2.1 Cadrul juridic de actiune

Cadrul juridic de actiune poate fi definit ca fiind un ansamblu de acte normative care produce efecte directe sau indirecte in dimensionarea indicatorilor financiari (venituri si cheltuieli) care se nscriu in bugete.Cadrul juridic pe baza caruia se fundamenteaza indicatorii financiari in cadrul unei primarii este reprezentat de Legea Finantelor Publice nr.500/2002, OUG nr.273/2006 privind finantele publice locale precum si alte acte normative care produc efecte ( directe si indirecte) asupra datelor de inscris in buget (Codul Fiscal, Legea privind satabilirea salariilor de baza pentru pesonalul contractual din sistemul bugetar). Din puncte de vedere juridic, asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de acte normative si procedurale ce pot fi grupate in doua categorii:- acte normative institutoare sau de baza;-acte normative completatoare ( complementare);Actele normative institutoare sau de baza mai pot fi denumite si principale, acestea referindu-se la legile de baza specifice. Codul Fiscal de referinta este unul dintre aceste acte normative de baza, reprezentand sustinere juridica pentru mai multe categorii de venituri. Actele normative completatatoare sau sustinatoare se refera la normele metodologice ori instructiunile de aplicare a primelor, elaborate, de Ministerul Finantelor Publice. La acestea se mai pot adauga si solutiile procedurale emise de acelasi minister, pe parcusul executiei bugetare, pentru care nu sunt prevederi exprese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate. Cheltuielile publice exprima relaii economice sociale, n form bneasc, care apar ntre stat pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia repartizaii i utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.Cheltuielile din bugetele locale reflect resursele financiare utilizate de organele administraiei publice locale pentru satisfacerea cerinelor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publicai a altor cerine ale locuitorilor din comune, orae i municipii.Astfel se poate afirma c prin cheltuieli este necesar s se neleag modaliti de reprezentare i utilizare a fondului bnesc bugetar, n vederea satisfacerii necesitailor generale ale societii. n ceea ce privete mrirea cheltuielilor, este precizat de menionat faptul c mrimea acestora difer de la o perioad la alta, cu att mai mult de la o ar la alta.De asemenea mai trebuie menionat faptul c cheltuilile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat, scopul principal fiind n esen cel de dezvoltare. n ceea ce privete mrimea cheltuielilor bugetare, se poate afirma c de la o perioad la alta, mrimea acestora crest att ca expresie valoric, ct i ca expresie bneasc, att n mrime absolut ct i n mrime relativ.Cadrul juridic al fundamentrii cheltuielilor de personal se regsete n: Legea nr.500/2002 privind finanele publice; Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar i a indemnizaiilor pentru persoane care ocup funcii cu demnitate public; Ordonana de urgen privind sistemul de stabilire a salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar Ordonana de Urgen nr. 24/2000.

