Capitolul 1 ECONOMIA – FORMĂ A ACŢIUNII UMANE

• Care este natura trebuinţelor umane? De ce consideraţi că analiza trăsăturilor caracteristice ale nevoilor umane reflectă un principiu economic esenţial?

• În opinia dumneavoastră:

Scopul scuză mijloacele? Nici un scop nu poate fi atât de

puternic încâ să justifice folosirea anumitor mijloace. Argumentaţi !

• Ştiind că individul este purtătorul

tuturor categoriilor de interese economice şi că acestea sunt adesea divergente, cum şi în ce condiţii credeţi că se poate realiza armonizarea acestora?

• Ce se înţelege prin folosirea

alternativă a resurselor şi ce semnificaţie are aceasta pentru activitatea economică?

• Comentaţi afirmaţia:” Un cal şchiop

este rar, deci un astfel de cal ar trebui să fie scump”.

• Pentru dumneavoastră care sunt

răspunsurile la întrebările conţinute de problema generală a oricărei economii? Dar pentru grupul social căruia aparţineţi ?

• Cum se explică existenţa costului

şansei sacrificate?

• Cărei componente a sistemului de interese aţi dat curs atunci când aţi decis să urmaţi cursurile Academiei de Studii Economice? Ce costuri ale oportunităţii presupune această alegere?

• Arătaţi două situaţii care vă determină

să luaţi o anumită decizie de alegere a unei anumite acţiuni dintr-o plajă posibilă.

• Comentaţi afirmaţia: “Bunăstarea de

mâine cere sacrificii astăzi”. • Construiţi şi apoi descrieţi frontiera

posibilităţilor de producţie pe baza unui exemplu concret!

• Care sunt sensurile lexicale ale

cuvântului “economie”? Scrieţi definiţia formală a activităţii economice!

• Având în vedere formele activităţii

economice, ce raporturi există între producţie şi consum ?

• Argumentaţi afirmaţia: “Dimensiunea mondoeconomică devine prioritară în raport cu cea macroeconomică, statală”.

• După părerea dumneavoastră, de ce André Malraux a afirmat: ”Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”?

• Ce exprimă o lege economică?

ÎNTREBĂRI DE CONTROL ŞI DE APROFUNDARE

• Care este raportul între termenii de: categorie (noţiune) economică –legi

(principii) economice - teorii economice ?

Completaţi spaţiile libere

1. Nevoile sunt preferinţe, ..............................................., aşteptări ale oamenilor de a.......................................... şi de a crede, respectiv de a-şi însuşi ....................... .

2. Nevoile umane sunt………………..ca număr şi….….………………….în

capacitate.

3. Resursele economice constau din totalitatea elementelor şi împrejurărilor utilizate-direct sau indirect-sau utilizabile ca………………………………….. la producţia şi obţinerea de …………………….

4. Legea rarităţii constă în aceea că volumul.............................................. resurselor şi

bunurilor economice evoluează mai încet decât volumul, ................…........................... nevoilor umane.

5. Costul oportunităţii constă în ....................................... acordată celei

...................………………......... dintre şansele sacrificate atunci când se face

............................ .

6. Microeconomia constă din procesele, faptele, actele şi comportamentele participanţilor…………………… la viaţa economică.

7. Macroeconomia constă din………………. referitoare la………………………de

subiecţi economici reuniţi în categorii………………..şi degajate de comportamentele lor……………...…, precum şi la întreaga economie privită ca……………………

Răspundeţi cu adevărat sau fals. Argumentaţi răspunsul! A F

• Trebuinţele economice sunt identice în toată lumea. • Nevoile locuitorilor României sunt mai multe şi mai mari decât cele ale

cetăţenilor statelor dezvoltate. • Interesele generale sunt prioritare în raport cu cele personale. • În definirea rarităţii trebuie adăugat criteriul de trebuinţă şi de cerere • Costul oportunităţii este crescător după ordonată. • Costul oportunităţii unei producţii mai mari datorat progresului tehnologic

este mai mare decât cel iniţial, al producţiei inferioare. • O persoană care decide să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ

superior mizând pe o creştere a venitului în viitor va greşi deoarece ignoră consecinţele de moment.

TESTE GRILĂ ŞI PROBLEME

• Creşterea vânzărilor de bunuri economice pentru un producător (ceteris paribus) determină modificarea frontierei posibilităţilor de producţie.

