Capacitatea de Efort

download Capacitatea de Efort

of 14

Transcript of Capacitatea de Efort

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    1/14

    UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

    Modificri adaptative ale organismului la efort

    Capacitatea de efort fizic

    NUMELE : tefnescu

    PRENUMELE : Silviu-tefan

    SECIA : Romn

    SPECIALIZARE: APS I

    FORMA DE NVMNT : ZI

    Cluj Napoca 2014

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    2/14

    Capacitatea de efort fizic este activitatea de eliberare prin glicoliza anaeroba sau

    fosforilare oxidativa a energiei necesare pentru producerea unui lucru mecanic cat mai inalt

    posibil si mentinerea lui un timp cat mai indelungat.

    Aceasta capacitate creste prin antrenament de tip sportiv sau la efort dozat in functie de

    persoana careia i se adreseaza (sportiv de performanta, persoana neantrenata, bolnav cardiac).

    Antrenamentul amelioreaza calitatile motrice de baza (viteza, acceleratie, forta,

    rezistenta, indemanare), iar la bolnavi functiile respiratorii si cardiovasculare. Orice tip de efort

    presupune acte motorii, contractii musculare, ce rezulta din transformarea energiei chimice in

    energie mecanica la nivelul musculaturii active. Rezervele energetice sunt stocate la nivel

    muscular in legaturi macroergice ale ATP-ului.

    Aceste rezerve din ATP pot asigura energie pentru 4-6 contractii musculare ce dureaza

    aproximativ 6 secunde (toate). Pentru refacerea moleculei de ATP este folosita energia rezultata

    din scindarea creatinfosfatului la nivel muscular, putandu-se asigura energie pentru alte 15-20 de

    contractii musculare (aproximativ 15-20 de secunde).

    Daca efortul continua, energia necesara este eliberata din scindarea glicogenului

    muscular, care va fi folosit si pentru refacerea fosfatilor macroergici. Glicogenul poate acoperi

    efortul energetic pentru aproximativ 45-60 de secunde in lipsa O2(glicoliza anaeroba).

    Ca o consecinta a glicolizei anaerobe rezulta cantitati relativ mari de acid lactic a carui

    crestere exagerata duce la scaderea Ph-ului muscular si sangvin si consecutiv o inhibitie a

    glicolizei. In prezenta O2, acidul lactic este mobilizat si folosit chiar ca sursa de energie, nu de

    muschi scheletic, ci de miocard, ficat, rinichi, rezultand faptul ca in prezenta unei cantitati

    suficiente de O2substratul energetic se reface in stransa corelatie cu consumul (glicoliza aeroba).

    Astfel, efortul fizic poate continua.

    In functie de necesitatile si posibilitatile de aprovizionare cu O2, efortul fizic devine

    predominant aerob sau anaerob.

    a).Eforturile aerobe sunt de intensitate mica, medie sau submaximala si se deruleaza in

    conditii de echilibru real sau aparent intre cerinte si aportul de O2. Aceste tipuri de efort dureaza

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    3/14

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    4/14

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    5/14

    Testul de efort este executat de medic in prezenta kinetoterapeutului. Testul de efort

    pozitiv este ilustrat prin modificari la nivelul segmentului ST si a unei T de pe ECG astfel:

    -denivelarea segmentului ST deasupra sau sub linia izoelectrica cu 1 mm sau mai

    mult;

    -negativarea undei T;

    -aparitia tulburarilor de ritm de tip ventricular (extrasistolele ventriculare).