2.2 Indicatori reprezentativi

In determinarea previzionala a veniturilor bugetare se au in vedere elementele de calcul prezente, in general, in metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care sustine elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele se cer a fi riguroase si bazate pe certitudini, care tin, in principal, de dimensiunile si caracteristicile materiei impozabile de asezare a obiectului de venit bugetar. La acestea se adauga indicatorul reprezentativ de utilizat, care expima cel mai bine sursa de formare a fiecarui venit in parte potrivit cu ipostazele in care se gaseste obiectul de impunere. In plan practic, fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are ca sustinere raportarile statistice ale contribuabililor catre institutiile de specialitate si catre cele ale finantelor publice din teritoriu in care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii si baza de calcul. Indicatorii financiari se regasesc in clasificatia indicatorilor finantelor publice ce cuprinde clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, unde acestia sunt grupati separat pe categorii de venituri si de cheltuieli, intr-o ordine stabilita de Ministerul Finantelor Publice.Cheltuielile din bugetele publice revin, ca responsabilitate de fundamentare si executie, institutiilor specializate in gestiunea balantelor financiare ale statutlui ori ale unitatilor administrativ-terotoriale, pe de o parte, si consumatorilor de fonduri publice, pe de alta parte. Primaria, in cea mai mare parte, apare cu calitatea de consumator de fonduri publice, respectiv de ordonatori de credite bugetare potrivit cu inscrierea de cheltuieli in bugetele publice, pe de o parte , si consemnarea de indicatori asemanatori in bugetele de venituri si cheltuieli, pe de alta parte. De asemenea, apar in evidente, cu calitatea de consumatori finali ai fondurilor publice, categorii de persoane fizice potrivit cu o anumita structura socio-demografica a populatiei ( someri, asistati, persoane cu venituri mici, copii fara sprijin familial, persoane cu handicap,...). Mijloacele banesti din bugetele publice de atribuit categoriilor de persoane defavorizate sunt prevazute potrivit cu o anumita documentatie de intocmit, in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice specificate.Implicarea n procesul bugetar a celor mentionati anterior, cu responsabilitati ce pot fi structurate Fundamentarea cheltuielilor bugetare conduce la responsabilitati ce pot fi structurate ca niveluri de implicare in actiune potrivit cu urmatoarele: institutii publice specializate in gestiunea bugetelor publice, institutii publice din diverse domenii de activitate, unitati adinistrativ-teritoriale, populatia, agenti economici.n elaborarea bugetelor locale se va porni de la legea cadru ce reglementeaza Finanele Publice Locale. Implicarea n elaborarea proiectelor de bugete publice este conceput unitar, c metodologie, de pe poziia instituiilor statului. n acest sens Guvernul desemneaz Ministerul Finanelor Publice cu raspunderea elaborrii unor norme unitare privind sectorul bugetar respectiv cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri i a celor de cheltuieli.Clasificarea bugetar este obligatorie pentru toate instituiile publice ce au competene n elaborarea i executarea bugetului local. Veniturile bugetare apar ca indicatori bugetari cu o individualizare n subdiviziunea clasificaiei bugetare i repartizare difereniat pe componente ale sistemului bugetar. De cealalt parte a procesului bugetar, partea de cheltuieli reprezint raiunea i motivaia final a procesului de colectare a veniturilor bugetare. Necesitatea cunoaterii structurii celtuielilor publice deriv din faptul c ilustreaza modul n care sunt orientate resursele bneti spre anumite obiective economice, sociale, militare, politice, etc.Att proiectele de legi bugetare anuale, ct i bugetele propriu-zise, cuprinznd structural venituri i cheltuieli, au la baza urmtoarele: Prognozele ale indicatorilor macro-economici i sociali pentru anul bugear de referin, plus pentru nc 3 ani urmtori acestuia Politici fiscale bugetare Politici i strategii sectoriale, ale prioritailor stabilite n formarea propunerilor de buget, prezentate ordonatorilor principali de credite bugetare Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite bugetare Propuneri de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum i transferuri consolidabile pentru autoritile administraiei publice locale Posibiliti de finanare ale deficitului bugetarStructural, bugetele publice cuprind veniturile i cheltuielile, potrivit cu subdiviziunile clasificaiei indicatorilor finanelor publice astfel: veniturile sunt grupate pe capitole i sucapitole, iar cheltuielile pe pri, capitole, subcapitole, titluri, articole i aliniate; cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat; numrul de salariai i fondul salariilor de baz se aprob distinct prin anex la bugetul de venituri i cheltuieli al fiecrui ordonator principal de credite bugetare; programele se aprob ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite bugetare.Tot sub form de anexe, la aceeai ordonatori sunt incluse i fondurile externe nerambursabile.Practic, toi cei aflai, n virtutea legii existente, n relaii bugetare cu statul, vor proceda la calcule de indicatori financiari. Totodat, elaborarea de documente proprii ori centralizate, presupune respectarea unor coordonate de aciune tehnic, i anume: identificarea i individualizarea de indicatori reprezentativi ai aciunii sau activitii generatoare de venituri sau de cheltuieli bugetare; situaia indicatorilor din anul de baz; norme i normative de utilizat n determinarea indicatorilor bugetari; cadrul juridic cu efecte n determinarea indicatorilor bugetari.

