CAPITOLUL 7. DE EURIapmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in... · 2010. 8. 20. ·...

105

CAPITOLUL 7. DEŞEURI

7.1. Date generale

Protecţia mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentreză pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu, realizarea unor proiecte internaţionale comune pentru protejarea biodiversităţii şi azonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală, soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităţidurabile.

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Managementul deşeurilor ocupă un rol important în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, deşeurile constituind şi osursă de materii prime secundare nu doar o potenţială sursă de poluare.

În baza prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și a altor reglementări comunitare, următoarele definiţii prezintă interes:

� „deșeuri” înseamnă orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncăsau are intenția sau obligația să le arunce;

� „producător de deșeuri” înseamnă orice persoană ale cărei activitățigenerează deșeuri (producător inițial de deșeuri) sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri;

� „deținător de deșeuri” înseamnă producătorul deșeurilor sau persoana fizicăsau juridică care se află în posesia acestora;

� „comerciant” înseamnă orice întreprindere care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv acei comercianți care nu intră fizic în posesia deșeurilor;

� „broker” înseamnă orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intrăfizic în posesia deșeurilor;

� „gestionarea deșeurilor” înseamnă colectarea, transportul, valorificarea șieliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;

� „colectare” înseamnă strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor, în vederea transportării la o instalație de tratare

� „reutilizare” înseamnă orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în acelașiscop pentru care au fost concepute;

� „tratare” înseamnă operațiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;

� „valorificare” înseamnă orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în

106

general. Anexa II stabilește o listă a operațiunilor de valorificare, listă care nu este exhaustivă;

� „reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;

Planurile de gestionare a deșeurilor cuprind o analiză a situației actuale a

gestionării deșeurilor pe teritoriul geografic în cauză, precum și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, în cazul reciclării, valorificării și eliminării deșeurilor precum și o evaluare a modului în care planul va ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor și dispozițiilor prezentei directive.

Planurile de gestionare a deșeurilor conțin cel puțin următoarele informaţii: (a) tipul, cantitatea și sursa deșeurilor generate pe teritoriu, deșeurile care

ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul național, precum și o evaluare a evoluției viitoare a fluxurilor de deșeuri;

(b) schemele existente de colectare a deșeurilor și principalele instalații de eliminare și valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deșeurile periculoase sau fluxurile de deșeuri abordate de legislația comunitară specifică;

(c) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalațiilor de deșeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalațiile de deșeuri în conformitate cu articolul 16 și, dacă este cazul, investițiile legate de acestea;

(d) informații suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului și la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalațiilor majore de valorificare, dacă este cazul;

(e) politici generale de gestionare a deșeurilor, inclusiv tehnologii șimetode planificate de gestionare a deșeurilor sau politici privind deșeurile care ridică probleme specifice de gestionare. Strategia modernă a managementului deşeurilor a pus bazele unei ierarhizări a

acţiunilor şi anume: � Prevenirea apariţiei deşeurilor � Tratarea deşeurilor la sursa de generare � Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost � Optimizarea metodelor de eliminare finală (depozitare în rampe de deşeuri,

incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de deşeuri pentru care nu existătehnologii de valorificare.

Recuperarea deşeurilor prin colectare selectivă, sortare şi reintroducerea în circuitul productiv (reciclare) este o activitate economică ce este luată în considerare din mai multe considerente :

� recuperarea unor materiale care se produc greu prin procese de fabricaţie costisitoare şi de multe ori poluante;

� prin reciclarea unor deşeuri se reduce volumul mare al activităţilor de neutralizare prin depozitare sau incinerare şi implicit se reduc suprafeţele de teren afectate de depozitarea deşeurilor;

� epuizarea resurselor naturale;

107

� reciclarea deşeurilor elimina măsurile de siguranţă şi protecţie care trebuiesc luate în timpul depozitării acestora, efectiv se reduce pericolul contaminării factorilor de mediu cu substanţe poluante prin aceste deşeuri;

7.2. Deşeuri municipale

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Literatura de specialitate defineşte deşeurile urbane ca fiind constituite din:

� deşeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare utilizate în localităţi)

� deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – deşeuri provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şiproprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

� deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pieţe, spaţii verzi, deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, din depunerea de substanţe solide din atmosferă (deşeurile stradale sunt constituite din pământ, praf, nisip, frunze,crengi, hârtii, deşeuri rezultate în urma curăţirii gurilor de canal şi alte resturi provenite din activitatea de curăţenie căipublice).

Civilizaţia umană se bazează pe producţie şi consum, respectiv generare de

deşeuri, rezultate fie din procesele de producţie, fie la încheierea ciclului de viaţă al fiecărui produs, când acesta devine impropriu scopului căruia i-a fost destinat. Cantitatea de deşeuri va continua sa crească odată cu creşterea nivelului de viaţă.Lipsa educaţiei şi implicarea într-o mică măsură a celor responsabili cu privire la o gestionare corectă a deşeurilor, face ca deşeurile care ar putea fi reutilizate, reciclate sau valorificate energetic şi material prin co-procesare în fabricile de ciment, să fie aruncate la întâmplare sau depozitate la gropile de gunoi. Comunicarea eficientă cu toţi factorii de interes în vederea creşterii nivelului de educaţie şi conştientizare asupra problemei naţionale de gestionare a deşeurilor, modalităţile de realizare a acesteia şi mai ales care sunt beneficiile aduse societăţii prin aplicarea acestor modalităţi trebuie mediatizate prin campanii de comunicare eficiente.

Co - procesarea deşeurilor în fabricile de ciment oferă generatorilor de deşeuri garanţia eliminării totale a deşeurilor, cu costuri relativ reduse, în condiţii de deplinăsiguranţă pentru mediul înconjurător, închide ciclul de viaţă al produselor, evităproblemele de mediu şi penalizările aferente. Aplicabilă deşeurilor industriale sau menajere sortate, metoda co-procesării în fabricile de ciment asigură tratarea şieliminarea acestora în totală siguranţă, datorită condiţiilor controlate-din punct de vedere calitate, protecţie a mediului, sănătate şi securitate, în care se deruleazăprocedurile. În fabricile de ciment se pot co-procesa două categorii principale de deşeuri şi anume: deşeuri cu conţinut energetic – valorificate energetic ca şicombustibili alternativi, respectiv deşeuri cu compoziţie mineralogică similară cu amateriilor prime tradiţionale sau cu a produsului intermediar – valorificate material ca şi materii prime alternative sau adaosuri, pentru fabricarea cimenturilor compozite

108

Gestionarea deşeurilor urbane este asigurată pe trei componente: • Salubritatea stradală• Salubritatea menajeră• Recuperarea deşeurilor industriale

Cantităţile de deşeuri urbane, exprimate în tone, colectate şi raportate de

operatorii serviciilor publice de salubritate în judeţul Maramureş în perioada 2001 – 2007 sunt prezentate în tabelul 7.2.1.1 Tabel 7.2.1.1. Cantităţile de deşeuri urbane în perioada 2001 – 2007 (tone) Tipuri principale de

deşeuri 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Deşeuri menajere şiasimilabile, Total din care:

114057 127545 129023 154672 199030 269123 158360

Deşeuri menajere colectate în amestec, de la populaţie

77906 92268 109912 126446 154640 199560 98260

Deşeuri menajere şisimilare colectate în amestec din comerţ,industrie, instituţii, etc

36151 35277 17604 25850 41210 67083 58790

Deşeuri menajere colectate separat

0 0 247 404 610 2480 1240

Deşeuri voluminoase colectate separat

0 0 1260 1972 2570 75 80

Deşeuri din servicii municipale, Total

15288 51217 50858 48507 65711 78246 30430

Deşeuri din grădini şiparcuri

1953 3390 533 747 1710 5512 5380

Deşeuri din pieţe 1676 6800 6284 6267 8991 1428 1060Deşeuri stradale 11659 41027 44041 41493 55010 71306 23990Deseuri din materiale de constructii si deseuri de la demolari

3450 3684 3170

TOTAL deşeuri municipale

129345 178762 179881 203179 268191 351128 193280

109

Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

cant

itate

deşe

uri,

tone

Deşeuri menajereşi asimilabile

Total deşeurimunicipale

Fig. 7.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile în perioada 2001-2007

0

50000

100000

150000

200000

250000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Can

titat

edeşe

uri,

tone

Colectate de la populaţie Colectate de la agenţi economici, instituţii Din servicii municipale

Fig. 7.2.1.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile în perioada 2001-2007, pe tipuri de provenienţă

Tabel 7.2.1.2. - Compoziţia medie a deşeurilor menajere, în mediul urban (%) Total, din care %

Hârtie, carton Sticlă Metale Plastic Textile Deşeuri biodegradabile

(vegetale şi animale) Altele

100 10 4 5 16 3 52 10

110

Compozitia medie a deşeurilor menajere în mediul urban

10% 4%5%

16%3%52%

10%

Hartie, carton Sticla Metale Plastic Textile Materiale organice Altele

Fig. 7.2.1.3 Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul urban Tabel 7.2.1.3. Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul rural (%) Total, din care %

Hârtie, carton

Sticlă Metale

Plastic

Textile

Deşeuri biodegradabile

(vegetale şi animale)

altele

100 7 4 5 9 3 45 27

Compozitia medie a deşeurilor menajere în mediul rural

7% 4% 5%9%

3%

45%

27%

Hartie, carton Sticla Metale Plastic Textile Materiale organice Altele

Fig. 7.2.2.4. Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul rural

111

7.2.2. Deşeuri biodegradabile

Conform prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive,

„bio-deșeurile” sunt deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul șicompatibile cu deșeurile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare;

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă ocomponentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:

• deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică

• deşeuri vegetale din parcuri, grădini; • deşeuri biodegradabile din pieţe; • componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; • nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; • hârtia: teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile si nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai slabă calitate, ce nu poate fi reciclată.

Pentru deşeurile biodegradabile, HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor, prevede necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, astfel:

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2006;

• reducerea cantităţii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2009;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016.

Soluţiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt:

• compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil; • degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; • tratare mecano-biologică(degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.

