CapitolJ 1

J Nu mai aud vocile, a$a ca ma simt pufin pierduL Banuiala

mea este ca ele ar putea sa spuna povestea mult mai bine. Celpu1in, ar ayea opinii, sugesfi gi idei clare despre ce trebuie zis

mai int6i, ce la sfdnit ti ce la rnijloc. Mi-ax putea spune cand

se adaug un detaliu, c6nd sa las deoparte inform4ii neesen-

liale, ce este important $i ce nu. A trecut a6ta timp, incat nu

prea imi mai amintesc lucrurile aste4 9i mi-ar prinde bine aju-

tonrl lor. S-au intdmplat multe $i mi-e gleu sa $tiu cu precizie

ce si unde sa pun. Iar uneori nu sunt sigur daca incidente pe

care mi le amintesc perfect s-au intamplat cu adevarat. Totul e

ca o amintire, care pare solida ca piatra, pentru ca ln clipa ur-

matoare sA fie sFAvezie ca aburul de deasupra r6ului. Asta e

problema majora atunci cand esti nebun: egti in mod natural

nesigur in legatura cu lucrurile din juul tAu.

Multa vreme am crezut ca totul a inceput cu un deces $i

s-a tenninat cu un deces, cam ca in finalurile unor ci4i, dar

acum nu mai sunt a$a de sigur. Poate ca tot ceea ce a pus inmi$caxe evenimentele din lremea aceea, demult, cdnd eram

tanAr si cu adevirat nebun, a fost ceva cu mult mai neimpor-

tant sau mai greu de descris, ca un fel de gelozie ascunsa sau

ca o neyazuta manie, sdu dirnpotrivi, ceva mai mare gi maizgomotos, cum ar fi pozilia stelelor pe cer sau foda valuriloroceanului gi mtirea inexorabila a Pamantului. Ceea ce gtiu cu

10 JoHN KerzENcacu

certitudine este ca au murit oameni, iar eu am fost un copilnorocos care nu a facut parte dintre acestia. Asta a fost unadintre ultimele observalii pe care le-au facut vocile mele. ina-inte de a disparea cu totul.

in schimb, acum am in locul cuvintelor lor $optite medi-camente care sai le amuleasca. O data pe zi iau, docil, un rne-dicament cu elect asupra psihicului, o pastila albastra deforma oyala, ca un ou, care imi usuca gura asa de tare, incat,atunci cand vorbesc, vocea mea suna Suieratoare ca a unuibatran care a fumat prea mult sau poate ca a unuia care adezefiar din Legiunea SFaina, a ftaversat Sahara si cer$esteun pahar de apa. Apoi umeaza o pastila cu gust scdrbos gi

amar, menita sa ridice moralul si sa combata depresiile negre,sinuciga$e, in care imi tot spune asistenta sociala care seocupa de mine ca e posibil sa cerd in orice moment, indiferentde felul cum ma simt de fapt. Sa fiu sincer, cred ca ag puteasA intru in cabinetul ei Si sa bat din calcaie de bucurie qi exal-tare fafa de cursul pozitiv pe care l-a luat viala mea, iar ea totm-ar intreba dacA mi-am luat dozele zilnice de medicamente.Pilula asta fara suflet ma constipa $i ma baloneaza, ma facesa retin apa, ca $i cum aS avea un garou strans putemic in ju-rul mijlocului. Asa ca trebuie sa iau un diuretic gi apoi un la-xativ ca sl scap de aceste simptome. Desigur, medicamentuldiuretic imi da o migrena groaznica, parca m-ar lovi cineyacu ciocanul in frunte cu cruzime, aia ca iau calrnante pe bazade codeina pentru a scapa de acest efect secundar 9i in acelagitimp fug la toaletA ca sA rezolv celalalt efect secundar. $i lafiecare douir s,rptanani fac o injeclie cu un putemic agentantipsihotic, ma duc la clinica locala gi-rni dau pantalonii jos,iar asistenta de acolo zambe$te mereu in absolut acelagi fel gima inheaba mereu cu exact acela$i ton al vocii cum ma simtashzi, la care eu ii iaspund ,,Bine", chiar daca ma simt sau nubine, pentru ca imi este foarte clar, chiar Si in confuzia creatade nebunie, cinism gi medicamente, ca de fapt nu-i pasA

