Capitolul 7 - Fundamentarea Tehnico-economica

2
93 Capitolul 7 FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCŢIE LA PAJIŞTILE CULTIVATE 7.1. Elaborarea devizelor tehnologice Pentru paji ştile temporale (semănate), înfiinţate în zonele de câmpie, deal şi munte au fost elaborate devize tehnologice în baza cărora au fost stabilite cheltuielile cu lucrările mecanice, cheltuielile cu forţa de muncă manual ă şi cheltuielile materiale (sămânţa, îngrăşăminte, pesticide, etc.) Din datele cuprinse în tabelele 7.1–7.8 reiese faptul că , din totalul cheltuielilor tehnologice la cultura pajişte cultivată apar diferenţieri în funcţie de zona geografică. În zona de câmpie, din valoarea general ă totala de 3485,05 ron /ha, ponderea cea mai mare este deţinută de cheltuielile cu lucrările mecanizate si anume 65%,fiind urmate in ordine de cheltuielile cu materii şi materiale ,care reprezint ă 34% şi cele cu forta de muncă, cu 0,5-1%. În zona de deal, din valoarea general ă totala de 3149,16 ron /ha, ponderea cea mai mare este deţinută de cheltuielile cu lucrările mecanizate şi anume 65%, fiind urmate, în ordine, de cheltuielile cu materii si materiale, care reprezint ă 34% şi cele cu forţa de muncă, cu 0,5-1%. În zona de munte, din valoarea general ă totala de 2878,20 ron/ha, ponderea cea mai mare este deţinută de cheltuielile cu lucr ările mecanizate şi anume 74%, fiind urmate, în ordine, de cheltuielile cu materii şi materiale, care reprezint ă 25% şi cele cu forţa de muncă, cu 0,5-1% La cultura de lucernă masă verde din zona de câmpie, din totalul cheltuielilor tehnologice de 3153,17 RON/ha, se evendenţiază o pondere de 71% cu lucrările mecanizate, urmate de cheltuielile cu materii şi materiale în pondere de 28% şi cele cu forţa de muncă, cu 0,5-1%. 7.2. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli Pe baza devizelor tehnologice s-au întocmit bugetele de venituri şi cheltuieli. În aceste bugete sunt evidenţiate, pe de o parte, cheltuielile totale alcătuite din cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe, iar pe de alt ă parte valoarea producţiei. Prin raportarea cheltuielilor totale la producţia principal ă, s-a determinat indicatorul sintetic costul de producţie. Diferenţa dintre valoarea producţiei şi cheltuielile totale evidenţiază venitul impozabil iar prin adăugarea subvenţiilor la valoarea producţiei se obţine produsul brut. Diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile totale conduce la obţinerea venitului net +subvenţii. Prin raportarea venitului net + subvenţii, la cheltuielile totale pentru producţia principal ă, rezultă rata venitului impozabil şi respectiv rata venitului net + subvenţii. Eficienţa economică în perioada de exploatare a unei paji şti semănate cu o perioadă de exploatare variabil ă între 1-5 ani, se poate stabili în două moduri, respectiv:

description

Fundamentarea tehnico-economica

Transcript of Capitolul 7 - Fundamentarea Tehnico-economica

  • 93

    Capitolul 7FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMIC A

    TEHNOLOGIILOR DE PRODUCIE LA PAJITILE CULTIVATE

    7.1. Elaborarea devizelor tehnologice

    Pentru pajitile temporale (semnate), nfiinate n zonele de cmpie, deal i munte au fostelaborate devize tehnologice n baza crora au fost stabilite cheltuielile cu lucrrile mecanice,cheltuielile cu fora de munc manual i cheltuielile materiale (smna, ngrminte, pesticide,etc.)

    Din datele cuprinse n tabelele 7.17.8 reiese faptul c , din totalul cheltuielilor tehnologicela cultura pajite cultivat apar diferenieri n funcie de zona geografic.

    n zona de cmpie, din valoarea general totala de 3485,05 ron /ha, ponderea cea mai mareeste deinut de cheltuielile cu lucrrile mecanizate si anume 65%,fiind urmate in ordine decheltuielile cu materii i materiale ,care reprezint 34% i cele cu forta de munc, cu 0,5-1%.

    n zona de deal, din valoarea general totala de 3149,16 ron /ha, ponderea cea mai mareeste deinut de cheltuielile cu lucrrile mecanizate i anume 65%, fiind urmate, n ordine, decheltuielile cu materii si materiale, care reprezint 34% i cele cu fora de munc, cu 0,5-1%.

    n zona de munte, din valoarea general totala de 2878,20 ron/ha, ponderea cea mai mareeste deinut de cheltuielile cu lucrrile mecanizate i anume 74%, fiind urmate, n ordine, decheltuielile cu materii i materiale, care reprezint 25% i cele cu fora de munc, cu 0,5-1%

    La cultura de lucern mas verde din zona de cmpie, din totalul cheltuielilor tehnologicede 3153,17 RON/ha, se evendeniaz o pondere de 71% cu lucrrile mecanizate, urmate decheltuielile cu materii i materiale n pondere de 28% i cele cu fora de munc, cu 0,5-1%.

    7.2. Elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli

    Pe baza devizelor tehnologice s-au ntocmit bugetele de venituri i cheltuieli.n aceste bugete sunt evideniate, pe de o parte, cheltuielile totale alctuite din cheltuieli

    variabile i cheltuieli fixe, iar pe de alt parte valoarea produciei. Prin raportarea cheltuielilortotale la producia principal, s-a determinat indicatorul sintetic costul de producie.

    Diferena dintre valoarea produciei i cheltuielile totale evideniaz venitul impozabil iar prinadugarea subveniilor la valoarea produciei se obine produsul brut.

    Diferena dintre produsul brut i cheltuielile totale conduce la obinerea venitului net+subvenii.

    Prin raportarea venitului net + subvenii, la cheltuielile totale pentru producia principal,rezult rata venitului impozabil i respectiv rata venitului net + subvenii.

    Eficiena economic n perioada de exploatare a unei pajiti semnate cu o perioad deexploatare variabil ntre 1-5 ani, se poate stabili n dou moduri, respectiv:

  • 94

    Venituri anul Idin vinzarea furajului: 25 t/ha mas verde = 6,25 t. fn6250 x 0,6 lei/kg. = 3750 lei venit/an/ha

    sauprin conversia furajului:

    4,2 kg m.v. = 1 U.N.25.000 : 4,2 = 5952 U.N.

    Pentru furajarea unei vaci cu o greutate de 600 kg. i o producie medie de 20 l lapte/zisunt necesare 17 U.N./zi astfel:

    5.952 U.N. : 17 U.N./ zi = 350 zile furajate; 350 zile x 20 L lapte/zi = 2.240 l lapte2.240 l lapte x 1,8 lei/l lapte = 4032 lei venit/an/ha

    Venituri anii II IIIdin vnzarea furajului:Producia medie obinut: 30 t/ha mas verde, n echivalen aproximativ 7000 kg fn:7000 kg x 0,6lei / kg = 4200 lei venit/an/ha sauprin conversia furajului n lapte:30.000 kg. m.v. : 4,2 = 7.143 U.N.7143 U.N. : 17 U.N./ zi = 420 zile furajate420 zile x 20 l lapte/zi = 8.400 l

    8.400 l x 1,8 lei /l lapte = 9.240 lei venit/ha