Argument

În cadrul economiei de piață, agenții economici care își desfășoară diverse activități

au un rol foarte important deoarece trebuie să-și structureze activitatea în funcției de obiectul

de acrivitate proprie, cât și în funcție de cererea și oferta atât de necesară economiei de piață.

Contabilitatea este disciplina care ține evidența patrimoniului firmelor, dar și

transformările suportate de acesta în decursul unei perioade de timp.

În funcți de patrimoniul, dar și de calitatea produselor sau prestărilor de serviciu,

agenții economici își diversifică bunurile economice provocând astfel dezvoltarea activității

sau dimpotrivă restrângerea acesteia.

În funcție de rezultatele financiare profit/pierdere agenții economici contabilizează în

mod riguros cheltuieli și venituri care au la bază principii specifice de înregistrare cum ar fi:

Principiul continuității activității, dar și principiul prudenței.

Un rol important în contabilitatea activității unei firme îl au documentele justificative

și contabile în sensul că prin documentele justificative se înregistrează transfomările în sensul

creșterii sau în sensul diminuării elementelor patrimoniale, iar prin documentele contabile se

înregistrează informațiile la nivel general prelucrate atât în interiorul firmei prin cont, balanță

de verificare și bilanț contabil, cât și în afara firm,ei prin situațiile financiar – contabile

depuse la administrațiile financiare.

În economia de piață rezistă numai agenții economici a căror calitate a produselor este

foarte bună și se solicită prin ecuația cerere – ofertă.

Există totdeauna o concurență între agenți economici cu același obiect de activitate de

pe piața externă – efect al globalizării care conduce la ideea că producția poate să se realizeze

pe teritoriul unei țări , iar desfacerea pe teritoriul altei țări.

Capitolul II Noțiuni generale privind capitalurile proprii

2.1. STRUCTURA CAPITALURILOR PROPRII

Capitalurile proprii reprezintă dreptul titularilor de patrimoniu (acţionari şi asociaţi)

asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit şi din alte surse

proprii, conform relaţiei:

CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII

În contabilitatea financiară, capitalurile proprii se structurează în două categorii:

capital propriu nominalizat, reprezentat de capitalul social, care înregistrează distinct în

contabilitate, pe baza actelor de constituire şi a documentelor justificative privind

vărsămintele de capital

capitaluri proprii nenominalizate reprezintă capitalul acumulat de către entitate ca urmare

a unei activităţi economice profitabile, în care se includ: primele de capital, rezervele,

rezultatul exerciţiului financiar şi rezultatul reportat.

Capitalurile proprii se formează la începutul activităţii entităţii şi se modifică, prin

creştere sau diminuare, pe parcursul existenţei entităţii, potrivit schemei următoare:

2.2 CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social reprezintă o componentă a capitalurilor proprii care exprimă

valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari sau asociaţi.

Capitalul social se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar, prin

încorporarea rezervelor şi a profiturilor etc. Uneori se impune micşorarea capitalului social,

care poate avea drept cauze retragerea unor asociaţi, acoperirea pierderilor din anii

precedenţi, redimensionarea capitalului în funcţie de volumul activităţii etc.

Aporturi ale proprietarilor

CAPITALURI PROPRII

Retrageri ale proprietarilor

Venituri Cheltuieli

creșteri diminuări

Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând

numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.

2.1.1 CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL

Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către asociaţi

sau acţionari. Prin acţiunea de subscriere, asociaţii sau acţionarii se angajează în actul de

constituire la o contribuţie în bani sau în natură, în vederea înfiinţării sau dezvoltării unei

societăţi comerciale.

Pentru că între subscriere şi depunerea efectivă a capitalului promis poate exista un

anumit decalaj în timp, capitalul socialîmbracă două forme: capital subscris nevărsat: capital

subscris vărsat;

La constituirea societăţilor pe acţiuni trebuie vărsat cel puţin 30% din capitalul

subscris. Restul de capital se va vărsa în termen de 12 luni de la înmatriculare în cazul

aportului în numerar şi în termen de 2 ani în cazul aportului în natură.

Societăţile cu răspundere limitată, în nume colectiv şi în comandită simplă sunt

obligate să verse integral capitalul social subscris, la data constituirii.

Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

Dacă societatea comercială are asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită

pe baza unei expertize de specialitate.

Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotărârii adunării

generale a acţionarilor sau asociaţilor şi cu îndeplinirea tuturor formalităţilor juridice legate

de această hotărâre.

Mărimea minimă a capitalului social depinde de tipul de societate:

La societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă nu este stabilită o limită

minimă a capitalului social;

La societăţile pe acţiuni capitalul social minim este de 90.000 lei, dar nu mai puţin de

25.000 euro în echivalent lei, iar valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 0,10

lei;

La societăţile cu răspundere limitată capitalul social minim este de 200 lei şi se divide

în părţi sociale egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10 lei;

La societăţile pe acţiuni trebuie să fie minimum 2 acţionari, iar la S.R.L., maximum

50 de asociaţi.