Pentru a se utiliza în mod eficient procesul de compostare, este necesară ocolectare separată a deşeurilor biodegradabile. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, datorită conţinutului lor ridicat în metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn).

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieste în „zone verzi”, gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile se generează în mediul rural şi este recomandabil ca în aceste zone să se realizeze compostarea individuală(reutilizarea materiilor biodegradabile în propriile gospodării).

In condiţiile situaţiei existente, în România este recomandată introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în

112

zonele verzi ale marilor oraşe şi în unele zone rurale, acestea reprezentând 25– 35% din populaţie.

La nivelul regiunii 6 Nord-Vest, în luna octombrie 2006, S.C. ECOBIHOR S.A. operatorul depozitului ecologic Oradea, a efectuat determinări privind compoziţia deşeurilor menajere, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Determinările efectuate reliefează o pondere de 61 % a deşeurilor biodegradabile în mediul urban, respectiv 55 % în mediul rural, din total deşeuri colectate.

Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, în mediul urban ponderea este de 69% iar în cel rural 60%.

În prezent, în judeţul Maramureş nu se realizează o colectare separată, la sursă a fracţiei de deşeuri biodegradabile din cele menajere. Nu există instalaţii de compostare.

7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Directiva 94/62/CE, modificată prin Directiva Parlamentului şi Consiliului

2004/12/CE, armonizează măsurile naţionale privind managementul ambalajelor şideşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Prin HG nr. 349/2002, act normativ subsecvent OUG nr. 78/2000 privind deşeurile, au fost preluate prevederile Directivei 94/62/CE privind ambalajele şideşeurile de ambalaje, ale Deciziei 97/138/CE privind sistemul de raportare şiDeciziei 97/129/CE privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje.

În vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei, HG nr. 349/2002 a fost completată şi modificată prin HG nr. 621/2005, respectiv HG nr.1872/2007. Actele legislative menţionate fac referire la toate tipurile de ambalaje introduse pe piaţă, indiferent de natura materialului utilizat la fabricare precum şi la deşeurile de ambalaje generate în activităţile economice, administrative, în sectorul serviciilor, în gospodării sau la orice alt nive, implementarea lor impunând o serie de responsabilităţi agenţilor economici, primăriilor, consiliilor locale şi consumatorilor.

Monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor naţionale privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, se realizează anual prin analiza statistică privind modul de gestiune a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către producători/importatori de ambalaje, importatori/producători de produse ambalate, consilii locale, agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu O.M. nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje (cercetarea statistică anuală privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, aferentă anului 2007).

S-au obţinut următoarele date pentru judeţul Maramureş:� lista operatorilor economici autorizaţi care preiau direct de la generatori

persoane juridice şi/sau persoane fizice, deşeuri de ambalaje în vederea valorificării este constituită din firmele: SC Remat Maramureş SA, SC Coreserv SRL; SC Calex SRL; SC Ecovira SRL, SC Truck Sped SRL, SC Cesare Construct SRL Vişeu de Sus, SC Metcolia Grup SRL, SC Re-Conf-Met SRL, SC Voichims Prod SRL, SC Herodot Grup SRL - puncte de lucru Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus, SC Drusal SA Baia Mare,

113

SC Remat Invest Cluj Napoca – punct de lucru Baia Mare care au colectat următoarele cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone):

o hârtie-carton – 4625,773 din care valorificată 4551,96; o mase plastice – 1127,61 din care valorificată 1066,92 o sticlă – 456,78 din care valorificată 381,25 o metal – 10268,14 din care valorificată 10306,48 o lemn – 661,46 din care valorificată 621,46

� cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa internă de firmele producătoare/importatoare de ambalaje, în funcţie de materialul utilizat, este:

o sticlă – 60,326 tone o plastic – 170,351 tone o hârtie-carton – 919,411 tone o metal – 26,85 tone o lemn – 102,475 tone o altele – 7,20 tone

� cantitatea de deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau incredinţate spre valorificare, tone :

o sticlă – 5,0 tone o plastic – 117,618 tone o hârtie-carton – 215,275 tone o oţel – 5,84 tone o lemn – 7,49 tone o altele – 14,02 tone

� cantitatea de ambalaje estimată a fi introdusă pe piaţă în anul 2008: o sticlă – 70,5 tone o plastic – 245 tone o hârtie-carton – 753 tone o oţel – 20 tone o lemn – 150 tone o altele – 18,85 tone

Fig. 7.2.3.1. Colectarea deşeurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramureş

114

Fig. 7.2.3.2. Instalatie de măcinare / ambalare a deşeurilor de mase plastice la SC Calex SRL Baia Mare

7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă, la

sursă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.

În judeţul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu instalaţii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent :

• staţii de transfer • staţii de tratare mecano-biologică• staţii de sortare a deşeurilor

Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale. Respectiv nu se realizează eliminarea deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare.

Tabel 7.2.4.1. Capacităţi de reciclare existente în judeţ în anul 2007

Tip de deşeu

Denumirea societăţii/ localizare

Descrierea activităţii

Capacitate maximă anualăde deşeuri ce

poate fi procesată

Deşeuri din plastic

SC Calex SRL Baia Mare

Instalaţii de mărunţire, de prelucrare a plasticului măcinat şide obţinere a granulelor de plastic (PE,PP,PA,PET,PS,ABS) Instalaţie de ambalare fulgi şigranule plastic

240 t/an

Deşeuri metalice

SC Cozmircom SA Baia Mare

Prelucrare deşeuri metalice 1000 t/an

115

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici sunt stabilite pentru fiecare centru urban, respectiv rural.

Ordinul MMGA nr. 95/2005 stabileşte criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare, pe baza listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri. La nivelul judeţului există 8depozite de deşeuri municipale, din care 7 au fost cuprinse în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Pentru acestea, calendarul de închidere stabilit este redat în tabelul 7.2.5.1

Tabel 7.2.5.1. Calendarul de închidere a depozitelor de deşeuri municipale Nr.crt. Nume depozit / Localitate An sistare

depozitare 1 Valea Tisei - Cavnic 2009 2 Seini 2010 3 Rohia – Târgu Lăpuş 2012 4 Arinieş – Borşa 2013 5 Vişeu de Sus 2014 6 Tepliţa - Sighetu Marmaţiei 2017 7 Satu Nou de Jos - Baia Mare 2017

Toate cele 7 depozite de deşeuri municipale (Vişeu de Sus, Borşa, Tepliţa –Sighetu Marmaţiei, Rohia – Târgu Lăpuş, Seini, Satu Nou de Jos) deţin autorizaţie de mediu cu program de conformare. Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de închidere la încetarea activităţii, pe acest amplasament fiind sistată depozitarea deşeurilor încă din anul 2006.

Din informaţiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru cercetarea statistică privind gestiunea deşeurilor generate anual, suprafaţaproiectată pentru depozitele de deşeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafaţaocupată este de ~ 27 ha.

În mediul rural, sunt inventariate 83 de spaţii de depozitare, acestea ocupând o suprafaţă de ~ 29 ha. În conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere.

Fig. 7.2.5.1. Rampa de deşeuri - Satu Nou de Jos (Baia Mare)

116

TTaabbeell 77..22..55..22.. DDeeppoozziittee ddee ddeeşşeeuurrii mmuunniicciippaallee –– ddaattee ggeenneerraalleeProprietar Primăria

Comunei GroşiPrimăria

Sighetu Marmaţiei Primăria

Vişeu de Sus Operator depozit

SC Drusal SA SC Herodot Grup SRL

SC Herodot Grup SRL

Localitate Satu Nou de Jos Tepliţa Vişeu de Sus Zona deservita Baia Mare, Coaş

Baia Sprie, ColtăuŞişeşti, Cavnic, Recea, Tăuţii MăgherăuşRemetea Chioarului, Cicârlău, Săcălăşeni, Satulung

Sighetu Marmaţiei Vişeu de Sus, Moisei, Şieu, Vişeu de Jos, Săliştea de Sus, Leordina, Săcel, Rozavlea, Strâmtura, Poienile Izei, Petrova, Bistra, Ieud

Distanţa faţă de ape de suprafaţă / zona locuită,m

- / 1100 1500 / 500 200 / 350

Tip depozit / Amenajari

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane

Clasa „b” / Împrejmuire, foraje de monitorizare a apelor subterane

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane

An deschidere/ inchidere

1970 / 2017 1970 / 2017 1986 / 2014

Suprafaţaocupată la 31.12.2006 (ha)

11 4,8 2.6

Capacitate construită,m3

1600000 1500000 140000

Proprietar Primăria Borşa Primăria Tg.Lăpuş

Primăria Seini

Operator depozit

SC Herodot SRL Primăria Tg. Lăpus Serviciul Dezvoltare Publică Locală

Serviciul Public Seini

Localitate Borşa - Arinieş Târgu Lăpuş Seini, Nord-Vest Stadion

Zona deservita Borşa, Baia Borşa Târgu Lăpus Dămăcuşeni, Rogoz, Rohia, Răzoare

Seini, Viile Apei, Săbişa

Distanţa faţă de ape/ faţă de zona locuită, m

250 / 3000 750 / 2000 100 / 150

Tip / Amenajari Clasa „b” / foraje de monitorizare a apelor subterane

Clasa „b” / Împrejmuire

Clasa „b” / neamenajat

An deschidere/ inchidere

1982 / 2013 1977 / 2012 1992 / 2010

Suprafaţa 2,5 1,3 2,5

117

ocupată la 31.12.2006 (ha) Capacitate construită,m3

750000 140000 50000

Tabel 7.2.5.3. - EEvvoolluuţţiiaa ccaannttiittăăţţiiii ddee ddeeşşeeuurrii ddeeppoozziittaattee îînn iinntteerrvvaalluull 22000011 –– 22000077CCaannttiittaatteeaa ddee ddeeşşeeuurrii ddeeppoozziittaattăă îînn iinntteerrvvaalluull 22000011 –– 22000077,, mmiiii ttoonneeDenumire depozit