    Extrasistola arteriala de regula dispare in efort. ECG de efort poate pune diagnostic de

    boala coronariana in functie de traseul ECG, testarea de efort poate fi oprita cand:

    a).apare o denivelare a segmentului ST cu negativarea undei T la eforturi de intensitate relativ

    mica (pana la 60 W). Aceasta denivelare impune oprirea testarii si contraindica total

    kinetoterapia. Ea este expresia obstructiei pe 2-3 trunchiuri coronare si are indicatie de

    interventie chirurgicala pentru by-pass coronarian.

    b).apare extrasistola ventriculara in conditii de efort, peste 5 extrasistole ventriculare la 100

    complexe QRS. Necesita oprirea efortului, deoarece peste aceste valori scade debitul cardiac. In

    general, la un bolnav cu accident coronarian acut (infarct miocardic) extrasistola ventriculara

    pleaca din focarul de necroza sau din imediata lui apropiere. Se contraindica antrenamentul,

    deoarece acest focar cu excitabilitate crescuta poate genera tulburari severe de ritm in timpul

    efortului de tip: tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara, flutter ventricular.

    c).anumiti bolnavi ce pot fi supusi unui test de efort si suporta apoi antrenament fizic, desi

    prezinta pe ECG tulburari de ritm mai putin severe, necesita inregistrarea continua a traseului

    ECG in timpul programului de kinetoterapie pentru ca tulburarile de ritm sa nu degenereze. Se

    recomanda antrenament la cicloergometru, ce mentine toracele relativ imobil.

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    6/14

    Efortul fizic aerob si anaerob

    1. Efortul fizic

    Efortul fizic este mijlocul prin care se poate trata o deficienta fizica sau o afectiune cum ar fi de

    exemplu, diabetul (9). Poate fi un mijloc de mentinere a sanatatii chiar si la varste inaintate (6).

    Practicarea alergrarii, a culturismului, sau ma rog a unui program de ridicare a greutati poate fi

    inceputa la orice varsta (8). Nu in ultimul rand efortul fizic este mijlocul de baza pentru

    obtinerea de inalte performante in toate ramurile sportive. Sa stiti ca si sahistii alearga. Specificul

    ramurii de sport este insa cel care determina natura efortului fizic la care sunt supusi sportivii de

    performanta

    2. Contractia muscularaExista multe moduri de a clasifica sau defini contractia musculara. Eu

    personal nu ma dau in vant dupa invatarea si apoi reproducerea unor definitii stricte si nu de

    putine ori destul de lungi. Am considerat potrivit a vorbi putin de spre contractia musculara

    inainte de a discuta despre capacitatea de efort.

    2.1 Clasificarea contractiilor musculare

    2.1.1 In functie de modificarea dimensiunilor muschiului in timpul contractiei, aceasta poate

    izotonica(dinamica) pentru ca muschiul se scurteaza, isi modifica dimensiunea in actiune de

    invingere a fortei externe. Acest tip de contractie este considerata a fi formata din 2 faze: faza

    concentrica, de scurtare a muschiului in care greutatea, suportul sau orice alt obiect care

    reprezinta forta externa este miscat si faza excentricain care obiectul inainte mutat, este adus la

    loc. Trebuie precizat ca in ambele faze muschiul este in stare de contractie, doar ca in faza

    concentrica el invinge forta externa iar in faza excentrica el readuce segmentul sau partea de corp

    in pozitie initiala prin cedare. Aceasta este si partea contractiei musculare care se crede ca

    produce durerea de a doua zi din muschi dupa un antrenament cu greutati, pentru ca determinamici rupturi pe suprafata filamentelor de actina si miozina, unitatea contractila a muschiului. Al

    doilea tip de contractie determinat de modul de invingere a resistentei externe este contractia

    izometrica (statica). In aceasta contractie muschiul nu isi modifica lungimea ci numai stare de

    tensiune. Adica el se contracta impotriva unui obstacol fix. Totusi se crede ca si in aceasta stare

    exista un anumit grad de scurtare a muschiului, mic totusi, permis de elasticitatea tendonului.

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    7/14

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    8/14

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    9/14

    Studierea deficitului de oxigen si a debitului acestuia dintr-un grafic al consumului de oxigen

    poate de asemenea sa furnizeze informatii despre productia anaeroba a energiei in cadrul unui

    efort fizic.

