Capitolul 2: Cunoastere, Comunicare si Internet; Informatica Aplicata

CITIREA SI SCRIEREA INFORMATIEI DE SPECIALITATE

A. CRESTEREA EFICIENTEI IN ASIMILAREA INFORMATIEI SCRISE(Dupa informatiile cuprinse in articolul scris de Tara Kuther, Ph.D.)

Dificultatea retinerii informatiei citite este un fapt unanim recunoscut, mai ales cand ne referim la insusirea de catre studenti a cunostintelor de specialitate. Se impune o maniera diferita de cea folosita in cazul citirii obisnuite a ziarului sau unui material beletristic. Specialistii recomanda insusirea unor tehnici si deprinderi si anume:

Trebuie citita Prefata:Cei mai multi studenti nu citesc prefata ceea ce reprezinta o atitudine gresita deoarece in prefata autorul prezinta cadrul general in care este plasata tematica abordata. Prefata prezinta scopul lucrarii, organizarea materialului informativ, prin ce se deosebeste de alte materiale in domeniu precum si date despre experienta si competenta autorului. Prezentarea structurii in viziunea autorului defineste traseul pentru studiu.

Trebuie citita Introducerea:Introducerea face parte integrala din carte si fixeaza coordonatele esentiale pentru dezvoltarea mult mai ampla a tematicii in capitolele urmatoare ale cartii.

Se recomanda utilizarea Metodei SQ3R:Metoda SQ3R reprezinta o abordare sistematica a activitatii de citire. Desi la prima vedere citirea pare mai lenta, in final se dovedeste a fi mult mai eficienta (se retine mai multa informatie). Metoda SQ3R se prezinta mai jos intr-un paragraf separat.

Tehnica iterativa de citire si recitireArticolele si cartile de specialitate necesita o atitudine specifica in citirea si retinerea continutului lor in comparatie cu alt tip de informatie scrisa (beletristica, ziare, reviste, etc.). De obicei se efectueaza doua, trei sau chiar mai multe treceri prin materialul scris pentru descifrarea, intelegerea si fixarea cunostintelor. Indiferent daca se alege sau nu metoda SQ3R se recomanda la inceput o parcurgere rapida a paginilor de prezentare si sinteza (cuprinsul, prefata, cuvant inainte si concluzii). Se va tine cont de scopul, intentia si recomandarile autorului pentru parcurgerea si insusirea continutului scris.

Importanta adnotarilorIn faza de frunzarire a materialului scris se recomanda:

inserarea unor semne si adnotari pe margine; scurte sublinieri in text; identificarea paginilor de unde se vor extrage notite mai consistente; in timpul citirii se formuleaza atent notite ample si bogate in continut; abia dupa parcurgerea

intregului material se revizuiesc si reformuleaza concis notitele si se adauga observatii personale.

Se evita sublinierile excesiveDaca totusi se subliniaza text, se recomanda a fi minim si numai detalii esentiale; se va evita tendinta de subliniere a fiecarui rand deoarece nu selecteaza sau ordoneaza informatia ci doar ingreuiaza recitirea.

Se citeste materialul scris inaintea participarii la curs

Page 1 of 16

In vederea lamuriri unor sectiuni/aspecte mai dificile ale cursului si pentru a formula intrebari si comentarii in cunostinta de cauza, se recomanda parcurgerea in avans a materialului ce va fi prezentat la curs.

Metoda de citire SQ3R

Metoda de citire SQ3R urmareste cresterea eficientei prin accelerarea citirii si amplificarea retinerii; denumirea in limba engleza a metodei semnifica etapele citirii: survey, question, read, recite, review.

Vedere de ansamblu (Survey )Inainte de a citi in detaliu materialul se frunzareste/trece in revista titlurile modulelor, al capitolelor si sectiunilor si se consulta paragrafele concluzive; pe baza acestor componente se formuleaza o idee si o vedere de ansamblu.

Formuleaza intrebari (Question)Se fixeaza atentia asupra primului titlu de paragraf din capitol si se formuleaza o intrebare la care se va raspunde in timpul lecturii. Acest pas solicita un efort mental considerabil dar dezvolta o atitudine activa/participativa in timpul cititului, singura tehnica recomandata pentru a retine cunostintele prezentate in forma scrisa. Formularea intrebarii clarifica scopul si subiectul lecturii.

Cititul (Read)Se citeste prima sectiune a materialului scris si se incearca cu asiduitate un raspuns la intrebarea pusa in pasul anterior. Daca dupa parcurgerea sectiunii nu s-a formulat un raspuns multumitor se va reciti materialul, timp in care se vor emite judecati si aprecieri asupra informatiei citite si se evalueaza utilitatea acestei informatii.

Recitirea (Recite)Dupa citirea primei sectiuni, se recomanda detasarea de textul scris si folosirea expresiilor si exemplelor proprii in formularea raspunsului la intrebarea pusa anterior. Reusita acestui pas certifica intelegerea materialului scris iar daca sunt dificultati in exprimare se va revedea sectiunea. Dupa formularea unor raspunsuri multumitoare se recomanda exprimarea lor in scris.

Recapitularea (Review)Dupa citirea intregului material se verifica memorarea cunostintelor prin testul de raspuns la intrebarile formulate anterior. Se revad notitele pentru o recapitulare finala a capitolului. Se apreciaza integrarea noilor cunostinte in ceea ce se stia deja in domeniul respectiv. Care este semnificatia si importanta materialului? Care sunt consecintele si aplicatiile posibile? Ce intrebari au ramas nesolutionate?

Tehnici pentru marirea vitezei de citireMaterial inspirat si adaptat din The Psychology Major's Handbook (2003, Wadsworth).

Marirea ritmului citiriiSe apreciaza ca fiecare persoana isi poate dubla viteza de citire pastrand cel putin aceeasi capacitate de intelegere si retinere; cu alte cuvinte oricine isi poate inbunatati viteza de asimilare a informatiei scrise.Studentul mediu citeste lectura de fictiune cu viteza cuprinsa intre 250 si 350 cuvinte pe minut; o viteza de citire “buna” este intre 500 si 700 cuvinte pe minut, dar exista oameni care citesc cu cel putin o 1000 de cuvinte pe minut aceste materiale. In ce consta diferenta? Exista trei factori principali inplicati in marirea vitezei de citire: (1) dorinta de imbunatatire, (2) vointa de a incerca tehnici noi si (3) motivatia de a practica cititul rapid.