Povestea unui nebun 1l

deloc dacA mi-e bine sau nu, dar crede ca e Feaba ei sa se asi-

gue. Problema e ca antipsiloticul, care ma 6ne departe de

tot felul de rele sau de un comportament condamnabil - sau

cel putin a$a Ie place lor sa-mi spuna -, provoaca o u$oara

pareza a mainilor, facandule sa tremure de parca as fi un pla-

titor de taxe necinstit, care se confrunta cu un contabil de la

fisc. irni mai face si collurile gurii si tremure u$or, a$a c,t

febuie sa iau un relaxant muscular pentru ca fata mea sa nu

inghetre intr-o masca de speriat vecinii. $i tot amestecul asta

mi se invafie prin vene vrdnd-nevrind, ludnd cu asalt orgale

nevinovate gi proabil complet amelite, in intentia de a calma

ilnpulsurile elecnice iresponsabile care imi hosnesc prin cre-

ieri ca niste adolescentri neascultatori si obraznici. Uneori

simt ca imaginatia mea seama,na cu un joc de domino Plin de

surprize iricare piesele gi-au pierdut echilibrul si mai intdi se

clatina inainte si-napoi, apoi se pravalesc peste toate celelalte

fo4e din corpul meu, declangdnd o mare reactie in lant de piese

care cad la intamplare, clic clic clic, inl?runtrul meu.

Era cu mult mai usor cand eram tanaf si tot ce trebuia sa

fac era sa ascult vocile. Nici macax nu erau a$a de rele, in cea

mai mare parte a timpului. De obicei, erau slabe, ca ni$te eco-

ud din departare, peste vale, sau poate ca ni$te $oapte intlecopii, cdnd ii auzi c,r-$i impa,rtasesc secrete intr-un colt al te-

renului de joaca, cu toate ca, atunci cand lucruile devin ten-

sionate, cre$te rapid 9i volumul. $i, in general, vocile mele nu

erau deloc a$a de pretentioase. Erau mai mult, cum sa spun,

niste sugestii. Sfaturi. intrebari de testaxe. Putin cicalitoare

uneori, ca o matuSa care a ramas fata batran,r, cu care nimednu $tie exact ce sa faca la o petrecere de familie, dar care, cu

toate aste4 este mereu inclus,r pe lista de invitati si ocazional

izbucne$te cu ceva nepoliticos, sau fara sens, sau incorect,

dar este de cele mai multe ori ignorata.

intr-un fel, vocile imi tineau companie, mai ales ca de

cele mai multe ori nu aveam nici un fel de prieteni.

12 JOHN KATZENBACH

Am avut doi prieteni, odinioara, iar ei fac parte din po-veste. Odata credeam ca ei erau cea mai importanta parte dinpoveste, dar acum nu mai sunt atdt de sigur.

Acum, unii dinue cei pe care i-am intelnit in timput a

ceea ce imi place sa numesc adevaratii mei ani de nebunie au

ajuns mai rau decat mine. Vocile lor le strigau ordine ca nigte

nevazuti sergenti de instrucguie din marina, din aceia carepoarta chipiul cu cozorocul tras exact deasupra spr6ncenelor,

aga inc6t li se mai vede numai ceafa rasd. ,,Calca apasat! Fa

asta! Fa aia!"Sau mai rau: ,,Omoara-te!"Sau chiar si mai rau: ,,Omoara pe altcineva!"Vocile care lipau la acei oameni veneau de la Dumnezeu,

sau de la Isus, sau de la Mahomed, sau de la cdinele vecinu-lui, sau de la unchiul mort demult, sau de la extraterestri, sau

poate de la un cor de arhangheli, sau probabil de la un cor de

demoni. Vocile astea erau insistente si revendicative 9i nu fa-ceau nici un compromis, iar eu am ajuns s2t recunosc in ne-

clintirea pe care acesti oameni o aveau in ochi, in tensiunea

ca.re le intindea muschii ca auzeau ceva foarte tarc si insistent

5i care rar promitea ceva bun. in momente ca acestea, prefe-

ram sa ma indeparFz si sa aitept langa usa sau de cealalta

parte a camerei de zi, pentru ca urma sa se intample ceva cu

torul nel'ericit. Era asemenea unui detaliu de care-mi amin-tesc incir dintre scoala general4 unul dinte acele lucruri ciu-date pe care Ie tii mereu minte: la un cutremur, cel mai bun

