CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILORapmvn-old.anpm.ro/upload/137184_Capitolul 4 Utilizarea...

RAPORT ANUAL STAREA MEDIULUI JUDETUL VRANCEA 2013

- 91 -

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul Învelişul de sol, sau pedosfera, este un strat subţire, discontinuu care se găseşte la suprafaţa litosferei. Formarea şi evoluţia solului sunt procese complexe şi de lungă durată. Putem să spunem că solul este învelişul natural al pamântului care reflectă cel mai bine interacţiunea şi relaţiile dintre geosfere. Solul este un mediu viu, pentru că evoluează permanent şi pentru că reprezintă mediu de viaţă pentru o parte importantă a biosferei. Parte integrantă din mediu, solul contribuie prin activitatea naturală şi antropică desfăşurată la nivelul lui, la menţinerea stării de sănătate a tuturor organismelor vii şi a relaţiilor stabilite de acestea cu mediul.

Partea superioară a scoarţei terestre, ca urmare a dezagregării, alterării, bioacumulării şi a reţinerii sau migrării produşilor rezultaţi în urma proceselor fizice, chimice şi biologice, constitue solul. Solul este considerat un organism viu, cu o anumită stare de sănătate (calitate) care se menţine sau se modifică pozitiv sau negativ, în funcţie de factorii care-l influenţează.

Acţiunea conjugată a factorilor pedologici (relieful, clima, roca, apele freatice şi stagnante, organismele, timpul şi, nu în ultimul rând, omul) a condus la formarea actualului covor de soluri.

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de dealuri şi de munte. Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de refief de amănunt, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea subcarpatică, la solurile zonale se adaugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate, sărături, soluri de luncă). Pe zona de relief cea mai joasă, respectiv Câmpia Siretului, cuvertura de sol este reprezentată de cernoziomuri levigate şi compacte, din cernoziomuri care apar pe conul aluvial al Putnei, din cernoziomuri freatic-umede şi cernoziomuri levigate freatic-umede. Pe câmpiile joase, unde stratul acvifer se află la adâncime critică, apar solonceacuri (câmpiile joase de la nord şi sud de valea Râmnicului). În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecate cu un procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui, soluri brune-gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice, podzoluri gălbui. În luncile văilor principale apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar pe pădurile de terase soluri brune de pădure fie luto-nisipoase. Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi culmile dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun-gălbui tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic. În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu soluri brun-gălbui tipice, mai rar podzolite în diferite stadii de eroziune. Culmile muntoase mai joase, corespunzătoare domeniului molidişurilor, de amestec a brădetelor şi făgetelor, au un înveliş constituit din soluri montane brune de pădure, soluri montane brune şi brun-gălbui, precum şi din soluri montane podzolice şi din podzoluri.


- 92 -

Tabel 4.1.1.Clasele de sol caracteristice judeţului Vrancea sunt următoarele:

Nr. crt.

Clasa de soluri

Suprafaţa

(ha)

Procentual (%)

1 Protisoluri PRO 99 799 45,1

2 Cernisoluri CER 23 521 10,6

3 Umbrisoluri UMB

4 Cambisoluri CAM 16 825 7,6

5 Luvisoluri LUV 50 983 23,2

6 Pelisoluri 14 202 6,4

7 Vertisoluri VER

8 Andisoluri AND

9 Hidrisoluri HID 3 419 1,6

10 Salsodisoluri SAL 1 675 0,7

11 Histisoluri HIS

12 Antrisoluri ANT 10 593 4,8

Total suprafaţă

221 017 100%

Date furnizate de OSPA Vrancea

Decizia nr. 1600/2002/EC cuprinzând cel de-al VI-lea Program de Acţiune pentru Mediu în Comunitatea Europeană include obiectivul de a proteja resursele naturale şi de a promova uitlizarea durabilă a solului, document prin care Comunitatea s-a angajat să adopte o Strategie Tematică pentru protecţia solului care să stopeze şi să reorienteze degradarea acestuia. 4.1.1.Repartiţia pe clase de folosinţă Modul de utilizare a terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural.Schimbările în modul de utilizare a terenurilor au o influenţă directă asupra ecosistemelor aflate în zone puternic umanizate, sau a acelora care se afla la limita unor terenuri agricole. Particularităţile reliefului în judeţul Vrancea au permis, în general, practicarea agriculturii încă din cele mai vechi timpuri. După formele de relief, se conturează 3 zone agricole distincte a căror pondere în balanţa fondului funciar diferă, atât ca suprafaţa totală, cât şi al categoriilor de folosinţă. Astfel, sectorul montan, cu relief înalt, fragmentat, soluri cu fertilitate scăzută, climat rece şi umed, au favorizat dezvoltarea păsunilor, fâneţelor şi în special a pădurilor în detrimentul suprafeţelor arabile, prezente doar în depresiuni, pe mici suprafeţe. Sectorul subcarpatic, cu o altitudine joasă, văi largi şi terase, îndeplineşte condiţii favorabile culturilor de pomi fructiferi, culturii viţei de vie, cu veche tradiţie în teritoriu determinând aici prezenţa celor mai mari podgorii din ţară. Nu în ultimul rând, sectorul de câmpie caracterizat prin extinderea cea mai mare a suprafeţelor arabile în detrimental altor categorii de terenuri agricole (Dumitrof, 2010). Conform datelor existente, în zona de munte predomină păşunile şi fâneţele, care reprezintă 77% din total agricol, în timp ce terenul arabil ocupă doar 19%, iar livezile 3%. Suprafaţa totală agricolă din zona de munte ocupă 26,2 % din cea a judeţului.