Page 2 of 16

Insusirea tehnicii de a citi repede si bine presupune posesia unui vocabular adecvat si a unei deprinderii de a intelege si asimila cunostinte. Dupa atingerea unui nivel multumitor de intelegere si asimilare a cunostintelor predate/prezentate in scris in facultate esti pregatit sa abordezi cu incredere cititul rapid.

Rolul ritmului/vitezei in procesul citiriiIn procesul citirii este esential sa intelegem rolul ritmului/vitezei. Cercetarile recente au aratat o legatura stransa intre ritmul citirii si intelegerea materialului. De exemplu in analiza progresului a mii de persoane in insusirea tehnicii de citire, s-a constatat in cele mai multe cazuri ca o crestere a ritmului a fost dublata de o crestere a gradului de intelegere si de asemenea unde viteza de citire a fost redusa s-a micsorat si gradul de intelegere.Desi exista putine dovezi statistice, se pare ca cititul cuvant-cu cuvant inhiba/micsoreaza intelegerea materialului. Este rational sa consideram ca factorii care determina citirea lenta sunt implicati si in deficienta in intelegerea si retinerea informatiei citite. Cei mai multi adulti sunt in stare sa-si creasca considerabil si destul de repede ritmul citirii fara a micsora gradul de intelegere a materialului scris. Aceeasi indivizi prezinta destul de rar o marire a gradului de intelegere a materialului scris daca micsoreaza ritmul citirii; in alte cazuri, intelegerea este favorizata de cresterea ritmului. Aceste rezultate depind in mare masura de metoda folosita pentru insusirea deprinderii de a citi rapid. A citi mai repede dar fara o modificare corespunzatoare a atitudinii in timpul citirii conduce de obicei la o micsorare a gradului de intelegere a materialului scris.

Factori care micsoreaza viteza de citireSe identifica urmatorii factori care reduc viteza de citire: (a) cititul cuvant-cu-cuvant, care reduce orizontul de perceptie; (b) timp mare de reactie mentala adica identificarea si recunoasterea intarziata a informatiei; (c) vocalizarea, inclusiv nevoia de a citi cu voce tare pentru a intelege si retine; (d) miscari neadecvate ale ochilor, inclusiv plasarea gresita a paginii, in ritmul si cadenta miscarii, etc.; (e) regresia (revenirea la un paragraf deja citit) ca obicei sau ca stimulare a concentrarii; (f) obiceiuri gresite legate de atentie si concentrare, incepand cu momente de neatentie in timpul citirii si sincope in procesul de retinere; (g) lipsa exercitiului de a citi, datorat in primul rand faptului ca persoana respectiva a citit foarte putin si are motivatie redusa in activitatea de a citi; (h) teama de a nu pierde “firul”, determinand reducerea constienta a ritmului in convingerea ca intelegerea si retinerea materialului este imbunatatita daca aloca mai mult timp fiecarui cuvant in parte; (i) obisnuinta de aciti lent, in care persoana nu poate citi mai repede deoarece a citit totdeauna rar; (j) o slaba capacitate de discernamant in identificarea aspectelor importante; si (k) efortul de a memora totul si nu selectiv. Intrucat aceste caracteristici individuale afecteaza negativ intelegerea si retinerea informatiei scrise, se poate afirma ca accelerand cititul simultan cu eliminarea lor duce la o intelegere si memorare mai buna. Aceasta abordare este cu totul diferita de cea in care ne rezumam la cresterea ritmului de citire fara a identifica si elimina factorii care conduc la o citire lenta; simpla marire a ritmului de citire printr-o accelerare fortata poate conduce la o deteriorare a performantelor in procesul citirii. Mai mult, accelerarea fortata a ritmului de citire poate chiar distruge increderea in capacitatea de a intelege si retine informatia scrisa. Solutia evidenta consta in cresterea ritmului de citire in acelasi timp cu alte masuri de imbunatatire a intregului proces de citire, adica parcurgerea unui program special de antrenare pentru cititul eficient.

Conditii esentiale pentru marirea ritmului de citire Un program bine gandit stabileste conditiile necesare pentru obtinerea unei cresteri substantiale a vitezei de citire. Se identifica patru conditii fundamentale:1. Se verifica starea de sanatate a ochilor. Inainte de a incepe un program de insusire a tehnicii de citire rapide, ne asiguram ca am corectat toate defectele de vedere cu ajutorul unui doctor specialist. Deseori, citirea lenta se datoreaza unor defecte necorijate de vedere.

Page 3 of 16

2. Se va elimina obiceiul pronuntiei cuvintelor in timpul citirii. Daca pronunti cuvintele tare sau numai soptit poti citi aproape tot asa de repede dupa cum poti citi cu voce tare. Trebuie sa citesti cele mai multe materiale cel putin de doua sau trei ori mai repede decat daca le-ai citi cu voce tare. Daca esti constient de sunetul cuvintelor sau “auzi” cuvintele citite, cand te fortezi sa citesti mai repede incearca sa te concentrezi pe cuvinte cheie si idei. 3. Se va evita regresia (recitirea). Studentul mediu care citeste cu 250 cuvinte pe minut reciteste aprope de 20 de ori pe pagina. Recititul cuvintelor si frazelor este un obicei care micsoreaza dramatic viteza de citire. De obicei nu este necesara recitirea cuvintelor, deoarece ideile urmarite sunt explicate si elaborate mult mai amplu in cele ce urmeaza. De obicei cel mai lent cititor reciteste cel mai des. Deoarece citeste lent/rar, mintea sa are timp sa “zboare” si recitirea reflecta deficienta de a se concentra si totodata lipsa de incredere in capacitatea sa de intelegere.4. Se va practica o privire cuprinzatoare si aceasta te va ajuta sa citesti mai mult de un cuvant la o privire; deoarece materialul scris este mai putin sugestiv daca este citit cuvant-cu-cuvant, vei invata sa citesti direct fraze sau unitati de gandire

