Capitolul 7 Fondul Pentru Mediu

7.1 Generalitati

Dupa 1990, statele din centrul si estul Europei au realizat ca se confrunta cu grave probleme de mediu. Pe fondul a numeroase disfunctionalitati cu care se confrunta economiile nationale ale acestor tari, precum si al lipsei de fonduri de la bugetul statului cu care sa se finanteze marile proiecte de protectie a mediului, s-a apelat la nfiintarea unor fonduri extrabugetare, cunoscute n prezent sub numele de Fond pentru mediu. La baza nfiintarii acestor fonduri a stat principiul poluatorul plateste.

Principiul Poluatorul Plateste (PPP), care a fost adoptat pe scara larga de guvernele din centrul si estul Europei si noile state independente din fosta URSS, solicita poluatorilor sa foloseasca propriile resurse n scopul finantarii masurilor cerute pentru satisfacerea standardelor de mediu.

n cadrul PPP-ului, un obiectiv al guvernului n combaterea poluarii este stabilirea unei politici si a cadrului institutional de la care sa provina finantarea. PPP-ul sustine, cu cteva exceptii, propria filozofie fara subventii. Aceste exceptii includ situatiile n care firmele poluante ar suferi n mod nejustificat fara subventii si pot fi justificate daca marimea si durata subventiei sunt limitate si nu introduc distorsiuni impor tante pe piata. Pe lnga aceasta, subventiile sau finantarea blnda pot fi justificate pentru

Fondul pentru mediu 7

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

proiecte n care externalitatile semnificative sunt implicate ca efecte ale sanatatii umane sau n care exista un potential pentru distrugeri serioase ale capitalului natural sau schimbare ireversibila a mediului.

Un numar de conditii, n tarile cu economie n tranzitie , constrng de asemenea aplicarea totala a PPP si mpiedica utilizarea de urgenta sau eficienta a mecanismelor financiare caracteristice economiilor de piata mai mature. Aceste conditii includ slabiciunea aplicarii legislatiei de mediu, a constrngerilor financiare severe asupra ntreprinderilor si consumatorilor casnici, incertitudinile n sistemele fiscale si costuri informationale inadecvate ale deteriorarii mediului. Guvernele din multe state central si est Europene si din noile state independente fac uz de fonduri specifice si publice ca mijloace de atingere sau micsorare a acestor provocari. Aceste fonduri sunt de obicei guvernamentale, incluznd taxe si penalitati de mediu. Ele furnizeaza suport financiar, de obicei sub forma de mprumuturi garantate de stat, pentru un numar larg de activitati de protectie a mediului.

n multe tari CEEC/NIS1, fondurile au mbunatatit ritmul ameliorarii calitatii mediului, sustinerea finantarii aditionale pentru investitii de mediu si au ntarit capacitatile interne pentru pregatirea proiectelor si politica de implementare.

Fondurile prezinta dezavantaje reale si potentiale. Desi nu reprezinta o optiune politica de prim rang, fondurile pot fi considerate mecanisme efective si eficiente pentru finantarea protectiei mediului, conditia fiind ca ele sa fie initiate si mnuite adecvat.

n Romnia, din cauza unor inconveniente nici n 2002 Fondul pentru mediu nu a fost operational, n sensul finantarii unor proiecte de mediu.

7.2 Rolul si importanta fondurilor

Chiar daca multe state CEEC/NIS ncep sa beneficieze cu succes de pe urma reformelor si sa faca progrese n perioada tranzitiei, fondurile de mediu continua sa joace roluri semnificative n finantarea protectiei mediului n regiune. ntr-adevar, rolul important jucat de fonduri a fost nca o data recunoscut de guverne si ministerele de mediu ale acestora la conferinta ministeriala Mediu pentru Europa tinuta la Arhus, Danemarca n 1998. Recunoscnd faptul ca ele exista n cadre dinamice, multe fonduri si cauta activ nisa lor n mijlocul mprejurarilor schimbatoare de mediu si

1 Tarile din centrul si estul Europei

Noile State Independente din fosta Uniune Sovietica

FONDUL PENTRU MEDIU

economice. Fondurile pe termen lung evolueaza, cu cteva strategii pe termen lung si chiar considernd scenarii post-tranzitie pentru ele nsele. Aceste strategii si scenarii includ o gama larga de optiuni, de la privatizarea si transformarea n banci comerciale, pna la consolidarea n bugetul de stat. n acelasi timp, noi fonduri sunt create ca fonduri de mediu, ntr-o forma sau n alta, existnd acum n majoritatea tarilor acestor regiuni. Din 1994 noi fonduri/resurse au fost create n Slovenia, Bulgaria, Rusia, Lituania si Macedonia.

Evolutia, eficacitatea si potentialul acestor fondur i sunt strns legate de progresul mai larg facut de statele CEEC/NIS n privinta reformelor economice si politice, precum si a dezvoltarilor n cadrele politicii nationale de mediu. Desi fondurile pot ajuta sa se depaseasca cteva provocari financiare de mediu ntlnite n timpul perioadei de tranzitie, ele nu sunt substituente pentru reforma fundamentala si nu pot micsora deficientele n aceste reforme. Diferentele semnificative n dezvoltarea si potentialul acestor fonduri pot fi observate ntre statele CEEC, n care reformele au fost ferme si sunt avansate si cele din NIS, unde reformele au fost mai putin consistente si vaste.

Marimea veniturilor administrate de fonduri ilustreaza ntr-o oarecare masura aceste diferente. n 1997, veniturile totale ale celor opt fonduri nationale de mediu din CEEC a fost de aproape 720 mil USD sau USD 9,44/locuitor. n contrast, cifrele similare pentru cele opt fonduri nationale de mediu din NIS (care exclud facilitatea de reducere a poluarii din Rusia) au fost de cca 36 milioane USD sau 0.16/locuitor USD. Chiar si ntre regiunile din CEEC si NIS fondurile difera dramatic, cel putin ca marime. Veniturile din 1997 ale Fondului de mediu al Federatiei Ruse (aproximativ 18 milioane USD) de exemplu, depasesc veniturile combinate ale altor fonduri nationale din NIS pentru aceeasi perioada (aproximativ 17 milioane). Acelasi lucru se poate spune despre Fondul National al Poloniei pentru protectia mediului si managementul apei, ale carui venituri din 1997, de aproximativ 403 milioane USD, depasesc veniturile globale ale altor fonduri nationale de mediu din CEE, aproximate la 317 milioane USD. Constientizarea unor diferente att de semnificative ntre fonduri, precum si a celor privind cadrul n care ele opereaza, s-ar dovedi folositoare, considernd informatiile prezentate.