- 93 -

Fig.4.1.1.1.Ponderea suprafeţelor agricole pe forme de relief în judeţul Vrancea

Ponderea ridicată a păşunilor şi fâneţelor evidenţiază dezvoltarea puternică a activităţilor de creştere a animalelor, activitate cu un puternic şi semnificativ impact asupra ecosistemelor. Extinderea suprafeţelor păşunilor şi fâneţelor se datorează în bună parte faptului că aceste categorii de utilizare agricolă necesită mai puţină întreţinere decât suprafeţele arabile, viile sau livezile, iar activităţile de creştere a animalelor sunt specifice acestei zone. Ponderea redusă a terenurilor arabile este determinată de condiţiile fizico-geografice inadecvate culturii plantelor (ponderea ridicată a versanţilor cu pante mari şi medii, fertilitatea redusă a solurilor, condiţiile climatice nefavorabile din zona montană, riscuri geomorfologice cu intensitate şi frecvenţa ridicată în zona subcarpatică), precum şi de densitatea scăzută a populaţiei. Suprafeţele viticole şi pomicole deţin ponderi foarte reduse (1% viile şi 3 % livezile). Zona dealurilor subcarpatice reprezentând 24,6% din total judeţ, este ocupată în mare parte de plantaţiile viticole, care reprezintă 38% din total agricol şi de terenul arabil, care ocupă 49%, în timp ce livezile reprezintă doar 1,5%, iar păşunile şi fâneţele 12%. În zona de câmpie, care ocupă 49,2% din total judeţ, ponderea o deţine arabilul, care reprezintă 82% din totalul terenului agricol, urmat de păşuni şi fâneţe cu 14%, vii 3% şi livezi 1%.


- 94 -


- 95 -

Tabel 4.1.1.1. Repartiţia solurilor judeţului Vrancea pe clase de folosinţă

Nr.crt. Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha)

2009 2010 2011 2012 2013

1 arabil 148 028 148 203 148 211 148 203 148 176

2 păşuni 43 718 43 708 43 708 43 708 43 708

3 fîneţe şi pajişti naturale

32 777 32 904 32 904 32 904 32 904

4 vii 27 211 26 927 26 819 26 927 26 752

5 livezi 3 715 3 624 36 37 3624 3 692

Total agricol

255 449 255 366 255 279 255 366 255 232

Date furnizate de DAJ Vrancea

În ceea ce priveşte repartiţia pe categorii de folosinţă remarcăm că, în condiţiile în care suprafaţa agricolă a scăzut faţă de anul 2009, mici modificări s-au produs în ceea ce priveşte mărirea suprafeţelor de livezi în detrimentul suprafeţelor ocupate de arabil şi vii

Fig.4.1.1.1.Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

NEAGRICOL

0

100000

200000

300000

tipuri de folosinţă

he

cta

re

total neagricol

paduri

ape

drumuri

curti

constructii

neproductiv

Fig. 4.1.2.Repartiţia terenului agricol pe

categorii de folosinţă

arabil

59%pasuni

17%

fanete

13%

vii

10%

livezi

1%

arabil pasuni fanete vii livezi


- 96 -

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor-calitatea solurilor Gruparea terenurilor în clase de calitate, se face în funcţie de nota de bonitare naturală pentru categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, după cum urmează:

Clasa I ( 8 1 - 1 0 0 puncte de bonitare); Clasa a II-a ( 6 1 - 8 0 puncte de bonitare); Clasa a III-a ( 4 1 - 6 0 puncte de bonitare); Clasa a IV-a ( 2 1 - 4 0 puncte de bonitare); Clasa a V-a ( 1 - 2 0 puncte de bonitare ).

Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate se realizează pe criteriul factorilor limitativi ai producţiei în cazul unei anumite folosinţe ( arabil, livezi, vii, pajişti ). Gruparea terenurilor se face în 6 clase de pretabilitate ( I-V ), în funcţie de intensitatea factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru producţia agricolă. Semnificaţia claselor de pretabilitate este următoarea:

Clasa I - terenuri fară limitări sau restricţii ( nu ridică probleme de folosire );

Clasa a II-a - terenuri cu limitări sau restricţii slabe ( ridică probleme relativ simple în folosire, în general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare );

Clasa a III-a - terenuri cu limitări sau restricţii moderate ( ridică probleme mai complicate de folosire, amenajare, ameliorare );

Clasa a IV-a - terenuri cu limitări sau restricţii severe ( ridică probleme relativ dificile de amenajare, ameliorare, exploatare );

Clasa a V-a - terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe care pot fi parţial corectate ( pot fi utilizate într-un anumit scop numai după corectarea unor limitări );

Tabel 4.1.2.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate în judeţul Vrancea

Nr. crt.

Specif. Total cartat (ha)

Clase de calitate

I II III IV V

1 Arabil 144 768 928 40 513 75 817 22 415 5 065

2 Pajişti 74 593 228 4 833 28 370 34 009 7 153

3 Vii 27 483 83 13 106 9 876 3 860 558

4 Livezi 3 807 0 923 1 625 954 305

Total

agricol (cartat)

250 651 1239 59 375 115688 61268 13081


Fig.4.1.2.1 Repartiţia solurilor pe clase

0%24%

47%

24%

5%

1 foarte buna 2 buna 3 mijlocie 4 slaba 5 foarte slaba


- 97 -

Fig. 4.1.2.2. Repartitia terenurilor pe categorii

59%

17%

13%

10% 1%

arabil pasune fineata vii livezi

Principalele restricţii ale calităţii solurilor Factorii limitativi care afectează solurile din zona de câmpie a judeţului Vrancea sunt în principal conţinutul scăzut de humus, texturile grosiere şi fine şi, pe suprafeţele mai restrânse, excesul de umiditate freatică şi/sau stagnantă. De asemenea, un alt factor restrictiv al producţiei agricole îl constituie sărăturarea solului (prezentă sub formă de salinizare şi/sau alcalinizare), fenomen ce afectează aprox. 3% din terenul agricol. In zona de glacis se constată limitări date în general de rezerva de humus mică, compactitate, panta terenului şi fenomenele de eroziune. In aria conurilor de dejecţie apare ca factor restrictiv volumul edafic util mic dat de prezenţa scheletului uneori chiar de la suprafaţă. Solurile din zona de câmpie a judeţului sunt afectate în principal de procesele de eroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică precum şi panta terenurilor. 4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România Îngrăşăminte Tabel 4.1.3.1. Utilizarea îngrăşămintelor în anii 2007-2013

