este o ceremonie care ar stArni rAsul daci nu arfi atdt'de emolionant de frumoasd.

Spre slirgitul banchetului, vine din nou rindul laureagilor.

Ei trec pe rind pe la un mic pupitru aflat intr-o nigd de lange

scari, la unsprezece trepte peste nivelul silii, !i rostesc un

discurs de mullumire, de cele mai multe ori modest, care insinu are voie si depiqeasci trei minute. Este una dintre cele mai

binecuventate ingridiri stabilite de protocol, pentru ce dupe

aceasti zi. dupi aceastd cind cu;ampanie !i vin lare. nimeni

nu ar mai fi in stare si urmireasci cuvintiri lungi in limbistreine sau rostite intr-o englezi cu un puternic accent striin.

in cele din urmi banchetul ia slhr;it. Pentru ci o lege

nescrist cere ca nimeni si nu pdriseasci sala inaintea regelui,

el este acela care di acest s€mnal. Regele Cad Gustav al X\llleanu se ridicd de pe scaun cind doregte, ci exact in momentulprevizut de protocolul intocmit cu arara grija. in Sala Auritirebuie si h dispirut bufetul qi orchesra si fie gata si aclioneze

la incheierea banchetului, Imediat ce familia regali, laurealiipremiului Nobel, profesorii, studengii ;i toli ceilalfi oaspeti s€

r12 ANDREAS ESCHBACH

ridici si urci treptele, risuni muzica de dans si de aceastidati, ca in fiecare an, incepind cu un vals vienez.

La ora unu se incheie gi dansul din Sala Auriti. Familiaregal6, care s-a mai intretinut in Galeria Pringilor inci o daticu laureatii, se retrage si invitalii se lac nevizuti in noaptea deiarni. Dar cu asta nu se termini totul. Nu existi laureat caresi nu fie invitat la cel pufin una dintre petrecerile organizatede friliile studenlegti din Stockholm. $oGrii confortabilelorlimuzine Volvo, aflate la dispozila laurealilor pe perioada incare se afld. in capitala Suediei, curosc drumul, dar oricumfiecare laureat este escortat de un intreg convoi de studenF,tineri cu ochi strilucitori, pentru care ei sunt niste idoli, caniste staruri pop ale lumii ;tiin!fice.

La aceste petreceri participi gi membri ai cornitrtuluiNobel. Acestia emani o voiosie proprie. Destinderea pare la eimai evident.d decat h toF ceilalli.. Poate pentru ci suntconstienti ci lor li se permite o pauzi doar in aceasti noapte.Chiar din dimineala urmitoare, ei i;i reiau munca firi desf6.rsit: trebuie sd. gdseasci laureatii anului viitor.

Dar, de aceasti dati., ceva nu a mai fungionat asa cum arfi trebuit.

CAPITOLUL 2

Premiul Nobel cunoaste doar invingitori. Nu se conferinici micar locul doi ori trei, ca si nu mai vorbim de urmi-tqarele locuri. Opinia publici nu aflA niciodati cine a fost

nominalizat gi cum a decurs votarea - afli. doar cine a cigtigat,

Toate deciziile sunt irevocabile ;i nu pot fi contestate,

Sarcina. alegerii laureatilor revine comitetului Nobel,

existAnd cite un comitet pentn fiecare categorie de premiu.

Alfred Nobel a stabilit firA echivoc instituliile competente intistamenhrl lui - interesant, firi micar si le intrebe inainte.

Dupi moartea lui Nobel, pe l0 decembrie 1896, au mai tre-

cut cAgiva ani pAni cand institutiile respective si fie dispuse si

in stare si preia sarcinile gdndite pentru ele, aga ci premiulNobel s-a acordat pentru prima dati abia in anul 1901, gi

anume germanului Wilhelm Conrad Roentgen pentru desco-

perirea razelor numite de el ,,X", olandezului Jacobus van'tHoff pentru descoperirea legiJor presiunii osmotice, germanu-

lui Emil Adolph von Behring pentru lucrdrile privind serote-

rapia gi poetului francez Sully Prudhomme. Primul premiuNobel pentru pace i-a revenit jumitate francezului Frederic

Passy qi jumd.tate elvefanuluiJean Henri Dunant, intemeieto-rii Crucii Rogii.