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Baia Mare – Satu Nou de Jos

105,0 122,2 110,0 135,7 126,3 122,5 100,27

Vişeu de Sus 3,62 3,75 3,45 11,41 13,803 45,5 34,313 Borsa - Arinies 2,60 4,52 7,32 2,36 8,81 11,55 20 Cavnic-ValeaTisei 2,28 2,88 2,702 1,20 2,08 ***** ***** Seini-Nord Stadion 2,54 2,59 2,59 2,62 4,81 4,26 4,36 Sighet-Teplita 39,23 27,30 23,96 30,05 30,58 32,72 34,567 Tg. Lapus-Rohia 4,35 4,74 4,33 4,86 7,46 5,71 5,713 Baia Sprie - Mires 3,86 3,95 *** Total 163,5 171,9 154,7 188,2 193,84 222,24 199,223 *** din anul 2003, activitatea de depozitare a fost sistată pe depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare încheiat între Primăria Baia Sprie şi SC Drusal SA Baia Mare, deşeurile colectate fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos ***** din anul 2006, activitatea de depozitare a fost sistată pe depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare încheiat între Primăria Cavnic şi SC Romsalserv SRL Baia Mare, deşeurile colectate fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos

Tabel 7.2.5.4. Populaţia deservită de serviciile publice de salubritate 2000 2001 2002 2003 2005 2007

Total populaţie 530955 530605 531253 519057 515642 513903 � mediul urban 284486 284510 284964 274841 304042 302400

� mediul rural 246469 246095 246289 244216 211600 211503

Total populaţie deservită de serviciile de salubritate din care

181735 157255 224987 198538 303224

248638

� mediul urban 181735 157255 224987 197538 256174 157161

� mediul rural - - - 1000 47050 91477

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeţului este de 48,38%, în mediul urban este de 51,97% iar în mediul rural este de 43,25%.

Activitatea de colectare a deşeurilor menajere în mediul rural a început în anul 2004. În chestionarele GD-MUN 2003, completate de operatorii serviciilor de salubritate, de unde au fost centralizate valorile, au fost declarate ca zone deservite doar localităţi din mediul urban, cu excepţia Primăriei Vişeu de Sus, care declară un număr de 1000 locuitori deserviţi din comunele Vişeu de Jos şi Moisei.

118

Tabel 7.2.5.5. AAggeennţţii ddee ssaalluubbrriittaattee ddiinn jjuuddeeţţuull MMaarraammuurreeşşNumăr locuitori deserviţi

Nume operator Zona deservită Mediul urban

Mediul rural

SC Drusal SA Baia Mare, Baia Sprie, Şişeşti

67200 3.500

SC Romsalserv SA Cavnic, Tăuţii MăgherăuşRecea, Remetea Chioarului, Coltău, Cicârlău, Coaş, Săcălăşeni, Satulung

11011 23406

SC Herodot Grup SRL Sighetu Marmaţiei 20910 0 SC Herodot Grup SRL Vişeu de Sus, Moisei, Şieu

Vişeu de Jos, Săliştea de Sus, Leordina, Săcel, Rozavlea, Bistra, Petrova,Ieud, Strâmtura, Poienile Izei

16887 45970

SC Herodot SRL Borşa, Baia Borşa 10500 0 Primăria Seini Seini, Săbişa, Viile Apei 10133

Primăria Tg. Lăpus Serviciul Dezvoltare Publică Locală

Târgu Lăpus Dămăcuşeni, Rogoz, Rohia, Răzoare

10200

SC Truck Sped SRL Farcasa

Fărcaşa,Sârbi,Tămaia, Buzeşti

0 3238

Primăria OraşŞomcuta Mare

Şomcuta Mare, Buciumi, Vălenii Şomcutei, Ciolt, Finteuşu Mare, Hovrila

5100

Primăria Dragomireşti Dragomireşti 3500 0 Primăria Groşi Groşi 0 2620 Primăria Coroieni 2496 Primăria Cerneşti 3760 Primăria Copalnic Mănăştur

4755

Primăria Gârdani 1732 Primăria Oraş Ulmeni Ulmeni, Mânău-Chelinţa

Tohat, Ţicău, Arduzel, Vicea, Someş Uileac

1720

Tabel 7.2.5.6. FFrreeccvveennţţaa ddee ccoolleeccttaarree aa ddeeşşeeuurriilloorrAgentul de salubritate Frecvenţa de colectare

SC Drusal SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi de 4 mc) -- zilnic (recipienţi de 1.1 mc) - săptămânal (case de locuit ) Agenţi economici - comandă

SC Romsalserv SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi de 4 mc) -- zilnic (recipienţi de 1,1 mc) - săptămânal (case de locuit ) Agenţi economici - comandă

119

Primăria Tg. LăpuşServiciul Dezvoltare Publică Locală

Autocompactorul: 1-2 / săptămână, (anotimp) Autocontainer: 1-3/ săptămână

SC Truck Sped SRL Fărcaşa Populaţie – 2 ori / lunăAgenţi economici - 2 ori / lună

Primăria Seini - Serviciul Public Agenţi economici - săptămânal Populaţie - de 2 ori / săptămână

SC Herodot SRL – punct de lucru Borşa

Agenţi economici - de 2 ori / săptămânăPopulaţie - la 2 zile

SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Sighetu Marmaţiei

Agenţi economici – 1 – 2 zile Populaţie - de 2 ori / săptămână

SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Vişeu de Sus

Populaţie - de 2 ori / săptămânăAgenţi economici – la solicitare

Primăria Şomcuta Mare Agenţi economici - săptămânal Populaţie - de 2 ori / săptămână

Primăria Dragomireşti Populaţie – 1 dată / săptămânăPrimăria Groşi Populaţie – 1 dată / săptămânăPrimăria Oraş Ulmeni Agenţi economici - săptămânal

Populaţie - de 2 ori / săptămânăServiciul Public de Ambient Urban Baia Mare

Acţiuni zilnice: 200 mc/an deşeuri stradale din parcări publice 4100 mc/an deşeuri din spaţii verzi în regim sezonier 1100 mc/an (toamna +primavara)

Implementarea unui sistem fezabil şi eficient prin lanţuri de colectare diferenţiată şi deci posibilitatea de valorificare a deşeurilor reciclabile, este realizatădoar pe anumite locaţii în aria de colectare a deşeurilor menajere. Cu toate eforturile financiare întreprinse de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru implementarea unui sistem de colectare diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice, sticlă şi PET-uri, încă ajung la depozitele de deşeuri municipale cantităţi însemnate de astfel de deşeuri.

În judeţul Maramureş deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea activităţilor de colectare şi/sau valorificare de deşeuri reciclabile (hârtie/carton, mase plastice, PET, baterii şi acumulatori auto, deşeuri metalice feroase/neferoase), 40 de agenţi economici. Astfel de centre de colectare funcţionează în Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa, Tg. Lăpuş.

Administraţia publică locală are stabilite prin lege responsabilităţi în ceea ce priveşte salubrizarea localităţilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selectivăa deşeurilor de ambalaje, la nivelul fiecărui consiliu local fiind elaborată Hotărâre a Consiliului Local privind modul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere.

Agenţi de salubritate care operează în judeţul Maramureş sunt: SC Drusal SA Baia Mare, SC Romsalserv SRL Baia Mare, SC Herodot SRL Borşa, SC Herodot Grup SRL - Vişeu de Sus, SC Herodot Grup SRL – Sighetu Marmaţiei, Primăria Seini - Serviciul Public, Primăria Tg. Lăpuş – Serviciul Dezvoltare Publică Locală,Primăria Ulmeni, Primăria Coroieni. Dintre aceştia, efectuează colectare selectivă:SC Drusal SA Baia Mare (plastic, hârtie), SC Romsalserv SRL Baia Mare (plastic, hârtie), SC Herodot SRL Borşa (plastic), SC Herodot Grup SRL - Vişeu de Sus (plastic, hârtie, sticlă), SC Herodot Grup SRL – Sighetu Marmaţiei (plastic, hârtie) şi

120

Primăria Tg. Lăpuş – Serviciul Dezvoltare Publică Locală (plastic, hârtie, sticlă). Aceştia deţin dotare adecvată, eurocontainere, pubele de plastic şi containere.

Colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele de deşeuri menajere se realizează cu utilaje specifice cum ar fi: autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere, tractoare cu remorcă, autobasculante.

7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

În prezent nu se realizează o colecare selectivă a deşeurilor periculoase din

deşeurile municipale, chiar dacă această prevedere este menţionată şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.

7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul raportului sunt

următoarele:

Tabel 7.2.7.1. Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări Cod deşeu (conf. HG 856/2002) Tip deşeu

17 01 01 Beton 17 01 02 Cărămizi 17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau

materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 07 17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticlă17 02 03 Materiale plastice 17 02 04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau

contaminate cu substanţe periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alamă17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier şi oţel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe

periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10*

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deşeuri din construcţii şi demolări la nivelul judeţului. Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul sutelor de kilograme/loc./an.

Prin urmare, prima masură care se impune este proiectarea şi gestionarea unei baze de date pentru deşeurile din construcţii şi demolări.

Principalele măsuri privind gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt următoarele:

121

� Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi pe categorii: periculoase şi nepericuloase;

� Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări; � Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora; � Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate,

conform reglementărilor în vigoare. In lipsa unor cerinţe clar specificate privind raportarea acestor tipuri de deşeuri,

în baza de date a APM Maramureş există inventariate următoarele cantităţi de deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la demolări:

Tabel 7.2.7.2. Deşeuri din construcţii şi de la demolări

În schema de mai jos se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special moloz) rezultate de la demolări.

Moloz de la demolari

Eliminare Reutilizarea:

• Direct la locul de producere (de exemplu la renovari sau reabilitari);

• La constructia depozitelor; • Depozitare in subteran; • Altele

Statii de tratare/sortare

Valorificare• In constructii civile; • In constructii de

drumuri; • altele

Reziduuri

Materiale de constructii reciclate

Fig. 7.2.7.1. Moduri de gestionare a deşeurilor de la demolări

Tipul de deşeuri 2005 2006 2007

Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la demolări, tone/an

3450 3684 3170

122

7.3. Deşeuri de producţie

7.3.1. Deşeuri periculoase Pentru definirea deşeurile periculoase, cele mai multe ţări au reglementări

naţionale, dar aceasta se poate face şi pe baza prevederilor Convenţiei de la Basel, privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora care, la Anexa I, conţine cele 45 de categorii de deşeuri periculoase ce fac obiectul acestor reglementări.

