1.1. Definirea dobnzii i continutul acesteiaDobnda reprezinta o alta forma a venitului creat in societate si anume, venitul ce revine factorului capital. Dobanda apare atunci cand posesorul capitalului transfera capitalul sau, prin imprumut, unui intreprinzator.Este vorba de capital lichid, respectiv capitalul aflat sub forma baneasca.De remarcat este faptul ca existenta capitalului lichid nu este suficienta pentru explicarea dobanzii. Este necesar ca in acelasi timp, posesorul capitalului lichid sa doreasca a imprumuta acest capital, sau mai corect, este necesar ca ei sa-si amane satisfacerea unor cheltuieli prezente, in favoarea unora de perspectiva (oferta de credite). Procedand astfel, ei pot imprumuta capitalul lor lichid celor care au nevoie de el, in prezent, pentru folosirea lui in afaceri. Cei ce iau cu imprumut banii - intreprinzatorii - ii folosesc pentru procurarea de factori de productie, cu ajutorul carora organizeaza si desfasoara activitati de producere de bunuri si servicii (cererea de marketing). Deci, capitalul lichid, preluat prin imprumut de intreprinzator, se transforma in capital fizic (active fizice) cu ajutorul caruia se va obtine cantitati sporite de bunuri si servicii necesare societatii.Cei care imprumuta platesc pentru dreptul de folosinta a capitalului imprumutat, dobanda. Deci,acesta este pretul platit de debitor creditorului, pentru dreptul de folosire a imprumutului pana la scadenta. Cu alte cuvinte, dobanda poate fi considerata ca reprezentand pretul renuntarii la capitalul lichid, cerut de cel ce acorda imprumutul si acceptat de cel ce se imprumuta. Mai simplu, dobanda se prezinta ca fiind suma de bani platita creditorului de catre debitor pentru dreptul de folosire a capitalului imprumutat, pe intreaga perioada a imprumutului.Dobanda se poate stabili fie la creditele pentru consum, caz in care debitorul o plateste din venitul sau, fie la creditele pentru productie, cand debitorul o plateste din profitul obtinut ca urmare a desfasurarii activitatii economice in care s-a utilizat creditul solicitat.Forma cea mai importanta de dobanda este cea de pe piata monetara pentru imprumuturile pe termen scurt pe care bancile le contracteaza intre ele sau cu banca centrala. La aceasta se adauga si alte tipuri de dobanda, cum este cea de pe piata obligatiunilor, taxa de scont etc.

1.2. Dobanda - acceptiuni generale Dobanda in sens larg este surplusul ce revine proprietarului oricarui capital utilizat in conditii normale. Dobanda este pretul platit pentru factorul de productie capital. In sens restrans, dobanda reprezinta excedentul ce revine proprietarului capitalului dat cu imprumut, din remuneratia proprietarului capitalului imprumutat ca rasplata pentru cedarea dreptului de folosinta a numerarului pe un timp determinat. Dobanda este asadar venitul adus creditorului, incasat de la debitor si platit de acesta din urma pentru utilizarea unei sume de bani pe o perioada determinata. Asupra dobanzii si rolului acesteia s-au formulat, in cadrul economiei de piata, mai multe acceptiunii, astfel: conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall). Abordeaza dobanda ca fiind reglementata de rata profitului ce se poate obtine prin folosirea capitalului sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret stabilit ca echilibru intre cererea globala de capital si stocul de capital oferit pe piata. conceptul neoclasic (Irving Fischer). Defineste dobanda ca reprezentand pretul banilor in momentul actual exprimat in banii de maine. conceptul Keynesist. Defineste dobanda ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleeasi conceptii, rata dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de investitii si de combatere a recesiunii si somajului. Dobanda ca pret al capitalului imprumutat poate fi analizata atat ca marime absoluta cat si in marime relativa (sub forma de rata procentuala). Rata dobanzii sau marimea relativa a dobanzii este raportul procentual intre masa dobanzii (anuale) si capitalul utilizat. Ea poate fi considerata pretul platit pentru folosirea sumei de 100 de unitati monetare pe termen de un an. Rata dobanzii este o marime variabila in timp. Nivelul si dinamica ei sunt rezultatul actiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factori generali si specifici, cu influente directe sau indirecte cum sunt: rata profitului, raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut, riscul pentru cel ce acorda capital de imprumut, inflatia, durata creditului, politica guvernului. Dobanda are un rol important in mecanismul de functionare a economiei, indeplinind urmatoarele functii: influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-l catre destinatiile care asigura folosirea lor cea mai eficienta parghie de stimulare atat a populatiei, cat si a firmelor in economisirea unei parti din venituri modalitatea de a asigura bancilor recuperarea cheltuielilor efectuate si realizarea unui profit normal parghie de redistribuire a venitului. Dobanda este o parghie economica deosebit de importanta folosita de stat sau de diferite grupuri in orientarea activitatii economice. 1.3. Dobanda activa dobanda pasiva. Marja dobanzii. Din punct de vedere al bancii, se disting: dobanda bonificata (dobanda pasiva) dobanda perceputa (dobanda activa). Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate disponibilitatile banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general, dobanda bonificata este mai scazuta decat dobanda perceputa la credite. Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt: rata inflatiei dobanda de referinta ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale. Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care beneficiaza de creditele acordate. Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt: erodarea monetara nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare gradul de risc profitul bancar rezerva minima obligatorie. Dobanda activa totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale indicatorilor de activ si dobanzile lor active corespunzatoare. Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu imprumut o suma de bani (venituri). Rata dobanzii pasive reprezinta nivelul procentual la care banca ia cu imprumut o suma de bani (cheltuieli).