Ajustarea ritmului Rezultatele slabe sunt inevitabile daca cititorul incearca sa foloseasca acelasi ritm de citire pentru orice material si orice scop. Trebuie sa invete sa acordeze ritmul citirii in functie de scopul propus si dificultatea materialului citit. Ritmul citirii se incadreaza intre unul maxim specific unui material usor, familiar si interesant sau cand se aduna informatie asupra unui subiect particular si un ritm minim pentru un material nou in continut si structura lingvistica, sau care trebuie insusit pe deplin. Un cititor eficient isi ajusteaza ritmul de citire; unul ineficient foloseste acelasi ritm pentru orice materialAdoptarea unui ritm poate fi valabila pentru intregul material sau ritmul poate fi modificat in diferite puncte ale materialului citit. Ca o analogie ganditi-va la planificarea unei excursii de 150 Km cu autoturismul la munte. Deoarece va fi o calatorie dificila cu dealuri, curbe, si trecatori, te hotarasti sa aloci trei ore pentru intrega excursie cu o viteza medie de 50 km/ora. Acesta este ritmul mediu propus. Pe parcursul calatoriei poti fi obligat de conditiile drumului sa mergi chiar cu 15 km/ora in curbe si dealuri iar pe anumite portiuni sa depasesti 50 km/ora; acesta este adaptarea vitezei la conditiile de drum; acelasi lucru se intampla si cu cititul, nu se fixeaza un anumit ritm care sa fie respectat cu rigurozitate in citirea intregului material, chiar daca pe medie a fixat o anumita cadenta, un anumit ritm. Ritmul mediu trebuie sa reflecte planul propus pentru lectura, precum si natura si dificultatea materialului si se bazeaza pe timpul avut la dispozitie. Pentru a intelege informatia, se frunzareste materialul cu o viteza mare. Pentru a stabili valoarea materialului sau pentru cititul de placere, se citeste rapid sau lent in functie de implicarea sentimentala. Pentru a citi analitic, se citeste intr-un ritm moderat pentru a permite formarea unor idei conexe. Evident, totul depinde de individ. Daca teoriile lui Einstein pot fi extrem de dificile majoritatii, ele pot fi foarte simple si clare unui profesor de fizica; deci omul de rand si profesorul de fizica vor folosi ritmuri diferite cand citesc acelasi material. Ajustarea ritmului pe parcursul lecturii presupune: a. micsorarea lui cand se intalneste:

(1) o terminologie nefamiliara si/sau neclara in context; daca nu se intelege, se recomanda continuarea cititului si revenirea ulterioara la pasajul respectiv;

(2) continut dificil si constructie greoaie a frazei; se micsoreaza ritmul si se incearca descifrarea formularii pentru a extrage adevarata semnificatie din context

(3) concepte noi sau abstracte; se cauta si se analizeaza cu atentie exemple si aplicatii proprii sau oferite de autor;

(4) explicatii tehnice, de detaliu, principii si tehnologii dificile, subiecte despre care ai informatii precareb. marirea lui lui cand se intalneste:

(1) un material simplu cu putine idei noi; parcurgerea rapida a ideilor cunoscute si atentie marita asupra cunostintelor noi;

Page 4 of 16

(2) exemple si ilustratii inutile; avand scop clarificarea ideilor, sunt sarite daca totul este clar;(3) explicatii detaliate si formulari alternative inutile.

Pentru a pastra obisnuinta de citire flexibila, se recomanda adaptarea ritmului in functie de articolul sau materialul respectiv; pentru perfectionarea tehnicii, se exerseaza ritmuri diferite in cadrul fiecarui material in parte.

B. REGULI SI RECOMANDARI PENTRU SCRIEREA MATERIALELOR DIDACTICE SI STIINTIFICE

(Dupa articolul Standards for the Presentation of Written Assignments de Dan Eaves and John Hurst)

IntroducereAspectul oricărei lucrări scrise are efect imediat asupra cititorului. Ca student, o mică atenţie în prezentarea lucrarii scrise poate aduce câteva puncte in plus in momentul evaluarii si notarii; in afaceri sau in alte activitati importante, această grija poate face diferenţa între succes şi eşec. Pentru a vă ajuta să vă formati deprinderi bune pentru editarea lucrărilor, am pregătit următoarele indicatii pe care să le urmaţi in editarea tuturor lucrărilor scrise. Reţineţi că acestea sunt standardele Facultăţii de Tehnologia Informaţiei, şi alte departamente sau organizaţii pot să se ghideze după altele.Una dintre cele mai frecvente reprosuri ale angajatorilor la adresa celor care au absolvit de curând este aceea că cei mai mulţi dintre ei par incapabili să scrie o propoziţie într-o engleză acceptabilă. Pentru a avea succes în lumea afacerilor din domeniul tehnologiei informaţiei, stăpânirea sintaxei limbii engleze este la fel de importantă ca şi stăpânirea sintaxei unui limbaj de programare. Se poate ca munca dumneavoastră să fie respinsă, depunctata sau chiar respinsa dacă nu este exprimata intro engleză acceptabila.

1. Aspectul

1.1 Legarea foilorToate lucrările scrise trebuie prinse într-o învelitoare, precum un dosar cu sina de plastic sau carton. Nu folosiţi dosare plic sau sa prezentaţi foile dezlegate; in schimb, listingurile de program pot fi aşezate în astfel de învelitori deoarece trebuie să se poată lectura fiecare pagină fără a fi nevoie să se desfaca şinele dosarului/mapei.

1.2 IdentificareaFiecare lucrare trebuie să fie clar identificata; următoarele detalii trebuie să apară şi pe copertă şi în pagina de titlul:

Numele Nr. matricol Numele lucrarii Codul subiectuluiSubiectul RecenzorulÎndrumătorul (dacă există) Data limită pentru predare

1.3 Standarde de lizibilitateDeşi lucrarea/proiectul poate fi scrisa de mână sau bătuta la maşină de scris, se recomanda procesarea pe calculator. Dacă va fi scris de mână, trebuie să fie lizibilă şi se va folosi stiloul. Daca

Page 5 of 16

materialul se tipareste la imprimanta, se recomanda una cu laser. Proiectele ilizibile (scrise de mână sau scoase la imprimantă) nu sunt acceptate. Toate materialele trebuie să fie „dublu spaţiate”: lăsaţi o jumătate sau o linie întreagă între fiecare linie a textului.Folosiţi numai o parte a colii. Nu utilizaţi cerneală roşie sau verde. Nu coloraţi marginile. Nu ornati pagina titlul.

1.4 Conţinutul

1.4.1 Pagina Titlu Trebuie să existe o pagină titlu care să conţină aceeaşi informaţie care apare pe copertă (vezi mai sus 1.2).