7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor

Statutul legal si institutional al fondurilor variaza considerabil n cadrul regiunii: de la entitati legale independente si extra-bugetare cu propriile infrastructuri institutionale la liniile de buget ale Ministerelor de Mediu administrate de personalul Ministerelor de Mediu. Cteva institutii au fost create ca fundatii non-profit (de exemplu EcoFondul Polonez), companii mixte detinute de guvern (de exemplu Fondul Ecologic de Dezvoltare Slovenian).

Lipsa unui cadru institutional potrivit si a unor fundamente legale clar definite pot mpiedica serios eficienta fondului. Aceste obstacole au condus la urmatoarele nevoi stringente institutionale privind anumite fonduri:

o mai mare independenta politica ar permite obtinerea unei eficiente marite a multor fonduri regionale;

cteva fonduri duc lipsa de garantii suficiente ca resursele proprii vor fi folosite n scopul protectiei mediului. n anumite situatii, nsa, resursele ctorva fonduri au fost folosite pentru finantarea activitatilor din afara mandatelor lor, chiar complet diferite de protectia mediului. Aceste situatii au diminuat credibilitatea lor institutionala si viabilitatea pe termen lung;

fonduri create n interiorul structurilor institutionale ale Ministerului Mediului pot ntmpina dificultati n atragerea si mentinerea specialistilor necesari.

Veniturile fondului sunt limitate mult n cteva tarile NIS, unde reforma economica este nca ntr-un stadiu nu foarte evoluat si se nregistreaza dificultati financiare n sectorul public si n cel privat.

Mai mult, trebuie sa se ia n considerare conditiile de incertitudine, deoarece unele venituri fluctueaza semnificativ de la an la an, fiind afectate de negocierile anuale din Guvern sau Parlament.

Concentrarea asupra cheltuirii fondurilor variaza ntre tari si institutii, pe baza unor factori cum sunt:

prioritatile nationale de mediu; sursa si nivelul cererii pentru finantarea investitiilor de mediu; zona particulara a fondului, vis--vis de alte institutii financiare

de mediu; marimea si sursa veniturilor; tintele de dezvoltare institutionala pe termen lung. Investitiile pentru reducerea poluarii n sectorul aerului si apei

domina cheltuielile majoritare ale fondului, n special n CEEC. La anumite

FONDUL PENTRU MEDIU

fonduri, cheltuielile cu monitorizarea mediului, cu managementul pierderilor si protectia naturii sunt semnificative.

Educatia de mediu primeste un suport limitat de la majoritatea fondurilor; cteva au cheltuit sume substantiale n afara sectoarelor de mediu.

Veniturile tarilor din NIS sunt prea mici pentru ca acestea sa aloce cheltuieli semnificative pentru proiectele de investitii capitale . Aceste cheltuieli sunt adesea alocate pentru activitati noninvestitii: costuri operationale ale autoritatilor de mediu, cooperarii internationale si schimbului de experienta.

Majoritatea fondurilor din tarile CEE utilizeaza proceduri de evaluare standardizate pentru compararea si clasificarea proiectelor pe baza unor criterii, n timp ce altele , n particular din NIS , tind sa opereze cu cereri de finantare pe baze particulare.

Considernd ca furnizarea finantarii pentru protectia mediului din CEEC si NIS este limitata, utilizarea efectiva si eficienta a resurselor disponibile este critica. Corespunzator, multe fonduri din regiune si pot mbunatati cheltuielile prin abordarea urmatoarelor aspecte:

prioritatile definite clar pot mari impactul de mediu al cheltuielilor;

majoritatea fondurilor pot genera beneficii de mediu mai mari prin implementarea unei strategii mai riguroase de identificare a proiectelor, prin proceduri de evaluare si selectie subliniind eficienta proiectelor;

fondurile s-ar putea proteja mpotriva criticii promovnd un suport public mai puternic pentru activitatile lor , prin cresterea transparentei alocarii resursei proprii.

Fondurile pot angaja o varietate de mecanisme de plata pentru furnizarea suportului lor financiar. Forma dominanta a finantarii (acordarea de alocatii) este nlocuita sau completata de mprumuturi mai sensibile si alte forme de subventii cum ar fi garantii-mprumuturi, investitii corecte.

Un studiu recent al OECD a descoperit ca, n anul 1996, fondurile de mediu au reprezentat aproximativ 33% din totalul cheltuielilor cu investitia de mediu n Polonia, pe cnd cota comparabila pentru fondurile din Ungaria si Slovenia a fost de aproximativ 20%. Din cele 10 tari candidate la CEE, aproape toate au fonduri de mediu opernd la nivel national si/sau local. Cheltuielile totale cu mediul n 1997 ale fondurilor CEE s-au cifrat la aproximativ 700 milioane USD; costurile adiacente/suplimentare ale fondurilor de mediu n regiune ar urca aceasta cifra la peste 800 mil USD.

Fondurile pentru mediu interesate n administrarea asistentei financiare a UE vor trebui sa respecte cerinte suplimentare specifice UE si


programelor de asistenta. Cteva din cele mai importante dintre acestea sunt:

1) eligibilitatea proiectelor, criterii de evaluare si selectie compatibile cu prioritatile noi (de exemplu , cteva tipuri de proiecte vor avea o prioritate mai mare dect altele; marimea proiectului si participarea altor co-finantatori va fi cruciala);

2) proceduri de procurare competitive , compatibile cu regulile UE; 3) contabilitati, conduceri financiare si audituri potrivite cu

standardele recunoscute de UE; 4) raportarea la autoritatile EU (care implica, de asemenea, relatii

externe sporite si cunoasterea limbilor straine). 7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare

asupra pietei

Prevederea de finantare subventionata pentru protectia mediului din tarile CEE si NIS a fost necesara pentru confruntarea legalitatii abuzului de mediu si pentru depasirea unui numar de obstacole existente n perioada de tranzitie care mpiedicau implementarea totala a PPP. Aceste tari continua sa progreseze n perioada de tranzitie, totusi, oportunitatile utilizarii altor surse bazate mai mult pe piata si forme de finantare a mediului vor iesi la iveala (de exemplu banci comerciale, resurse proprii). ntr-adevar, cteva din aceste surse si mecanisme sunt deja implicate n finantarea investitiilor de mediu n regiuni, n special n tarile CEE. Ministerele de mediu si oficialii fondului ar trebui sa evalueze regulat impactul pe care fondurile le au asupra generarii mecanismelor de finantare bazate pe piata si sa ia masuri pentru a se asigura ca fondurile nu mpiedica dezvoltarea lor.