• Activitatea economică are ca scop principal satisfacerea trebuinţelor indivizilor prin producerea de bunuri materiale şi servicii.

• Toate activităţile economice au ca rezultat producerea de mărfuri • Diviziunea socială a muncii determină interdependenţe între agenţii

economici • Deoarece legile economice au caracter obiectiv, ele nu sunt compatibile cu

iniţiativa şi activitatea individuală • Principiile economice nu pot contribui la previzionarea efectelor pe care le

generează actiunile oamenilor.

1. Omul este mai întâi: a) creator; b) producător; c) consumator; d) concomitent producător şi

consumator. Argumentaţi-vă aprecierea! 2. În analiza economică sunt luate în

considerare doar: a) trebuinţele fiziologice; b) trebuinţele de bază; c) trebuinţele superioare; d) trebuinţele ce pot fi satisfăcute prin

cumpărarea şi consumarea de bunuri economice;

e) trebuinţele nesatisfăcute. 3. La baza desfăşurării activităţii

economice, în toate formele sale, se află: a) dorinţa organică a omului de a

muncii; b) spiritul de aventură; c) interesul de satisfacere a

trebuinţelor; d) plăcerea de a face ceva pentru

binele său şi al semenilor săi; e) obligaţia prevăzută prin normele

juridice. 4. Unitatea diverselor forme (categorii) de

interese economice poate fi asigurată prin: a) subordonarea intereselor personale

celor de grup;

b) subordonarea intereselor personale şi de grup celor generale;

c) crearea cadrului democratic de exercitare a tuturor intereselor;

d) subordonarea intereselor private celor publice;

e) subordonarea intereselor curente faţă de cele de perspectivă.

5. În raport cu evoluţia nevoilor umane,

resursele sporesc şi se diversifică: a) mai repede ; b) mai lent; c) în acelaşi ritm; d) nu există o legătură.

6. În zona Golfului Persic, petrolul este:

a) o resursă abundentă; b) o resursă limitată; c) o resursă naturală.

7. Oamenii săraci călătoresc mai mult cu

autobuzul dar oamenii bogaţi călătoresc de obicei cu avionul deoarece:

a) călătoria cu autobuzul este prea ieftină în comparaţie cu statutul lor social;

b) oamenii bogaţi preferă confortul avionului;

c) autobuzul este un mijloc de transport foarte scump pentru oamenii cu un cost ridicat al şansei de timp.

8. Introducerea de către o firmă a unei

tehnologii moderne în producerea bunului X determină: a) modificarea cantităţilor produse din

bunurile x şi y; b) creşterea producţiei lui x şi

scăderea producţiei lui y; c) creşterea costului oportunităţii

bunului x; d) renunţarea la producerea lui y; e) sporirea cantităţii produse din x.

9. Procesul prin care se utilizează resurse economice pentru a creea bunuri şi

servicii este desemnat prin termenul de:

a) activitate economică; b) producţie; c) repartiţie; d) circulaţie; e) analiză economică.

10. Analizând actele economice

individuale, aceasta se va realiza la nivel:

a) microeconomic; b) mezoeconomic; c) macroeconomic; d) mondoeconomic; e) empiric.

11. Un călător care foloseşte avionul poate ajunge de la oraşul A la oraşul B într-o oră;

aceeaşi călătorie durează cinci ore cu autobuzul. Dacă tariful unui bilet de avion este de 30 u.m., iar pentru un bilet de autobuz trebuie să se plătească 10 u.m., care ar fi mijlocul de transport mai ieftin pentru o persoană ce poate câştiga 2 u.m. în fiecare oră? Dar pentru o persoană care ar putea câştiga 10 u.m. în fiecare oră ce alegere ar face? Dar un individ ce câştigă 5 u.m. pe oră, cu ce anume va circula?

12. Un tânăr absolvent al unui institut de învăţămînt economic superior care deţine un capital

de 100 u.m. are în faţa sa următoarele alternative de a începe cariera: a) să se angajeze într-o firmă de renume cu un salariu de 5 u.m. lunar şi să îşi depună

capitalul într-o bancă cu o dobîndă de 10% anual; b) să deschidă o afacere pe cont propriu, utilizînd în acest scop întregul capital şi având o

rată a profitului de 70% anual; c) să cumpere acţiuni la o firmă care acordă un dividend de 15% la valoarea nominală a

acţiunilor şi să ocupe un loc în consiliul de administraţie al aceleiaşi firme primind pentru aceasta o indemnizaţie de 5 u.m. lunar;

Dacă vom realiza o analiză pentru un an de zile, ce îi putem recomanda tânărului absolvent?