1.4.2 CuprinsulDacă este relevant, cuprinsul trebuie să apară pe pagina imediat următoare paginii titlu. Un cuprins este necesar în orice disertaţie. El trebuie să cuprinda o lista a tuturor secţiunilor importante (şi anexa, dacă există) şi numărul pagini la care sunt poziţionate. Acestea includ introduceri, bibliografii, anexe, biografii, lista tabelelor şi a figurilor şi orice alte secţiuni asemănătoare utilizate. Depinde de student dacă sa includa sau nu în cuprins lista subcapitolelor. Oricum, dacă se face acest lucru pentru un capitol trebuie să se facă pentru toate. Nici o pagină anterioară sau care conţine cuprinsul nu trebuie afişată în cuprins. Vezi modelul din anexa B. Paginile Cuprinsului trebuie numerotate cu cifre latine minuscule. Aspectul cuvintelor (adica tipul de caracter, mărimea caracterelor şi scrierea cu majuscule) din toate capitolele, secţiunile şi subsecţiunile din Cuprins trebuie să se potrivească cu cele din text. Singura excepţie, opţională totusi, constă în utilizarea caracterelor îngroşate pentru cuprins. Cel mai întâlnit stil de prezentare este prin folosirea unei singure spaţieri în interiorul paragrafelor şi spaţierea dublă între paragrafe mari. Utilizaţi alinierea la stanga pentru paragrafele mai importante. Subcapitolele pot fi indentate atâta timp cât este aplicată permanent indentarea la toate şi indica cu claritate o aşezare ierarhică a lor. Vezi exemplul din anexa B. Dacă titlul unui capitol sau al unei anexe este destul de lung ca să necesite un al doilea (sau al treilea) rând în Cuprins, cuvintele nu trebuie să intre peste coloana cu numărul de pagina. In general se utilizeaza (…) puncte-puncte in fata numarului de pagina. Numerele de pagina din Cuprins trebuie să fie aliniate la dreapta.Întocmirea Cuprinsului este dificilă uneori. În continuare urmează câteva indicatii de baza pentru alcătuirea cuprinsului utilizând Microsoft Word:

Fixati aceste setări înainte de a începe să scrieţi Cuprinsul.- scrieţi titlul „Cuprins” în partea de sus a paginii.- fiţi sigur că formatul este acelaşi cu al altor titluri importante.

Page 6 of 16

- fiţi sigur că puteţi vizualiza rigla în MS Word.- din meniu mergeţi la „Format”, apoi selectaţi „Tabs”.- definiţi setările tabulaturii astfel:- setaţi „Tab stop position” în apropierea marginii din dreapta. De obicei un tabulator setat în jurul valorii 12cm funcţionează pentru documentele cu valoarea 2cm în marginea dreaptă.- setaţi aliniamentul la „Decimal”.- setaţi capătul la „2……”.- trebuie să daţi clic pe butonul „Set”, apoi „OK”.- începeţi scrierea Cuprinsului. După scrierea în fiecare intrare, apăsaţi tasta tab şi programul va sari automat în partea dreaptă şi va include (…) puncte-puncte. Apăsaţi tasta Return după fiecare linie.- pentru a indenta intrările secundare, ajustaţi marginea stângă utilizând rigla.

1.4.3 Materialul suplimentarTabelele, trimiterile, etc. la care se face referire în text şi care trebuie incluse în subcapitole trebuie incluse ca anexe mai degrabă decât să întrerupă curgerea textului; totusi, tabelele şi figurile care ocupă o pagina sau mai puţin de o pagină trebuie plasate în text.

1.5 StructuraToate eseurile şi rapoartele trebuie să aiba o structură clară. Aceasta poate varia în funcţie de subiect, dar următoarele elemente trebuie să fie de obicei prezente:

Introducere Privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate Corpul principal al expunerii Concluzii Anexe (dacă există) Trimiterile bibliografice

1.6 Numerotarea paragrafelor şi indentareaPentru anumite tipuri de materiale, se potriveste numerotarea paragrafelor, eventual cu diferite indentari,. Daca lucrarea are caracter narativ, o astfel de aranjare fizica a textului abate atentia de la fondul subiectului si in consecinta se recomnada a fi folosita cat mai putin. Dacă se utilizeaza numerotarea paragrafelor şi niveluri de indentare multiple, încercaţi să le limitaţi la maxim patru niveluri. In orice situatie se recomanda margini de 2-3 cm. la stânga şi dreapta.

1.7 AliniereaCând utilizaţi un procesor de text, ar trebui să evitaţi alinierea la dreapta cât timp nu este disponibilă spaţierea proporţională. Cercetările arată ce textul aliniat la dreapta este mai greu de citit când alinierea impune introducerea de spaţii multiple între cuvinte. Spaţierea proporţională introduce fie cateva caracere spatiu cîntre litere, fie mareste sau micsoreaza largimea literelor sau ambele metode.

1.8 Tehnoredactarea computerizatăSe recomanda tehnoredactarea computerizata şi tiparirea cu imprimanta laser. Daca se utilizeaza tehnoredactarea computerizată n-ar mai trebui folosită sublinierea caci aceasta este doar o indicatie pentru a considera materialul subliniat avand aspectul de tip cursiv (italic). Dacă utilizaţi tehnoredactarea computerizată, limitaţi numărul fonturilor folosite; se recomanda sa utilizati fontul serif (Times, Bookman, etc.) pentru corpul textului si un font sanserif (precum Helvetica, Geneva sau Ariel) pentru titluri de paragrafe. Utilizaţi Courier (fonturi cu dimensiune egala pentru fiecare caracter) pentru listingurile de program conţinute in lucrare. 2. LogisticaAceastă secţiune prezinta o scurtă introducere in problematica de organizare a activitatilor pentru crearea şi predarea lucrărilor scrise.

Page 7 of 16

2.1 Posesia unui computer personalSe recomanda procurarea unui computer personal cu imprimanta; in acest fel cresc şansele de reuşită pentru redactarea si predarea la timp a lucrarii scrise.

2.2 Sursele de programe ieftineProgramele aflate în domeniul public sunt gratuite. Programele distribuite pe o perioadă de timp sunt gratuite, dar trebuie să vă înregistraţi şi să plătiţi deţinătorului de licenţă dacă alegeţi să le utilizaţi după trecerea perioadei de graţie. Preţurile componentelor shareware reprezintă de obicei 10-20% din costul pachetelor comerciale.Ediţiile academice sunt disponibile pentru un anumit număr de produse comerciale. Acestea sunt copii ale produselor, completate cu manuale pentru vânzarea exclusivă către studenţi. Preţurile sunt între 25 şi 33% din preţul cu amănuntul.În anumite cazuri, se poate achiziţiona licenţa pentru un intreg set de produse software din comunitatea academica; in astfel de cazuri, copiile programelor sunt gratuite în spaţiul comunităţii universitare. Normele de etica si copy right nu permit utilizarea unui software furat.