Deoarece pietele de capital se dezvolta att n tarile CEE ct si n NIS si nevoia pentru finantarea subventionata ntre clientii fondurilor se diminueaza, fondurile ar trebui sa evalueze efectul pe care marimea cheltuielilor proprii si formele de plata diferite le au asupra capacitatii de obtinere a surselor comerciale si proprii de finantare a clientilor. Fondurile ar trebui sa caute sa maximizeze capacitatea de obtinere si sa suporte activ dezvoltarea mai multor mecanisme de finantare bazate pe piata, a unei implementari mai directe a PPP , prin ncurajarea unei responsabilitati mai mari n rndul poluatorilor si utilizatorilor de resurse pentru finantarea protectiei mediului. Deoarece aceasta responsabilitate devine mai puternica n regiune , ar trebui sa se astepte ca fondurile vor suferi o schimbare continua, probabil dramatica n unele cazuri, si ca regiunea ar putea fi martora nu numai la crearea de noi fonduri, ci si la disparitia unora dintre ele .

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.1 (Venituri si cheltuieli exprimate n milioane USD)

Bulgaria: Fondul National

de protectie a mediului

Bulgaria: Ecofondul

National de ncredere

Cehia: Fondul statului de mediu

Estonia: Fondul Central de mediu

Ungaria: Fondul Central de protectia

mediului

Operationale n forma curenta din:

1993 1996 1992 1990 1993

Totalul venituri (V) /cheltuieli (C) 2 1993 1994 1995 1996 1997

V / C 3.60 2.18 4.42 3.42 5.94 6.25 6.14 8.48 9.49 4.38

V/C - - - - - -

5.53 - 5.24 0.39

V/C 94.94 98.41 155.93 123.11 186.87 183.84 197.21 169.55 167.15 103.97

V/C n.a. n.a.

1.08 1.83 5.41

7.69 8.78

V/C 29.90 17.19 61.13 25.61 55.32 26.30 93.22 53.85 80.99 84.56

2 Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an ; date privind cheltuielile exclud costurile de administratie s i

alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot depasi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).

Bulgaria: Fondul National

de protectie a mediului

Bulgaria: Ecofondul

National de ncredere

Cehia: Fondul statului de mediu

Estonia: Fondul Central de mediu

Ungaria: Fondul Central de protectia

mediului

Sursele majore de venituri n 1997 (% din totalul veniturilor)

- taxa pe combustibilul lichid (78.4%)

- privatizare (13.8%)

- taxele administrative (3.7%)

- penalitati de mediu (2.5%)

- returnarea mprumuturilor cu dobnda (1.6%)

- datoria schimbata cu Elvetia (80.6%)

- profituri din operatiuni financiare (15.9%)

- alocatii de la Banca Mondiala (3.4%)

- taxe si penalit ati pentru utilizarea aerului/apei/de seurilor/p amntului (51.5%)

- privatizare (28.3%) - returnarea mprumuturilor

cu dobnda (14.8%) - profituri din operatiuni

financiare (6.1%)

- taxe si penalitati de mediu (46.2%)

- privatizare (27.4%) - taxele pentru

extragerile mineralelor (17.8%)

- taxa pentru ambalare (3.4%)

- returnarea mprumuturilor sau dobnda ( 2.3%)

- altele (2.9%)

- taxa pe combustibil (46.9%)

- taxele pentru alte produse (30.8%)

- privatizare (6.6%) - penalitatile de mediu

(4.7%) - cota anuala pentru

minerit (1.5%) - alocatii Phare (4.1%) - returnarea

mprumuturilor cu dobnda ( 5.1%)

- altele (0.3%) Domeniile majore ale cheltuielilor n 1997 (% din totalul anual al cheltuielilor de mediu )

- aer (9.3%) - apa (43.7%) - deseuri (16.8%) - monitorizare

(20.5%) - protectia solului

(8.3%) - altele (1.4%)

- aer (49.7%) - apa (49.9%) - protectia

mediului (0.5%)

- aer (36.5%) - apa (57.4%) - deseuri (1.8%) - protectia naturii/solului/a

peisajului (4.2%)

- aer (1.9%) - apa (57.4%) - deseuri (10.1%) - programul de

constructii (19.3%) - supervizarea (11.9%) - altele (23.5%)

- aer (21.6%) - apa (15.4%) - deseuri (13.9%) - scopuri publice

(22.1%) - decizii guvernamentale

(10.4%) - altele (16.6%)

Mecanismele fundamentale de plata n 1997 (% din totalul platilor pentru proiectele de mediu)

- alocatii (76.8%), mprumuturi libere de dobnda (7.7%), investitii n actiuni (15.6%)

- alocatii (85.2%), mprumuturi libere de dobnda (14.8%)

- alocatii (55.4%), - mprumuturi fara sau cu

dobnda mica (43.9%), - subventiile cu dobnda (

0.6%)

- alocatii (89.6%), mprumuturi fara dobnda (7.6%), mprumuturi avantajoase (2.8%)

- alocatii (aprox.75%), mprumuturi fara dobnda (aprox.22%), mprumuturi avantajoase (aprox 3%)

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.2 (Venituri si cheltuieli exprimate n mil. USD)

Polonia: Fondul National

pentru protectia mediului si managementului apei

Polonia: Ecofondul

Polonia: Fondul provincial Cracovia

pentru protectia mediului

si managementul apei 3

Slovacia : Fondul statului de mediu

Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului

Operationale n forma curenta

din:

1989 1992 1993 1991 1994

Totalul venituri (V)/cheltuieli (C) 4 1993 1994 1995 1996 1997

V / C 266.70 204.94 338.06 278.89 481.58 428.44 432.60 510.12 418.61 389.67

V/C 8.85 4.62 10.16 14.32 29.64 20.84 31.30 21.64 33.58 36.52

V/C 2.03 1.00 12.13 5.79 19.13 6.51 17.16 19.05 14.84 17.03

V/C 31.89 34.94 30.51 31.38 35.59 34.35 40.19 40.62 30.99 28.94

V/C - - 2.02 -

10.41 0.60 15.11 10.52

20.43 17.81

3 Polonia are un numar de fonduri de mediu provinciale; Fondul Cracovia este unul dintre cele mai mari din aceste fonduri. 4 Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an; date privind cheltuielile, excludem costurile de administratie

si alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot dep asi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).