Prin Legea nr. 6/1991 România a aderat la această Convenţie, iar prin Legea nr. 265/2002 a acceptat amendamentele la Convenţie.

Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG nr. 856/2002.

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare potenţial impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a acestor deşeuri să fie abordate într-un mod riguros.

Din activităţile industriale şi de prestări servicii desfăşurate în judeţul Maramureş, rezultă o gamă largă de deşeuri, care se încadrează atât în categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă,hârtie etc.), cât şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, şlamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şiuleiuri).

Tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase generate şi gestionate în anul 2007 sunt prezentate în tabelul 7.3.1.1.

Tabelul 7.3.1.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase generate, tone Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu

generată valorificată eliminatăşlamuri din rezervoare 05 01 03* 5 0 în stoc

zguri de la topirea primară şisecundară

10 04 01* 31308 23208 în stoc

deşeuri solide de la epurarea gazelor

10 04 06* 820,982 820,982 0

praf din gazul de ardere 10 06 03* 49,395 60,295 0 uleiuri minerale hidraulice neclorinate

13 01 10* 0,99 0,99 0

alte uleiuri hidraulice 13 01 13* 0,015 0 în stoc uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 04* 2,167

2,167

0

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 05* 3,98 3,98 0

uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 06* 6,527 6,527 0

alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 08* 2,37 3,012 0

123

uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii

13 03 07* 1,9 1,9 0

filtre de ulei 16 01 07*- 1,13 1,13 0 echipamente casate cu conţinut de componente periculoase

16 02 13*- 0,26 0,26 0

baterii cu plumb 16 06 01* 3,23 3,23 0

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Activităţile economice de bază la nivelul judeţului Maramureş sunt metalurgia neferoasă prelucrătoare, industria alimentară (prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, fabricarea băuturilor) prelucrarea lemnului, industria uşoară (pielărie, textile, încălţăminte), construcţii, electronică şi electrotehnică, fabricarea produselor ceramice. Extracţia şi prepararea minereurilor, ramură economică ce a deţinut o pondere deosebită la nivelul judeţului, în anul 2007 a fost complet sistată,realizându-se doar activitate de închidere, ecologizare şi monitorizare a iazurilor de decantare şi a perimetrelor miniere.

În urma procesului de restructurare a activităţii miniere, bazat pe epuizarea rezervelor de resurse minerale, exploatare nerentabilă din punct de vedere economic, lipsa cererii de produse, începând cu anul 1998, în conformitate cu mai multe acte legislative, în judeţul Maramureş a început procesul de închidere a unor perimetre miniere care au aparţinut Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şiNeferoase REMIN SA Baia Mare şi SC Cuarţ SA Baia Mare, respectiv Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti şi SC Transgex SA Oradea.

Fondurile pentru execuţia lucrărilor de închidere a perimetrelor miniere au fost asigurate de la bugetul de stat sau prin împrumuturi de la Banca Mondială (zona Borşa) precum şi printr-un proiect olandez (lucrări de ecologizare la iazul de decantare Mălăini – Cavnic).

Principalele lucrări de închidere executate în perimetrele miniere care s-au închis au fost:

• Dezafectarea şi scoaterea din subteran a unor echipamente, instalaţii, utilaje su materiale, îar în cazul în care aceste activităţi de recuperare nu au fost rentabile din punct d evedere economic, orizonturile inferioare au fost inundate, rămânând sub apă staţii de pompare şi echipamentele aferente, staţii de trasnformare şi echipamente electrice, instalaţii de extracţie şi echipamentele de la puţuri, staţii de încărcare acumulatori, ateliere, magazii , alte echipamente şi materiale

• Execuţia unor lucrări de redirijare a apelor de mină din subteran • Închiderea unor lucrări miniere în legătură cu suprafaţa (galerii de coastă,

planuri înclinate) cu diguri şi dopuri de rambleu între diguri, sau prin prăbuşirea prin puşcare (suitori, colectoare de minereu sau steril, puţuri de extracţie sau de aeraj) prin umplerea cu rambleu şi acoperire cu plăci de beton

• Dezafectarea şi demolarea unor construcţii miniere sau clădiri de la suprafaţă sau din incintele miniere (staţii de aeraj, puţuri de extracţie, staţii de compresoare, ateliere, magazii, silozuri de ciment, grupuri sociale)

• Curăţarea de materiale şi de deşeuri a incintelor miniere

124

• Nivelarea, reducerea unghiului de taluz a unor halde de steril de mină,executarea unor gărduleţe din nuiele, acoperire cu pământ vegetal, plantare de puieţi şi înierbarea suprafeţelor, execuţia unor canale de colectare a apelor de pe versanţi (la contactul dintre haldă şi versant)

• Corectarea unor torenţi, lucrări de regularizare a apelor (praguri de fund şicăsoaie din lemn) decolmatări de albii, stabilizarea versanţilor şi ahaldelor cu ziduri de sprijin şi gabioane, canalizări, rigole de scurgere a apelor de pe versanţi, consolidare baraje de retenţie aluviuni, bazine de măsurare a debitelor)

• Rambleierea unor goluri de la suprafaţă şi împrejmuirea acestor zone • Modernizarea staţiilor de epurare ape de mină „Valea Colbului”, Ilba,

„Câmpurele”, Nistru-Băiţa, „Tyuzoşa” • Construcţia a două noi staţii de epurare ape de mină „Toroioaga”, Borşa şi

„Ţibleş Tomnatec”.

Specificul activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ au determinat generarea unor deşeuri tipice acestora (sterile de la exploatarea minereurilor metalifere, sterile de flotaţie, deşeuri de la exploatarea şi prelucrarea lemnului, deşeuri de construcţii şi demolări, deşeuri urbane). Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora, metodele de eliminare şi tratare în vederea depozitării diferă în funcţie de activitatea generatoare.

Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi gestionate în anul 2007 la nivelul judeţului Maramureş sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 7.3.2.1 Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi gestionate Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu generată valorificată eliminată

deşeuri de la tăierea şi şlefuirea pietrei

01 04 13 2455 2455 0

deşeuri metalice 02 01 10 2,6 2,6 0 deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

02 07 02 308 308 0

rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir

03 01 05 92261,6

95335,1

deşeuri nespecificate 03 01 99 3,67 0 3,67 deşeuri de la sortarea hârtiei şicartonului

03 03 08 66,27 66,27 0

deşeuri de piele tăbăcită 04 01 08 23,55 23,55 0 deşeuri de la materiale compozite 04 02 09 65,526 65,526 0 deşeuri de la fibre textile neprocesate

04 02 21 0,198 0,198 0

deşeuri de la fibre textile procesate 04 02 22 30,615 30,615 0 deşeuri de materiale plastice 07 02 13 5,1 5,1 0 nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri

08 01 16 22,604 0 În stoc

cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan

10 01 01 62,27 0 62,27

cruste de tunder 10 02 10 48 52,1 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decât cele specificate la 10 04 09

10 04 10 56,27 56,27 0

alte deşeuri nespecificate 10 04 99 5727 5727 0 zguri de la topirea primară şisecundară

10 06 01 2024,08 2024,08 0

125

alte particule şi praf 10 06 04 53,89 178,92 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară

10 07 02 424,09 508,49

deşeuri din fibre de sticla 10 11 03 84 84 0 forme şi mulaje uzate 10 12 06 633 0 633 deşeuri ceramice, de cărămizi, tigle sau materiale de construcţie

10 12 08 750,9 730,2 20,7

deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decât cele specificate la 11 02 05

11 02 06 5405,107

5405,107

0

nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 11 0109

11 01 10 1,5

0 1,5

lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11

11 01 12 3000

0 3000

pilitură şi span neferos 12 01 03 1,1 1,1 0 pilitură şi span de materiale plastice

12 01 05 13,5 13,5 0

deşeuri de materiale de sablare 12 01 17 17 17 0 deşeuri de ambalaje (hârtie şicarton, materiale plastice, lemn, metalice, amestecate)

15 01 01 249,384 249,414

anvelope scoase din uz 16 01 03 50,91 59,11 metale feroase 16 01 17 852,709 844,709 În stoc metale neferoase 16 01 18 11,86 12,33 materiale plastice 16 01 19 43,84 43,84 0 sticlă 16 01 20 1,88 1,88 0 alte deşeuri nespecificate 16 07 99 0,95 0,95 0 materiale de căptuşire şi refractare din proces metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 03

16 11 04 354,66 316,76 În stoc

cupru, bronz, alamă 17 04 01 0,229 0,629 aluminiu 17 04 02 3,77 3,77 0 plumb 17 04 03 327,92 269,14 În stoc fier şi oţel 17 04 05 5938,64 5967,27 amestecuri metalice 17 04 07 9,5 9,5 0 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolari, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03

17 09 04 3602,5 0 3602,5

medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

18 01 09 0,2 0,2 0

nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele specificate la 19 02 05

19 02 06 495 0 495

deşeuri de fier şi otel 19 10 01 432,107 488,23 deşeuri neferoase 19 10 02 0,8 0 0,8 hârtie şi carton 20 01 01 33,885 33,885 0 textile 20 01 11 150 0 150

Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate redusă a generat de-a lungul anilor apariţia a zeci de depozite necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de ape, constituind o potenţialăsursă de afectare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Există în judeţ instalaţii de brichetare a rumeguşului, firme care utilizează rumeguş camaterial combustibil, în centrale termice. Valorificarea deşeurilor rezultate de la

126

procesarea lemnului s-a realizat şi prin vânzare către populaţie, obţinere de tocăturăcare se livrează la societăţi producătoare de PAL .