1.4.Marja dobnzii Marja dobanzii (ecart sau spread) reprezinta diferenta intre rata dobanzii active si rata dobanzii pasive. Pentru stabilirea rezultatelor financiare ale bancii, marja dobanzii trebuie influentata cu alte elemente de venituri (ex : comisioane de incasat), sau de cheltuieli (ex : comisioane platite, cheltuieli de interes general, cheltuieli administrative, provizioane). In functie de structura valutara, se pot calcula urmatoarele tipuri de marje ale dobanzii: marja totala reprezinta diferenta dintre dobanda medie la total active si dobanda medie la total pasive (pentru efectuarea calculelor, sumele in valuta vor fi transformate in echivalent lei) marja partiala se calculeaza ca diferenta intre dobanda medie a activelor intr-o anumita valuta si dobanda medie a pasivelor constituite in aceeasi valuta. In functie de posturile care sunt luate in considerare la calculul marjei de dobanda, acestea poate lua urmatoarele forme : marja extinsa marja din dobanzi calculata intre dobanzile medii active si pasive rezultate fata de totalul posturilor bilantiere (indiferent daca acestea fructifica / bonifica dobanzi, sau nu). marja restransa - marja dobanzii calculata intre dobanzile medii active si pasive rezultate fata de posturile bilantiere care produc sau bonifica dobanzi. Ca indicator care exprima relatia directa dintre depozitele constituite de clienti (ca principala sursa de acordare de imprumuturi bancare) si credite, se poate calcula marja dobanzii credite / depozite. Aceasta marja reprezinta diferenta dintre dobanda medie la creditelea cordate si dobanda medie bonificata depozitelor constituite. Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si pus in legatura cu rata inflatiei. Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala. Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare actuale, se obtine dupa ajustarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele doua rate se realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher: (1+i) (= 1+ r)(i +) (1.1)unde notatiile au urmatoarea semnificatie: i rata nominala a dobinziir rata reala a dobnzii - rata inflatiei. Nivelul ratei de dobanda reala este influentat de o serie de factori: presiunea fiscala in economie deficitul bugetar cursul de schimb balanta comerciala si de plati. Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul practicarii unor dobanzi inalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe si investitii nerentabile. Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce la scaderea increderii populatiei in moneda nationala. 2.4. Dobnda simpla dobnda compusa Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii dobanzii se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa. Dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este mai mica de un an, iar dobanda nu este capitalizata. Ds = S0 i t (2.4.1)unde : Ds - dobanda simpla S0 - suma imprumutata i - % de dobanda t - timpul, in ani. Dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de depunere este mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare scadenta. Dc = St S0 (2.4.1) / St = S0 (1+1)t (2.4.2)unde : S0 - suma imprumutata St - suma finala Dc - dobanda compusa i - % dobanda t - timpul in ani. 1.5. Dobnda bruta dobinda neta Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la sursa sau a impozitului anticipat. Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata taxelor si a impozitelor.

1.6. Dobinda de baza In tarile cu economie de piata consolidata s-a conturat o rata de baza a dobanzii, un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta rata poate fi considerata acea rata fixata de catre o banca in conditii medii date, care apoi serveste ca termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei de baza. In Anglia si in lume este binecunoscuta rata LIBOR (London Interbank Offered Rate), rata de referinta zilnica practicata pe piata londoneza de catre bancile de prim rang pentru remunerarea depozitelor lor reciproce. LIBOR este opusul LIBID (London Interbank Bid Rate).