Anul Ingrăşăminte chimice folosite

(tone substanţã activã) N+ P2O5+ K2O

(kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2009 0 3121 5306 8427 - 108

2010 0 3121 5306 8427 - 108

2011 5306 3121 0 8427 - 108

2012 5306 3121 0 8427 - 108

2013 5306 3121 0 8427 - 108 Date furnizate de DAJ Vrancea

Tabel 4.1.3.2.Suprafaţa pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice

Anii 2009 2010 2011 2012 2013

Suprafaţa (ha)

156 048 156 048 144 336 178 667 148 176


- 98 -

Tabel 4.1.3.3. Utilizarea ingrăşamintelor pe tipuri de culturi

Nr Tipuri de culturi Suprafaţa Ingrăşaminte chimice

(ha) N P2O5 K2O (kg s.a./ha kg s.a./ha kg s.a./ha

Cereale boabe din care: 43752 68 40

Grâu 14580 68 40

Porumb 29172 68 40

Orz 0

1 Orzoaică de toamnă 0

Orzoaică de primăvară 0

Ovăz 0

Sorg pentru boabe 0

Mei boabe 0

Plante uleioase din care: 5325

2 Floarea soarelui 5325 68 40

Rapiţă 0

Soia 0

Leguminoase pentru

boabe din care:

3 Mazăre boabe 0

Fasole boabe 0

4 Cartofi 1870 68 40

5 Legume 5557 68 40

6 Plante medicinale 0

7 Pepeni

8 Plante de nutreţ 10120 68 40

Date furnizate de DAJ Vrancea

Tabel 4.1.3.3. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) utilizate

Nr. crt.

Anul Produs fitosanitar, tone Total

(tone) Suprafaţa

(ha) Erbicide Fungicide Insecticide

1. 2009 163 160 20 343 156 048

2. 2010 163 159 20 342 156 048

3. 2011 163 160 20 343 144 336

4. 2012 163 160 20 343 94 778

5 2013 156 152 19 327 148 176

In judeţul Vrancea nu s-au înregistrat culturi de plante modificate genetic. Situaţia amenajãrilor de îmbunătăţiri funciare/agricole Tabel 4.1.3.4. Tabel cu suprafaţa terenurilor inundabile în anii 2007-2012 :

Anul

Suprafaţa Inundabilă

(ha)

2009 2010 2011 2012 2013

- - - - -


- 99 -

4.1.3.5.Tabel cu situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare/agricole

Suprafaţa amenajată (ha)

Anul pt. irigaţii cu lucrări de cu lucrări de desecare combatere a

eroziunii

2009 27078 43025 51788

2010 27064 43025 51788

2011 27064 43025 51788

2012 27064 43025 51788

2013 27064 43025 51788 Date furnizate de DAJ Vrancea

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Tabel 4.1.4.1.Soluri afectate de eroziune de suprafaţă Nr.crt. Tipuri de eroziune de suprafaţă Simbol

Suprafaţa afectată

Ha (%)

1 Eroziune slabă e11 20695 (9,4)

2 Eroziune moderată e12 15003 (6,8)

3 Eroziune puternică e13 15257 (6,9)

4 Eroziune foarte puternică şi excesivă

e14 e15

15528 (7,0)

5 Total 66483 (30,1)

6 Total suprafaţă cartată 221 017

Date furnizate de OSPA Vrancea Tabel 4.1.4.2.Soluri afectate de eroziune în adâncime Nr.crt. Tipuri de eroziune în adâncime Simbol

cod Suprafaţa afectată

Ha (%)

1 Şiroiri, rigole r 10025 (4,5)

2 Ogaşe r 12917 (5,8)

3 Ravene r 6493 (2,9)

4 Total 29435 (13,2)

5 Total suprafaţă cartată 221 017

Date furnizate de OSPA Vrancea Tabel 4.1.4.3.Soluri afectate de alunecări de teren în 2013

Nr.crt. Tipuri de alunecări Simbol

Suprafaţa afectată ha

Suprafaţa afectată (%)

1 Alunecări stabilizate f 26839 12,1

2 Alunecări semistabilizate f 15292 6,9

3 Alunecări active f 3628 1,6

4 Salinizare 23 856 10,8

4 Total suprafaţă cartată 221 017 45,5 (din suprafaţa judeţ)



- 100 -

Tabel 4.1.4.4.Soluri afectate de procese de gleizare Nr.crt. Gradul de gleizare Simbol


ha

1 Gleizat slab (gleic în adâncime) G2 12771

2 Gleizat moderat G3 12169

3 Gleizat puternic G3 4009

4 Total 28949


Tabel 4.1.4.5.Soluri afectate de procese de stagnoleizare Nr.crt. Gradul de stagnogleizare Simbol


ha

1 Stagnogleizat slab W2 13422

2 Stagnogleizat moderat W3 8903

3 Stagnogleizat puternic W4 683

4 Total 23008


Tabel 4.1.4.6.Soluri afectate de procese de inundabilitate Nr.crt. Tipuri de alunecări Simbol


ha

1 Inundabilitate I 7650

2 Total 7650


Tabel 4.1.4.7.Soluri afectate de procese salinizare/alcalizare Nr.crt. Tipuri de salinizare Simbol


ha

1 Salinizare slabă S/A 15275

2 Salinizare moderată S/A 6172

3 Salinizare puternică S/A 396

4 Salinizare foarte puternică S/A 2013

5 Total 23856


Tabel 4.1.4.8.Soluri afectate de aciditate Nr.crt. Aciditate pH<6,1 Simbol


ha

1 Aciditate moderată si puternica 48362

2 Total 48362


Tabel 4.1.4.9.Soluri afectate de alcalinitate Nr.crt. Alcalinitate pH>8,1 Simbol


ha

1 Alcalinitate moderată si puternica 64366

2 Total 64366



- 101 -

Tabel 4.1.4.10.Terenuri poluate Nr.crt. Tip de poluare Simbol


ha

1 Degradare prin lucrări de excavare la zi

Pa 195

2 Acoperire cu deponii Pb 97

3 Total 292

Date furnizate de OSPA Vrancea Pentru anul 2013 se remarcă o creştere a diversificării factorilor de degradare. Din suprafaţa totală a judeţului zonele critice sub aspectul degradării solurilor la nivelul anului 2013 reprezintă 29,54 %. Lucrările necesare şi oportune pentru remedierea/reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate/ameliorarea stării de calitate a solului, în anul 2013, sunt prevăzute în tabelul 4.1.3.5.