Fig. 7.3.2.1. Valorificarea deşeurilor de rumeguş - Instalaţie de brichetat SC Plimob SA Sighetu Marmaţiei

Prin amplasarea geografică a judeţului Maramureş, agricultura şi zootehnia sunt mai puţin dezvoltate. În zonele de deal se practică viticultura şi horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. În unele situaţii, borhotul rezultat este deversat direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ asupra calităţii apei, florei şifaunei acvatice.

Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până la îimprăştierea acestora pe câmp, reprezintă o potenţială sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă. În categoria deşeurilor agricole sunt incluse:

o deşeuri de ţesuturi de natură animală,o deşeuri de ţesuturi de natură vegeta, o dejecţii animaliere o materiale care nu se preteaza consumului sau procesării, o deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

127

Tabel 7.3.2.2 – Amplasamentul fermelor de creştere a animalelor

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În prezent în judeţul Maramureş sunt inventariate 1154 bucăţi echipamente

(condensatori) cu conţinut de PCB-uri, agenţii economici identificaţi ca deţinători fiind: SC ELECTRICA SA Sucursala Baia Mare, CNMPN REMIN SA Baia Mare, SC MECANICA SIGHET SA Sighetu Marmatiei, SC SIGSTRAT SA Sighetu Marmaţiei, SC PLIMOB SA SA Sighetu Marmaţiei, SC PARPLAST SA Sighetu Marmaţiei, SC METFORM SRL Baia Mare, SC SEINEANA SRL Seini, SC TEHNOMIN SA Baia Mare, SC BENTONITA SA Valea Chioarului, SC MEDUMAN SA Vişeu de Sus, SC RAMIRA SA Baia Mare, SC ACATERM SA Sighetu Marmaţiei, SC PLASTUNION GRUP SA Baia Mare, SC Făgetul Deac SRL Baia Mare.

Au fost efectuate acţiuni pentru verificarea modului în care respectă agenţii economici prevederile legislaţiei specifice, privind depozitarea, etichetarea, modalitatea de eliminare a acestor echipamente, în vederea aprobării planurilor de eliminare.

Ferme de creştere a animalelor Suprafeţele depozitelor de deşeuri de la ferme

ha 1 SC TOVIRA SRL, Seini 0,0825 2 SC KARIN SRL, Seini 0,12 (ha) 3 SC AGROINDUSTRIALA SA, Baia Mare 0,096 4 SC AGROZOOTEHNICA SA, Seini 0,5 6 SC AVIMAR SA, Seini 0,4 7 SC COMBIMAR SA Baia Mare, Mocira 0,4 8 SC PREDILECT SRL, punct de lucru Băseşti 0,0662 9 SCPB Sighetu Marmaţiei 0,04 10 SC LIMIT SRL, Săcălăşeni 0,48 11 AF ACHIM DUMITRU SRL, Seini 0,12 12 SC LANEY SRL, Băiţa 0,0324 13 AF SAVA GHEORGHE SRL (GALINUS), Seini 0,0825 14 SC FILSTAR SRL, Seini 0,075 15 SC IONEL & MARIANA SRL, Rus 0,09 16 AF BOGZA EMIL SRL, Boiu Mare 0,0016 17 SC PENESMAR SRL, Sighetu Marmaţiei 0,005 18 SC DANAMARI SRL, Seini 0,29 19 SC LEUL DIN ŞIŞEŞTI SRL, Baia Mare, Ferma

din Corni, comuna Bicaz 0,005

20 SC CĂRĂINTERTRANS SRL Seini, Viile Apei 0,0478 21 SC GHITTA SRL, Recea 0,1968 22 P.F.A. ŞOFRON VASILE, Sălsig 0,012 23 GEEA ECOLACT SRL, Baia Mare, Satulung 0,3469 24 SC NANCY SABADÂŞ SRL, Baia Mare, ferma

din Sălişte, comuna Băseşti 0,005

25 AF POP IOAN, Boiu Mare 0,0072 26 SC LUCĂCEAN SRL, Groşi 0,012

TOTAL 4,118

128

S-a derulat în bune condiţii acţiunea de distribuire a fiolelor pentru prelevarea probelor de ulei din transformatoarele existente în dotarea agenţilor economici, respectiv trimiterea acestor probe la ARPM Cluj Napoca în condiţii de siguranţă, în cadrul proiectului derulat de ICIM Bucureşti pe tema eliminării echipamentelor cu PCB-uri. Rezultatele probelor de uleiuri urmează să fie comunicate agenţilor economici participanţi în Program, odată cu furnizarea lor de către evaluator, ICIM Bucureşti.

7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili În rezent nu există pentru judeţul Maramureş un inventar al cantitaţilor de

deşeuri de baterii şi acumulatori portabili.

7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şiindustriali Din datele centralizate de APM Maramureş, în judeţul Maramureş nu există

agenţi economici producători sau tratatori de deşeuri de baterii şi acumulatori auto, doar agenţi economici colectori. Există în prezent 5 agenţi economici autorizaţi sădesfăşoare activitate de colectare a deşeurilor de baterii si acumulatori auto şiindustriali şi anume: SC REMAT MARAMUREŞ SA Baia Mare, SC TENET SRL Baia Mare, SC RE CONF MET SRL Baia Mare, SC CORESERV SRL Baia Mare, SC REMATINVEST SRL – punct de lucru Baia Mare.

Din datele furnizate de aceştia cantitatea totală de baterii şi acumulatori colectată în anul 2008 se cifrează în jurul valorii de 170 tone.

Deşeurile colectate sunt livrate mai departe societaţilor autorizate pentru tratarea şi fabricarea bateriilor şi acumulatorilor auto şi anume la SC ROMBAT SA Bistriţa şi SC NEFERAL SA Bucureşti.

Fig. 7.4.2.1. Colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi la SC TENET SA Baia Mare

129

7.5. Deşeuri generate din activităţi medicale Ordinul nr. 219/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei stabileşte Normele

tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale pe baza metodologiei de culegere a datelor privind deşeurile rezultate din acest domeniu. Activitatea medicală (diagnostic, prevenţie, tratament, monitorizare şi recuperarea stării de sănătate) prin desfăşurarea ei în unitatea sanitară presupune utilizarea intrumentelor medicale, a materialelor sanitare şi a medicamentelor rezultând astfel o cantitate de deşeuri ce trebuie gestionată corespunzător pentru a nu duce la contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate a populaţiei.

Deşeurile rezultate se clasifică în următoarele tipuri:

� Deşeuri nepericuloase - deşeuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico–medicale, administrative, de cazare, a blocului alimentar şi a oficiilor de distribuţie a hranei. Materialele care se includ în categoria deşeurilor nepericuloase sunt: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au ajuns în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţia de boli infecţioase) sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipienţi din sticlă.

� Deşeuri periculoase constituite din: o Deşeuri infecţioase – deşeuri care conţin sau au venit în contact cu

sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu viruşi, bacterii, paraziţi, toxinele microorganismelor, seringi, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente, materiale de laborator folosite, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice;

o Deşeuri înţepătoare-tăietoare, reprezentate de ace (ace spinale, ace vacutainer, ace de la trusele de perfuzie), catetere, seringi cu ac, microperfuzoare, pipete, sticlărie de laborator spartă sau orice altăsticlărie care a venit în contact cu material infecţios.

Colectarea deşeurilor se realizează la locul de producere, acolo fiind sortate pe categorii. Ambalajul utilizat pentru colectare, venind în contact direct cu deşeurile periculoase, este de unică folosinţă şi este eliminat odată cu conţinutul. Colectarea deşeurilor se face în două tipuri de ambalaje:

� Saci de culoare neagră – pentru deşeurile nepericuloase asimilate celor menajere

� Saci de culoare galbenă, marcaţi cu pictograma „Pericol biologic” – pentru deşeurile periculoaseinfecţioase.

Deşeurile asimilabile celor menajere nu necesită tratamente speciale şi se

includ în ciclul de eliminare al deşeurilor municipale. Resturile alimentare provenite din secţiile de boli infecţiose se colectează în saci autoclavabili facându-se autoclavare înainte de a fi preluate de serviciul de salubritate.

Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele de deşeuri municipale ce deservesc oraşele unde funcţionează aceste unităţi spitaliceşti.

În judeţul Maramureş doi agenţi economici deţin autorizaţie de mediu pentru colectarea şi transportul deşeurilor medicale periculoase. Astfel, deşeurile medicale

130

colectate de firma SC BIO PACK SRL Baia Mare sunt transportate spre eliminate prin incinerare la incineratorul deţinut de firma SC IF Tehnology, din Cluj Napoca, instalaţie ce deţine autorizaţie de mediu din anul 2005. Deşeurile având codul 180101 şi 180103, colectate de firma AF Dragoş Stana sunt eliminate prin sterilizare prin autoclavare în instalaţia proprie, iar cele având codul 180102 sunt transportate pentru eliminare prin ardere la Spitalul Orăşenesc Şimleul Silvaniei.

În anul 2008 a fost generată o cantitate totală de 101,747 tone deşeuri din care 38,851 tone reprezintă deşeuri periculoase, corespunzătoare codului 180103 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

În conformitate cu prevederile art. 5 din HG nr. 268/2005 pentru modificarea şicompletarea HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor precum şiAngajamentelor asumate de România în urma negocierilor privind închiderea Capitolului 22 Mediu, toate instalaţiile de ardere existente pentru eliminarea deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale din judeţul Maramureş au fost închise în intervalul 2005-2006.

Toate unităţile spitaliceşti, laboratoarele de analize medicale, cabinetele medicale individuale, policlinicile, au încheiat contracte de preluare a deşeurilor medicale periculoase cu una din cele două firme autorizate din judeţ sau direct cu firma care deţine incineratorul ecologic din Cluj Napoca. Informaţiile privind modul de gestionare a acestor deşeuri precum şi cantitatea generată sunt raportate lunar autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.

7.6. Nămoluri

7.6.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Staţiile de epurare reţin sub formă de nămoluri o mare parte din poluanţii din

apele uzate. Nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate orăşeneşti, industriale sau din agrozootehnie, sunt alcătuite in general din:

o o fracţiune organică, putrescibilăo o fracţiune anorganică, minerală

Pătrunderea unor ape uzate insuficient epurate, conţinând substanţe organice, în apele de suprafaţă, poate provoca scăderea conţinutului de oxigen dizolvat, necesar activităţii piscicole, deranjând întreg ecosistemul acvatic.