Ioc in care trebuie sa te ascunzi este sub tocul usii, pentru ca

structura arcuia a deschizaturii este mai putemica, din punctde vedere arhitectural, decAt un zid gi e rnai pulin probabil sa

f se pravaleasca in cap. A$a ca, atunci cdnd vedeam ca nrbu-lenfa unuia dinfe colegii mei pacienfi devenea vulcanica, ga-

seam arcada unde credeam ca am mai multe qanse de

supravieluire. $i, odata ajuns acolo, imi ascultam propriilevoci, care in generel ma pazeau Si ma avertizau cend sa ma

Povestea unui nebun 13

ascund. Vocile mele se caracterizau printr-o curioasa uasa-

turir de autoaparare fi, daca nu le-as fi rasPuns prosteste cu

voce tare atunci cind eram tanar $i ele incepusera sa mr se

adreseze, probabil ca n-a$ fi fost niciodau diagnosticat 5i in-

temat asa cum am fost. insa asta face pafle din poveste' cu

toate ca nu este nici pe depafie cea mai importanta parte' To-

tusi, in mod ciudat, imi lipsesc vocile mele' Pentru ca acum

sunt mai mult singur.

Este foarte greu, in vremurile astea, sa fii $i nebun' si de

varsta mijtocie.Sau fost nebun, atata vreme cat continui sa-mi iau medi-

clmentele.' Acum imi peFec zilele in cautare de mir;care Nu-mi place

sa fiu sedentar prea mult. A$a ca ma plimb' cu pas gfitbit' un

mars ,apid irin oras, din parcuri la magazine' la zona industri-

ala, privesc 5i observ, dar nu ma opresc din mi$care' Sau caut

"u"nl-"n," *4" -" loc multa mi$care' cum ar fi un meci de

fotbal american la o gcoala, sau un joc de baschet' sau chiar o

;artida de fotbal de strada. Dac2r am ceva mi$care in fata ochi-

lor, atunci ma pot odihni. Altfel, merg lncontinuu - cinci' $ase'

gup," or" ,uo aA mult pe zi Un maraton zilnic' care-mi to-

ceste talPile pantohlor si ma menline slab $i in forma' lama

0"" gn"i" t""ti"" ti grosolane de la Armata Salvarii' in restul

*ulJi port p-tofi tpoft pentru alergare' pe care ii iau de Ia un

aug-ia "u'u.ti"ota

sportive local' La cateva luni' proprietarul

*a!-irrutui i-i sttecoar2r o pereche de adidasi dintr-un model

".1 nu t" mai poarta, marimea 46, ca sa-i inlocuiesc Pe cei

care ajunsesera ferfenita in picioarele mele'

P.imau-a devreme, cdnd incepe sa se topeasca zapada'

mery sus la Falls, unde exista un helesteu de peste' si zilnic ma

of"r-uolunt- sa monitorizez intoarcerea somonului in apele

rdului Connecticut. Asta insearnna sd ma uit la cantitati infi-

nite de aPa care culg spre baraj $i din cand in cand sa observ

* p"stiso, aa" orca impottiua cutentului' atras de instinctul

14 JoHN KATZENBACH

de a se intoarce acolo unde a fost zamislit, unde si-a depusicrele parintele lui - Si unde, printr-un mister uria$, isi va de-pune $i el icrele gi apoi va muri. Admir somonul, pentru capot sa inteleg cum este sa fii atras de fo4e pe care ceilalti nule pot vedea, simti sau auzi gi cum este sa apese asupra ta im-perativul unei datorii mai mari decat tine lnsuti. Peste cu psi-hoze. Dupa ani de umblat haihui in cel mai placut mod prinmarele ocean, ei aud o voce de peste care rezoneaza in addn-cul lor Si care insista ca ei sa o ia pe acel drum irnposibil sprepropria moarte. Perfect. imi place sa-i consider pe somoni lafel de nebuni cum am fost eu odata. Atunci cdnd vad unul,notez pe un formular pe care mi-l dau cei de la Wildlife Ser-vice si cateodata ii $optesc incetisor: ,,Buna ziua, fralioare!Bine ai venit in clubul zburliilor!"