- 100 -

Managementul siturilor contaminate Tabel 4.1.4.11. Lista siturilor contaminate inventariate

Judet/localitate Denumirea

sitului Locatia sitului

Suprafata sitului (ha)

Proprietar Lucrări de investigare executate

VRANCEA/Burcioaia Parc 4 Burcioaia

Parcu 4 Burcioaia este localizat în extremitatea sudică a localităţii Burcioaia, la cca. 500 m sud de ultima locuinţă a localităţii

0,284

S.C. PETROM

S.A. - Membru OMV

Grup

Bilanţ mediu (nivel 1); Bilanţ mediu (nivel 2); Evaluarea riscului

VRANCEA/Adjud

Depoul Exploatare

Locomotie Marfă Adjud

Intravilanul localităţii Adjud pe str. Teiului nr.1 cu următoarele vecinătăţi:N- Staţia CF Adjud, E- Liniilie Cf., V- Str.Teiului, S- Teren viran

5,9 SNTFM

Depoul Adjud Bilanţ mediu (nivel 2); Evaluarea riscului

VRANCEA/Focşani Depozit Produse

Petroliere Focşani

Depozitul Focşani este amplasat pe arealul administrativ al oraşului Focşani şi este situat în partea vestică a municipiului Focşani

1,9382

S.C. PETROM

S.A. - Membru OMV

Grup

Bilanţ mediu (nivel 1); Bilanţ mediu (nivel 2); Plan de acţiune pentru corectare PAC

VRANCEA/Adjud Depozit Produse Petroliere Adjud

Depozitul Adjud este amplasat pe arealul administrativ al oraşului Adjud şi este situat în partea nord-estică a judeţului Vrancea, pe Drumul European E 20, la o distanţă semnificativă faţă de zonele rezidenţiale.

1,6048

S.C. PETROM

S.A. - Membru OMV

Grup

Studii de evaluare a stării de poluare a solului şi apei freatice au fost efectuate în 2006, 2009 şi 2010. În anul 2010 în cadrul evaluării de actualizare efectuate au fost realizate descoperiri prin excavare.

VRANCEA/Adjud Staţie de

epurare Adjud

Staţia de epurare Adjud este amplasată la extremitatea sud-estică a municipiului Adjud.

0,79 Primăria

Municipiului Adjud


101

Conform prevederilor HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic, s-au inventariat siturile contaminate în judeţul Vrancea. Lista propusă de APM Vrancea conţine 5 situri contaminate. Raportat la suprafaţa judeţului (4857 kmp), suprafaţa siturilor contaminate (10,517 ha) reprezintă 2,16 %. Faţă de situaţia inventariată, în judeţul Vrancea mai sunt patru amplasamente identificate preliminar ca potenţial contaminate, pentru care este necesară aprofundarea investigaţiilor de mediu : -un amplasament situat limitrof rampei de depozitare deşeuri menajere de la Goleşti. Deşeurile chimice rezultate din activitatea desfăşurată

anterior de către SC ROMSEH SA Focşani - societate desfiinţată prin lichidare judiciară - sunt depozitate pe un amplasament aflat în

prezent, pe domeniul public al municipiului Focşani. (Date preliminare se regăsesc în Bilanţul de mediu nivel II realizat de SC ECO LAB

CONSULT SRL Bucureşti, pentru fosta rampă de depozitare deşeuri municipale de la Goleşti)

-un amplasament situat în Focşani, str.Milcov nr.40, pe care s-au depozitat produse de uz fitosanitar de către Serviciul Public de Protecţie a Plantelor Vrancea, din cadrul Consiliului Judeţean Vrancea, aflat în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea. (Date preliminare se regăsesc în Bilanţul de mediu nivel II realizat de PFA Pintilie N.Vasile în cadrul procedurii de reglementare pentru închidere activitate în anul 2008 ) -un amplasament situat în Adjud, str.Teiului nr.20, pe care s-au depozitat produse de uz fitosanitar de către Serviciul Public de Protecţie a Plantelor Vrancea din cadrul Consiliului Judeţean Vrancea, aflat în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea. (Date preliminare se regăsesc în Bilanţul de mediu nivel II realizat de PFA Pintilie N.Vasile în cadrul procedurii de reglementare pentru închidere activitate în anul 2008 ) -un amplasament situat în punctul Prund, satul Matacina, comuna Valea Sării, pe care s-a realizat o sondă de prospecţiuni geologice înainte de 1990 şi pe care s-a constatat în urma inundaţiilor din mai 2012, prezenţa unor reziduuri petroliere în malul stâng din apropiere, al râului Putna, puternic erodat. Autorităţile de mediu continuă demersurile necesare pentru investigarea amplasamentelor din punct de vedere al protecţiei mediului.


102

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu In anul 2013, în judeţul Vrancea s-au produs 7 poluări accidentale pe factorul de mediu sol, datele sintetice sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 4.1.5.1.Centralizator poluări accidentale în anul 2013 Data /ora raportarii

Episod poluare Emitent avertizare

Măsuri înteprinse/ sancţiuni

Obs.