Polonia: Fondul National pentru protectia mediului

si managementului apei

Polonia: Ecofondul

Polonia: Fondul provincial Cracovia

pentru protectia mediului

si managementul apei 3

Slovacia : Fondul statului de mediu

Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului

Sursele majore de venituri n 1997 (% din totalul veniturilor)

Taxele de mediu (53.6%), penalitati de mediu (1.3%), aloca tiile si mprumuturile internationale (3.6%), replata mprumuturilor cu dobnda (35.7%), profituri din operatiuni financiare (5.8%)

Schimburile de datorie cu SUA, Elvetia, Fran ta si Suedia (83.8%), profituri din opera-tiuni financiare (14.9%), alocatiile din partea guv. Norvegiei;

Taxele de mediu (57.5%), penalitatile de mediu (3.2%), replata mprumuturilor cu do-bnda (24.4%), profi-turi din operatiunile financiare (14.9%);

Alocatia bugetului de stat (23.1%), taxele pe aer/apa/de seuri (73.3%), penalitatile pentru aer/apa/ deseuri (2.1%), profituri din operatiuni financiare (0.9%);

Privatizare (40.4%), mprumut de la Banca Mondiala (26.8%), replata mprumuturilor cu dobnda 5 ( 23. 1% )

Domeniile majore ale cheltuielilor n 1997 ( % din totalul anual al cheltuielilor de mediu )

aer (33.2%); apa (39.0%); minerit (9.0%); protectia solului (8.9%); protectia naturii (3.4%), urgente (1.8%), educatie (1.6%), monit. (0.8%), altele (2.5%)

- aer (56%) ; - apa (41.3%) ; - protectia mediului

(2.7%)

aer (56.9%) ; apa (25.4%); deseuri (0.6%), urgente (6.8%), monitori-zare (4.0%), protectia solu-lui (1.7%), protectia mpotriva zgomotului (1.5%), altele (3.1%)

aer (26.9%); apa (55.0%); deseuri (9.5%), protectia naturii (2.3%), educatie (1.3%), cercetare (1.1%), altele (3.9%)

- aer (73.5%) ; - apa (21.7%) ; - deseuri (4.8%)

Mecanismele fundamentale de plata n 1997 (% din totalul platilor pentru proiecte de mediu)

mprumuturi avantajoase (61.2%), alocatii (30.9%), subventii cu dobnda (2.5%), investitii n actiuni (5.1%);

- alocatii (100%)

alocatii (25.4%), mprumuturi cu dobn-da usoara (74.6%)

- aloca tii (100%)

- mprumuturi avantajoase (100%)

5 Fondul administreaza de asemenea 277 mprumuturi raspndite/initiate de Ministerul Sloven al Mediului nainte de nfiintarea fondului,

a caror valoare se cifreaza la 1 4.8 milioane USD la 31.12.1997), dobnda (8.2%).

FONDUL PENTRU MEDIU

7.5. Experienta poloneza n domeniul folosirii instrumentelor economice de protectie a mediului

Programul polonez de reforma orientata spre economia de piata a

avut un impact asupra protectiei mediului prin punerea accentului pe autofinantarea protectiei mediului. Datorita vidului institutional lasat de colapsul vechiului sistem a fost posibil sa se creeze un nou cadru institutional pentru a adapta sistemul de protectie a mediului la conditiile de piata. Ca urmare, Polonia a ncercat sa creeze o piata pentru protectia mediului care sa nu depinda de buget, pentru a evita presiunile politice de a taia sau limita resursele disponibile pentru protectia mediului n bugetul de stat.

Cadrul finantarii protectiei mediului si proiectele de dezvoltare durabila se bazeaza pe urmatoarele institutii:

fondul national pentru protectia mediului si managementul apelor;

49 de fonduri regionale pentru mediu si ape; 2460 de fonduri locale pentru mediu si ape; banca pentru protectia mediului; fondul silviculturii; fondul pentru protectia terenului agricol; fonduri n proprietatea firmelor private si publice; bugetele locale si municipale; bugetul central; ecofondul si alte forme de asistenta straina. Sistemul de autof inantare pentru mediu din Polonia se bazeaza pe

conceptul din economia mediului - principiul poluatorul plateste. n mod fundamental, fiecare utilizare a mediului pentru activitati umane reprezinta un potential pentru distrugerea mediului, fie prin costur ile de oportunitate pentru exploatarea resurselor, fie prin deseurile reziduale care sunt produse secundare n procese. n teorie, aceasta este valabila pentru oricare si pentru toate activitatile umane. PPP sustine de fapt ca fiecare utilizator al mediului ar trebui sa plateasca fie pentru privilegiul de a extrage resurse din mediu, fie pentru utilizarea acestuia ca loc de depozitare a deseurilor. Acest proces de internalizare a costurilor externe este cunoscut, n general, n literatura de specialitate ca taxa pigouviana ( dupa economistul englez Arthur Pigou care a facut pentru prima oara distinctia ntre costurile private si cele sociale).

Termenul de extern este utilizat deoarece costurile sociale sunt externe tranzactiilor de baza dintre cumparator si vnzator. n vnzarea unui automobil, teoria economica clasica presupunea la nceput ca toate costurile de productie au fost suportate de catre vnzator si toate costurile de utilizare


platite de catre consumator, iar tranzactia, ntr-un anume sens, era un sistem nchis. Nici cumparatorul nici vnzatorul nu-si asumau nici o obligatie de a plati societatii orice alte costuri ulterioare datorita poluarii aerului (sau poluarii rezultate n urma aruncarii uleiurilor, cauciucurilor sau, n final, chiar a masinii). Astfel, societatea absoarbe oarecum aceste costuri, iar cumparatorul si vnzatorul se eschiveaza de la plata lor. Automobilul, prin utilizarea de catre cumparator , i asigura acestuia mobilitate si comoditate, dar diminueaza calitatea aerului pentru trecatori, care nu iau parte la tranzactia cumparator-vnzator. Automobilul este un exemplu evident, dar aproape orice produs modern din lumea industrializata lasa n urma, ntr-o anumita masura , un astfel de cost social (extern).

Economistii de mediu si resurse naturale au sustinut ca asemenea costuri sociale sa poata fi impuse vnzatorilor si consumatorilor prin tarife pentru utilizarea mediului costurile externe ar putea fi astfel internalizate.

Tarifele pentru apa se bazeaza de obicei pe acoperirea costurilor de extragere, purificare si distribuire a apei, dar nu se percepe nici un tarif pentru apa n sine. Notiunea de tarif de utilizare a mediului a fost controversata, n mare masura, pentru ca au existat dispute cu privire la modul n care trebuie calculate aceste tarife. Teoretic, tarifele pentru emisii, de exemplu, ar trebui sa fie egale cu costul marginal al activitatii de reducere a poluarii, pentru a o pastra n limitele admisibile. ntr-o economie dezvoltata activa, exista multe investitii care se bazeaza pe vechile supozitii. O mare parte a agriculturii din SUA se bazeaza pe presupunerea abundentei apei gratuite si orice ncercare de a stabili un pret pentru apa n termenii lipsei sale reale ntmpina o puternica opozitie politica. Multe activitati implica procese n mai multe etape, astfel nct, n mod ideal, tarifele de mediu ar trebui sa urmeze extragerii resurselor n bunurile intermediare pna la produsele finite, incluznd costurile de mediu pentru transportarea si depozitarea lor finala. Important de retinut este faptul ca numai cteva tari, mai ales cele nordice, au putut crea un mijloc politic si economic impus publicului pentru utilizare/poluare.