1.7. Dobnda medie Pentru analiza consolidata a dobanzilor la nivelul intregului portofoliu de active si pasive, se calculeaza dobanzile medii. Acestea se pot studia pe structura valutara, in functie de tipul debitorului, in functie de durata ramasa din active sau din pasive (durata pana la data maturitatii), in functie de performanta financiara a debitorului. Dobanda medie se calculeaza ca medie ponderata. Modul de calcul este exemplificat prin urmatorul exemplu, prin care se calculeaza dobanda medie la un portofoliu de credite in EUR :

(EUR)Credite EUR Valoare credit % dobanda

Credit A 103,000 10.0%

Credit B 5,670 10.5%

Credit C 4,560 11.0%

Credit D 34,000 11.5%

Credit E 21,890 11.0%

Credit F 489,000 10.0%

Credit G 849,000 10.0%

Credit H 10,000 10.5%

TOTAL 1,517,120 10.1%

Astfe, dobanda medie a creditelor in EUR in valoare totala de 1.517.120 EUR este de 10,1%. Dintre instrumentele curente de analiza a dobanzilor medii se pot aminti : Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru activele / pasivele bilantiere curente (raportare lunara transmisa catre BNR) Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru creditele / depozitele noi (raportare lunara transmisa catre BNR) GAP analiza marjelor de dobanda ca diferenta intre dobanda medie a activelor sensitive si dobanda medie a pasivelor sensitive. Activele sensitive sunt activele care fructifica cu dobanda variabila. Pasivele sensitive sunt pasivele care bonifica dobanzi variabile. Indicatorul GAP reprezinta diferenta dintre activele sensitive si pasivele sensitive. Cazul ideal=0 reflectand echilibrul total intre activele sensitive si pasivele sensitive (modificarea dobanzii nu influenteaza marja bancii). Gap pozitiv presupune o volatilitate mai mare a veniturilor din dobanzi decat a costurilor cu dobanzile. Gap negativ presupune o volatilitate mai mare a costurilor cu dobanzile decat a veniturilor cu dobanzile. Analiza se realizeaza pe benzi de scadenta : Analiza diagnostic - se studiaza influenta modificarii sumei resurselor atrase de banca si a procentului dobanzilor pasive in modificarea dobanzilor medii. 1.3. Formele dobanzii asociate creditului bancar Marimea ratei dobanzii difera in functie de natura operatiunilor de creditare, de durata imprumutului, de aspectele cantitative si calitative ale creditului. Se disting astfel urmatoarele forme ale dobanzii la creditul bancar: Dobanda fixa dobanda variabila dobanda mixta Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de modificarea sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a creditului. Dac dobnda fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului, dobnda fluctuant se modific n funcie de indicii monetari interni/internaionali i de politica de pe piaa bancar. Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit de faptul c ajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia. In cazul unei evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul opteaza pentru o dobnd variabil, pe parcursul perioadei de rambursare poate beneficia de reducerea nivelului acesteia. Este ns posibil ca n intervalul de creditare, dobnzile de pe piaa bancar s creasc, fapt pentru care clientul poate plti mai mult. Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea ealonrii plilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa ofera clientului posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are un credit pe toata durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie meninerea unor costuri ridicate n condiiile scderii pe pia a dobnzilor. Singura solutie pentru a-si reduce costul imprumutului va fi refinantarea. Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci au introdus si credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada initiala de 1 5 ani, iar ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De regula, dobanda stabilita la inceputul perioadei de creditare este situata sub media pietei, insa ulterior este posibil ca banca sa-si recupereze discountul oferit initial prin practicarea unor dobanzi mai ridicate dupa expirarea perioadei in care dobanda este fixa.