Localizare (localitate, judeţ, etc)

Perioada de

producere

Factor de mediu afectat

(aer, apă, sol,

padure) localizare

Poluator Substanţa poluantă

Cauze/ efecte

13.02.2013/ 11:46

Focşani-str.Calea Moldovei nr.14, domeniu public limitrof sediului SC Metale Internaţional SRL

- sol conducta ţiţei aparţinând SC CONPET SA Ploieşti

produs petrolier

-constatări: avarie la conducta 20” Bărăganu-Oneşti, aflată în conservare, producând scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce a condus la apariţia pe sol a două pete de produs petrolier, suprafaţa totală 20 mp. -nu se cunoaşte cauza producerii poluării.

SC CONPET SA Ploieşti-

Direcţia Operare Sectorul Bărăganu

- măsuri la sursă: excavare sol până la adâncimea la care e poziţionată conducta de ţiţei (cca 3,5m) pentru localizare tronson afectat; manşonare tronson de conductă avariată. -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor : intervenţie cu material absorbant; decopertare sol afectat, predare la SC ENVIROTECH SRL Constanţa în

Nu s-au prelevat probe.


103

vederea neutralizării.

16.02.2013/7:30

Focşani-drum variantă, domeniu public - zona sens giratoriu limitrof supermarket Carrefour


produs petrolier

-constatări: avarie la conducta 20” Bărăganu-Borzeşti, aflată în conservare, producând scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce a condus la apariţia pe sol a unei pete de produs petrolier, suprafaţa afectată 2 mp. -cauza: uzură avansată a conductei.


Direcţia Operare Sectorul

Constanţa

- măsuri la sursă: excavare sol până la adâncimea la care e poziţionată conducta de ţiţei (cca 3m) pentru localizare tronson afectat; manşonare tronson de conductă avariată. -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor: intervenţie cu material absorbant; decopertare sol afectat, predare la SC ENVIROTECH SRL Constanţa în vederea neutralizării.


17.02.2013/14:00

Focşani-drum variant, domeniu privat-zona între supermarket Carrfour şi Dedeman, la cca 300 m faţă de avaria din 16.02.2013


produs petrolier

-constatări: avarie la conducta 20” Bărăganu-Borzeşti, aflată în conservare, producând scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce a condus la apariţia pe sol a două pete de produs petrolier, suprafaţa totală afectată 14 mp. -cauza: uzură


Direcţia Operare Sectorul

Constanţa

-măsuri la sursă :excavare sol până la adâncimea la care e poziţionată conducta de ţiţei (cca 25 m lungime adâncime 3,5m) pentru localizare tronson afectat; manşonare tronson de conductă avariată. -măsuri de reducere şi/sau eliminare a



104

avansată, corodarea conductei.

efectelor: intervenţie cu material absorbant; decopertare sol afectat, predare la SC ENVIROTECH SRL Constanţa în vederea neutralizării.

19.02.2013/10:47

zona Parc 4 Burcioaia, cca 300 m Est de staţie

- -apă (braţ al râului Siret) -sol (maluri braţ Siret) -vegetaţie (maluri braţ Siret)

nu a fost identificat

produs petrolier

-constatări: scurgere de produs petrolier pe malul drept al unui braţ al râului Siret, la cca 300m Est de Staţie, irizaţii pe luciul apei şi în zona vegetaţiei de mal între cele două baraje -cauze neelucidate

SC OMV PETROM SA

ASSET IX Moldova Sud

-măsuri la sursă: SC OMV PETROM SA (operator economic al parcului de sonde 4 Burcioaia) a realizat: *jomp de colectare în care a fost depus material absorbat *decopertare sol pe traseul conductei de amestec a sondei 630 aflată cel mai aproape de incident -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor : SC Oil Depol Service SRL Constanţa solicitat de OMV Petrom pentru remedierea situaţiei apărute, a realizat: *montare 156 ml baraj absorbant şi 121 ml baraj de reţinere *aplicare 1,5 t

Urmare a realizării de către SC OMV PETROM SA ASSET IX Moldova Sud, a lucrărilor de investigare a traseelor de conductă transport produs petrolier aflate în apropierea incidentului, nu au fost identificate situaţii anormale de funcţionare.


105

absorbant natural şi cca 300 batiste absorbante *defrişare vegetaţie în zona malurilor afectate, decopertare sol contaminat de pe cele două maluri ale braţului Siretului, stocare temporară pe platformă amenajată în vederea eliminării conform prevederilor legale. SGA Vrancea a prelevat trei probe din apa de suprafaţă (aval de barajele 1 şi 2 şi amonte confluenţă r.Siret) în vederea efectuării analizelor de laborator.Nu s-au înregistrat neconformităţi la indicatorul analizat, respectiv CCO Mn.

13.05.2013 poluare remanentă ca urmare a evenimentului produs în 13.02.2013/ 11:46

Focşani, str.Verde nr.14E locuinţa d-lui Costianu Nică aflată în apropierea domeniului public din

- -pânza freatică

conducta ţiţei aparţinând SC CONPET SA Ploieşti

produs petrolier

-cauze: avarie în 13.02.2013 la conducta 20” Bărăganu-Oneşti aflată în conservare -efecte: *scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce


Direcţia Operare Sectorul Bărăganu

Incepând cu 13.02.2013: -măsuri la sursă: excavare sol până la adâncimea la care e poziţionată conducta de ţiţei ,cca 3,5m, pentru localizare tronson

Ecologizarea zonei realizată de SC Envirotech SRL Constanţa în baza


106

str.Calea Moldovei nr.14 ( limitrof sediului SC Metale Internaţional SRL)

a condus la apariţia pe sol, în data de 13.02.2013 a două pete de produs petrolier, suprafaţa totală 20 mp *contaminarea în 13.05.2013 a sursei de apă a locuinţei d-lui Costianu Nică aflată în apropiere, mun.Focşani, str.Verde nr.14E (ca urmare a sesizării d-nului Costianu Nica nr.403/2013 inaintată la GNM CJ Vrancea)

afectat; manşonare tronson de conductă avariată) -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor: intervenţie cu material absorbant; decopertare sol afectat, predare la SC ENVIROTECH SRL Constanţa în vederea neutralizării; prelevare probă de sol din zona contaminată, limitrof SC Metale Internaţional SRL (.Conform Raportului de încercare nr.89/14.03.2013 parametrii analizaţi se înscriu sub valoarea limită admisibilă prevăzută de Ord.MAPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului); prelevare de probe de apă din sursa de alimentare cu apă a d-nului Costianu

contractului nr. S-CA 410/2010 privind serviciile de ecologizare a fost finalizată în 28.02.2013. SC Conpet SA a înaintat Studiul de caracterizare a zonei subterane poluate întocmit de