Polonia a stabilit tarife ridicate pentru utilizarea apei sau extragerea/exploatarea de alte resurse din mediu, pentru depozitarea deseurilor sau eliberarea emisiilor. De exemplu, pentru poluarea aerului tariful este de cca 80 $ pe tona emisa de SO 2 sau NOX.

Pentru emisia unei tone de poluant cancerigen, ca azbestul, cromul sau benzenul, taxa depaseste 51.000 $. Exista specialisti care afirma ca si asemenea niveluri ridicate de poluare nu ndeplinesc criteriile unei taxe eficiente, adica nivelul care ar putea sa acopere costurile marginale de

FONDUL PENTRU MEDIU

reducere a poluarii. De aceea, taxele sunt considerate mai mult instrumente pentru obtinerea de fonduri, dect stimulente pentru utilizatori/poluatori de a-si reduce impactul asupra mediului. n anul 1999 existau n Polonia cca 3000 de inspectori de mediu care lucrau n cadrul a 50 de Inspectorate de stat pentru protectia mediului. Polonia are o institutie financiara unica pentru problemele mediului Banca pentru Protectia Mediului. Aceasta banca este responsabila pentru colectarea platilor si tarifelor pentru poluare, facilitnd comercializarea emisiilor ntre poluatori, genernd mprumuturi si ncurajnd firmele sa lanseze proiecte de mediu, evalund si superviznd implementarea proiectelor creditate. Banca functioneaza ca orice banca comerciala, oferind o ntreaga gama de servicii de economii si conturi pentru deponenti, servicii de mprumut comercial obisnuit servicii de consultanta si de brokeraj, executnd operatiuni de schimb valutar. Ceea ce este unic la aceasta banca este faptul ca i este permis sa ofere rate ale dobnzii sub nivelul pietei pentru diferite tipuri de proiecte de mediu, inclusiv asigurarea de mprumuturi pentru firmele cu activitate n domeniul protectiei mediului. Finantarea pentru aceste rate preferentiale ale dobnzii provine din Fondul National pentru Protectia Mediu lui si Managementul Apei si din fondurile regionale. 6

Tipurile de mprumuturi bancare acordate de banca sunt urmatoarele: - mprumuturi pentru modernizarea si extinderea fabricarii de

echipament si aparatura de control, instalarea acestora n fabrici; - mprumuturi pentru proiecte implicnd depozitarea si tratarea

deseurilor. Banca participa la finantarea proiectelor atta timp ct acestea

urmeaza politica nationala de mediu. 7.6 Fondul pentru mediu n Romnia Recomandarile facute de banci si organismele internationale din cadrul programelor de asistenta si de ajustare structurala pentru tranzitia la economia de piata raportul Bancii Mondiale nr. 10613 RO/1992, recomandare reiterata si la Conferinta OECD Fondurile de mediu n economiile n tranzitie din 27-28 oct. 1994 de la St. Petesburg au avut un rol decisiv n nfiintarea Fondului de Mediu n Romnia.

6 Cnd ratele dobnzii comerciale au variat ntre 27-30%, ratele dobnzilor subventionate

au variat ntre 8-12%.


Reamintim, Fondurile de Mediu au devenit functionale astfel:

Polonia 1989 Slovacia 1991 Cehia 1991 Bulgaria 1993 Ungaria 1993 Macedonia 1998 Estonia 1996 Federatia Rusa 1996

Legislatia cu privire la existenta acestui fond de mediu n tarile mai sus enumerate cuprinde un set comun de obiective:

promovarea activitatilor si investitiilor n domeniul protectiei si mbunatatirii calitatii mediului;

ncurajarea dezvoltarii unei structuri economice favorabile protejarii mediului;

sponsorizarea cercetarii si dezvoltarea de proiecte; conservarea biodiversitatii; ncurajarea educatiei si instruirii ecologice.

n aceste tari, n practica, principalul rol al Fondului a fost sa furnizeze asistenta financiara n investitii pentru mediu si sa dezvolte infrastructuri legate de protectia mediului.

Privind superficial, se poate aprecia Fondul doar ca instrument administrativ -financiar de sporire a fiscalitatii prin multiplicarea taxelor si a amenzilor. n Romnia, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este nfiintat prin lege n anul 2000, perioada n care el ncepe sa-si reduca importanta n celelalte tari.

Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona ca un instrument economico-financiar destinat sustinerii realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare.

FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.1 Definitii Acronime si abrevieri n text se vor folosi urmatoarele acronime si abrevieri: CoA - Comitetul de Avizare al Administratiei Fondului Fond - Fondul pentru Mediu CD - Comitetul Director al Administratiei Fondului IFI - Institutii financiare internationale MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului FIP - Formular informativ privind proiectul FCF - Formular de cerere de finantare pentru proiect

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001 si Hotarrea de Guvern nr. 1174/ 21.11.2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Administratiei Fondului pentru Mediu

Att Legea nr. 73/2000, modificata si completata prin OU nr. 93/2001, ct si HG nr. 1174/2001 definesc structura globala a Fondului, cadrul organizatoric, resursele financiare si scopul activitatilor. Fondul este nfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate publica cu personalitate juridica, n conformitate si cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice. Bugetul Fondului va fi aprobat de catre Guvern la propunerea MAPM. Operatiunile financiare ale Fondului care privesc constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare vor fi derulate prin inte rmediul unitatilor Trezoreriei Statului. Fondurile necheltuite ramase la sfrsitul anului n conturile Fondului pot fi reportate de la un an la altul, cu exceptia sumelor provenite de la bugetul statului.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Resursele Fondului vor fi alocate pentru sustinerea unui numar limitat de categorii de proiecte de interes public major, cu prioritate a celor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului


Comitetul de Avizare al Fondului (CoA)

CoA este compus din reprezentantii unor ministere, Secretariatului General al Guvernului, Directorul General al Administratiei Fondului si un reprezentant ales al ONG-urilor din domeniul mediului. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM.

Comitetul Director al Administratiei Fondului (CD)

Comitetul Director al Administratiei Fondului (CD) este compus din Directorul General si directorii directiilor de specialitate ale acestuia. Directorul General va fi Presedintele CD.

Directorul General al Administratiei Fondului (DG)

DG va fi raspunzator pentru conducerea curenta a Administratiei Fondului si o reprezinta n relatiile cu tertii. DG va fi numit si revocat n conformitate cu prevederile legii de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului si aceasta functie este asimilata cu cea de director general din minister.