2.3 Calcule si fundamentari cu privire la indicatorii financiari Conform clasificatiei functionale cheltuielile se grupeaza in parti, capitole si subcapitole, iar la clasificatia economica, acestea se regasesc grupate in titluri, articole si alineate. In fundamentarea indicatorilor de cheltuieli bugetare trebuie sa se tina cont de urmatoarele criterii: baza legala a cheltuielii- nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de venituri si cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ; executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului corectata cu eventuale influente; analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si in dinamica. Este necesara realizarea de analize si studii privind evolutia pe o anumita perioada de timp; preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercusiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor; baremurile de cheltuieli care sunt norme legale prin intermediul carora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depasite si care sunt analizate periodic, in functie de rate si de cresterea preturilor si tarifelor.Fcnd referire la categoriile de cheltuieli incluse n procesul bugetar, se poate afrma c acestea, sunt de mai multe tipuri, din perspectiva diverselor criterii. Astfel, n functie de rolul pe care l au n procesul reproduciei sociale, putem spune c acestea sunt: Cheltuieli publice reale Cheltuieli publice economice Cheltuieli publice neutreReferitor la cheltuielile publice reale, se poate afirma c acestea includ cheltuieli care constitie n definitiv venitul naional, n aceast categorie find incluse n principiu cheltuieli militare, cheltuieli de ntreinere a aparatului administrativ, s.a.n categoria cheltuielilor eonomice, denumite i cheltuieli pozitive se poate spune c sunt incluse acele cheltuieli care conduc la o avansare a venitului naional i care contribuie la creterea avuiei naionale. Printre aceste cheltuieli se pot enumera cheltuieli pentru constituirea de noi ntreprinderi, reutilarea ntreprinderilor existente, etc.Nu n ultimul rand, se poate afirma faptul c n categoria cheltuielilor neutre sunt incluse acele cheltuieli care nu ar avea nicio influen asupra venitului naional, ns, n realitate, acest tip de cheltuieli nu exist.Din perspectiva unui alt criteriu de clasificare, cheltuielile pot fi clasificate n: Cheltuieli de funcionare Cheltuieli de transfer Cheltuieli de investiii Cheltuielile de funcionare, numite i cheltuieli curente, sunt acele cheltuieli necesare bunului mers al activitii instituiilor publice, cheltuieli referitoare la salariile pltite funcionarilor publici, cheltuieli cu procurarea materialelor i serviciilor necesare activitii curente instituiilor respective. Despre aceste cheltuieli se mai poate afirma faptul c sunt bazate pe ideea contraprestaiei.n categoria cheltuielilor de transfer sunt incluse sumele din fondurile publice ale diferitelor persoane fizice i juridice, cu titlul nedefinit i cu titlu nerambursabil. n aceast categorie sunt incluse dobnzile aferente datoriei publice, ajutoarele de omaj, pensile acordateveteranilor de rzboi sau aaltor categorii sociale.Cheltuielile de investiii includ acele cheltuieli care se caracterizeaz n bunuri publice cu caracter durabil, exemplificrile fiind n aceast situaie diverse. Printre acestea, construcia de noi ntreprinderi, lucrri de irigaii i drenaj, construcii de coli, spitale, cldiri administrative, drumuri, strzi.Din punct de vedere juridic se poate aminti, faptul c n esen, cheltuielile se mpart n cheltuieli cu titlu definitiv, precum i cheltuieli cu caracter temporar.Trebuie de fcut anumite precizri cu pivire la cheltuielile publice. Acestea revin c responsabiliti de fundamentare i execuie, instituiilor specializate n gestiunea balanelorFinanciare ale statului sau ale unitilor administrativ teritoriale, pe de o parte, precum i consumatorilor de fonduri publice pe de alt parte.Localizrile de reponsabilitati i competente n materie de fundamentare a cheltuielilor bugetare, reprezint expresia diversitii de informaii de preluat i de prelucrat n raport cu beneficiarii banilor publici.Ca urmare, fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la responsabiliti ce pot fi structurate ca nivele de implementare n aciune, porivit cu cele menionate, i anume: Instituii publice specializate n gestiune bugetelor publice Instituii publice din diverse domenii de activitate Uniti adminidstrativ teritoriale Populaia aflat ntr-o anumit structura socoi-demogafica, potrivit cu cerinele socio-materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public i care obliga la o anumit comunicare cu instituiile publice menionate Agenii economici care au drepturi bneti de solicitat din fondurile publice i pentru care sunt necesare calcule i fundamentri riguroase ale celtuielilor.Privind relaia care se stabilete intre autonomia local i responsabilitile pe care aceasta le are n efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, se poate afirma c din aceast relaie se pot desprinde o serie de elemente definitorii: Consiliile Locale au o putere mai mare de decizie n ceea ce privete modul de cheltuire al fondurilor Autoritile publice locale sunt cele care i asum rspunderea n ceea ce privete gestionarea eficient i corect a cheltuielilor din sfera lor de competent Consiliile Locale sunt cele care stabilesc i supravegheaz modul de prestare al servicilor publice, prin intermediul acestor responsabiliti asigurndu-se calitatea acestora Consiliile locale au ntre atribuii aprobarea documentaiilor tehnico electronice n limiter mai mari fa de perioadele trecuteDin perspectiva clasificaiei economice, cheltuielile din bugetele locale sunt segmentate n: Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Cheltuieli financiare.n ceea ce privete cheltuielile curente se poate afirma c n aceast categorie se ncadreaz: Cheltuielile de personal Cheltuielile cu materiale i servicii Subveniile Transferurile Dobnzile Rezervele.Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele bneti destinate investiiilor colectivitilor locale. Astfel, fiecare cheltuial din cele grupate pe destinaii principale, este alctuit i din sume destinate cheltuielilor de capital. n cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielie care se materializeaz n lucrri de investiii ncepute n anii precedeni i finalizate n anul curent, obiective a cror excepie ncepe n anul de plan, activiti de proiectare, consolidri de imobile, dotri independente efectuate pentru sediile instituiilor publice, strzi, drumuri i poduri, lucrri de irigaii, desecri i combaterea mpotriva eroziunii solului. Fcnd referire la cheltuielile financiare, se poate afirma faptul c acestea includ mprumuturile acordate i rambursrile de credite, plile de dobnzi i comisioanele de credite garantate sau contractate de stat. Fundamentarea cheltuielilor, se realizeaz n 4 etape specifice, etape care au la baza documente caracteristice. Astfel, la nivelul de baz se afla instituiile publice, agenii economici, reprezentani prin regii autonome i societi comerciale, unde expresia este de ordonatori teriari de credite, nivel la care se ntocmesc bugete proprii de venituri i cheltuieli. Un al 2-lea nivel la care este realizate fundamentarea cheltuielilor este reprezentat de ctre instituiile intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetare. La cel de-al 3-lea nivel se pot identifice ministerele i instituiile centrale conduse de oradonatori principali de credite bugetare. Nu n ultimul rnd, se poate indentific drept ultim nivel Ministerul Finanelor Publice, la acest nivel ntocmindu-se i avizndu-se lucrrile pregtitoare privind documentaia bugetar. Fundamentarea cheltuielilor publice are la baz o serie de indicatori, printre acetia fiind secificate cheltuielile de personal, cheltuieli cu materiale i servicii, cheltuieli de ntreinere i gospodrie, precum i cheltuieli de capital. Metodologia de fundamentare a cheltuielilor la o instituie public, are caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare, elaborate n numele Guvernului, de ctre Ministerul Finanelor Publice i instruciunile cu caracter complementar ale Consiliului local, prin care se subliniaz specificul obligaiilor lucrative pentru toate instituiile de administraie public. Cheltuielile de personal (10) vizeaz plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum ale persoanelor ce desfoar activiti pe baz de puncte, programe sau obiective a obligaiilor aferente fat de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurrilor sociale de stat, asigurrile de sntate, fondul de omaj. De asemenea se adaug drepturile de delegare, detaare i transfer n interesul serviciului.Cheltuielile de personal se vor stabili innd seama de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ i auxiliar finanat de la buget n concordan cu programele i atribuiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcional.Fondul aferent salariilor de baza pe anul 2013 va fi stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2012, urmand ca pe parcursul definitivarii proiectului de buget pe anul urmator, acesta sa fie recalculat in functie de politica stabilita de Guvern in acest domeniu.Pentru activitatea depusa functionarii publici din cadrul primariei comunei Romani au dreptul la salariu, care se compune din salariul de baza, sporuri si indemnizatii. Sistemul de salarizare al functionarilor publici se stabileste prin lege. La stabilirea sistemului de salarizare se vor avea in vedere urmatoarele: necesitatea de a restrange costurile administratiei publice locale, in conditiile in care functionarii publici competenti trebuie motivati si recompensati in mod corespunzator; crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare pe categorii, grade, clase si trepte, bazate pe evaluarea postului; stabilirea unui raport just intre partea fixa si partea variabila a salariului, care sa tina seama de activitatea depusa si de importanta ei.Salariul se identifica cu necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei, avand ca elemente determinante: Numarul de salariati din anul de plan(Np1i) Salariul mediu din anul de baza, modificat cu influenta majorarilor previzionate pentru anul de plan(Smb0i) Numarul de luni, 12 1+c, reprezentand indicele de crestere prognozat al salariilor Salariul de baza(Sb) se calculeaza conform relatiei:Sb=Np1i * Smb0i * nr.luni *(1+c)