107

Nica şi transmitere buletin de analiză către GNM-CJ Vrancea, termen 10.05.2013 (Conform Raportului Tehnic nr.RO-FLU-2013-0023RT din 29.04.2013 elaborat de OMV Petrom SA-ICPT Câmpina apa analizată conţine hidrocarburi aromate BTEX peste limita admisă); GNM-CJ Vrancea a impus SC CONPET SA prin Raportul de inspecţie nr.328/09.05.2013 realizarea următoarelor obiective: *studiu de caracterizare a zonei subterane poluate termen 21.06.2013 *punerea în aplicare a soluţiilor de remediere rezultate în urma studiului.Termen de notificare GNM-CJ Vrancea : începând cu 22.06.2013

către Asociaţia Hidrologilor din România şi Programul de monitorizare a calităţii acviferului freatic din zona aferentă incidentului (zona de est a mun.Focşani, str.Verde). Programul având măsuri cu termen final 30.09.2014 cuprinde: monitorizarea freaticului din zona avariei în 2 foraje hidrogeologice şi 10 puţuri de apă, în perioada septembrie 2013-februarie 2014; prelucrarea rezultatelor obţinute la indicatorul TPH; vidanjarea puţului d-lui Costianu Nica; prelucrarea


108

rezultatelor obţinute şi stabilirea necesităţii continuării programului de probare şi vidanjare

24.10.2013/ 23:50

Focşani-str.Calea Moldovei , domeniu public, 100 m de zona sens giratoriu Carrefour, la cca 1m de subtraversarea drumului european E 85

- -sol


produs petrolier

-cauze: avarie la conducta 20” Bărăganu-Oneşti, aflată în conservare, ca urmare a intervenţiilor de dislocare a zestrei de ţiţei din conduct in vederea predării către SC Rafo Oneşti -efecte: *scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce a condus la apariţia pe sol a unei pete de produs petrolier, suprafaţa totală 20 mp.

SC CONPET SA Ploieşti-Direcţia de

Operare Sectorul de

operare Bărăganu

-măsuri la sursă: închidere ventil secţionare amonte de avarie, excavare groapă pentru captare produs, -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor: vidanjare pentru recuperare produs (cca 250 l de ţiţei a fost aspirat într-o cisternă a cărei conductă de aspirare a fost introdusă în aerisitorul tubului protector fiind evitată scurgerea ţiţeiului pe sol); utilizare material absorbant pe suprafaţa de sol; ecologizarea terenului afectat şi aducerea la stadiul de funcţionalitate avut anterior în baza

După scoaterea zestrei de ţiţei din conducta aflată in conservare, operatorul va utiliza o altă conductă RK 475 m. Nu s-au prelevat probe pentru analiză.


109

contractului încheiat cu SC ENVIROTECH SRL Constanţa.

08.11.2013/ 13:30

Rugineşti jud.Vrancea, 4 km de localitatea Adjud, la cca 150 m respectiv 600 m lateral de drumul DN 11A Adjud-Oneşti în câmp

- -sol


ţiţei -cauze: nu se cunosc; în momentul producerii avariei-explozii în lanţ (2 avarii în jud.Vrancea), pe traseul conductei Ø 20” Bărăganu-Oneşti, aflată în conservare, se executau lucrări de pistonare pentru recuperarea zestrei de ţiţei. -efecte: *apariţia a 2 cratere de pământ în care s-a deversat ţiţei, suprafaţa afectată în cele două locaţii -250 mp.

SC CONPET SA Ploieşti-Direcţia de

Operare Sectorul de

operare Bărăganu

-măsuri la sursă: excavare în craterele formate pentru captarea ţiţeiului -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor: utilizare material absorbant, îndepărtarea solului afectat; ecologizarea terenului afectat şi aducerea la stadiul de funcţionalitate avut anterior în baza contractului încheiat cu SC ENVIROTECH SRL Constanţa.

Nu s-au prelevat probe pentru analiză.


101

4.2.Starea pădurilor

Pădurea înseamnă: aer respirabil, apă chiar şi în deşert, adieri de vânt nu furtuni şi

uragane, biodiversitate.

Pădurile, numite şi "aurul verde” sau "plămânul planetei” sunt cea mai de preţ podoabă

a Terei. Pădurea îndeplineşte mai multe funcţii:

Geochimică: Contribuie la circuitul elementelor chimice în natură. Datorită pigmentului verde numit clorofilă, prin fotosinteză, în cadrul procesului de hrănire furnizează oxigen(aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, fiind furnizat de arbori şi arbuşti) şi absoarbe dioxid de carbon (pe care îl stochează în masa lemnoasă alături de alte elemente chimice preluate din sol). La nivelul frunzei, prin procesul de fotosinteză, este captată energia solară şi transformată în energie stocată chimic. Funcţie antierozională: Rădăcinile arborilor fixează solul, mai ales pe terenurile în pantă, micşorând probabilitatea de producere a alunecărilor de teren şi a prăbuşirilor; împiedică degradarea solurilor prin sărăturare sau înmlăştinire. Pedogenetică: Contribuie la formarea solului prin: mărunţirea rocilor (acţiune mecanică a rădăcinilor), alterarea rocilor (acţiune chimică), formarea humusului şi asigurarea fertilităţii (prin aportul de substanţă organică). Funcţie hidrologică: Frunzişul arborilor reţine 40-50% cantitatea de precipitaţii; rădăcinile arborilor afânează solul care poate reţine o cantitate mai mare de apă; pădurea păstrează nivelul ridicat al apei în sol şi calitatea apelor subterane (captările de ape, forajele sunt în zone împădurite); reduce riscul de producere a inundaţiilor Funcţie climatică: În funcţie de speciile de arbori, de înălţimea şi densitatea lor, pădurea moderează regimul temperaturilor (vara, în pădure este cu circa 2 grd mai răcoare decât în afara ei, iar iarna temperatura este cu 1,7 grd mai ridicată în interior decît la exterior); datorită evapotranspiraţiei intense, deasupra pădurii se crează un curent de aer umed, ascendent, care sporeste nebulozitatea; se modifică repartiţia precipitaţiilor şi creşte local umiditatea; reduce viteza vântului; păstrează un timp mai îndelungat stratul de zăpadă: diminuează cantitatea de radiaţie ajunsă la sol deoarece o absoarbe în procesul de fotosinteză. Funcţie biologică/ecologică: Constituie izvoare de biodiversitate. Permite perpetuarea speciilor şiconservarea genofondului - Numeroase specii de plante şi animale au dispărut datorită defrişării pădurilor sau datorită incendiilor. Pădurile oferă adăpostşi sursă de hrană. Permit păstrarea unor medii naturale, aici formându-se cele mai numeroase şi mai complexe lanţuri trofice (Exemplu: fructe şi seminţe – şoareci – vulpe şi şoim; frunziş – păduchi de pom –buburuze - piţigoi). Funcţie antipoluantă/ Sanitară: În cadrul procesului de fotosinteză, 1 ha de pădure absoarbe anual, circa 16 tone CO2 şi produce 30 tone O2. Arborii reţin şi praf, alte gaze poluante (oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi ai plumbului) provenite de la industrie sau de la transporturi. Incendiile afectează în fiecare an mii ha pădure, în atmosferă ajungând astfel cantităţi impresionante de CO, CO2 şi gudron. Educativă / Ştiinţifică:Ecosistemele forestiere, în special codrii seculari / pădurile virgine, au calitatea de model de adaptare la variaţia factorilor de mediu pe termen lung, prin corecta dimensionare a funcţiior şi structurare funcţională: lanţuri trofice complexe şi lungi, reînoirea componentelor populaţiilor. Genofondul valoros permite înfiinţarea de arii naturale protejate, favorizând protecţia speciilor de plante şi animale rare, endemice


102

ameninţate cu dispariţia. Pentru generaţiile viitoare, codrii seculari şi pădurile virgine constituie un martor istoric a ceea ce au fost pădurile de altădată din zona temperată. Estetică/ Peisagistică şi Recreativă: Pădurile rup monotonia peisajului lipsit de vegetaţie forestieră. Terenurile degradate datorită mineritului, depozitării de deşeuri, terenurile afectate de eroziune, sunt reabilitate prin împădurire. În regiunile temperate, în funcţie de anotimp, pădurile oferă un peisaj mereu în schimbare. Culorile pe care le îmbracă, liniştea, aerul nepoluat, peisajul sunt motive suficiente pentru a atrage turişti. Socio-economică: Pădurea oferă numeroase resurse regenerabile dacă sunt exploatate durabil: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale. Exploatarea lemnului şi utilizarea sa în tipografii, pentru construcţii şi mobilă, a impus nevoia de a recicla. Pădurea are şi o semnificaţie istorică, dar şi culturală,de ea fiind legate importante momente importante ale devenirii neamului şi multe din operele literare şi muzicale.

4.2.1.Fondul forestier

Situaţia fondului forestier – proprietate publică a statului la nivelul judeţului:

Tabel 4.2.1.1. Situaţia fondului forestier-proprietate publică a statului la nivelul judeţului Vrancea

Anul Suprafaţa totală (ha):

2009 185 620

2010 185 830

2011 181 064

2012 181 064

2013 178 151

Date furnizate de ITRSV Focşani

4.2.2.Funcţia economică a pădurilor Funcţia economică – constă în capacitatea pădurii de a asigura resursa principală de masă lemnoasă din diferite specii forestiere şi resursele secundare ale mediului forestier – vânat, fructe, flori, plante medicinale, iarbă, frunze,ciuperci, coajă, răşină, răchită etc., care servesc la dezvoltarea economiei şi asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. Lemnul este folosit pentru producerea de bunuri economice cu caracter durabil sau pentru utilităţi curente. Lemnul este utilizat în construcţiile civile şi industriale, în construcţiile de nave de transport pe apă sau în aer, în producţia mobilei, în realizarea unor instrumente muzicale, parchete, în industria celulozei şi hârtiei, în producerea medicamentelor, iar o parte a masei lemnoase exploatate serveşte pentru încălzitul locuinţelor, prepararea hranei umane etc. Pădurea are valoare economică inestimabilă. Valoarea economică a pădurii este diferenţiată în cadrul diferitelor zone ale ţării, în funcţie de gradul de dezvoltare a economiei, de educaţia şi cultura umană, de strategia şi politica de perspectivă îndelungată şi continuă de formare, protejare, conservare, exploatare şi utilizare superioară a resurselor principale şi secundare ale pădurii. În prezent, valoarea economică a pădurii este evidenţiată numai sub aspectul valorii realizate din valorificarea resurselor principale şi secundare. Aceasta este o componentă principală a valorii economice a pădurii, o modalitate concretă de evaluare şi reflectare a rezultatelor ei finale. Ea este însă o valoare restrictivă şi reducţionistă la principala ei funcţie, aceea de a produce resurse pentru dezvoltarea economică şi umană. Valoarea economică şi socială a pădurii trebuie să includă contribuţia directă şi indirectă a tuturor funcţiilor pădurii la dezvoltarea economică, socială, ecologică şi umană.