Dobanda standard dobanda negociata Dobanda standard reprezinta dobanda stabilita conform reglementarilor interne ale fiecarei banci. Aceasta depinde de tipul creditului acordat, performanta financiara a clientului, perioada de acordare a imprumutului si valuta creditului. In functie de indicatorii economico-financiari care caracterizeza situatia clientului, de volumul platilor efectuate de acesta prin banca, de eventualele dificultati intampinate in derularea activitatii curente, se pot negocia niveluri scazute ale ratei dobanzii (dobanda particulara). Aceste diminuari sunt acordate tinand seama de nivelurile de competenta stabilite de normele interne (de exemplu, o negociere de dobanda poate fi aprobata de conducerea unitatilor teritoriale, de Comitetul de Credite din centrala bancii sau de Consiliul de Administratie). Dobanda la creditele in lei dobanda la creditele in valuta In functie de structura valutara a creditelor acordate, banca stabileste niveluri diferite ale dobanzii: dobanzi distincte pentru creditele in lei si pentru creditele in valuta. Dobanda curenta dobanda majorata dobanda restanta In functie de starea curenta a creditului, dobanda poate lua urmatoarele forme: Dobanda curenta. Serviciul datoriei asociat creditului este 0, toate ratele sunt rambursate la timp, nu exista obligatii restante. Dobanda se pastreaza la nivelul initial stabilit in contractul de credit. Dobanda majorata. Clientul inregistreaza intarzieri la plata obligatiilor scadente. Aceasta dobanda se percepe la soldul curent al creditului din momentul (sau dupa o anumita perioada reglementata intern) trecerii in conturile de restanta a datoriilor neachitate. Dobanda restanta. Reprezinta dobanda penalizatoare percepua la soldul restant al creditului, din momentul inregistrarii acestuia in conturile de restanta. Dobanda creditelor din extrabilant. Creditele neperformante sunt strese din bilantul bancii si inregistrate in evidenta extrabilantiera. Conform reglementarilor actuale BNR[footnoteRef:1], acest lucru se realizeaza atunci cand serviciul datoriei atinge 360 de zile. Dobanda calculata la soldul acestor credite reprezinta dobanda extrabilantiera. [1: Regulamentul nr. 12 / 11.12.2006 pentru modificarea Regulamentului Bncii Naionale a Romniei nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor i plasamentelor, precum i constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificrile i completrile ulterioare. ]

Dobanda anuala efectiva (DAE) Dobanda anuala efectiva[footnoteRef:2] exprima sub forma procentuala costul total al unui credit. Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa compare usor costul creditelor. [2: DAE este reglementata prin legea nr. 289 / 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice. ]

Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza un caz concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci DAE ar fi egala cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila compararea creditelor. Daca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar de 0,1%, aplicat la soldul curent al creditului, costurile celor doua credite nu sunt comparabile. Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi.Factori care influenteaza DAE Cu cat DAE este mai scazuta, cu atat creditul este mai ieftin. Insa, pentru a utiliza corect DAE in compararea creditelor este extrem de important ca acest indicator sa fie calculat pentru aceeasi suma imprumutata si termen de rambursare la nivelul tuturor ofertelor comparate. Cea mai mare influenta asupra DAE o are durata de rambursare. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat DAE scade. Acest lucru se intampla in special in cazul creditelor cu comisioane mari percepute la acordare. Suma imprumutata influenteaza la randul sau valoarea DAE, insa impactul este relativ limitat. In acest caz, DAE se modifica daca banca percepe comisioane in suma fixa, indiferent de valoarea creditului. Cele mai frecvente costuri de acest gen sunt taxele de analiza a dosarelor de credit. Acestea au insa valori mici comparativ cu costul total al creditului, astfel ca impactul nu este la fel de mare ca in cazul duratei de rambursare. Conform legii privind contractele de credit de consum, bancile sunt obligate sa calculeze DAE pentru creditele cu valori cuprinse intre 200 euro si 20.000 euro. Insa, in cazul in care imprumutul este garantat cu ipoteca, aceasta constrangere nu mai este valabila. Astfel, bancile calculeaza DAE in cazul creditelor auto, creditelor de nevoi personale, celor pentru achizitionarea de bunuri, precum si pentru cardurile de credit. Costuri incluse in DAE In general, bancile includ in DAE costul cu dobanda, comisioanele platite la acordare, precum si cele lunare sau anuale. Indiferent de tipul creditului, bancile nu includ in DAE cheltuielile cu deschiderea si administrarea contului curent. Insa deschiderea unui astfel de cont este obligatorie la orice banca atunci cand se contracteaza un imprumut. Un alt cost exclus este comisionul cu retragerea de numerar. Pe langa aceste costuri, la creditele auto, bancile nu includ in DAE primele platite pentru polita casco si costul cu inregistrarea garantiei. Aceasta din urma este exclusa de fapt in cazul oricarui credit garantat cu un bun mobil. In ceea ce priveste creditele de nevoi personale, asigurarea de viata este inclusa in DAE, daca incheierea ei este obligatorie pentru a beneficia de credit. DAE criteriu de comparare a creditelor Cea mai frecventa greseala atunci cand se compara doua credite este de a folosi drept criteriu de departajare rata lunara. Acesta este modelul prin care se vand creditele in special in magazine, multe dintre ele fiind imprumuturi scumpe. Rata lunara este un indcator pe care banca il poate controla foarte usor. Simpla extindere a perioadei de rambursare face ca rata lunara sa scada foarte mult, creand falsa impresie ca este un imprumut ieftin. De exemplu, un credit de 5.000 lei acordat la o rata a dobanzii de 10%, are o rata lunara de 160 lei daca este acordat pe 3 ani. Acelasi imprumut acordat la o rata a dobanzii de 25%, dar pe o perioada de 5 ani, are o rata lunara de numai 145 lei. Astfel, un imprumut de peste doua ori mai scump, poate parea ieftin. Pe langa acest aspect, rata lunara nu reflecta costul total al creditului. Ea nu include comisioanele platite la acordare sau comisioanele anuale, daca este cazul. De asemenea, nici rata dobanzii nu reprezinta un criteriu relevant pentru a compara costul creditelor. Importanta comisioanelor in costul total al creditelor a crescut considerabil in ultimii ani, pe fondul restrictiilor impuse de BNR la acordarea de credite pentru populatie. In acest conditii, multe banci au transferat o parte din costul cu dobanda in comisioane.Un indicator mai util decat cele mentionate mai sus este suma totala de rambursat. Aceasta include toate costurile pe care le implica un credit, fiind astfel mult mai relevanta decat rata lunara sau rata dobanzii. Insa spre deosebire de DAE, suma totala de rambursat nu tine cont de valoarea in timp a banilor. Inflatia face ca valoarea in timp a banilor sa se modifice. In plus, valoarea banilor este influentata si de costul de oportunitate. Banii detinuti in prezent pot fi plasati intr-un depozit bancar, astfel ca peste un an valoarea lor va fi majorata cu dobanda primita la depozit. DAE tine cont si de valoarea in timp a banilor astfel ca, si din acest punct de vedere, este cel mai bun criteriu pentru a compara costul creditelor.