Pentru rezultate deosebite se acorda si salariu de merit care reprezinta 15% din salariul de baza. Se poate acorda doar unui procent de 20% din functionarii publici din institutie si 15% din personalul contractual. Salariul de merit este stabilit de catre sefii de departamente.Salariul de merit (Sm) se fundamenteaza pe baza urmatoarei formule, in cadrul relatiei de calcul fiind incluse drept elemente: Numarul de salariati din anul de plan(Np1i) Limita maxima utilizata in fundamentarea acestui tip de cheltuiala(x% ) Numarul de luni, 12 1+c, reprezentand indicele de crestere prognozat al salariilorSm=Np1i * x% Smb0i * nr.luni *(1+c)

Munca prestata in baza contractului individual de munca confera salariatilor vechime in munca,care poate ajunge pana la 25% din salariul de baza.Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt n funcie de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) si de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia. In determinarea sporului de vechime pe ansamblul institutiei pentru fundamentarea cheltuielii se tine cont de :- numarul de salariati care benficiaza de spor (Ns);- sporul mediu de vechime (Smv);- salariul mediu de baza din anul luat ca baza de calcul (Smb).

Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni

In categoria cheltuielilor salariale sunt incluse si fondurile de premii care cuprind premiile ce se achita lunar n limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual si alte premii ce se acorda salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoare.Fondul de premii se determina in functie de :- salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb); - premii de 10% la fondul de salarii (C%).

Fdp = FdSb x C%

Contributii pentru asigurarile sociale de stat (CAS)(10.03.01): reprezinta contributia primariei la constituirea fondului pentru asigurari sociale si se determina in functie de:-cheltuieli cu salariile (Chs);-cota de CAS de 22%Formula de calcul este :CAS=Chs22%Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj (Cf somaj) reprezinta contributia primariei la constituirea fondului de somaj si se calculeaza in functie de :-cheltuieli cu salariile (Chs);-cota de 2.5% reprezentand contributia la fondul de somaj;Cf somaj=Chs2.5%Constituirea Fondului initial de asigurari sociale de sanatate (CASS) se formeaza din contributia datorata si varsata de catre angajatori si din contributia datorata si suportata de catre asigurati .Angajatorii au obligatia sa participe la constituirea fondului initial de asigurari sociale de sanatate in cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii si suportata din cheltuieli.Formula de calcul este:CASS=FdSb7%

Asiguratii contribuie cu o cota de 6.5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca pe durata determinata. Aceasta cota se evalueaza potrivit relatiei precedente si se suporta de catre asigurat din veniturile salariale.De asemenea, in cadrul contributiilor pe care primaria Romani trebuie sa le plateasca pentru salariatii sai, pot fi amintite: cota pentru riscul de accidente de munca de 0,5% din salariul de baza; cota pentru garantarea creantelor salariale de 0,25% din salariul de baza; contributia pentru concediul medical, de 0,85% din salariul de baza.

Cheltuieli cu bunuri si servicii (20) Cheltuielile materiale se realizeaza ca si cheltuielile de personal, in conformitate cu clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent.Cheltuielile materiale si de servici sunt in principal cheltuieli de intretinere, precum si de gospodarire a spatiilor in care institutiile publice isi desfasoara activitatea. In cazul de fata se poate vorbi despre cheltueilile necesare pentru intretinerea locului in care isi desfasoara activitatea Primaria Comunei Romani, precum si Consiliul Local. De asemenea sunt luate in calcul si institutiile publice subordonate si alte institutii ale caror cheltuieli de acest tip se finanteaza din bugetul local (iluminat, incalzire, apa, salubritate, posta, telefon, furnituri de birou, materiale de curatenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, reparatii curente, publicatii), dar si alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protectia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrana, reparatii strazi, drumuri, poduri).

Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuieli se au in vedere: Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire:-Incalzit(20.01.03);- Iluminat si forta motrica(20.01.03); -Apa si salubritate(20.01.04);-Posta, telefon, radio, televizor(20.01.08);- Furnituri de birou(20.01.01);-Materiale pentru curatenie(20.01.02); -Alte materiale si prestari de servicii;-Reparatii curente(20.02);-Hrana(20.03);-Carti si publicatii(20.11);-Alte cheltuieli: - calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor(20.30); - protocol(20.30.02); - protectia muncii(20.14); -chirii(20.30.04);-Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale;-Combustibil.

Aceste tipuri de cheltuieli se fac in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni utilizandu-se si de aceasta data formulare intocmite de catre Ministerul Finantelor Publice, dar si orice date din baza proprie de date.

Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprind fondurile banesti necesare pentru buna functionare a aparatului propriu al primariei Romani, reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, salubritate, posta, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestri servicii necesare primariei. Cheltuieli pentru incalzit: cuprind fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica si combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente. Cheltuielile privind incalzirea primariei depind de mijlocul prin care se realizeaza incalzirea.Cheltuieli cu incalzitul= Cantitate de agent termic*pret unitar/gigacal*nr. LuniCheltuieli pentru iluminat: aici sunt cuprinse cheltuielile care se efectueaza pentru plata energiei electrice. Ele se evalueaza in functie de numarul de kw/h consumati pentru iluminat si functionare aparatura.Consum de energie*tarif/1 kwh*nr.luniSalubritate: presupune achitarea taxei corespunzatoare, lunar sau anual pentru utilizarea serviciilor de salubritate puse la dispozitie de primarie.salubritate= tarif*nr.luniPosta, telefon, radio, internet:cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, internet si televiziune prin cablu.Cheltuieli pentru abonamente radio/tv: nr.aparate radio/tv*tarif abonament/1 luna*nr. luniMateriale pentru curatenie: cuprind fondurile banesti necesare achizitionarii de produse de curatenie conform devizului. Sunt luate in considerare cantitatea din fiecare produs (detergenti pentru diverse suprafete, sapun, clor etc.) si pretul unitar.Materiale si prestari de servicii cu caracter functional (20.01.09) cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea carburantilor ai lubrifiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor, conform devizului.Cheltuielile cu reparatiile curente sunt reprezentate de sumele necesare achitarii serviciilor tertilor in urma efectuarii unor reparatii. Tot aici mai sunt incluse si sumele pentru inlocuirea unor obiecte uzate sau remedierea unor defectiuni.

Cheltuielile de capital (70) permit achizitionarea sau construirea de bunuri publice de folosita indelungata, contribuind la imbogatirea si modernizarea sectorului public. Cheltuielile de capital sunt cheltuielile materializate in:-lucrari de investitii;-activitati de proiectare;-consolidari de imobile;-lucrari de irigatii,combatere a eroziunii solului;-achizitii de bunuri publice cu caracter durabil (scoli,spitale);- dotari strazi ,drumuri si poduri;Cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca: sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate; conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii; favorizeaza dezvoltarea locala; au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara; au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget; au efecte economice si sociale propagate; implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar si mandatul electoral in care s-a luat decizia.

Etapele efective n fundamentarea cheltuielilor cu salariile:Cheltuielile cu salariile se realizeaz dintr-un total bnesc prestabilit, conform O.G. 24/2000 articolul 4. Astfel Salariile de baz i indemnizaiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel nct, mpreun cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, s se ncadreze n fondurile alocate de la bugetul de stat....Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat n O.G. 24/2000 articolul 5, astfel: (1) n limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali de Credite defalcheaz pe luni cheltuielile cu salariile i le comunic Ministerului Finanelor, n termen de 15 zile lucrtoare de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei a legii bugetului de stat, att pentru aparatul propriu, ct i pentru unitile subordonate. Defalcarea pe luni se va realiza astfel nct s se asigure desfurarea n bune condiii a activitii pn la sfritul anului. (2) n termenul prevzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru unitile subordonate se comunic de ctre ordonatorii principali de credite, dup caz, ordonatorilor secundari, iar acetia, ordonatorilor teriari de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare i cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu pot depi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la nceputul anului..Principalele etape n activiatea de evaluare a performanelor profesionale individuale sunt: descrierea criteriilor de evaluare a performanelor profesionale individuale; procedura de msurare i de evaluare a performanelor profesionale individuale; urmrirea i controlul rezultatelor evalurii i determinarea evoluiei performanelor profesionale individuale n timp.Criteriile de evaluare a performanelor profesionale individuale sunt: gradul de ndeplinire a standardelor de performan; asumarea responsabilitii; adaptarea la complexitatea muncii; iniiativa i creativitatea.Procedura de msurare i de evaluare a performanelor profesionale individuale se realizeaz pe baza unor norme de evaluare, care reprezint un cumul de tehnici de msurare a performanelor profesionale individuale, pe baza crora s poat fi stabilit, ori de cte ori este necesar, nivelul salariilor de baz individuale ntre limite, potrivit legii. Procedura se aplic fiecrui angajat n raport cu cerinele postului ocupat.Evaluarea performanelor profesionale individuale la perioadele stabilite de ctre ordonatorul de credite bugetare se face sub ndrumarea compartimentului de gestiune a resurselor umane, care are i sarcina de a urmri i de a controla rezultatele obinute.

In fundamentarea cheltuielilor de personal trebuie sa se tina seama si de statutul functionarilor publici.Functionarii publici se impart in 3 categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare astfel:-clasa I- studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;-clasa II- studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;-clasa III- studii medii liceale absolvite cu diploma.Fiecare dintre cele 3 clase se imparte in doua grade.Gradul reprezinta o etapa de urcare din cariera diecarui functionar public.Fiecare grad se imparte in trei clase:superior ca nivel maxim,principal si asistent.Fiecare clasa se imparte in trei trepte:treapta 3, treapta 2, treapta 1 ca nivel maxim. Fiecare treapta corespunde unui nivel al salariului de baza din grila de salarizare. Functionarii publici se identifica prin categoria, gradul, clasa si treapta de salarizare corespunzatoare.