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societăţii cu răspundere limitată al

cărui asociat unic este.

In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele caracteristici ale societăţilor comerciale:

Tip de societate

Indicatori

Societăți în nume colectiv

S.N.C.

Societăți în comandită Societăți pe acțiuniS.A.

Societăți cu răspundere

limitată S.R.L.

SimplăS.C.S.

Pe acțiuniS.C.A.

0 1 2 3 4 5Mărimea mini-mă a capitalului social

25,000 euro, în achivalent lei

25,000 euro, în achivalent lei

200 lei

Capitalul este di-vizat în

Părți sociale Părți sociale Acțiuni Acțiuni Părți sociale

Valoarea nomi-nală minimă a unei acțiuni/părți sociale

0,10 lei 0,10 lei 10 lei

Număr de pro-prietari

Minim 2 Minim 2 Minim 50

Responsabilitatea proprietarilor

Nelimitată și so-lidară

Nelimitată și solidară a tuturor asociațiilor comandități; comanditari sunt obligați numai până la coincurența aportului lor

Sunt obligați numai la plata acțiunilor lor

Sunt obligați numai până la concurența aportului lor

2.1.2. Majorarea capitalului social

Necesitatea măririi capitalului social poate să apară atunci când entitatea întâmpină

dificultăţi financiare, dar şi atunci când ea este într-o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă

activitatea. în ambele situaţii, societatea are nevoie de resurse băneşti suplimentare sau de

anumite bunuri, pe care preferă să şi le procure prin majorare de capital decât să recurgă la

împrumuturi, care implică un efort financiar considerabil.

Majorarea capitalului social se poate face pe mai multe căi şi anume:

a) Majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau numerar

O asemenea creştere a capitalului social este determinată de necesitatea procurării de

noi resurse pentru finanţarea investiţiilor sau pentru întărirea situaţiei financiare a entităţii.

Operaţia produce o creştere a activelor (mijloace băneşti, imobilizări, stocuri etc.) şi o

majorare corespunzătoare a capitalului social.

b) Majorarea capitalului prin operaţiuni interne

Motivul creşterii capitalului social este întărirea credibilităţii financiare a entităţii. în

acest caz, majorarea capitalului social se realizează prin încorporarea unor elemente care

aparţin capitalurilor proprii, cum ar fi: rezervele, cu excepţia rezervelor legale; primele de

capital; profitul. Operaţiile conduc la diminuarea rezervelor (altele decât cele legale),

primelor de capital şi profitului, concomitent cu creşterea capitalului social.

Practic, majorarea capitalului se poate face fie prin distribuirea gratuită de noi acţiuni

sau părţi sociale către acţionarii sau asociaţii existenţi, fie prin creşterea valorii nominale a

acţiunilor sau părţilor sociale existente.

c) Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societăţii în acţiuni

Motivul acestor operaţiuni este anularea anumitor datorii fără a apela la trezorerie, în această

situaţie, mărirea capitalului social se face prin conversia unor datorii în acţiuni sau părţi

sociale, care se face numai cu acordul creditorului, care devine acţionar sau asociat. Valoarea

nominală a obligaţiunilor convertibile în acţiuni trebuie să fie egală cu cea a acţiunilor .

Capitolul III Evidența tehnico – operativă a capitalului propriu

3.1. Documente privind evidenţa capitalului social

a) Actul constitutiv este documentul prin care se stabileşte modul de organizare şi

funcţionare a societăţii comerciale, cuprinzând informaţii privind: denumirea şi sediul

societăţii, forma juridică, obiectul de activitate, capitalul social subscris, structura acestuia şi

modalităţile de constituire, organele de conducere şi administrare, dizolvarea societăţii etc.

b) Vărsarea capitalului social subscris se reflectă în următoarele tipuri de docu-

mente, în funcţie de natura aporturilor:

Chitanţă - pentru depunerea aportului la casierie sub formă de numerar;

Foaie de vărsământ - pentru depunerea aportului direct la bancă, în contul de

disponibil;

Proces verbal de predare-preluare - în cazul aporturilor în natură, în care se

precizează caracteristicile şi valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de către o comisie

sau de către un expert evaluator.

c) Registrul acţionarilor (asociaţilor) ţine evidenţa nominală a capitalului social pe

fiecare asociat (acţionar), cuprinzând numărul de părţi sociale (acţiuni) subscrise

şi valoarea nominală a acestora, vărsămintele efectuate, menţiuni privind vânzarea

sau cumpărarea de părţi sociale (acţiuni) etc.