III.1.CARACTERISTICILE SI FUNCTIILE DOBANZII

Dobanda este o categorie complexa cu multe intelesuri. Ea este analizata, de regula, in legatura cu imprumuturile banesti si considerata in sens restrans, dupa unii autori, ca reprezinta: plata pentru o suma imprumutata , "recompensa pentru renuntarea la lichiditate pentru o anumita perioada de timp" , "partea din plusvaloarea incasata de creditor persoana fizica sau juridicade la debitor, ca plata pentru capitalul de imprumut cedat" , "pretul pe care oamenii il platesc pentru a obtine resursele acum in loc sa astepte pana cand vor castiga banii cu care sa cumpere resursele; o prima platita pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor".Fiind un concept care oglindeste numeroase aspecte din activitatea economica, dobanda are atat in teorie, cat si in practica o insemnatate deosebita, o foarte mare capacitate de a releva sintetic starea si tendintele unei economii.Avand ca punct de referinta aceste elemente, dobanda poate fi considerata ca fiind pretul platit de debitor creditorului la scadenta pentru folosirea unui capital o perioada de timp determinata.Daca se are in vedere faptul ca obiectul tranzactiei de imprumut il constituie banii priviti ca lichiditate, atunci cu certitudine se poate spune ca dobanda reprezinta pretul renuntarii la lichiditate cerut de cel ce acorda creditul sau pretul consimtit a fi platit de cel ce se imprumuta pentru procurarea lichiditatii.Dobanda este deci plata acordata pentru un imprumut de capital lichid,care la randu-i se transforma in capital fix,un stoc de bunuri de productie care vor fi disponibile in viitor pentru a produce o cantitate sporita de bunuri de consum.Dobanda nu este numai o caracteristica a capitalului imprumutat, ci a oricarui capital, prin a carui folosire sporesc resursele viitoare.Daca posesorul capitalului este si intreprinzator, el isi va insusi in mod direct, din vanzarea marfurilor, remuneratia capitalului echivalenta cu dobanda pietei ca parte a profitului normal, minim sau necesar; daca el il da cu imprumut, va primi dobanda, ca venit indirect, printr-un act de imprumut de la debitor.Dobanda are un rol important in mecanismul de functionare a economiei, indeplinind din acest punct de vedere mai multe functii, cum sunt:a) influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-i catre destinatiile care asigura folosirea lor cea mai eficienta;b) instrument de stimulare atat a populatiei, cat si a intreprinderilor in economisirea unei parti din venituri;c) modalitate de a asigura bancilor recuperarea cheltuielilor efectuate si realizarea unui profit normal;d) parghie de redistribuire a venitului. Dobanda este o parghie economica deosebit de importanta folosita de stat sau de diferite grupuri in orientarea activitatii economice.