13. O firmă produce trei tipuri de bunuri A,B şi C la care obtine profit în mod diferentiat,

după cum urmează:

Produse

Profit (u.m.)

Timp alocat (ore)

A 100 2 B 150 4 C 160 5

Calculaţi costurile oportunităţii şi arătaţi ce bun va fi preferat pentru a fi produs.

14. Alocând resursele sale limitate, o brutărie poate produce două sortimente de pâine în

următoarele variante:

Variante 1 2 3 4 5 6 7 8 Sortimentul A 0 4 8 15 20 26 34 40 Sortimentul B 20 18 16 10 8 6 4 0

Ce variantă de producţie va fi aleasă ? 15. Pornind de la următoarea reprezentare a frontierei posibilităţilor de producţie explicaţi ce

se întâmplă referitor la aliura curbei şi dinamicii costului oportunităţii în următoarele situaţii:

A) În procesul de producţie al bunului x se introduce o tehnologie nouă, performantă ; B) Pe piaţă apare o realizare tehnică deosebită care permite sporirea producţiei cu

30% pentru toate produsele; C) De asemenea, precizaţi pe grafic pentru fiecare combinaţie ce literă îi corespunde,

ţinând cont că fiecare literă desemnează unul dintre conceptele: a - costul oportunităţii; b– combinaţie de bunuri imposibil de produs; c – combinaţie de bunuri, posibil de produs însă procesul ar fi ineficient economic; d- combinaţie de bunuri posibile de produs în condiţii economice eficiente. Frontiera posibilităţilor de producţie

Y Y2 Y4

Y3

Y1

0 X1 X2 X3 X4 X

16. Este posibil să avem o frontieră a posibiliotăţilor producţiei de forma? Argumentaţi-vă decizia! 17. Următorul tabel evidenţiază posibilităţile producerii de bunuri militare şi de bunuri civile:

Producţii alternative Tipuri de produse

A B C D E

Automobile 0 2 4 6 8

Rachete 30 27 21 12 0

a) Reprezentaţi grafic. Pe ce premise se bazează aceste posibilităţi? b) Dacă economia se află în punctul C, care este costul unui automobil suplimentar? Dar

cel al unei rachete? c) Explicaţi cum se reflectă pe această curbă legea creşterii costului oportunităţii! d) Cum trebuie să funcţioneze economia pentru a influenţa evoluţia producţiei la un

anumit punct de pe FPP?

♦ “Nevoia omului constituie motorul întregii activităţi economice şi punctul de plecare al oricărei ştiinţe economice. Şi aceasta pentru că orice nevoie, atâta timp cât nu-i satisfăcută, provoacă la fiinţa vie o excitaţie care îşi caută obiect. Această dorinţă generează, la rândul său, străduinţa necesară pentru procurarea obiectului specific satisfacerii (trebuinţei - n.n.). Nevoia este de natură fiziologică şi exprimă senzaţia că organismului îi lipseşte ceva, tânjind după acel ceva care lipseşte. Dar nevoia rămâne fără obiectul determinat atâta timp cât instinctul sau inventivitatea nu identifică acel obiect menit s-o satisfacă. Atunci nevoia devine dorinţă şi aceasta este de ordin psihologic. Astfel, nevoia de a mânca există dintotdeauna, dar dorinţă de pâine a apărut atunci când a fost descoperit grâul”. (Charles Gide, Curs de Economie Politică, vol. 1, Ediţia II-a, Tipografiile Române Mixte, 1921, p. 58-59)

Y 0 X

TEXTE DE ANALIZAT

♦ “Obiectivul unui sistem economic ar trebui să iasă în evidenţă de la prima vedere şi de regulă aşa se întâmplă. Menirea lui e să procure bunurile şi să presteze serviciile de care au nevoie oamenii. Fără un astfel de sistem - care să producă hrana, s-o prelucreze, s-o ambaleze şi s-o distribuie, care să construiască case şi să le mobileze, să asigure serviciile medicale şi de învăţământ, să legifereze şi să menţină ordinea, să pregătească apărarea colectivităţii - viaţa ar fi grea. Iată deci funcţiile lui ! Sistemul economic optim este acela care furnizează maximum din ceea ce au nevoie oamenii”. (John Kenneth Galbraith, “Ştiinţa economică şi interesul public”, Bucureşti, Editura Politică, 1982, p. 11)