2.3 Respectarea termenului de predareIn cele mai multe cazuri se precizeaza o data limita pentru predarea lucrarii catre cadrul didactic examinator. Daca respectati aceasta cerinta la limita si lucrarea are deficiente de exprimarea in engleza sau pe fond, s-ar putea sa nu mai fie timp s-o corectati si preda la timp. Multe cadre didactice accepta primirea in avans a lucrarii in ideea identificarii si remedierii de catre studenti a anumitor deficiente de redactare, fara a depuncta nota finala.Una din diferentele intre studentie si liceu este cresterea gradului de libertate in a face greseli si apoi suportarea consecintelor. Daca predai lucrari de proasta calitate, vor fi respinse; daca nu recunosti defientele si le rezolvi, nu vei fi promovat. Responsabilitatea recunoasterii deficientelor si remedierea lor este exclusiv sarcina studentului. Ca si in cazul recomandarilor de fata, nimeni nu este fortat sa le foloseasca.

3. CitateleCitatele reprezintă referinţe la alti autori si lucrarile lor consultate in faza de documentare. Citatele sunt plasate în corpul textului si ofera cititorului indicii asupra traseului parcurs de autorul lucrarii pornind de la surse de informare pana la forma finala expusa.Citatele şi lista de referinţe bibliografice sunt necesare in cazul in care o sursă publicată sau nepublicata a furnizat idei pe care le-aţi utilizat, chiar dacă nu le-aţi precizat printr-o mentiune explicita.Nu este însă necesar să citaţi sursele unor idei care ţin de cunoasterea colectiva in domeniu. De exemplu, daca afirmati ca modelul bazei de date relationale considera fisierele ca tabele bidimensionale, nu este nevoie sa indicati o referinta. Pe de alta parte, puteti cita articolul original a lui Codd asupra subiectului. Daca este cazul sau nu sa faceti o referinta in astfel de situatii, este ochestiune de preferinta personala, dar daca exista dubii, se recomnda citarea. (faptul ca o citare atrage atentia examinatorului ca ai citit sau macar ai auzit de articolele lui Codd, poate influenta pozitiv calificativul acordat).Poti pacali vigilenta examinatorului cu lucrari fara citari, cu citari neadecvate sau cu materiale copiate cuvant cu cuvant din lucrari publicate fara sa le pui intre ghilimele. Dar exista si varianta sa fie descoperita frauda intelectuala (plagiatul) si consecintele sunt immediate si grave.

3.1 Privire de ansamblu asupra citatelorExistă metode diferite de a cita sursele, de a afişa referinţele, de a folosi notele de subsol, de a marca citatele, etc.; cele prezentate mai jos sunt specifice literaturii stiintifice

Page 8 of 16

Principiul de bază: când citaţi o referinţă în text, inseraţi numele de familie al autorului şi data publicării lucrării: (Steele 1991). Lista referinţelor la sfârşitul lucrării este aranjată după autorii şi apoi după dată. În cazul citării unei cărţi puteţi adăuga si pagina: (Steele 1991:123). In cazul citarii recursive (se citeaza o sursa citata de o alta sursa), citarea trebuie indicata publicatia originala. In referinta, se introduce sursa originala, urmata de “in” si detalii despre sursa unde s-a gasit citarea. Vezi Sectiunea 6.3.2 de mai jos pentru exemple.Totdeauna se foloseste numai numele de familie al(e) autorului/autorilor. Daca acelasi autor va fi citat de mai multe ori si articolele au fost publicate in acelasi an, se adauga o litera dupa fiecare data pentru a le deosebi intre ele. In cazul in care este dificil sau imposibil de a identifica autorul (de exemplu informatie din ziare nesemnata), se introduce informatia citata intre paranteze drepte []. Referirea cu [] este o conventie si indica faptul ca informatia dintre ele a fost ‘importata’ de autorul lucrarii si nu poate fi gasita intr-o sursa tiparita disponibila. 3.2 Citatele cu un singur autorUnde este necesar se va insera numele autorului şi anul publicării. Utilizaţi o singură iniţială pentru a deosebi autorii cu acelaşi nume:

Intrun studiu asupra diferitelor etnii (Milgram 1988), se afirma….Un studiu asupra monopolurilor corporatiste (H. Smith 1992) a aratat…Intro analiza recenta a standardelor GUI (A. Smith 1992), s-a formulat…

Unde apare numele autorului în text, adăugaţi numai data după nume.Milgram (1968) a aratat in studiul sau…Jones si Ince (1992) afirma ca...

3.3 Citatele cu doi sau trei autoriSe citeaza toti autorii in text:

Sunt multe probleme in aceasta abordare (Amidon and Carey 1972).S-a demonstrat de catre Amidon si Carey (1972) ca …

3.4 Citate cu mai mut de trei autoriDaca sunt mai mult de trei autori, se citeaza toate numele prima data cand se face citarea; dupa aceea, este necesar sa fie citat numele primului autor si se insereaza s.a. (et al.) dupa el. Et al. trebuie cursiv (italics) si include punctul.

Farley, Brown, Simmons si Heath (1972) au observat ...Dupa care:

Farley et al. (1972) au observat ...Nu exista un consens asupra metodei adecvate (Farley et al. 1972).

3.5 Citatele fara numele autorului sau al corporaţiei În cazurile în care nu este tipărit numele autorului la incepul articolului de obicei se intalnesc trei situaţii:

3.5.1 Autorul este cunoscut dar nu este amintitSe citeaza numele autorului intre paranteze drepte:

Exista o mare rezistenta din partea mediului industrial ([Canning] 1979).In lista referintelor, numele este tot intre [] dar acestea nu altereaza contextul.

3.5.2 Proprietarul publicatiei este considerat AutorulSe introduce numele publicatiei intre paranteze rotunde:De obicei, aceasta maniera nu se recomanda (Datapro 1985).In viziunea sa asupra mediului financiar (Chantico 1992), tendinta….Aceasta afirmatie se sprijina pe continutul manualului pentru Windows 3.1 (Microsoft

1992).

Page 9 of 16

3.5.3 Organizaţia este autorulÎn acest caz pot fi utilizate prescurtarile comune între paranteze rotunde:

Exista un ghid australian al bunelor maniere (A.C.S. 1985).In programa analitica pentru aplicatiile la curs (R.M.1-T 1986), prezentarea este superficiala

…Asa cum se vede din manualul de utilizare (I.B.M. 1988), actualizarile aduse…

3.6 Autori cu nume identiceReferirile la autori cu acelasi nume necesita iniţiala chiar dacă datele publicării sunt diferite:

Exista pareri care sustin aceasta abordare (K. Smith 1983), dar diferentele de nuanta sunt semnificative (L. Smith 1975).