III.2.FACTORI CE DETERMINA MARIMEA SI DINAMICA DOBANZIICa element al contractului de credit, nivelul dobanzii este acceptat, de fiecare data, de creditor si debitor in urma actiunii de negociere; fiecare parte urmarind motivarea deciziei adoptata in contextul unui ansamblu eterogen de factori care exercita o ampla influenta asupra dinamicii dobanzii. Desigur, dinamica dobanzii este abordata aici sub aspectul ratei.In acest sens, distingem ca marimea ratei dobanzii oscileaza intre o limita maxima si alta minima.Ambele sunt greu de determinat cu precizie pentru ca sunt conditionate atat de factori obiectivi, cat si subiectivi.Limita maxima, teoretic poate prelua toate formele de venit care se constituie prin utilizarea unui capital, asigurand o rata a dobanzii care, tot teoretic, poate atinge 100%.Limita minima, considerata si ea in aceeasi optica,poate fi egala cu 0.Este foarte greu de crezut daca cele doua limite se realizeaza practic vreodata,pentru ca la stabilirea dobanzii intervin intotdeauna calcule si judecati subiective care sa determine proprietarul de capital sa aprecieze suficienta dobanzii.Rata dobanzii se modifica in timp in sus sau in jos; de asemenea, ea difera pe tari si chiar uneori pe zone economice din (aceeasi tara) diferite tari.Aceste modificari si deosebiri au implicatii ample asupra economiilor nationale si economiei mondialeavantajeaza sau dezavantajeaza pe debitori sau creditori, amplifica sau restrang fluxurile de capital internationale, prilejuieste operatii speculative etc.Unalt factor ce determina nivelul dobanzii il constituie raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut (de credite).Oferta de credite este asigurata de resursele temporare disponibile din economie,cum sunt:- sumele degajate in cadrul circuitului productiv al capitalului: capitalul fix, capitalul circulant si rezultatele finaciare ;- sursele banesti temporar disponibile ale institutiilor publice (bugetare);- sursele banesti temporar disponibile ale statului (care apar datorita decalajului existent intre momentul incasarii veniturilor bugetare si cel al angajarii cheltuielilor bugetare);- disponibilitatile banesti temporare ale populatiei.

III.3.DOBANDA NOMINALA SI DOBANDA REALA

Aprecierile privind nivelul dobanzii au valabilitate atata vreme cat stabilitatea monetara asigura, la expirarea scadentei imprumutului, recuperarea integrala a valorii avansate, respectiv o putere de cumparare echivelenta momentului acordarii imprumutului. Ori, inflatia cu toate consecintele sale afecteaza si acest proces si pune pe prim plan riscul eroziunii capitalurilor.Riscul eroziunii capitalului se refera, inainte de toate, la dimensiunea pierderilor pe care creditorul le poate inregistra prin faptul ca valoarea reala (la momentul de referinta) a ratelor de rambursare a imprumutului sa nu mai aiba capacitatea de acoperire integrala a capitalului imprumutat, evaluat in aceeasi termeni.In aceste conditii, creditorul nu renunta a-si valorifica capitalul prin imprumuturi, dar, va cauta prin atuurile creditului, sa-si asigure o compensare corespunzatoare, pentru eventualele pierderi cauzate de deprecierea monetara sau cresterea nivelului dobanzii.inand seama de contextul inflationist existent in mai toate tarile, se impune constatarea ca dobanda capata o semnificatie mult mai profunda daca se iau in considerare cele doua ipostaze ale sale:Dobanda nominala, exprimata ca atare prin rata curenta de piata. Ea exprima raportul de schimb dintre banii de azi si cei de maine. Daca rata nominala a dobanzii (de pe piata) este de 15% pe an, inseamna ca un leu de astazi echivaleaza cu 1,15 lei peste un an.Dobanda reala, ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune al capitalului, determinat de evolutia procesului inflationist. In acest context, dobanda reala este direct proportionala cu dobanda nominala si invers proportionala cu gradul de depreciere monetara.Din punct de vedere teoretic orice rata a inflatiei pozitiva implica un proces de erodare a dobanzii sau chiar a capitalului avansat.Tinand seama de aceste influente si de probabilitatea redusa a anticiparii corecte a ratei inflatiei, rata nominala a dobanzii poate fi fixa sau variabila. Rata fixa a dobanzii se practica in perioade de stabilitate monetara si se stabileste prin contractul de imprumut inca din momentul acordarii creditului. Nivelul ei nu se modifica decat in mod cu totul exceptional inainte de scadenta. Rate variabile ale dobanzii sunt practicate in perioade de instabilitate monetara. Folosirea unor asemenea rate trebuie inteleasa ca o masura de protectie pentru creditori (cand ratele dobanzii sunt in crestere), dar si pentru debitori (daca pe piata tendinta este de scadere a nivelului ratei dobanzii).Cum procesul inflationist exista, rata reala a dobanzii devine un indicator foarte important pentru agentii economici

III.4.TEORII ASUPRA DOBANZII

Dupa cum sunt luati sau nu factorii monetari in judecatile asupra continutului si impactului asupra economiei, teoriile privitoare la dobanda se structureaza, in principal, in doua mari grupe:-teorii pure sau ale capitalului real care nu tin seama de implicatiile factorilor monetari asupra dimensiunii si evolutiei dobanzii;- teorii monetare care considera factorii monetari raspunzatori de formarea dobanzii.