Granturi Grantul este un credit nerambursabil si este principalul mecanism al Fondului de finantare a proiectelor prioritare de mediu neinvestitionale. Cererile pentru granturi pot fi depuse de urmatoarele institutii: organizatii neguvernamentale, agentii guvernamentale si institutii de nvatamnt, firme private. Grantul este acordat n conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute n Sectiunea 4 a Planului de Activita te.

Subventii ale dobnzilor Un grant indirect aplicat unui credit comercial pentru a usura termenii si/sau conditiile acestuia (de regula pentru a reduce ratele efective ale dobnzilor). Fondul poate oferi aceasta

FONDUL PENTRU MEDIU

forma de finantare pentru a sprijini proiectele de mediu care sunt financiar viabile si sustenabile, permitnd celui care propune proiectul sa -si recupereze att investitia ct si costurile de functionare. Sprijinul financiar se acorda n conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute n Sectiunea 4 a Planului de Activitate.

Credite avantajoase O forma de finantare cu credite rambursabile pe care Fondul o poate oferi pentru sustinerea proiectelor de mediu. Creditele sunt finantate de catre Fond si administrate de catre bancile colaboratoare. Aceste credite avantajoase ofera termeni si conditii atractive n comparatie cu cele disponibile pe pietele comerciale de capital (adica rate ale dobnzilor mai reduse, termeni extinsi de rambursare sau acordarea unor perioade de gratie).

Garantii pentru credite O alta forma de sprijin financiar pe care Fondul o poate oferi. Garantiile pentru credite sunt ntelegeri legale ca Fondul sa plateasca creditorilor (bancilor) o parte sau ntreaga suma a mprumutului si dobnzilor, n cazul n care debitorul (beneficiarul de proiect) este incapabil sa plateasca.

Trezoreria statului si banci colaboratoare

Unitatile trezoreriei statului si bancile care au semnat acorduri de cooperare cu Fondul pentru a deveni parteneri la constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare.

Planul Anual de Activitate

Planul de activitate este elaborat anual de Administratia Fondului, adoptat de catre CoA. Planul defineste tipurile proiectelor carora Fondul le va acorda


prioritate n cursul anului, n conditiile utilizarii diferitelor mecanisme de alocare si indica plafoanele tinta pentru fiecare domeniu prioritar. Pentru fiecare mecanism de alocare, Planul defineste termenii si conditiile utilizate de catre Fond pentru evaluarea si selectia proiectelor.

Ciclul de proiect Ciclul de proiect include urmatoarele etape: identificarea si dezvoltarea (elaborarea) proiectului; evaluarea proiectului; selectia proiectului si acordarea sprijinului financiar; furnizarea sprijinului financiar; implementarea proiectului; monitorizare si evaluare.

Formular informativ privind proiectul (FIP)

Este cererea preliminara scurta (Partea I) completata si depusa de catre solicitantii care doresc sa primeasca sprijin financiar din partea Fondului. Pe baza informatiilor din FIP, Fondul determina daca solicitantul satisface criteriile de eligibilitate stabilite si daca acesta va fi invitat sa depuna si Partea a II-a a cererii.

Formular de cerere de finantare pentru proiect (FCF)

Este Partea a II-a a cererii completata de solicitantii eligibili n urma acceptarii de catre Fond a FIP-urilor depuse de acestia. Formularul contine informatii detaliate referitoare la organizatia solicitatoare si la proiectul propus. Fondul examineaza si evalueaza FCF pe baza unor criterii de evaluare stabilite. Acestea sunt urmate de catre selectia de catre CD al Fondului a proiectelor ce urmeaza a fi finantate si adoptarea finala din partea CoA.

FONDUL PENTRU MEDIU

Proiecte investitionale Se refera la cheltuielile pentru proiecte

implicnd achizitionarea, fabricarea sau instalarea de echipamente/ tehnologii de protectie a mediului si la constructia instalatiilor pentru protectia mediului (de exemplu, instalatii de epurare a apelor, incineratoare pentru deseuri). Nu se refera la cheltuielile care acopera costurile curente si costurile de ntretinere ale unor astfel de echipamente si instalatii.

Proiecte neinvestitionale Se refera la activitati precum functionarea si ntretinerea echipamentelor si instalatiilor de protectie a mediului, instruirea, educarea si constientizarea publicului, monitorizarea mediului, cercetarea si dezvoltarea, protejarea naturii prin mijloace netehnologice (inclusiv calculatoare si alte echipamente de birou pentru sprijinirea unor astfel de activitati).

Criterii de eligibilitate Sunt conditii minime strict necesare stabilite de catre Fond, pe care orice proiect trebuie sa le satisfaca pentru a fi luat n considerare n vederea acordarii de sprijin financiar.

Criterii de evaluare si selectie O varietate de conditii, standarde si preferinte definite de catre Fond pentru a evalua o cerere de finantare a unui proiect pe o baza concurentiala. Pe baza evaluarii solicitarilor, Fondul selectioneaza proiectele care vor primi asistenta financiara.


7.6.2 Obiectivele Fondului

n conformitate cu Legea nr. 73/2000, cu modificarile si completarile

ulterioare, Fondul a fost nfiintat ca un instrument economic -financiar destinat sustinerii si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare.

Ca parte a acestui obiectiv si la un nivel mai operativ, sarcina Fondului este de a sprijini finantarea investitiilor prioritare necesare pentru a respecta acquis -ul comunitar al Uniunii Europene.

Pentru realizarea acestor obiective , Fondul trebuie sa fie un instrument financiar inovator , care sa furnizeze stimulenti strategici si sprijin financiar pentru initiativele privind protectia mediului din perioada tranzitiei, pna ce alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei economii de piata mature vor deveni functionale. Fondul va combina resursele disponibile ale poluatorilor, pietelor de capital, investitorilor si donatorilor , pentru a se asigura ca vor fi realizate investitiile cele mai eficiente pentru protectia mediului, att n termeni de beneficii pentru mediu ct si prin prisma beneficiilor economice.

Fondul va formula si implementa politici si proceduri bazate pe standarde nalte ale obiectivitatii, capacitatii de exprimare n termeni economici si transparentei. Utilizarea de catre Fond a unor prioritati, criterii de eligibilitate si de selectie n domeniul mediului, clar definite si facute publice si a unor proceduri riguroase de evaluare vor contribui la respectarea acestor principii. Informatiile despre activitatile Fondului vor fi comunicate solicitantilor, institutiilor guvernamentale si publicului printr-un numar de mecanisme, incluznd Raportul Anual (Sectiunea 8), instrumente de constientizare a publicului, materiale pentru nscrieri si corespondenta scrisa.