De atunci premiile pentru fizicd gi chimie sunt acordate de

Academia Regali de $tiinle d.in Suedia, de alegerea laurea-tului in medicini ori psihologie se ocupi Institutul Karolinska

din Stockholm, laureatul premiu.lui Nobel pentru literaturi

14 ANDREAS ESCHBACH

este ales de Academia Suedezi. si, in fine, premiul Nobel pen-tru pace este decis de un comitet ales de Storting, parlamentulnorvegian. in anul 1968, Banca Imperiald. suedezi a fondat,in amintirea lui Alfred Nobel, un premiu pentru ftiinte econo-mice, care este contestat ti a cirui desfiintare este ceruti per-manent, pentru cA el nu este un premiu Nobel ,,veritabil,,.

Regulile cu privire la cine are voie si nominalizeze candi-datul diferi in functie de premiu. Doui reguli sunt insigeneral valabile: mai intai, nimeni nu se poate propune pesine insu;i. in al doilea rAnd, atit membrii comitetului, cat si

laureatii anteriori ai premiului Nobel pot face propuneri. inacest scop fiecare comitet Nobel isi creeazi o re;ea mondialide contacte cu institutiile importante in domeniu. Acest cerccuprinde mai multe mii de persoane, cdrora Ii se trimite anualcate o circular;, cu rugemintea de a nominaliza candidatipentru premiul Nobel. Toate nominalizdrile de luat inconsideralie pentru premiile anului in curs trebuie si ajungineapirat la respectinrl comitet Nobel inainte de I februarie.

Dupi I februarie, comitetele Nobel incep sd evalueze

nominalizirile. intre timp au fost infiintate anumite instituteNobel, pentru ci. astizi un cornitet lormat din cinci persoanenu poate efectua nici mdcar trierea celei mai importante lite-raturi de specialitate, ca si nu mai vorbim de evaluarea lucri-rilor celor propusi.

Trebuie insi precizat ci comitetul Nobel doar pregitestedecizia, nu o ia el. Adunarea Nobel este aceea care acordi infinal premiul, iar sarcina comitetului este ca pAni la inceputullunii octombrie, cand se intruneste adunarea, sd prezinte olisti cu propuneri care va fi votati. in practici, aceste reco-mandiri reprezinti aproape nominalizarea, dar adunarea nuare obligatia de a le respecta, ci teoretic poate alege pe altci-neva, care si nu fi fost propus de comitet. Astfel, AdunareaNobel din 1979, compusi din aproximativ 50 de profesori dela Institutul Karolinska, a respins propunerea comitetului,

PREMIULNOBEL 15

despre care se gtie doar ci era orientate citre cercetarea funda-

menrald din bio-medicind. Si in locul acestei propuncri a acor-

dat premiul Nobel descoperitorului tomografiei computerizate.

Imediat dupi votare se face celebra anunfare telefonici a

respectirrrlui ori a respectivilor, gi in conferinp de presi care

urmeaze se face cunoscut numele viitorului laureat al premiu-

lui Nobel. A;a cum a dispus Alfred Nobel, un premiu poate fiimpi4it la cel mult trei laureai. Cu exceptia premiului Nobelpentru pace, care poate fi acordat;i unor institu;ii ori unorgrupuri, pr'emiile Nobel pot fi acordate numai persoanelor

individuale, care in momentul votdrii trebuiau si fie in viagi.

Doar cel care moare inainte de acordarea premiului dinilecembrie, dar dupi ce se face alegerea sa gi dupi ce se face

cunoscut numele lui in octombrie, primegte premiul Nobelpostum. Ultimul astfel de caz s-a petrecut in 1996, cindWilliam Spence4 laureat al premiului Nobel pentru gtiinte

econimice, a murit din cauza unei boli de inimi h scurt timpdupi ce a fost ldcuti cunoscuti alegerea lui.

Avdnd astizi valoarea de aproximativ un milion de euro,

premiul Nobel il bani este unul dintre cele mai generoase

premii din lume. $i a;a a fost totdeauna. $i anume in primiianii de acordare a premiului Nobel, inaintea inflaliilor ;i a

rezboaielor mondiale, acesta a fost ceva mai redus nominal,

dar el corespundea totuqi salariului unui profesor universitar

pe douezeci si cinci de ani, reprezentAnd o valoare mai mare

decAt a celui de acum. Intentia lui Nobel era - drept dovadieste si repartizarea premiului pe persoane individuale,

revolufionari pentru acele vremuri de a promova cercetitori

;i art\ti tineri, foarte promi;itori, gi de a-i face independenti

de constrangerile materiale.

Dar practic, este vorba in majoritatea cazurilor despre

birbagi in vdrsti, distiryi pentru descoperiri sau opere reali-zate cu mult in urmi. De decenii media de virsti a laureatilor

Nobel este de 62 de ani, iar procentajul femeilor premiate este