Teoriile pure sau ale capitalului realcare nu tin seama de implicatiile factorilor monetari asupra dimensiunii si evolutiei dobanzii;Este vorba aici de: teoria productivitatii si a folosirii capitalului, teoriile privind costul formarii capitalului, teoria raritatii capitalurilor, teoria riscului, dobanda ca impozit asupra profitului.a) Teoria productivitatii si folosirii capitalului considera capitalul ca fiind inzestrat cu o putere (capacitate) care atunci cand este folosit poate genera un prisos, un "ceva" mai mare decat s-a consumat. Partea negativa a teoriei consta in incapacitatea de a explica aceste valante ale capitalului atunci cand este utilizat.b) Teoriile privind costul formarii capitalului au comun faptul ca explicarea dobanzii se face cu ajutorul abstinentei. Astfel teoriile asteptarii si sacrificiului (Marshall si McVane) considera structura capitalului ca fiind o acumulare in timp a rezultatelor, o amanare a consumurilor catre un viitor indepartat in scopul obtinerii unor rezultate superioare; teoriile profitului (Fisher, Zeiter, Bokn Bowerk) isi sprijina motivaiile pe factorul timp, considerand mai avantajos a amana folosirea capitalului pentru ca satisfactia sa fie mai mare.Teorii monetare asupra dobanzii.Este vorba, cu deosebire, de teoria fondurilor de imprumut si teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes.a) Teoria fondurilor de imprumut (Hicks, Robertson, Ohlin). In opinia sustinatorilor aceste teorii, dobanda este determinata de echilibrul dintre partea de venit a unei tari folosita pentru investitii si cea pentru consum, sau dintre cererea si oferta de fonduri de imprumut. In teermeni stiintifici, dobanda reprezinta remunerarea facuta pentru fondurile imprumutate.b) Teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes care invoca mai multe aspecte:- economiile sunt o functie a veniturilor, iar fiecare variatie a cererii de economii constituie cauza unei modificari de acelasi sens a ofertei de economii;- functia monetara este considerata ca determinanta pentru dobanda;- rata dobanzii se stabileste pe baza echilibrului dintre cererea si oferta de moneda; cererea de moneda desconspirand preferinta pentru lichiditate;Relatia dintre dobanda nominala si cea reala este un element esential al teoriilor contemporane asupra dobanzii, avand ca sustinator pe Milton Friedman. Teoriile contemporane pornesc de la constatarea ca rata dobanzii nominale isi mentine tendinta de crestere, chiar in conditiile in care rata de crestere a masei monetare revine la nivelul anterior, iar preturile inceteaza a mai creste.In momentul in care rata de crestere a masei monetare depaseste rata de crestere a produsului intern, cererea de bunuri si servicii devine excedentara si anticipa inflatia. Ca urmare, deponentii vor solicita o dobanda nominala cel putin egala cu rata reala a dobanzii, majorata cu rata anticipata a inflatiei. La randul lor, debitorii vor fi dispusi sa plateasca dobanzi majorate, deoarece stiu ca sporirea preturilor le va accesa plata acesteia.