3.7 Citări multiple ale aceluiaşi autorCând citaţi două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor din acelaşi an, trebuie utilizate

literele mici după anul apariţiei:(Smith 1992a)(Smith 1992b)

3.8 Citarea cu detalii asupra pozitiei in textCand se citeaza articole de marime obisnuita (sub 20 pagini) nu este nevoie de precizarea paginii; pentru articole cu mai multe pagini sau carti, se poate preciza numarul paginii vizate sau a intervalului de pagini:

(Milgram 1968, 24-27)(Rosengren 1974, ch. 6)

3.9 Citarea materialelor nepublicateCând este utilizată informaţia rezultata din convorbiri telefonice, interviuri şi corespondenţă

trebuie să fie citată. Urmaţi regulile de mai sus pentru introducerea citarilor în textul articolului. Scrieti numele persoanei de la care aveţi informaţia, insotita de anul in care ati obtinut-o:

Anumite persoane oficiale nu sunt de acord (Smith 1993).În lista cu referinţe mentionarea respectivă trebuie să cuprinda fraza: [Comunicare personală]

3.10 Citatele multipleCitatele multiple se aranjeaza după autor sau dată, separate cu punct şi virgulă:

Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (Arnott 1991; O’Donnell 1989; Perrera 1992).

Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (O’Donnell 1989; Arnott 1991; Perrera 1992).

3.11 Citarea programelor software şi a manualelorDe obicei cel care a publicat programul este considerat şi autor şi publicist. Când arătaţi că este vorba de autor, includeţi numele întreg în paranteze rotunde. Citarea din text e.g., (Pioneer Software 1992) trebuie să corespundă unei trimiteri în lista cu referinţe, adica,

(Pioneer Software) (1992). Q+E Database Editor User’s Guide. Raleigh, N.C.: Pioneer Software.

4. Citările şi parafrazeleUn citat este o transcriere cuvânt cu cuvânt a textului original publicat în altă parte. Parafrazarea este rescrierea extrasă dint-o altă sursă. Citatele directe trebuie puse între apostrofuri şi încheiate cu

Page 10 of 16

expresia citat inchis. În cazul parafrazării nu se utilizează apostrofuri, dar finalizarea cu citat inchis este necesară. Dacă utilizaţi mai mult de cinci cuvinte dintr-o sursă publicata şi nu arătaţi că aceasta este un citat vă faceţi vinovat de plagiat.

4.1 Citatele înglobate şi citatele blocDacă un citat este mai mic de patru rânduri, se insereaza în text între apostrofuri simple. Citatele mai mari de trei rânduri trebuie aşezate într-un bloc separat de text, indentat la margini şi spaţiat la un rând. Când se utilizeaza citarea în bloc de text, nu se foloseste flancarea lui cu apostrofuri dar se introduce expresia citat inchis dedesubtul ultimului rând al citatului.

4.2 Editarea citatelorDeseori este nevoie numai de anumite portiuni ale unui pasaj dintr-o sursa; trebuie să fie indicate omisiunile şi adăugările utilizând următoarele reguli.

4.2.1 Omisiunile dintr-o frazăPentru omiterea anumitor portiuni dintr-un citat utilizaţi trei puncte. Regula este valabila pentru pozitia de inceput, interior sau sfarsitul pasajului.

‘Presupunerile se bazeaza pe … cateva criterii’‘… dupa concatenerea fisierelor.’‘multa informatie poate fi pierduta… ‘

4.2.2 Ştergerea unei fraze întregiCând citaţi câteva fraze dintr-un pasaj, şi omiteţi una sau mai multe fraze, inseraţi patru puncte la sfârşitul frazei înainte de textul lipsă.

‘Am venit …. Am cucerit.’

4.2.3 Materialul inseratAdeseori o frază nu are sens fără adăugarea unuia sau a mai multor cuvinte. Aceste cuvinte trebuie închise în paranteze drepte.

‘[Noi] am incheiat operatiile de numarare.’‘Desi totul a fost expus [pe ecranul TV] convingator, au ramas multe nedumeriri.’

4.3 ParafrazeleCând rescrieţi cu propriile cuvinte informatie dintr-o sursă publicată se spune ca parafrazaţi; aceasta practică este normală în redactarea materialelor universitare dar trebuie indicată ca un citat. Când folosiţi o parafrazare extinsă, este o practică standard să începeţi secţiunea cu o frază care indică sursa. Procedand asa, nu este nevoie sa repetati citarea sursei de mai multe ori in text. Cateva din cele mai folosite expresii de introducere in parafraze voluminoase sunt:

Urmatoarea discutie se bazeaza pe Bloggs (1987).Argumentatia care urmeaza este o sinteza asupra Bloggs (1987).Sectiunea urmatoare are la baza ideile exprimate in Bloggs (1987).

5. Notele de subsolNotele de subsol sunt folosite pentru a completa cu elemente noi ideia expusa, dar prezenta detaliilor suplimentare in text ar crea o abatere a atentiei de la esenta subiectului.. Numarul notei de subsol se insereaza la sfarsitul frazei in care se face trimitere la nota, de ex. 1.; daca nu este posibil sa fie plasat cu jumatate de rand deasupra randului curent, numarul notei se pune in paranteze de ex. (1).Notele de subsol pot apărea la finalul textului (dar înainte de referinţe) sau la capatul de jos al paginii. Dacă sunt plasate în subsolul paginii, despărţiţi-li de text cu o linie continua lungă de cel puţin un sfert de latime de pagină. Notele de subsol se spaţiază simplu.

Page 11 of 16

6. Referinţele, Lucrările citate sau BibliografiaLista referinţelor trebuie să apară la sfârşitul lucrării pe o nouă pagină si trebuie să conţină numai materialul citat în text. Materialul referit trebuie să fie afişat cu acurateţe astfel încât să permită cititorului să caute materialul dacă este interesat. Lista trebuie intocmita in ordine alfabetica dupa autor si apoi dupa data de publicare daca este cazul. Lista poate primi oricare din denumirile Referinţele, Lucrările citate sau Bibliografia.

6.1 Redactarea listei cu referinte6. 1. 1 IndentareaPrimul rând al citării trebuie să înceapă de la margine şi să aibă următoarele rânduri indentate.

Xxxxxx, X. (9999). Xxx X= xxxxxx xx xxxx xxxxxxx xxu xxxxxxx.Xxxxxxxxx: Xxx Xxxxxxxx.