103

Fiecare funcţie a pădurii, luată în considerare şi urmărită prin înfăptuirea obiectivelor corespunzătoare, contribuie la maximizarea rezultatelor economice şi la minimizarea costurilor, la sporirea calităţii şi eficienţei mediului forestier, la atenuarea şi reducerea riscurilor şi incertitudinilor din acest domeniu vital pentru umanitate. Ştiinţa în general, cea economică în special trebuie să dezvolte teoria şi metodologia cuantificării valorii pădurii, pentru toate componentele şi funcţiile sale. Trebuie dobândită capacitatea de a cunoaşte continuu multiplele efecte şi eforturi pe care le generează pădurea, în mod direct şi indirect, asupra economiei, societăţii, mediului înconjurător şi populaţiei. Pădurea trebuie privită şi ca o condiţie importantă a asigurării securităţii sociale şi ecologice a umanităţii, a generării de finalităţi şi valoare economică pe termen lung. Tabel 4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Anul Masă lemnoasă (mii mc)

2009 185 620

2010 185 830

2011 181 064

2012 181 064

2013 178 151 Date furnizate de Direcţia Silvică Vrancea

Tabel 4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief la nivelul judetului

Forma de relief

Suprafaţa totală (ha)

Lunca şi ostrove 121

Câmpie 15 230

Deal 57 321

Munte 105 479 Date furnizate de ITRSV Focşani

Fig.4.2.4.1.Distribuţia pădurilor pe forme de relief

0% 9%

32%

59%

lunca si ostroave

campie

deal

munte

În figura 4.2.4.1 este reprezentată distribuţia pădurilor-proprietate de stat, pe forme de relief la nivel judeţean. Procentul cel mai mare de pădure, din totalul suprafeţei împădurite, este în zona de munte, unde procentul atinge 59%. În zona de deal,


104

pădurea ocupă un procent de 32% din totalul suprafeţei împădurite a Vrancei. Zona de câmpie are un procent de suprafaţă împădurită de 9%. 4.2.5.Starea de sănătate a pădurilor Tabel 4.2.5.1. Suprafeţele de pădure afectate de diverşi factori la nivelul judeţului în anul 2013

Factori ce afectează sănătatea pădurilor Suprafeţe afectate (ha)

Incendii 5

Agresiuni climatice ( inundaţii şi secetă) 88

Boli 2

Insecte 1

Poluare 0 Date furnizate de ITRSV Focşani

Din analiza datelor furnizate de direcţia silvică, în anul 2013, rezultă următoarele: suprafaţa cu păduri afectate de uscare este de 88 ha (4,93 % din suprafaţa totală a pădurilor administrate de ITRSV Focşani, în scădere cu 67 ha faţă de anul 2012); 4.2.6.Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri Tabel 4.2.6.1.Suprafeţe parcurse cu tăieri la nivelul judeţului, în 2013

Tăieri Suprafaţa (ha)

tăieri de regenerare 3901

tăieri accidentale 4141

tăieri de igienizare 22 936

tăieri de îngrijire 5161

tăieri rase 131

substituiri şi refaceri 0

tăieri de transformare a păşunilor împădurite

174


4.2.7.Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Tabel 4.2.7.1 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări la nivelul judeţului Vrancea

Anul

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări (ha)

2009 0,170

2010 0,252

2011 0

2012 0,04

2013 0 Date furnizate de ITRSV Focşani


105

4.2.8.Suprafeţe de păduri regenerate

Tabel 4.2.8.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2013

Tipuri de regenerare Suprafaţa (ha)

Naturală 695

Artificială 244


4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului Printre cauzele care determină despăduririle amintim: -micşorarea suprafeţelor acoperite cu păduri

-supraevaluarea resurselor prin evaluarea incorectă a resurselor mediului -schimbarea destinaţiilor terenurilor forestiere prin exploatare sau conversie -recoltarea lemnului şi activităţile silvice asociate modifică modelele spaţiale şi succesorale precum şi procesele care stau la baza dinamicii ecosistemelor forestiere 4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a produselor sale, prelucrarea primară a lemnului, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare a acesteia au drept scop final : - păstrarea integrităţii şi continuităţii pădurilor; - reducerea poluării mediului înconjurător; - creşterea rolului de protecţie a solului şi apelor; - diminuarea suprafeţelor de teren degradate; - diminuarea suprafeţelor afectate de tăieri ilegale de arbori. 4.3.Tendinţe In anul 2013 s-a înregistrat o uşoară scădere a fondului funciar agricol, tendinţa generală este de reducere a acestuia în favoarea altor suprafeţe.Raportat la anul 2009,

suprafața agricolă a s-a diminuat cu 217 ha, ceea ce reprezintă 8,5 % din totalul terenului agricol. Se observă o creştere a suprafeţelor afectate de diferite procese de degradare cum

sunt: eroziunea de suprafaţă și de adâncime, excesul de umiditate, alunecările de teren. Calitatea solului este afectată fie de restricţii determinate, factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. De multe ori acţiunea sinergică a factorilor menţionaţi are ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Pădurile oferă adăpost faunei cinegetice, posibilitatea recoltării şi altor produse în afara lemnului ( fructele de pădure, flora spontană, răşini). Managementul durabil al pădurilor poate asigura realizarea funcţiilor lor multiple. Influenţa antropică asupra pădurii este în general negativă şi rezultă din încălcarea prevederilor legislaţiei silvice şi de mediu privind tăierile de arbori, amenajarea locurilor de campare, colectarea şi transportarea deşeurilor menajere în locuri stabilite, amenajarea vetrelor de foc. La deteriorarea pădurilor contribuie mai mulţi factori, atât factorii naturali (climatici) cât şi defrişările ilegale din pădurile private şi exploatările forestiere extensive. Măsurile ce trebuie întreprinse în domeniul fondului forestier trebuie să vizeze în principal conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere şi mărirea suprafeţelor împădurite.


106

CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILORapmvn-old.anpm.ro/upload/137184_Capitolul 4 Utilizarea...

Documents

Transcript of CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILORapmvn-old.anpm.ro/upload/137184_Capitolul 4 Utilizarea...