Exista o smecherie ca sa za,resti pe$tii, penmr ca sunt lu-ciogi 9i argintii de la atatea calatorii prin apele sarate ale ocea-

nului pe care l-au lasat in urma cu multi kilometri. Este oprezenta sclipitoare in apa care clipoceste, invizibila penfu unochi neobignuit cu asta, aproape ca o fo4a spectmla care intrape fereastra micuta pe carE o ptesc. Aproape ca am ajuns sa

simt sosirea unui somon chiar inainte ca acesta sa apara de

fapt la baza scarii. Ai un sentiment de satisfactie cand numeripestii, cu toate sd pot trece ore intregi fala sa vina vreunul Si

nu sunt niciodate destui ca sa-i multumeasca pe cei care se

ocupa de viata asta salbatica, carc se holbeazA la formularelecu intoarcerile peftilor si clatina din cap frusnali. insa benefi-ciile capacitafii mele de a-i zari se haduce $i in alte avantaje.

$eful meu de la Wildlife Service a lbst cel care a sunat la poli-lia locala $i le-a spus celor de acolo ca sunt total inofensiv,de$i m-am inhebat mereu cum a dedus el asta $i mil indoiescsincer ca este adevarat. A$a ca sunt tolerat la meciuri de tbtbal5i la alte evenimente, iar acum, chiar daca nu sunt chiarbine-venit, sunt cel pulin acc€ptat in acest ord$el. Rutina meanu este motiv de mirare, iar eu sunt vazut mai putin ca un

Povesrea uoui nebun 15

nebun $i mai degrabat ca un excentric, ceea ce, dupa cum am

inyaFt de-a lungul timpului, este un statut destul de protector'

Locuiesc intr-un apartament cu un singur dormitor, platit

din subvenlia de la stat' Este mobilat intr-un stil pe care eu il

numesc ,,modem ca un trotuar abandonat". Hainele mele pro-

vin he de ta Armata Salvarii, lte de la vreuna din cele doua

surori ale mele care locuiesc la citeva orase departare ii care,

din cand in cand, se deranjeaz4 dinn-un fel de vina pe care

nu o prea iDtele8. si simt nevoia sa faca ceva pentru mine. asa

ca dau iama prin dulapurile sotilor lor. Ele mi-au cumParat

un televizor la mana a doua la care ma uit foarte rar si un

.$arat de radio la care ascult ceva $i mai rar' Cam la doui

sapta,rnani ma Yiziteaza, aducAndu-mi mancire gatita si con-

gelata in cltii de plastic, 5i petrecem ceYa timp impreuna,

itand ae virUa destul de stangaci, mai mult despre Parinlii

no$tri in varsta, carora nu le mai pasa de mine 5i care nu vin

sa ma vada, Pentru ca am ajuns un memento al speranplor

lor irosite si al tristetii cu care poate sa te dezamageasca pe

nea$teptale viata. Ma resemnez si incerc sa pastrez distanta'

Surorile mele se asigua ca sunt platite facturile de celdura $i

de energie electrica' Se asigura ca fin minte sa incasez sumele

mici de pe cecurile ca-re sosesc de la diverse agenlii guvema-

mentale de ajutorare. Verifica de doua ori ca sa fie absolut sigure ca imi iau medicamentele. Uneori pling, cred, vazend

ca Eaiesc aproape la limita disperarii, dar asta este percePtia

lor, nu a mea, Pentru ca, de fapt, eu ma simt foafie bine' Cand

esti nebun, ai o viziune interesanta asupra vietii' Cu siguanla

nebunia te face mai conciliant fala de lucrurile care !i se in-

tampla, cu excePlia acelor momente cand medicamentele

sapa prea adanc 9i atunci Pot sa deYin destul de furios pe fe-

lul in care viaia !i-a batutjoc de mine.

Dar in general sunt, daca nu fericit, cel putin intelegator'