6.1.1 Informaţia ‘importată’Când cunoaşteţi o informaţie care ar trebuie să apară în citat, dar care nu este tipărită în documentul citat, aşezaţi-o între paranteze drepte: []. Aceasta situatie apare cand se fac referiri la cataloage de firma, fluturasi, brosuri oferite la conferinte sau cursuri si alte materiale ocazionale.

6.1.2 Sublinierile, cursivele şi aspectul îngroşatÎn citate, cuvintele sunt subliniate unde ar trebui să fie în format cursiv. Sublinierea este actualmente o instrucţiune către persoana care tipăreşte. Dacă lucrarea va fi tipărită pe o imprimantă care dispune de litere cursive, nu folosiţi sublinierea, ci folosiţi cursivele.Când utilizaţi un procesor de text care are disponibile numai îngroşarea şi sublinierea, dar nu cursivele, utilizaţi îngroşarea.

6.1.3 Abrevierilec. or ca. (latinescul circa) aproximativ (ca.1978)cf. (confer) compară – “vezi” este mai utilizatch., chs capitol, capitolee.g. (latinescul exempli gratia) de exemplued. eds. editat de, ediţia, editorul, editoriif., ff. şi paginile următoare. Nu este folosită în mod normalF. franţuzescul i.e. (latinescul id este) ca de exemplu, adicaibid. (latinescul ibidem) în acelaşi locL. latinesculn. d. (no date provided) fără datăn. p. (no place provided ) fără locop. cit. (latinescul opere citato) în opera citată mai susp-, pp-, pps- pagina, paginilerev. Revăzutătr., trans. tradusă deV., Vol., vols. volumul, volumele

6.1.4 Titluri cu Majusculele Există două modele esenţiale de utilizare a majusculelor în titlurile cărţilor şi ale articolelor dereviste. Fie utilizaţi majusculele numai în primul cuvânt din titlu, fie utilizaţi majusculele în toate cuvintele cu excepţia articolelor şi ale prepoziţiilor scurte. Deşi ambele sunt corecte trebuie să alegeţi una şi să o folosiţi în toate cazurile. Reţineţi că dacă alegeţi metoda utilizării majusculelor numai în primul cuvânt al titlului si dacă acest prim cuvânt este un articol îl veţi scrie cu majuscule.

6.2 Monografiile

Page 12 of 16

Monografia este o carte cu un subiect specific. Nu este o antologie sau o colecţie lucrări.

6.2.1 Referinţele în cazul unei monografiiInformaţia necesară pentru lista de referinţe trebuie aşezată pe pagina titlu sau în spatele acesteia. Formatul de bază este următorul: Numele, Iniţiala. (data). Titlul: Subtitlul. Ediţia. Volumul. Locul: Editura.

Folosiţi Numele, Iniţiala pentru cel mult trei coautori. Pentru patru sau mai mulţi, puneţi-l numai pe primul, urmat de et al. (latinescul et alteri = şi ceilalţi). Unde nu avem autor punem cinci linii de dialog şi un punct; se continua cu citarea ca si cum am fi introdus si numele.

6.2.2 Exemple de monografii—- (1979). Scholarly communication: The report of the national enquiry. Baltimore: Johns Hopkins U. Pr.Braun, E. and MacDonald, S. (1 978). Revolution in miniature: The history and impact of semiconductor electronics, Cambridge: Cambridge U. Pr.Date, C.J. (1986). An introduction to database systems. 4th ed. Reading, Mass.: Addison-Wesley.Fagan, R. (1885). Normal forms and relational database operators. Dodge City, Kansas: Smith & Wesson.

6.3 ColecţiilePot fi colecţii de articole, de antologii, de volume ale conferinţelor, etc.

6.3.1 Referinţele în cazul colecţiilorTrebuie oferite detalii de pozitionare atât pentru fragmentul particular citat cât şi pentru

lucrarea în care apare. Formatul de bază este următorul:Numele, Iniţialele. (data). ‘Titlul articolului’ în Titlul publicaţiei, (ed.) Iniţialele Numele editorului. Ediţia. Locul: Editura, data dacă diferă. Volumul, Paginile.

6.3.2 Exemple de colecţiiAngyal, A. (1940). ‘A logic of systems’ in Systems thinking: selected readings, (ed.)F.E. Emery. Harmondsworth: Penguin, 1969. 17-29.Miller, G.A., Galanter, E. and Pribram, K.H. (1960). ‘The formation of plans’in Thinking and

reasoning, (eds.) P.C. Wason and P.N. Johnson-Laird. Harmondsworth: Penguin, 1968. 291-306.

6.4 Revistele/JurnaleleO revista/jurnal este orice publicaţie cu apariţie regulată. Poate fi un ziar, un magazin sau chiar un volum publicat de câteva ori pe an.

6.4.1 Referirea revistelor Articolele de revista sunt citate într-o manieră asemanatoare colecţiilor. Numele articolului este plasat între apostrofuri iar numele revistei este subliniat (sau scris cursiv sau îngroşat dacă este posibil). Numele volumului, tematica (daca este precizata) si numarul paginilor unde se afla se introduc dupa titlul revistei. Precizarea datei (de obicei luna) este optionala.

6.4.2 Exemple de reviste—– (1984). ‘Software commands’. Datamation, 30:21 132 (15 December).Clark, C.E. andWong, M.K. (1985). ‘Verifying conformance to the X.25 standard’. Data Communications, 14:4 153-160 (April).Damerau, F.J. (1985). ‘Problems and some solutions in customization of natural language database

front ends’. ACM Trans. Office Info. Sys., 3:2 165-184 (April).

Page 13 of 16

Naur, P. (1975). ‘Programming languages, natural languages, and mathematics’. Communications of the ACM, 18:12 676-682 (December).

6.5 Materialele ocazionale (temporare)

6.5.1 Referirea materialelor temporareMaterialele ocazionale (temporare) sunt definite ca neavând o durata de existenta considerabila; ele pot fi destul de importante când le gasim in zone cum sunt calculatoarele si tehnologia informatiei unde rata modificării este atât de mare încât multe cărţi şi articole sunt depăşite înainte de a fi publicate. Pe cat este posibil, aceste surse de informatie se vor introduce intre paranteze drepte [], in lista de referinte.

6.5.2 Exemple de referinţe la materialele temporareZylog Inc. (1979).’Z6132 4K x 8 Quasi-Static RAM: Product Specification’. Preliminary ed. (April, 1979). Cupertino, Calif.: Zylog Inc. 7 pages.[Chisholm Institute of Technology Computer Centre]. [(1985)]. ‘Kermit has Arrived’.[Cauffield: The Centre]. 1 page.Redpath, R. (1993). [Personal communication].