Dobnda este o alt form pe care o mbrac venitul net. n prezent, s-au conturat dou optici cu privire la dobnd:Dobnda n sens restrns- acel excedent care revine proprietarului capitalului dat cu mprumut, din remuneraia capitalului mprumutat, ca rsplat pentru cedarea dreptului de folosin a numerarului pe un termen determinat;Dobnda n sens larg- este surplusul ce revine proprietarului oricrui capital utilizat n condiii normale.Astzi doar conceptul de dobnd n sens larg este operaional. Dobnda are urmtoareleforme de existen:a.dobnda de pe piaa monetar,care se utilizeaz, n general, n cazulcreditelor pe termen scurt contractate ntre bncile comerciale i (sau) ntreacestea i Banca Central;b.dobnda bancar de baz, care se practic pentru certificatele dedepozit sau pentru bunurile de trezorerie;c.dobnda aplicat ntreprinderilor de ctre bncii alte instituiifinanciare;d.dobnda ca tax de scont comercial i ca tax de rescont;e.dobnda sub diverse forme de plasament pe termen scurt i mediupentru depozitele la termen i la vedere, pentru construcia de bunuri etc.;f.dobnda pe piaa obligaiunilor,care este apreciat ca tipic pentruplasamentele pe termen lung;g.dividendul sau alte forme de remunerare procentualpentru aciuniledeinute la societile pe aciuni.Sursa dobnzii constituie o parte din rezultatele financiare ce se obin prin investirea capitalului mprumutat n activiti economice. n cazul creditului de consum (de care beneficiaz n principal populaia), dobnda este suportat din veniturile personale ale debitorului (a celui care a mprumutat).Dobnda este rezultatul unor relaii complexe ntre diferite categorii de ageni economici, ntre acetia i populaie, care au loc pe pia. Dobnda este cunoscut sub dou forme:1.Dobnda simpl(Ds) se calculeazca produs ntre mrimeacreditului (C), rata dobnzii (d')i numrul de ani (n).Ds = C x d'x nAceastformulse utilizeazrar; este plata pentru un serviciu adus de un capital, atunci cnd dobnda nu este capitalizat.2.Atunci cnd dobnda se capitalizeaz,alturi de dobnda la capitalapare dobnda la dobnd,adicdobnda compus:Dc = (1 + d')nunde: d - rata dobnzii anuale n - numrul de ani sauDc = Sn - C=Sn = So(1 + d')nunde: Sn - suma ce revine proprietarului dupn ani de folosire a capitaluluii care este formatdin capitalul avansat + dobnda compusDobnda compusse aplicn activitatea bncilor, caselor de economiii a altor instituii financiare.n cazul n care utilizarea capitalului are loc n condiii de risc, aceasta se acoperprin pli suplimentare, care mresc suma ncasatde proprietar.Rata dobnzii,ca mrime relativa dobnzii, este raportul procentual ntre masa dobnziii capitalul utilizat n condiii normale.Rd =Dx 100C

n condiii de inflaie, pentru ca rata dobnzii sfie pozitiv,trebuie sfie mai mare dect rata inflaiei. Ca urmare, rata de piaa dobnzii (nominal)va fi:i = r +nunde: r - rata reala dobnziin- rata inflaiein condiiile n care procesul informaional nu se manifest,rata nominala dobnzii este egalcu cea real.i = rRata dobnzii oscileazntre doulimite: limita maxim i limita minim.Ambele sunt condiionate de factori obiectivii subiectivi, fiind greu de determinat cu precizie. Limita maximpoate prelua toate formele de venit care se constituie prin utilizarea unui capital, iar cea minim,teoretic, ar fi egalcu 0 (bani frdobnd).Factorii de scderea ratei dobnzii pe termen lung sunt:-creterea generala ofertei de bunuri;-scderea relativa productivitii capitalului;-msuri antiinflaioniste adoptatei promovate de guverne;-sporirea gradului de autofinanare a ntreprinderilor.Factorii de creterea ratei dobnzii sunt:-sporirea costurilor serviciilor (inclusiv a celor bancare);-emigrarea "capitalului fierbinte";-marile descoperiri i invenii;-apariia de noi nevoi, care sporesc nclinaia spre investiii;-rzboaiele i bulversrile sociale.Aceti factori se combin n maniere diferite, n funcie de starea general a economiei i de conjunctura social-economic i politic.n cazul creditului monetar bancar pe termen scurt, ratele dobnzii pltite de bnci deponenilor sunt fixate:-parial de nsi bnci;-parial de Consiliul Naional a Creditului. Dobnzile pltite de diveri debitori bncilor depind de:-costurile depozitelor bncii;-rata de scont practicat de Banca Central;-cererea i oferta de lichiditi pe piaa monetar.n alt ordine de idei, rata dobnzii mai este influenat de:-raportul cerere/ofert de capital de consum;-riscul pentru cei ce acord capital de mprumut;-inflaia;-durata creditului i destinaia;-starea conjunctural a economiei;-rata profitului;-obiectivele politicilor economice.n situaia n care se manifest o puternic tendin de cretere a ratei dobnzii, guvernul sau puterea legislativ poate interveni n sensul stoprii acestui proces prin stabilirea unui plafon maximal ratei dobnzii. Consecinele plafonrii vor fi: reducerea ofertei i creterea cererii de capital. Aceast plafonare are ca scop stimularea noilor investiii, sprijinirea productorilor mici i mijlocii. Tot n aceste condiii statul poate descoperi o parte din nevoia de credit. De asemenea, statul poate obliga bncile i alte instituii financiare de credit s acorde mprumuturi n noile condiii (cu o rat mai mic a dobnzii).