Fondul va finanta, pe baza concurentiala, o gama de proiecte de mediu propuse n cererile depuse de solicitanti. Exista o mare variatie a capacitatii solicitantilor de a cofinanta costurile proiectelor. Tipul de sprijin financiar necesar pentru a efectua o investitie sau derula un proiect neinvestitional variaza de asemenea de la solicitant la solicitant. Pentru a satisface gama de cereri si de solicitanti, Fondul va furniza un numar diferit de forme de asistenta financ iara: granturi, subventionarea dobnzilor, credite avantajoase, garantii pentru credite etc.

Prioritatile specifice programului si nivelurile finantarilor vor varia de la an la an, n functie de bugetul Fondului si de prioritatile anuale n domeniul mediului stabilite prin Planul Anual de Activitate.

FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.3 Bugetul de cheltuieli al Fondului Bugetul anual de cheltuieli al Fondului va fi determinat n functie de

Planul Anual de Activitate. Ca principii directoare generale pentru bugetul de cheltuieli, sunt sugerate urmatoarele:

4 suma totala a bugetului va reprezenta suma care urmeaza a fi cheltuita ntr -un an;

4 cheltuieli pentru acoperirea: formelor diverse de asistenta financiara furnizata de catre

Fond proiectelor si activitatilor care au drept scop rezolvarea anumitor aspecte ale protectiei mediului, asa cum sunt acestea definite n Planul Anual de Activitate. Plafoane indicative de cheltuieli (de ex. procente din cheltuielile previzionate pentru un an) trebuie stabilite prin Planul Anual de Activitate pentru fiecare tip de activitate/proiect de mediu.

costurilor de administrare a Fondului de pna la 3% din veniturile acestuia (cu exceptia primului an de functionare, n timpul caruia costurile curente si de capital ale Fondului se asigura prin bugetul MAPM).

Asa cum este stipulat n Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul este mandatat sa-si aloce resursele sale financiare pentru asistenta financiara a proiectelor prioritare incluse n Panul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare. n acest scop, Fondul va sprijini investitiile prioritare necesare pentru respectarea acquis -ului comunitar al Uniunii Europene, cu scopul fundamental de:

a controla si reduce poluarea aerului, apei si solului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor curate;

a proteja resursele naturale; a administra sau recicla deseurile; a trata si/sau distruge deseurile periculoase; a proteja si pastra biodiversitatea; a educa si creste gradul de constientizare a publicului cu privire

la mediul nconjurator.


7.6.4 Veniturile Fondului

A fost un subiect de mare disputa, nu att din punct de vedere al

surselor, ct mai ales din punct de vedere al cotelor din valoarea ncasata. Sursele de venituri pentru Fond, asa cum sunt actualmente precizate

n Art. 9 al Legii nr.73/2000 (modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001) , sunt urmatoarele:

o cota de din valoarea ncasata pentru exportul fierului vechi; o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de deseuri de

metale neferoase; o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de busteni; o cota de ... din valoarea de import a deseurilor de hrtie; o cota de ... din valoarea ncasata la comercializarea pe piata

interna a substantelor periculoase si a produselor cu potential toxicologic ridicat asupra sanatatii populatiei, indiferent de provenienta acestora anexa 2 si 3;

alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice romne sau straine;

sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru Mediu;

asistenta financiara din partea unor organisme internationale; sumele ncasate de la manifestari organizate n beneficiul

Fondului pentru Mediu. Primele cinci surse de venituri din lista anterioara sunt prevazute a

alimenta n mod curent si automat Fondul n fiecare an, adica ele reprezinta surse de venituri permanente. Celelalte surse mai putin sigure pot fi considerate ca discretionare (de ex. transferuri bugetare), conditionate (de exemplu rambursarea creditelor, operatiunile financiare) sau potentiale (de exemplu donatii de la institutiile romnesti, bilaterale sau internationale).

7.6.5 Structura si administrarea Fondului

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (modificata si completata prin OU nr. 93/2001) si HG nr. 1174/21.11.2001 confera cadrul legal pentru structura si administrarea Fondului. Ordine si decizii ulterioare

FONDUL PENTRU MEDIU

pot fi emise de catre MAPM cu precizarea unor elemente ale administrarii Fondului.

Figura 7.1 Structura organizatorica a Administratiei Fondului pentru Mediu Structura Administratiei Fondului pentru Mediu Fondul este nfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate

publica cu personalitate juridica, n conformitate cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice si Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Organismele de conducere ale fondului sunt colectiv denumite ca Administratia Fondului. Structura Administratiei Fondului este prezentata n figura 7.1 si consta n Comitetul de Avizare, Comitetul Director, Directorul General si directiile si serviciile functionale si administrative ale Fondului. CD al Fondului i include pe Directorul General si pe directorii directiilor Fondului. Compozitia, responsabilitatile si autoritatea acestor organisme diferite este prezentata n continuare.

Comitetul de Avizare: CoA va avea urmatoarea alcatuire:

cte un reprezentant, la nivel de Director General sau Director, mputernicit prin ordin al ministerului de resort din cadrul MAPM, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, Ministerului Lucrarilor Publice,

Directia de proiecte si de implementare

Directia relatii internationale

Direct ia economica

Serviciul contencios, audit intern si relatii cu

publicul

Serviciul management, resurse umane/ administrativ

Comitetul de Avizare

Comitetul Director

Director general


Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Secretariatului General al Guvernului;

Directorul General al Administratiei Fondului; un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale de mediu,

desemnat prin vot de catre acestea. Componenta nominala a CoA se aproba prin ordin al ministrului

MAPM. CoA va fi condus de catre un Presedinte, asistat de doi Vicepresedinti. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM. Vicepresedinti vor fi reprezentantii desemnati de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei. Presedintele CoA i poate convoca pe membrii acestuia si conduce sedintele acestuia.

Membrii CoA nu primesc indemnizatii pentru activitatile defasurate. CoA analizeaza si adopta prin vot urmatoarele:

criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor; planul anual, inclusiv categoriile de proiecte propuse pentru

finantare n anul respectiv; proiectele prioritare ce urmeaza sa fie finantate de catre Fond,

dintre cele propuse de CD; modalitatile de sustinere a proiectelor si, dupa caz, dobnda cu

care se acorda creditele rambursabile. Comitetul Director: CD este compus din Directorul General al

Administratiei Fondului si directorii directiilor de specialitate ale acesteia. Directorul General este Presedinte al CD.