6.6 Programele software şi manualele de utilizareEditorul unui program software este considerat autorul său. Includeţi numele întreg. Aveţi

grijă să faceţi diferenţa între programul însuşi şi manuale, şi inseraţi [program de calculator] sau [manualul utilizatorului] dacă aceasta nu este evidentă. Considerati versiunea ca si cum ar fi editia.

Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Exce/[computer program]. Rel. 4. [Redmond, Wash.]: Microsoft Corp.

Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Excel User’s Guide. Rel. 4. Vol. 2. [Redmond, Wash.]: Microsoft Corp.

Corel Systems Corp. (1988). CorelDraw[user manual]. Rel. 2.Toronto: Corel Systems Corp.

7. Sfaturi cu privire la stil7.1 Apostroful posesiv

Aceasta este cea mai întâlnită greşeală gramaticală, dar regulile sunt simple: utilizaţi ’s când o persoană deţine ceva: John’s computer. excepţie face numele terminat în s, când se foloseşte numai apostroful: Jones’ computer. organizaţiile sunt tratate ca persoane: University’s computer, the various departments’

concerns. Substantivele sunt tratate ca persoane: this week’s work, the idea’s implication.

7.2 Complexitatea frazelorDacă o frază conţine mai mult de 17 cuvinte, sau două virgule, probabil că cititorul n-o va înţelege la o primă lectură. Frazele mai ample pot fi împărţite în fragmente mai mici. Si nu începeţi (ca aici) o frază cu o conjuncţie!

7.3 Scrierea numerelor cu litereNumerele mici trebuie scrise cu litere, cele mai mari pot fi scrise cu cifre; ca regula generala daca este mai mic decat 10 se scrie cu litere. Feriţi-vă să scrieţi zero sau unu cu cifrele 0 sau 1 în text, deoarece pot fi confundate cu litere.Sunt sapte profesori in catedra X, trei in catedra Y, zero in catedra Z si 10 in toata facultatea.

7.4 Diateza activa şi pasivaFraza cu diateza pasivă are obiectul sau pe post de subiect:

S-a hotarat sa mergem la film.

Page 14 of 16

Regulile de scriere sunt prezentate in Capitolul 2.Sistemul a fost blocat de programul meu.

Frazele la diateza activa sunt totdeauna recomandate:Noi am hotarat sa mergem la film.Capitolul 2 prezinta regulile de scriere.Programul meu a blocat sistemul.

7.5 Utilizarea pronumelui personal EuÎncercaţi să nu utilizaţi „Eu” în textul articolului, in schimb este normal să utilizaţi „Eu” în concluziile care vă aparţin, ca şi în alte puncte unde vă prezentaţi opiniile.

7.6 Engleza argotică şi neliterarăEvitaţi aceste variante de limbaj. In aceasta categorie intra prescurtarile folosite in vorbirea curenta, de exemplu:

can’t, isn’t, it’s, won’t, lots of, s.a. Engleza scrisa este diferita de cea vorbita.

7.7 VirguleleCea mai întâlnită eroare în folosirea virgulelor este să folosiţi una unde sunt necesare două sau deloc.

7.8 Evitarea anumitor cuvinteCa problemă a standardului academic englez este preferat întotdeauna:

• ‘however’ to ‘though’• ‘one’ to ‘you’• ‘much’ or ‘many’ to ‘a lot of’• ‘which’ to ‘who’ when the reference is to a business, department, Organisation or other

collective entity.• almost anything to ‘solution’ when that word is being used as a synonym for ‘hardware’,

‘software’, ‘system’, ‘package’, ‘configuration’, ‘program’, ‘facility’, ‘product’, or some combination of these.

7.9 ParalelismulCând scrieţi o listă de puncte în care fiecare este o extensie a unei propoziţii incomplete, fiecare membru din listă trebuie să se termine cu o virgulă (exprimari scurte) sau cu punct şi virgulă (exprimari lungi), cu excepţia ultimului care trebuie să se încheie cu punct.

Anumite chestiuni specifice sunt:1. securitatea datelor,2. autenticitatea mesajului,3. notificarea autorului.

7.10 Timpurile verbale în discursurile literareCând discutaţi despre lucrarea cuiva, timpul primului verb pe care-l utilizaţi trebuie utilizat pentru toată discuţia care urmaeaza.

7.11 i.e. şi e.g.Utilizaţi i.e. înaintea unei liste şi e.g. înaintea unuia sau a mai multor exemple. Ambele forme sunt abrevieri şi presupun punct. Ambele trebuie introduse intre doua virgule:

There are several factors to consider, i.e., the size, weight and volume.Consider the background of the students, e.g., their first language.

7.12 Majusculele

Page 15 of 16

Se recomanda scrierea cu majuscule numai pentru substantivele proprii, desi anumite prescurtari sunt mai expresive daca sunt scrise cu litere mari

WYSIWYG or what you see is what you get.AI or artificial intelligence.KBS or knowledge-based system.KE or knowledge engineering.SDLC or system development life cycle.

De asemenea, numele produselor, a companiilor, departamentelor s.a.m.d. sunt scrise cu majuscule.MS-DOS or Microsoft Disk Operating System (numele propriu al produsului).IBM or International Business Machines (numele propriu al companiei).CSD or Customer Service Department (numele propriu al departamentului).

7.13 O exprimare non-sexistă Aceasta nu este o tema banala; schimbarile de atitudine fata de rolul si pozitia femeilor in societate impune modificarea formularilor verbale si scrise cand se fac referiri generale la o persoana neindentificata. Se recomanda utilizarea formelor alternative precum ‘s/he’, ‘he or she’ or ‘he/she’; inversarea ordinii acestora ‘she or he’, ‘she/he’ ajută câteodată!Utilizaţi she la fel ca he pentru referirea generic umană.

7.14 Sugestii pentru descoperirea greşelilorCitiţi-i cuiva lucrarea cu voce tare. Persoana respectivă nueste obligata sa înţeleaga subiectul; ideea este să audă ce aţi scris şi să identifice paragrafele unde aţi greşit. Nu-i daţi lucrarea cuiva care ştie bine subiectul; nu va spune nimic de teama sa nu va suparati sau va identifica greseli si veti fi deranjat.Dacă aveţi probleme cu engleza, găsiţi pe cineva care să citească lucrarea şi să corecteze greşelile simple. Probabil este mai bine dacă această persoană nu înţelege despre ce aţi scris, sau cădeţi la înţelegere de la început să nu critice conţinutul lucrării dumneavoastră.

Page 16 of 16