Nămolul depus în platformele naturale de deshidratare, poate afecta calitatea aerului, datorită continuării procesului de fermentare, cu producere de amoniac, metan, hidrogen sulfurat. Aportul de ape uzate industriale poate influenţa calitatea nămolurilor care pot avea un impact negativ asupra solului şi apelor subterane, în zona platformelor de deshidratare şi a depozitelor finale.

Ordinul comun cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind protecţia mediului şi in special a solurilor când se utilizeaza nămoluri de epurare în agricultură, transpune în legislaţia românească cerinţele Uniunii Europene, în acest sector de activitate.

Normele tehnice asigură suportul necesar valorificării potentialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale acestora asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel incât să se asigure utilizarea corectă a acestora.

A fost realizat inventarul celor mai importante staţii de epurare care funcţionează pe teritoriul judeţului. Baza de date este constituită din 12 agenţieconomici care deţin staţii de epurare orăşeneşti.

131

În scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, trebuie efectuate analize chimice atât asupra nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor pentru fertilizare, având în vedere compoziţia complexă din punct de vedere chimic.

Tabel 7.6.1.1. Inventarul staţiilor de epurare orăşeneşti

Denumirea staţiei de epurare

Tipul staţiei de epurare

Capacitate proiectată,

mc/h

Capacitate utilizată,

mc/h

Nr. de locuitori deserviţi

Producţia de nămol

umed, t/an

Observaţii

Staţia de epurare Vişeu de Sus

mecano-biologic 252 54 2100 4

Există 10 platforme de uscare (1500 mp), pentru nămolul (spaţiu de depozitare pentru 15-20 ani)

Staţia de epurare Sălsig -Gârdani biologic 47 1 3300 16

Staţia de epurare Ulmeni

mecano-biologic 38,4 în anul 2007 staţia de epurare a fost în probe

tehnologice

Serviciul Public de Gospodărie Comunală Seini

mecanic 4,3 3,9 6000 12

Staţia de epurare Baia Mare

mecano-biologic 4860 1620 111000 60678

Nămolul rezultat, (umid. 96-99,2%) este pompat în Iazul de decantare Bozânta

Staţia de epurare Borşa

mecano-biologic 97,2 45 1550 1,5

Staţia de epurare Baia Borşa-Rotundu – Repedea

mecanic 46 15 750 2,1

Staţia de epurare Sighetu Marmaţiei

mecano-biologic 1080 310,13 21738 6570 umid. 96-98%

Staţia de epurare Cavnic mecanic 61,92 1781

Staţia de epurare Târgu Lăpuş

mecano-biologic 169,2 97,2 4600 192

Staţia de epurare Vitaspria Baia Sprie

mecanic 54 21 4850 51,6

Incepând cu 01.01.2008 apele uzate menajere sunt predate la staţia Baia Mare

132

Staţia de epurare Tămaia - comuna Fărcaşa

mecano-biologic 54 36 4200 21.6

platformă de stocare (12 mp) pentru stabilizare nămol

7.6.2. Nămoluri generate de apele uzate industriale

Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se clasifică după criteriul compoziţiei chimice în:

o nămol mineral, care conţine peste 50 % substanţe minerale (exprimat în substanţă uscată)

o nămol organic, care conţine peste 50 % substanţe volatile (exprimat în substanţă uscată).

După modul de epurare a staţiei din care provin, nămolurile se împart în: o Nămol primar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie în treapta de

epurare mecanicăo Nămol secundar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie din nămolul

activ format în bazinele de aerare sau din sedimentarea materiilor în suspensie din pelicula formată în filtrele biologice în decantorul secundar

o Nămol fermentat, rezultat din rezervoarele de fermentare.

Agenţii economici inventariaţi pentru elaborarea raportului anual privind modul de gestionare a nămolurilor rezultate la staţii de epurare ape uzate industriale sunt: Tabel 7.6.2.1. Modul de gestionare a nămolurilor generate de apele uzate industriale

Denumire agent economic

Locaţie staţie de epurare

Tipul staţiei de epurare

Capacitate proiectată/

utilizatămc/h

Originea apei

uzate, % volum

Producţia anuală

de nămol umed, t /an

SC Habitex România SRL Baia Mare

Baia Mare mecano-biologic

2,08 / 1,16 Apă uzatăindustrială

Asecare – Valea

Colbului Ilba

combinat 59 apă uzatăindustrială

(ape de mină)

Nămol chimic – 374,45

Câmpurele combinat 220 apă uzatăindustrială

(ape de mină)

Nămol chimic – 1300

SC Domaso Construct SRL Baia Mare

Tyuzoşa combinat 19 apă uzatăindustrială

(ape de mină)

Nămol chimic – 117,65

SC Calitatea SRL Merişor

biologic 1,0 apă uzatăindustrială

Nămol mixt – 1

SC Siromex Drinks SRL Baia Mare

Sat Buşag mecanic apă uzatăindustrială

Nămol primar - 1200

133

SC Seineana Ifis SRL Seini

Seini combinat 88 / 12 97 % apăuzată

industrială+ 2 % ape pluviale+ 1% ape uzate

menajere

Nămol mixt - 20

SC Cuprom SA Bucureşti, sucursala Baia Mare

Baia Mare combinat 684 / 108 41,7 % apă uzatăindustrială+ 58,3 %

ape pluviale

Nămol mixt –1440

Exploatarea MinierăBaia Sprie

Mina Herja mecanic

chimic

252 / 43 99% apăuzată

industrială+ 1% apă

uzatămenajeră

Nămol mixt –300

SC Metro Cash and Carry Baia Mare

Baia Mare combinat 1,7 / 1,2 100 % apăuzată

menajeră

Nămol primar – 8,65

SC Romplumb SA Baia Mare

Baia Mare mecanic 2160 / 250 100% ape uzate

pluviale

Nămol mixt –

56,27

SC Meduman SA Vişeu de Sus

Vişeu de Sus combinat 13,5 / 2 100% ape uzate

industriale

SC Dieter Eifler SRL Baia Mare

Baia Mare combinat 4,8 /3,12 100% ape uzate

industriale

SC Marlin SA Ulmeni

Ulmeni combinat / 60 100% ape uzate

industriale

Nămol mixt – 350

SC RAMIRA SA Baia Mare

Baia Mare chimic 1/ 0,2 100% ape uzate

industriale

Namol chimic- 1t

SC IMI SA Baia Mare

Mocira mecano-biologic

1,88/ 1,57 5 % apăuzată

industrială+ 10 %

ape pluviale+ 85% ape

uzate menajere

SC CMC SRL Cărbunari

Cărbunari mecanic 120/ 100 100/% apăuzata

industriala

Nămol primar- 2455t

134

Fig. 7.6.2.1. Staţie de filtrare a nămolului - Valea Colbului - Ilba

7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Principalele cerinţe legislative în domeniu prevăd crearea de sisteme care săpermită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice gratuit către punctele de colectare, asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a acestui tip de deşeuri în aceeaşi cantitate cu echipamentul/echipamentele furnizate, asigurarea unei rate a colectării selective de cel puţin 4 kg/locuitor/an în anul 2008 din gospodăriile populaţiei, asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării, a punctelor de colectare necesare, ţinând cont de densitatea populaţiei;

Conform prevederilor HG nr.448/2005, art. 5, alin. 3, privind înfiinţarea punctelor de colectare la nivelul fiecărui judeţ, situaţia la 31 decembrie 2008 în judeţul Maramureş este:

o Primaria municipiului Sighetu Marmaţiei, situat pe str Tepliţa, CF 543, nr. top 3342 punct de colectare judeţean; înfiinţat prin HCL nr.62/2007;

o SC ONEDIN SRL Baia Mare, str. Mărgeanului, nr.2, punct de colectare aferent oraşelor cu peste 100000 de locuitori; înfiinţat prin HCL nr.554/2006;

o Primaria oraşului Borşa, Loc. Borşa, str. Lazuci, punct de colectare aferent oraşelor cu peste 20000 de locuitori; înfiinţat prin HCL nr.50/2006;

o SC REMAT MARAMURES SA ,Baia Mare,B-dul Bucureşti nr.51, punct de colectare aferent oraşelor cu peste 100000 de locuitori ; înfiinţat prin HCL nr.55/2007;

o SC AMI SA Baia Mare loc.Baia Mare, str Aleea Electrolizei, nr.1, punct de colectare aferent oraşelor cu peste 100000 de locuitori, înfiinţat prin HCL nr.554/2006;

o Primaria oraşului Cavnic a emis HCL nr. 10/03.03.2008 privind infiinţarea unui punct de colectare a DEEE-urilor situat in loc Cavnic, str 22 Decembrie, nr.15.

o SC EPICENTRUM SRL, Baia Mare, str Holloşi Şimon, nr.51, punct de lucru Baia Sprie, str George Coşbuc, ( Putul 4)

135

Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, pe raza judeţului Maramureş, s-au colectat 130,749 tone DEEE –uri de către agenţii economici autorizaţi, administratorii punctelor de colectare, în timpul celor 4 campanii desfăşurate în anul 2008 cât şi în lanţurile de supermarketuri.

Din totalul de 130,749 tone colectate în anul 2008, o cantitate de 89,035 tone a fost colectată în judeţul Maramureş în timpul celor 4 campanii naţionale (Marea Debarasare), astfel:

- Prima campanie naţională desfaşurată în data de 19.04.2008 – finalizată cu colectarea a 37,02 tone DEEE-uri;

- A doua campanie naţională desfaşurată în data de 04.10.2008 – finalizata cu colectarea a 24,39 tone DEEE-uri;

- A doua campanie naţională desfaşurată în data de 01.11.2008 – finalizată cu colectarea a 6,375 tone DEEE-uri;

- A patra campanie naţionala desfaşurată în data de 06.12.2008 – finalizată cu colectarea a 21,25 tone DEEE-uri.