Tabel 2: Clasele de salarizare 1 clasa/ 2,5 %GRADATIETRANSE ANI(Vechime)NR.CLASE% ADAUGAT

13-537,5

2.5-10512,5

3.10-15717,5

4. 15-20820

5.20+922,5

Stabilirea fondului pentru salarii trebuie sa aiba in vedere anumite elemente definitorii, punctul de plecare fiind in principiu resursele umane ale primariei. Elementele definitorii in aceasta situatie sunt: Fisele de pontaj Statele de plata Elemente definitorii pentru concediile de odihna sau pentru concediile medicale.n stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaii referitoare la resursele umane din instituie. Astfel se ntocmesc lunar fie de pontaj pentru fiecare salariat, cu prezen, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru ntocmirea statelor de plat. Statele de plat se ntocmesc n dou exemplare, lunar, pe baza pontajelor i a fielor de eviden a retribuiilor, a reinerilor legale, a indemnizaiilor de conducere. Se mai ine seama de concediile de odihn, de concediile medicale.

Lista de indemnizaii pentru concediu de odihn servete ca: document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaiile cuvenite salariailor pe timpul efecturii concediului de odihn; dispoziie pentru casier pentru plata indemnizaiilor cuvenite; document justificativ de nregistrare n contabilitate.Se ntocmete n dou exemplare pe msura plecrii personalului n concediu de ctre biroul secretariat. Acest document circul la casieria unitii pentru efectuarea plii, la compartimentul contabilitate pentru nregistrarea n evidenele contabile i pentru ntocmirea statelor de plat. Plile fcute n cursul lunii se cuprind n statele de plat pentru a cuprinde astfel ntreaga sum a retribuiilor calculate: prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut; a doua parte cuprinde reineri; n final, rezult totalul de plat, nominal, pentru fiecare salariat.Totalul de plat reprezint necesarul de fonduri pentru plata salariilor.

Statul de plat servete ca: document pentru plata salariilor, a indemnizaiilor salariale i materiale pltite n contul asigurrilor sociale de stat; document pentru calculul contribuiei unitii la formarea fondului pentru asigurri sociale de stat; document pentru efectuarea diverselor reineri legale din retribuii; dispoziie ctre casierie pentru plata sumelor cuvenite; document justificativ pentru nregistrarea n contabilitate.Cheltuielile materiale i de servicii sunt n principal cheltuieli de ntreinere i gospodrire a sediilor i spaiilor unde i desfoar activitatea primria i consiliul judeean, instituiile publice subordonate i alte instituii ale cror cheltuieli de acest tip se finaneaz din bugetul local (iluminat, nclzire, ap canal, salubritate, pot, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curenie, diverse prestri de servicii, obiecte de inventar, reparaii curente, cri, publicaii), dar i alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protecia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hran, reparaii strzi, drumuri, poduri).

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face n raport cu indicatorii specifici fiecrei aciuni utilizndu-se i de aceast dat formulare ntocmite de ctre Ministerul Finanelor, dar i orice alte date din baza proprie de date.

Subveniile reprezint sume alocate de la nivel central comunitilor locale cu un scop bine definit. Autoritile locale nu dein o modalitate legal de a controla nivelul acestor sume sau modul n care vor fi cheltuite. Fondurile corespunztoare subveniilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor responsabile de destinaia acestora. Sunt acordate subvenii pentru susinarea sistemului de protecie a persoanelor cu handicap, pentru susinerea sistemului de protecie a copilului, pentru investiii finanate parial din mprumuturi externe, etc.n procesul de fundamentare a veniturilor i a cheltuielilor bugetelor locale, dac cheltuielile previzionate nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, se acord transferuri de la bugetul de stat. De asemenea, prin legile bugetare anuale, unele uniti administrativ-teritoriale pot fi autorizate s contracteze mprumuturi, interne sau externe, pe termen mediu su lung, pentru realizarea de investiii publice de interes local, precum i pentru refinanarea datoriei publice locale.mprumuturile din administraia publica locale mbrac dou forme:

credite bancare sau de la alte instituii financiare, reprezentnd o obligaie a unei autoriti locale fa de o instituie finanatoare de a rambursa capitalul mprumutat. Instituia finanatoare se poate implica direct n monitorizarea activitilor mprumutatului; obligaiuni municipale, reprezentnd o obligaie a unei administraii locale de a rambursa capitalul mprumutat n maxim 10 ani. Obligaiunile municipale pot atrage investitori pasivi care nu se implic n activiti de supraveghere a mprumutului. Obligaiunile pot fi tranzacionate pe pia.