CD va avea urmatoarele responsabilitati: elaboreaza manualul de operare, inclusiv criteriile si

metodologiile de selectare a proiectelor, pe care le nainteaza spre adoptare CoA;

fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Fondului pentru Mediu;

elaboreaza planul anual, incluznd categoriile de proiecte ce vor fi finantate n anul respectiv, pe care l nainteaza spre adoptare CoA;

evalueaza si prezinta prioritatile si proiectele pentru care se solicita sustinere financiara din Fondul pentru mediu, pe care le nainteaza spre adoptare CoA;

propune modalitatile de sustinere si, dupa caz, dobnda cu care se acorda creditele rambursabile;

ntocmeste bilantul contabil pe care l nainteaza MAPM;

FONDUL PENTRU MEDIU

asigura respectarea prevederilor legale privind alimentarea, gestionarea Fondului si supravegheaza implementarea proiectelor adoptate;

ntocmeste Raportul Anual privind utilizarea Fondului de Mediu, pe care l face public.

Directorul General: DG asigura conducerea curenta a Administratiei

Fondului. Responsabilitatile DG includ: sa reprezinte Administratia Fondului n relatia acesteia cu terte

parti; sa angajeze si sa elibereze din functie, n conditiile legii,

personalul de conducere si de executie al Administratiei Fondului, potrivit legilor n vigoare;

sa defineasca atributiile specifice functiilor, adica fisa posturilor respective, din directiile, serviciile, colectivele sau compartimentele de specialitate ale Administratiei Fondului;

autoritatea de a emite decizii necesare ndeplinirii responsabilitatilor sale.

DG va fi numit sau revocat din functie de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 73/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Unitatile functionale si administrative ale Administratiei Fondului

sunt ncadrate cu personal executiv angajat n directiile si servic iile prezentate n figura 7.1:

Directia de proiecte si de implementare; Directia relatii internationale; Directia economica; Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul; Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Personalul nu trebuie strict restrictionat n cadrul unei singure

directii, o persoana putnd avea responsabilitati n cadrul uneia sau mai multor directii functionale, ndeosebi n fazele de demaraj ale Fondului. Descrierea detaliata a posturilor este cuprinsa n fisa postului si trebuie aprobata de catre DG. Numarul maxim de posturi n care poate fi angajat personal n anul 2002 (exclusiv CoA) este de 31. Remunerarea personalului angajat al Administratiei Fondului trebuie facuta n conformitate cu prevederile actelor norma tive n vigoare.

Directia de proiecte si de implementare: aceasta directie (cu ajutor

de la Directia economica n anumite situatii) este n principal responsabila


pentru managementul si implementarea ciclului de proiect. Activitatile includ:

i) identificarea proiectelor; ii) managementul cererilor, inclusiv comunicarea cu solicitantii; iii) examinarea si evaluarea proiectelor; iv) negocierile cu solicitantii; v) coordonare ntre diversele parti interesate precum unitatile

trezoreriei statului sau bancile pentru finantarile externe si expertii tehnici;

vi) supervizarea transferului fondurilor catre proiecte si vii) monitorizarea proiectelor. Directia coopereaza cu unitatile trezoreriei statului sau cu bancile

pentru finantarile externe privind solicitarile referitoare la subventionarea dobnzilor si credit e avantajoase. n plus, directia sprijina elaborarea Planului Anual de Activitate, pregatirea Raportului Anual si realizarea discutiilor cu reprezentantii mediului de finantare si consultanta externe.

Directia relatii internationale. Aceasta directie, n strnsa colaborare

cu Directorul General si ceilalti directori, se va preocupa de realizarea cooperarii cu institutiile straine si internationale interesate sa afle informatii, sa colaboreze si/sau sa contribuie la Fond. O importanta deosebita o vor avea comunicatiile cu institutiile care au legatura cu Uniunea Europeana si procesul de aderare.

Directia economica. Aceasta directie este responsabila pentru

urmatoarele activitati: i. monitorizarea tuturor articolelor de venituri si cheltuieli ale

Fondului; ii. pregatirea bugetelor anuale ale Fondului; iii. pregatirea tuturor rapoartelor financiare si informatiilor necesare

auditului intern si extern; iv. evaluarea performantelor financiare ale Fondului; v. elaborarea si amendarea procedurilor financiare si vi. actualizarea bazei de date financiare a Fondului (venituri,

cheltuieli administrative, alocari pentru proiecte). Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul. Functiile

acestui serviciu includ un rol principal n auditul intern, rezolvarea relatiilor de contencios si realizarea de campanii de constientizare a publicului cu privire la Fond si la diversele sale programe de finantare.

FONDUL PENTRU MEDIU

Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Acest serviciu

este raspunzator de administrarea curenta a Administratiei Fondului. Este raspunzator pentru urmatoarele activitati:

i) pregatirea tuturor rapoartelor administrative; ii) recrutarea si angajarea personalului; iii) elaborarea si amendarea procedurilor administrative ale

Administratiei Fondului si iv) evaluarea performantelor administrative ale Administratiei

Fondului, inclusiv supervizarea examinarii performantelor personalului.

Relatiile cu alte institutii guvernamentale

Fondul colaboreaza cu mai multe ministere, dintre care sapte au reprezentanti n CoA al Fondului. Cooperarea va fi deosebit de strnsa cu MAPM. Desi Fondul va beneficia de o considerabila autonomie functionala, acesta este nfiintat si functioneaza sub autoritatea MAPM. MAPM va juca un rol important n emiterea de ordine si decizii pentru activitatile Fondului si n numirea si revocarea DG al Fondului. Mai mult, reprezentantul MAPM n CoA este si Presedintele acestuia.

Administratia Fondului va realiza, de asemenea, o strnsa colaborare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei, ai caror reprezentanti n CoA ndeplinesc functiile de vicepresedinti ai acestuia.

Relatiile cu solicitantii Toate societatile comerciale si institutiile publice, cu sau fara profit,

care deruleaza proiecte n domeniul protectiei mediului si sunt nregistrate pentru a desfasura activitati n Romnia, pot face cereri de asistenta financiara din partea Fondului.

Formele specifice de interactiune dintre Administratia Fondului si aceste grupuri, inclusiv procesul depunerii cererilor sau propunerilor pentru licitatii, comunicarea si implementarea proiectelor finantate sunt descrise n capitolul 6 al acestui manual.

Asa cum se mentiona, la nivelul anului 2002 Fondul pentru Mediu nu era operational n Romnia. Se preconizeaza ca la nivelul anului 2003 sa se poata finanta primele proiecte.

Capitolul 7 Fondul pentru mediu7.1 Generalitati7.2 Rolul si importanta fondurilor7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare asupra pietei7.5 Experienta poloneza n domeniul folosirii instrumentelor economice }2tA#p_.$pg?7.6 Fondul pentru mediu n Romnia

Capitolul 7 Fondul Pentru Mediu

Documents

Transcript of Capitolul 7 Fondul Pentru Mediu