$i sunt unele padi interesante ale existenlei mele, dintre care

nu cea mai puqin impo anta esle ca am devenit un inva'Iacel la

16 loHN KATZTiNBACH

gcoala vielii din acest orasel. Ai fi surprins sa afli cat demulte invat in calatoriile mele zilnice. Daca stau cu ochii des_chigi 9i cu urechile ciulite, adun tot felul de bucatele de cu_noa;tere. De-a lungul anilor, de cdnd am fost extemat dinspital, dupa ce toate lucrurile care trebuiau sa se intampleacolo s-au intamplat, am folosit cele invatate, adica sa fiu unbun observator. in drumurile mele, an ajuns sa $du cine arc oaventura ieftina qi cu care vecin, al cui sot pleaca de_acasa.cine bea prea mult, cine igi bate copiii. pot sa spun care afa_ceri nu merg prea bine si cine a casdgat nigte bani de pe urmamo4ii unui pririnte sau la loterie, Descopar care pu$ti spera lao bursa scolara de fotbal sau de baschet si care adolescentava fi trimisa de-acasa cateva luni ca sa_si viziteze o matu$aindepartata Si poate si se ocupe de o sarcina nealteptata. Arnajuns sa gtiu care politisti te lasa in pace gi care folosesc bas-tonul sau caietul de amenzi, depinde de situalie. $i mai sunttot felul de observatii mai marunte, legate de cine sunt Si cineam ajuns - de exemplu, coafeza care imi face semn la sfdrgi_tul zilei sa intru ;i ma tunde ca sa fiu mai prezentabil in tim_pul plimbarilor mele zilnice, iar apoi imi shecoara si cincidolari din bac5igul ei pe ziua respectiva, sau directorul de laun McDonald's local, care ma yede cand trec pe acolo $ialearga dupa mine cu o punga plina de burgeri qi de cartofiprijili qi a ajuns sa $tie ca imi place shake-ul de vanilie, nude ciocolan. Sa fii nebun Si sa te plimbi peste tot reprezintacea mai evidenta fereasha spre natura umana; e ca 5i cum aivedea oragul cum aluneca, precum apa care tece pe langascara de pe$ti.

$i nu sunt total nefolositor Odata am vazut la o fabrica oUSA deschisa, la o ora la care intotdeauna era inchisa, !i amgasit un politist care a primit apoi toate laudele pentru prin_derea unui hot in flagrant delict. insi polilia mi_a dat $i mieun certificat, atunci cand am retinut numarul de inmatriculareal unei magini care lovise un biciclist gi fugise de la locul

Povestea unui nebun l'1

accidentului intr-o dupa-amiaza de primavara. $i, in mod

de-a dreptul curios, cdnd treceam pe l6nga un parc in care se

jucau ni$te copii intr-o zi de toamna, arn zarit un barbat - si

am stiut imediat de cum l-am vazut plimb6ndu-se la intrarea

in parc ca era ceva in neregula. Odinioara, vocile mele l-ar fiobservat $i ar fi lipat sa ma avertizeze, dar acum i-am atras eu

insumi atentia educatoarei, pe care o cunostean si care citea

o revista pentru femei pe o banca, la vreo zece metri de

goapa cu nisip si de leagane, 5i nu era destul de atenta la co-

pii. Ulterior s-a aflat sa barbatul fusese de curdnd eliberat dini4phisoare si ca fusese denuntat chia.r in acea dimineap pen-

mt un abuz sexual.

De data asta nu am prirnit un certificat, insa educatoarea

i-a pus pe copiii sa faca o pictura in culori, care sa-i reprezinte

pe ei la joaca, iar ei au scris ,,mul[umim" pe pictura, cu acea

grafie minunata si nebuna pe care o au copiii inainte si-i im-poyaram noi cu ratiune si parcd. Am luat pictura cu mine in

micul meu apartarnent $i am a6mat-o deasupra patului, unde

se gase$te $i acum. Am o viata gri, cu gust de mucegai, iar pic-

tura asta imi aminteste de culorile pe care le-ag fi putut txai

daca nu m-a$ fi impleticit pe calea care m-a adus aici.

Asta este, mai mult sau mai putin, in linii mari, existenla

mea acum. Un brrbat la granifa unei lumi sanatoase.

$i cred ca mi-ag fi petrecut restul zilelor in acest fel, fara

sa mA deranjez sa povestesc ceea ce Stiu despre toate acele

evenimente la care am fost martor, daca nu a$ fi primit acea

scrisoare de la stat.

Era dubios de groasa, iar pe plic se gasea numele meu

batut la ma$ina. Salrea in ochi din graLrnada de fluturasi $i

cupoane de reduceri de la supermarket. Nu prea prime$ti

corespondenta personala atunci cand fiaiesti o viaF atat de

izolata, ca mine, asa ca, atunci cand apare ceva ie$it din co-

mun, te atrage prin nevoia de a fi cercetat. Am aruncat harti-

ile de care nu aveam nevoie 9i am deschis plicul acesta, ros