37,02

24,396,3750

10

20

30

40

Campania ICampania IICampania IIICampania IV21,25

Fig. 7.7.1. Cantităţi de DEEE colectate în timpul campaniilor naţionale din anul 2008

Diferenţa de DEEE-uri pană la 130,749 tone DEEE-uri (adica 41,714 tone) a fost colectată de către administratorii punctelor de colectare a DEEE-urilor şilanţurile de supermarketuri, după cum urmează:

- SC REMAT MARAMUREŞ SA Baia Mare 16,817 tone (40,3%) - SC AMI SA Baia Mare 0,194 tone (0,46%) - SC ONEDIN SRL Baia Mare 4,5 tone (10,8%) - PRIMĂRIA BORŞA 0,42 tone (1%) - SC EPICENTRUM SRL Baia Mare 7,873 tone (18,9%) - METRO CASH& CARRY Baia Mare 9,875 tone (23,7%) - SC PRAKTIKER ROMÂNIA SRL 0,936 tone (2,6%) - SC REAL HYPERMARKET ROMÂNIA SRL 1,099 tone (2,24%)

136

60,56976,984

130,749

020406080

100120140

2006 2007 2008

Fig 7.7.2. Evoluţia cantităţilor de DEEE-uri colectate în perioada 2006-2008

Fig.7.7.1. Campanie naţională de colectare DEEE-uri Baia Mare

Fig 7.7.2. Colectare DEEE Fig 7.7.3. Colectare DEEE la Baia Mare la Sighetu Marmaţiei

În judeţul Maramureş există un singur agent economic, SC EPICENTRUM SRL Baia Mare, care pe lângă autorizaţie de mediu pentru colectare deţine şi autorizaţie de mediu pentru dezmembrarea DEEE-urilor, având o instalaţie de măcinare a DEEE-urilor la punctul de lucru din oraşul Baia Sprie. Această firmă colaborează cuAsociaţia ENVIRON în vederea colectării şi predării ulterioare a deşeurilor.

137

In anul 2008 societatea a colectat o cantitate totală de 43,454 tone DEEE-uri din care:

- 7,873 tone în afara campaniilor naţionale - 2,5 tone de la Primăria Şomcuta Mare - 2,954 tone preluată de la SC ONEDIN SRL Baia Mare - 30,127 tone în cele 4 campaniii naţionale, de la locuitorii de pe raza

oraşului Baia Sprie si localitaţile aparţinătoare.

Fig 7.7.4. Instalaţie de dezmembrare şi tratare a DEEE-urilor

Fig 7.7.5. Componente rezultate în urma dezmembrării DEEE-urilor

7.8. Vehicule scose din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Pe raza judeţului Maramureş există 2 agenţi economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie, Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz şi anume SC REMAT MARAMURES SA Baia Mare şi SC CORESERV SRL Baia Mare, şi încă 3 agenţi economici care deţin autorizaţie de mediu numai pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, respectiv: SC REMATINVEST SRL punct de lucru Baia Mare, SC REMBIS GROUP SRL Târgu Lăpuş şi SC IONIROX SRL Baia Sprie. Datele privind

138

In anul 2008 a fost reluat Programul Naţional de stimulare a înnoirii Parcului Naţional Auto (acţiune începută în anul 2006) participând din acest an şi tractoarele. Prin program se urmăreşte scoaterea vehiculelor vechi din circulaţie şi stimularea prin acordarea sumei de 3000 lei a celor care predau vehiculele pentru dezmembrare, cu posibilitatea achiziţionarii unui autovehicul nou, precum şireducerea poluării produse de autovehiculele vechi ce posedă sisteme non euro sau mai mici de euro III. Din totalul de 823 autovehicule colectate în judeţul Maramureşîn anul 2008, un munăr de 406 bucăţi au fost colectate prin intermediul acestui program.

Fig. 7.8.1. – Colectare vehicule scoase din uz la SC CORESERV SRL Baia Mare

Tabel 7.8.1. Agenţi economici autorizaţi pentru colectare VSU VSU colectate prin program în 2008

0 buc.

VSU colectate în afara programului în 2008

31 buc.

Total VSU colectate în 2008

31 buc.

SC REMBIS CENTER GROUP SRL, Tg. Lăpuş,

Agentul economic la care sau predat VSU pentru dezmembrare

SC REMATINVEST SRL - Cluj Napoca

VSU colectate prin program în 2008

26 buc.


24 buc.


50 buc.

SC REMATINVEST SRL SRL Cluj Napoca, punct de lucru Baia Mare


SC REMATINVEST SRL - Cluj Napoca


0


0

SC IONIROX SRL din Baia Sprie*


0

139



295 buc.


240 buc.


535 buc.

SC REMAT MARAMURES SA Baia Mare


desfăşoară activitate de dezmembrare


85 buc.


122 buc.


207 buc.

SC CORESERV SRL Baia Mare


desfăşoară activitate de dezmembrare

* SC IONIROX SRL din Baia Sprie nu a colectat niciun vehicul scos din uz în anul 2008, agentul deţinând autorizaţie de mediu pentru colectarea VSU doar din luna noiembrie 2008

Fig 7.8.2. Colectare VSU la SC REMAT MARAMUREŞ SA Baia Mare

140

7.9. Uleiuri uzate

Incepând cu anul 2006, prin reorganizarea societăţii, sucursala SC PETROM SA Maramureş a fost desfiinţată, ca urmare agenţii economici (generatori, service-uri auto, staţii de distribuţie carburanţi) au încheiat contracte cu alte sucursale ale societaţii PETROM sau cu alţi agenţi economici autorizaţi să preia uleiurile uzate.

Uleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanţi şi la service-urile auto precum şi cele rezultate de la agenţi economici sunt predate fie sucursalelor PETROM din alte judeţe sau colectorilor autorizaţi, ulterior ajungând la rafinării spre valorificare.

A fost întocmită baza de date privind gestionarea uleiurilor uzate în anul 2008 în judeţul Maramureş, în care au fost cuprinşi 51 staţii de distribuţie a carburanţilor, 80 agenţi economici (ce execută partea de service a autovehiculelor, regăsiţi pe www.rarom.ro), 120 agenţi economici generatori de uleiuri uzate, alţi comercianţiprecum şi alţi agenţi economici care au introdus pe piaţă uleiuri uzate în decursul anului 2008, care în conformitate cu prevederile HG nr. 235/2007 au obligaţia săcolecteze uleiul uzat în limita celui introdus pe piaţă.

Cantitatea de ulei uzat generată pe raza judeţului Maramureş este de 150,25 tone.

S-a constat că există un singur importator direct de uleiuri minerale, sintetice sau semisintetice, respectiv SC TENET SRL Baia Mare, care deţine autorizaţie de mediu pentru un punct de colectare şi pentru o secţie de îmbuteliere ulei.

Tot în judeţul Maramureş, în municipiul Sighetu Marmaţei se găseşte un antrepozit autorizat să producă şi/sau să depoziteze produse accizabile aparţinând societăţii SC GAZMAR IMPEX SRL Sighetu Marmaţiei, având autorizaţie pentru îmbutelierea produselor minerale şi a GPL-ului.

Tabel 7.9.1. Marii generatori de ulei uzat în judeţul Maramureş

Agent economic

Cantităţigenerate

(tone)

Cantităţi predate(tone) Stoc (tone)

SC AMI SA Baia Mare 4,1 3,3 2,1 SC ROBOT PROD COM SRL Baia Mare

10,28 11,146 0,03

SC SIROMEX COMPANY SRL Baia Mare

2,8 1,7 1,5

SC EUROMOTORS SRL Baia Mare

3,788 3,498 0,55

SC ITALSOFA SA Baia Mare

2,181 0 0

SC ELECTRICA SA FILIALA MARAMURES

2,811 0 8,197

SC AZUR TC SA Baia Mare

1,32 1,78 0,84

SC CHIMPROD SRL Baia Mare

0,61 0 1,113

SC PLIMOB SA Sighetu Marmaţiei

2,928 0,99 2,288

141

7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Toate elementele unui sistem de gestionare a deşeurilor pot avea un impact potenţial asupra mediului. Un sistem modern de management al deşeurilor eliminăsau reduce considerabil posibilitatea apariţiei acestora la un nivel acceptabil din punct de vedere al mediului şi social. Depozitarea în spaţii neadecvate a deşeurilor, mai ales în mediul rural, determină apariţia unor cantităţi mari de deşeuri pe străzi sau la marginea aşezării rurale. Pe lângă aspectul inestetic, există un impact economic reprezentat de o slabă dezvoltare în domeniul turismului. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate cauza înfundarea sistemelor de drenare şiapariţia inundaţiilor.

În depozitele de deşeuri, deşeurile biodegradabile se descompun, producând gaze şi levigat. Dacă nu sunt capturate, gazele generate de depozitele de deşeuri contribuie în mod semnificativ la efectul de seră, deoarece acestea constau în principal din metan, care este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte efectul asupra schimbărilor climatice în perspectiva orizontului de 100 de ani luat în considerare de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Înainte de adoptarea Directivei privind depozitele de deşeuri, emisiile de metan generate de depozitele de deşeuri reprezentau 30% din emisiile antropice globale de metan în atmosferă. În ipoteza că toate ţările ar respecta dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, chiar dacă va avea loc o creştere a cantităţii de DSM, se estimează că, în 2020, emisiile de metan exprimate în echivalent CO2 vor fi cu 10 Mt mai mici decât în 2000. Dacă nu este colectat în conformitate cu dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, levigatul poate contamina apele subterane şi solul. De asemenea, depozitele de deşeuri pot avea un impact negativ asupra zonelor învecinate, deoarece acestea genereazăbioaerosoli, mirosuri şi afectează negativ aspectul zonei din imediata apropiere. Un alt efect negativ al depozitării deşeurilor este acela că aria de teren utilizată este mai mare decât cea necesară altor metode de gestionare a deşeurilor. Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu prezintă aproape niciun avantaj, cu posibila excepţie a capacităţii de „stocare” a carbonului sechestrat în deşeurile pretratate

şi a unei

cantităţi foarte reduse de energie generată de gazele provenind de la depozitele de deşeuri, dacă respectivele depozite de deşeuri sunt gestionate în mod corespunzător. Implementarea dispoziţiilor Directivei UE privind depozitele de deşeuri va duce la reducerea principalelor efecte negative ale depozitării deşeurilor, însă acestea nu vor fi complet eliminate. De asemenea, depozitarea deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de teren. Pe termen mediu şilung, aceasta nu este considerată ca fiind o soluţie sustenabilă de gestionare a deşeurilor şi, drept urmare, nu este recomandată.

Întreţinerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a deşeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de eşapament, fiind eliberate de asemenea, lichide şi odoruri. Transportul deşeurilor în mijloace auto fără să fie acoperite permite pierderea unei cantităţi din deşeuri.

Levigatul format în depozitele de deşeuri menajere influenţează negativă apele de suprafaţă şi cele subterane. Solurile din vecinătatea depozitelor pot fi contaminate cu metale grele şi alţi poluanţi toxici.

Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de seră.Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori

importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni. În condiţii

142

prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şimişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri.

Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a biogazului.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvic • distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a

provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de

artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile

datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şimurdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică.

143

7.11. Initiaţive adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

În anul 2008, la nivelul judeţului Maramureş, se află în curs de implementare

Măsura ISPA nr. 2003 RO/P/PA/013-6 „Asistenţă Tehnică pentru pregătirea proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor”, printre beneficiarii finali ai acestui program a fost şi judeţul Maramureş, cu obiectivul de a îmbunătăţi infrastructura existentă inadecvată privind deşeurile solide, pentru a se conforma directivelor europene şi standardelor româneşti în domeniu. Pentru judeţul Maramureş a fost aprobat Master Planul judeţean pentru sectorul de deşeuri, care identifică măsurile necesare pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în conformitate cu obligaţiile legale, pentru o perioadă de 20 de ani, 2006-2026. Este în curs de finalizare Studiul de fezabilitate pentru sistemul de gestionare a deşeurilor în judeţ, termenul de finalizare a Aplicaţiei de finanţare din POS Mediu (Fondul European de Dezvoltare Regională) şi a documentelor suport fiind sfârşitul lunii iunie 2009.

Cererile de finanţare rambursabile, respectiv nerambursabile din Fondul de Mediu, depuse de diferiţi agenţi economici şi autorităţi locale din judeţ şi care au în marea lor majoritate şi o componentă practivă sau educativă privind gestionarea deşeurilor, sunt paşi semnificativi în vederea reducerii impactului generat de deşeuri asupra mediului.

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor

7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Principiile Managementului Integrat al Deşeurilor constituie baza politicii şi

legislaţiei europene în domeniul gestiunii deşeurilor. Directivele europene, asa cum sunt reflectate în legislaţia din România, se concentrează pe asigurarea disponibilităţii unei reţele integrate de mijloace de tratare şi depozitare a deşeurilor, promovând reducerea volumului de deşeuri, refolosirea, reciclarea şi recuperarea lor, precum şi reducerea treptată a volumului deşeurilor biodegradabile depozitate.

Fig. 7.12.1. Principiile Managementului Integrat al Deşeurilor

Ierarhia Gestiunii Deseurilor

Se afla la baza politicii europene de gestiune a deşeurilor şi indicăprioritatea diferitelor opţiuni de management al deşeurilor

• Reducere- prin evitarea sau reducerea la minim a deşeurilor • Refolosire – folosirea obiectelor pentru a întârzia intrarea în fluxul deşeurilor • Reciclare – reprocesarea materialelor în noi materiale şi produse brute • Recuperare – recuperarea energiei din deşeuri • Depozitare – la un înalt standard de performanţă în domeniul protecţiei mediului

144

Elaborarea şi implementarea unor programe cu referire la managementul integrat a deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri ce urmează a fi depozitate în depozite necontrolate, deschiderea celor 2 depozite zonale de deşeuri în judeţul Maramureş, deservite de 1-2 staţii de transfer, extinderea sistemului de precolectare selectivă şi transport, acţiuni ferme şi concrete de educare a populaţiei, implicarea mass-mediei, constituie pârghii de care autorităţile administraţiei publice locale trebuie să se folosească în scopul realizării prevederilor şi obligaţiilor care le revin în domeniul gestionării deşeurilor.

Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, introducerea colectării selective a unor categorii de deşeuri (ex. mase plastice, hârtie, carton, PET-uri, deşeuri metalice) care ocupă volume considerabile, determină implicit volume reduse ce sunt ocupate pe rampele de deşeuri.

7.12.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora, modul de eliminare

şi tratare pentru depozitarea finală sunt diferite în funcţie de activitatea economicăgeneratoare. Închiderea activităţilor din sectorul explorării şi exploatării miniere a determinat scăderea semnificativă a cantităţilor de deşeuri generate. Conform angajamentelor asumate de România la Capitolul 22 Mediu şi a cerinţelor BAT în activităţile economice generatoare de deşeuri, tendinţa este de evitare a producerii deşeurilor, iar dacă acest lucru nu este posibil, de minimizare continuă. În acest context, se vor căuta în permanenţă soluţii de reciclare şi valorificare a deşeurilor generate. Există anumite tipuri de deşeuri care nu se mai regăsesc pe lista celor generate de la un an la altul, ca urmare a încetării activităţii unor secţii de producţie de la anumiţi agenţi economici.

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, extinderea punctelor de colectare a deşeurilor, cu precădere pentru colectarea anumitor categorii de deşeuri (ex. deşeuri metalice, hârtie - carton, baterii şiacumulatori uzaţi, uleiuri uzate) care ocupă volume considerabile, determină implicit scăderea cantităţilor de deşeuri ce ajung să fie eliminate pe rampele de deşeuri.

7.12.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

In perioada analizată, ca de altfel în ultimii ani, s-a înregistrat şi în judeţul

Maramureş un salt calitativ în doemniul gestionării deşeurilor prin: - implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor industriale reciclabile - extinderea punctelor de colectare a deşeurilor - dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor menajere - crearea infrastructurii de gestionare a diferitelor categorii speciale de deşeuri

(DEEE, VSU, uleiuri uzate, etc.) - refolosirea deşeurilor ca materii prime în procese induatriale

La sfârşitul anului 2008 deţineau autorizaţie de mediu 40 firme pentru activitatea de colectare şi/sau valorificare deşeuri industriale reciclabile, de tipul hârtie-carton, mase plastice, PET-uri, metal, textile. Pe raza judeţului Maramureşfuncţionează puncte de colectare a deşeurilor industriale reciclabile în localităţile: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Tg. Lăpuş, Borşa, Vişeu de Sus, Baia Sprie.

În anul 2008 au fost colectate 196 tone deşeuri de PET, toată cantitatea fiind predată spre valorificare. De asemenea, au fost colectate 542,5 tone deşeuri de

145

mase plastice, altele decat PET. Agenţii economici care derulează această activitate sunt: SC Calex SRL Baia Mare; SC Remat SA Baia Mare, SC Ecovira SRL Târgu Lăpuş, SC Drusal SA, SC Herodot Grup SRL.

Au fost colectate 4510 tone deşeuri de hârtie şi carton, principalele firme cu activitate în domeniu fiind SC Remat SA Baia Mare, SC Coreserv SRL Baia Mare, SC Metcolia Grup SRL Baia Mare, SC Voichims SRL Baia Mare. Operatori ai serviciilor publice de salubritate precum şi alţi agenţi economici care deţin autorizaţie de mediu pentru colectare deşeuri reciclabile, au promovat acţiuni complexe de colectare selectivă, de la populaţie, a deşeurilor de mase plastice, PET, hârtie-carton, sticlă, doze de aluminiu, prin amplasarea de containere speciale. Astfel de acţiuni se derulează în oraşele Baia Mare, Seini, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei.

Fig. 7.12.3.1. Presare – balotare deşeuri PET la SC Herodot Grup SRL Baia Mare

Societăţile comerciale SC Tenet SRL Baia Mare, SC Remat SA Baia Mare, SC Coreserv SRL Baia Mare realizează colectare de baterii şi acumulatori uzaţi pentru vehicule, în anul 2008 fiind colectate 169,66 tone şi predate spre valorificare la SC Rombat SA Bistriţa respectiv SC Neferal SA Bucureşti.

O cantitate considerabilă din deşeurile lemnoase rezultate din activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului a fost valorificată prin utilizarea ca material combustibil, în instalaţiile proprii sau prin vânzare către populaţie, obţinere de tocătură care se livrează la societăţi producătoare de PAL. O parte din rumeguşul rezultat din activitatea de prelucrare a lemnului este brichetat în instalaţii de brichetare, utilizat ulterior în centrale termice care funcţionează pe rumeguş. Cele mai importante firme care deţin instalaţii de brichetare a rumeguşului sunt: SC SITEL SA Sighetu Marmaţiei, SC PLIMOB SA Sighetu Marmaţiei, SC ALG ROMANIA SRL Vişeu de Sus, SC LEIDEDREAM SRL Sighetu Marmaţiei, SC A.T. GALA PROD SRL Baia Mare, SC BAMGARDEN SRL Şomcuta Mare, SC SIGSTRAT SA Sighetu Marmaţiei, SC AVIVA SRL Sighetu Marmaţiei, SC LIGHTRONIC PROD COM SRL Baia Mare.

146

Fig. 7.12.3.2. Instalaţie de brichetare a rumegusului la SC PLIMOB SA Sighetu Marmatiei

Fig. 7.12.3.3. Colectare deşeuri metalice la SC Coreserv SRL Baia Mare

Principalii agenţi economici care au utilizat în procesul de producţie materii prime secundare constituite din deşeuri sunt: Cuprom SA Bucureşti - Sucursala Baia Mare, SC Remat Maramureş SA Baia Mare, SC Metran SRL Baia Mare, SC Cozmircom SA Baia Mare, SC Filbac SA Târgu Lăpuş, SC Brânduşa SRL Baia Mare, SC Romplumb SA Baia Mare.

CAPITOLUL 7. DE EURIapmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in... · 2010. 8. 20. ·...

Documents

Transcript of CAPITOLUL 7. DE EURIapmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in... · 2010. 8. 20. ·...