Cheltuielile de capital reprezint investiii ncepute n anii anteriori sau investiii noi. Cheltuielile de capital (de investiii) cuprind fondurile bnete necesare obiectivelor de investiii noi i dotrilor independente. La nivelul instituiei, pe fiecare compartiment, conductorul acestuia trebuie s ntocmeasc un deviz cu necesarul de investiii. Pe baza fondurilor primite de la bugetul local primria va aproba lista veniturilor de la instituie sau nu.Fa de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaz prin faptul c: sunt utilizate n scopuri foarte bine determinate; conduc la creterea patrimoniului public al colectivitii; favorizeaz dezvoltarea local; au ca rezultat realizri tehnico-edilitare fr constrngeri n ceea ce privete rentabilitatea financiar; au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitnd sume cu ponderi mari n buget; au efecte economice i sociale propagate; implic financiar perioade ce depesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral n care s-a luat decizia.Cheltuielile pentru investiii ale instituiilor i serviciilor publice de subordonare local, care se finaneaz din bugetele locale i din mprumuturi, se nscriu n programul de investiii al primriei care se aprob ca anex la bugetul local de ctre consiliul local. Obiectivele de investiii i celelalte cheltuieli asimilate investiiilor se nscriu n programul de investiii, numai dac, n prealabil, documentaiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea i oportunitatea efecturii cheltuielilor de investiii, au fost elaborate i aprobate conform dispoziiilor legale.Primria stabilete prioritile n repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv nscris n programul de investiii, n limita fondurilor cuprinse n proiectul de buget cu aceast destinaie, asigurnd, totodat, utilizarea raional i eficient a acestor fonduri, precum i realizarea obiectivelor de investiii n cadrul duratelor de execuie aprobate.

2.4 Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

COMPARTIMENT PERSONAL1

STATE DE PLAT

2

COMPARTIMENT CONTABILITATE

3

CONTROL FINANCIAR PREVENTIV5

PRIMAR4

Fig.3: Flux informational generat de fundamentarea cheltuielilor de personal la Primaria comunei Romani La nivelul fiecarui compartiment, seful compartimentului intocmeste statele de plata care sunt trimise la Compartimentul Financiar-Contabil pentru vizare. La Compartimentul Financiar-Contabil, statele de plata se trimit controlului financiar preventiv pentru legalitate, conformitate si regularitate, dar in acelasi timp sunt vizate de catre contabilul sef. Dupa ce au fost verificate la controlul financiar preventiv statele de plata circula mai departe la primar unde sunt supuse aprobarii. Aici statele de plata sunt aprobate,iar dupa aceasta etapa ele se reintorc catre Compartimentul Financiar-Contabil, urmand sa fie repartizate functionarilor publici angajati in cadrul primariei.Fig.4: Flux informaional ce precede ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli

Ministerul Finantelor Publice

Ministere si Institutii Centrale

Unitati Administrativ Teritoriale Judetene si Locale

Unitati Administrativ-Teritoriale

1. La baza sistemului informaional se situeaz instituiile publice conduse de ordonatorii teriari de credite bugetare (att cele specializate n materie bugetar, ct i cele din diverse domenii de activitate); agenii economici cu dubl calitate (contribuabili i eventual beneficiari de fonduri publice); unitile i Instituiile de subordonare local; populaia aflat ntr-o anumit situaie socio-demografic (salariai, pensionari, omeri, precolari, elevi, studeni, etc.);2. La urmtorul nivel de implicare n realizarea lucrrilor pregtitoare se afl instituiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare (fa de care sunt subordonate cele din nivelul 1); instituiile finanelor publice din teritoriu; unitile administrativ-teritoriale de baz (comune, orae, municipii, sectoare ale municipiului Bucureti);3. La nivelul acesta se regsesc n principal ministerele i instituiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare i unitile administrativ-teritoriale de la judee i municipiul Bucureti;4. La ultimul nivel, privind realizarea i avizarea de lucrri pregtitoare, se afl Ministerul Finanelor Publice.Toi cei implicai n relaiile bugetare consemneaz prin calcule i fundamentri, indicatorii finanelor publice prevzui n raza lor de activitate prin diferite proiecte de balane financiare (bugete de venituri i cheltuieli ori alte documente care integral sau parial se regsesc, n final n proiectele de bugete publice).n aciunea premergtoare elaborrii propriu-zise a proiectelor de bugete publice se nscriu ca lucrri pregtitoare i documentele bugetare realizate de ministere i instituii centrale cu privire la fondurile speciale.