În prezent, s-a simplificat procedura de constituire a societăţilor comerciale, care

cuprinde, în principal, următoarele etape:

întocmirea şi autentificarea actului de constituire;

depunerea actului constitutiv la Oficiul Registrului Comerţului în vederea înmatri-

culării şi eliberarea certificatului de înregistrare, în termen de 15 zile de la data

încheierii actului constitutiv;

înscrierea la organul fiscal teritorial şi obţinerea codului unic de înregistrare fiscala.

3.2. CONTURI UTILIZATE

Contabilitatea capitalului social se conduce cu ajutorul contului de gradul I 101 "Capital",

care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:

1011 "Capital subscris nevărsat"; 1012 "Capital subscris vărsat"

1015 "Patrimoniul regiei"; 1016 "Patrimoniulpublic".

Societăţile comerciale ţin evidenţa capitalului social cu ajutorul conturilor de gradul

II 1011 "Capital subscris nevărsat" şi 1012 "Capital subscris vărsat".

j[ Contul 1011 „Capital subscris nevărsat"

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia contabilă este

un cont de pasiv, care ţine evidenţa capitalului social subscris de către asociaţi sau acţionari

conform documentaţiei de constituire a unei societăţi comerciale, dar nevărsat.

În CREDIT se înregistrează:

capitalul social subscris de către asociaţi/acţionari în natură şi/sau numerar

(456);

În DEBIT se înregistrează:

trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1012);

I SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris, dar nevărsat.

Contul 1012 „Capital subscris vărsat"

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia conta-

bilă este un cont de pasiv, care ţine evidenţa existenţei, creşterii şi diminuării capitalului

social subscris şi vărsat în natură sau în numerar de către asociaţii sau acţionarii unei societăţi

comerciale,

În CREDIT se înregistrează:

trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1011);

primele încorporate în capitalul social (1041, 1042, 1043, 1044);

rezervele încorporate în capitalul social (1063, 1068);

profitul net reportat repartizat la capitalul social (1171);

În DEBIT se înregistrează:

capitalul social retras de asociaţi sau acţionari, precum şi capitalul ;ial lichidat

cu ocazia fuziunii sau lichidării societăţii comerciale (456);

capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare

precedente (1171);

valoarea nominală a acţiunilor proprii răscumpărate si anulate (1091 1092);

diferenţa dintre valoarea nominală (mai mare) şi costul de achiziţie (mai mic) a

acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate (141);

SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris vărsat.

Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii"

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia conta-

bilă este un cont de pasiv, care ţine evidenţa câştigurilor legate de vânzarea sau anularea

instrumentelor de capitaluri proprii,

În CREDIT se înregistrează:

diferenţa între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi

valoarea lor de răscumpărare (461, 5121, 5124);

diferenţa între valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi

valoarea lor de răscumpărare (1012).

În DEBIT se înregistrează:

câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii,

transferate la alte rezerve (1068).

SOLDUL creditor al contului reprezintă câştigurile legate de vânzarea sau anularea

instrumentelor de capitaluri proprii.

Contul 149 “Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea de titlu

gratuity sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcția

contabilă este un cont de active, care ține evidența pierderilor legate de emiterea,

răscumpărarea, vânzarea, cedare cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii.

În DEBIT se înregistrează:

diferența între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii

anulate și prețul lor de vânzare (109)

diferența între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii

anulate și valoarea lor nominal (109)

valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuity (109);

cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când

sunt indeplinite condițiile pentru recunoașterea lor ca imobilizări necorporate

(512, 531, 462)

alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (512,

531, 462)

În CREDIT se înregistrează:

pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din alte reserve (1068)

SOLDUL creditor al contului reprezintă pierderi legate de emiterea, răscumpărarea,

vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Capitolul IV Studiul de caz privind capitalul social S.C. X S.R.L.

4.1. Constituirea capitalului social

Se constituie o societate comercială în nume colectiv cu un capital social subscris de

3000 lei, vărsat integrar înainte de înmatriculare astfel:

numerar depus la bancă: 1.500 lei

un utilaj evaluat la 1.400 lei

materii prime în valoare de 100 lei

5121

2131

301

1012

Conturi la bănci în lei

Echipamente tehnologice

Materii prime

Capital subscris vărsat

1500

1400

100

3000

4.2. Majorarea capitalului social

Adunarea generala extraordinară hotărește majorarea capitalului social prin emisiunea

unui nou pachet de 5000 de acțiuni cu valoare nominală de 1 leu, care se vor achita ulterior în

numerar.

Subscrierea acțiunilor: 5.000 x 1 leu/acțiune = 5.000 lei

456

1011

Decăntări cu acționarii privind capitalul

Capitalul subscris nevărsat

5000

5000

Efectuarea vărsămintelor de către acționari

5311

456

Casa în lei

Decăntări cu acționarii privind

capitalul

5000

5000

Trecerea capitalului subscris nevărsat la capitalul subscris vărsat

1011

1012

Capitalul subscris nevărsat

Capitalul subscris vărsat

5000

5000