♦ “La prima vedere, economia cu greu ar părea a fi fost afectată de trecerea la cunoştinţe ca

resursă de bază. Ea pare că a rămas mai degrabă “capitalistă” decât “post-capitalistă”. Dar aparenţele sunt înşelătoare…Resursa economică de bază…nu mai este capitalul şi nici resursele naturale, nici <<munca>>. Ea este şi va fi cunoaşterea.” (Peter F. Drucker, “Societatea post-capitalistă, Bucureşti, Editura Image, 1999, p.144 şi 10)

♦ “Rata marginală de transformare a unui bun într-un altul este măsurată de valoarea

absolută a pantei frontierei posibilităţilor de producţie. Rata transformărilor variază în toate punctele curbei; aceasta este descrescătoare şi concavă pentru că s-a presupus că ambele producţii aveau loc cu randamente descrescătoare.” (Gilbert Abraham-Frois, Economie Politică, Bucureşti, Editura. Humanitas, 1994, p.318)

. Resursele informaţionale, componentă a resurselor economice.

. Dimensiunea ecologică a activităţii economice.

. Specificul procesului economic.

. Informaţia şi schimbarea naturii proceselor economice.

BIBLIOGRAFIE

Abraham-Frois, Gilbert

Economie Politică, Editura Humanitas, Bucureşti,1997

Angelescu, Coralia; Stănescu, Ileana

Economie politică-elemente fundamentale, Ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002

Bran, Paul

Economica valorii, Editura Economică, Bucureşti, 1996

Ciucur, D; Gavrilă, Ilie; Popescu, C.

Economie. Manual universitar, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici

Economie, Ediţia a VI-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

TITLURI DE REFERATE ŞI DE LUCRĂRI COMPLEXE

Economice

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice

Economie-Aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice

Dicţionar de Economie, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Georgescu – Roegen, N.

Legea entropiei şi procesul economic, Editura politică, Bucureşti, 1979

Galbraith, J.K. Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, Bucureşti, 1997

R.G.Lipsey, A. Chrystal

Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Madgearu, Virgil

Curs de economie politică, Editura Ramuri, Craiova, 1943

RASPUNSURI Capitolul 1 Economia – formă a acţiunii umane:

4. Completaţi spaţiile libere:

1. dorinţe, resimţiri; avea, de a fi, de a şti; bunuri 2. nelimitate; limitate 3. premise; bunuri economice 4. structurile şi calitatea; structurile şi intensitatea 5. preţuirea, aprecierea; mai bune; o alegere 6. individuali 7. procesele, faptele, actele şi comportamentele; grupuri;

omogene; individuale; agregat

5. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F), argumentaţi-vă răspunsurile! 1. F 2. F 3. F 4. A 5. A 6. A 7. F 8. F 9. A 10. F 11. A 12. F 13. F 6. Teste grilă şi probleme 1. c ; 2. d ; 3. c ; 4. c ; 5. b ; 6. b,c ; 7. c ; 8. Atunci când individul câştiga 2 u.m. pe ora şi ar merge cu avionul el renunţă la 20 u.m. pe care le plateste în plus, dar câstiga în cele 4 ore(economia de timp) 8 u.m. deci va avea un cost de oportunitate de 2,5 um. Dacă va decide să utilizeze autobuzul va renunţa la cele 8 u.m. ce ar fi fost câstigate datorită economiei de timp însa va plati doar 10 u.m. având astfel un cost de oportunitate de 0,2 u. 9. Tânărul va alege varianta c 10.Va produce bunul A 11.Brutarul nostru va trebui sa aleagă varianta în care costul de oportunitate este minim şi pentru sorimentul A şi pentru sortimentul B. Va alege varianta în care suma costurilor de oportunitate este minimă adică varianta a-3-a 13. Nu ; 14. a) Pe folosirea deplină şi eficientă a resurselor, precum şi pe cantitatea constantă a resurselor oferite şi pe aceleaşi tehnologii ; b) 4,5 rachete/33 automobile ; d) să realizeze o folosire deplină şi eficientă a mâinii de lucru existente şi cu tehnologii înalte 15. e ; 16. a ; 17. a ;