    3.3 Intensitatea efortului si consumul de oxigen

    In fig 1. este prezentat consumul de O2 la diferite intensitati ale extensiei piciorului. Pentru ca

    efortul in cazul experimentului este foarte bine limitat doar la actiune muschilor coapsei, prin

    masurarea schimbului de gaze de la nivelul plamanilori, poate fi determinat cu destul de mare

    exactitate consumul de O2din muschii angajati in efort. Astfel consumul de O2masurat la nivelul

    plamanilor corespunde cu cel consumat in mitocondrii pentru producerea ATP-ului in cazul

    eforturilor moderate de pana la 50% din consumul maxim (VO2max). La o privire mai atenta a

    figurii se poate observa cum, in cadrul intensitatilor mai mari curba care reprezinta consumul de

    oxigen nu atinge un platou. La aceste mari intensitati ( 30W,43W, 50W si 66W) ea tinde sa

    creasca mai departe (vezi diferenta dintre curba consum de O2 si linia visine intrerupta). Din

    experimentele efectuate am constatat ca o medie de 50-60W reprezinta intensitatea maxima la

    care s-a ajuns in efectuarea acestui exercitiu. Prin urmare de la 30W in sus (peste 50% VO2max)

    se poate observa ca, consumul de O2continua sa creasca. Desi exista inca multe pareri impartite,

    unul dintre motivele pentru care in eforturile intense consumul de O2creste in continuare fara sa

    se stabilizeze, este recrutarea de noi fibre musculare, mai ales a celor de tipul II, care au o

    eficienta scazuta in producerea ATP-ului pe baza consumului de O2 (Krustrup et al., 2004;

    Barstow et al., 1991; Jones 2004a ).

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    10/14

    Fig 1. Cresterea intensitatii efortului duce la cresterea proportionala a consumului de oxigen.

    in aceasta figura este prezentat consumul de O2 ce are loc in muschii coapsei (quadriceps) ca

    raspuns la diferite intensitati in efectoarea de extensii ale piciorului din pozitia asezat.

    In acest caz are loc si o crestere a producerii ATP-lui pe seama glicolizei si prin urmare o

    crestere in producerea si eliminarea acidului lactic.

    Acesta ajuns in sange disociaza imediat in lactatat, care este sarea acidului lactic (lactatul de

    sodiu) si care reactioneaza cu bicarbonatul de sodiu si formeaza acidul carbonic. Acesta imediat

    disociaza in CO2 si H2O si mai departe CO2 urmeaza a fi eliminat la nivelul plamanilor.

    Deci este foarte important ca in evaluarea intensitatii efortului aerob sa se tina seama de acest

    aspect, pentru ca, aparitia lactatului in sange face mai precisa precizarea intensitatii efortului. S-a

    stabilit ca o concentratie de 1 mM L-1

    semnifica pragul de acumulare a lactatului. Daca vreti

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    11/14

    nivelul minim al lactatului in sange la care se considera ca acesta incepe sa se acumuleze

    determinat de intensitatea efortului. Valoarea lactatului in sange in stare de repaus este de ~ 0.7

    mM L-1

    (3). Asa cum se poate vedea in fig 2 un nivel de 4 mM L-1

    al lactatului in sange, poate fi

    cauzat de o viteza de alergare de aproximativ 13 km h-1

    . Multi antrenori considera eficienta

    intensitatea fortului care determina acest nivel de lactat in sange si considera ca au lucrat

    suficient de intens pentru a dezvolta capacitatea aeroba a sportivului. Ramane de stabilit daca

    acesta este adevarul complet.

    Fig 2. Acumularea lactatului in sange poate fi un bun indicator in dozarea intensitatii

    efortului in timpul antrenamentului. (datele prezentate in fig provin din Ex Phys. 2001)

    Desi aceasta metoda este foarte eficienta in determinarea intensitati efortului, din nou problema

    costului materialelor necesare folosirii ei, o face dificil de folosit pe scara larga in Romania si nu

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    12/14

    numai. Aceasta consta in recoltarea unei picaturi de sange de la sportiv si introducerea acesteia

    intr-un mic dispozitiv care indica imediat nivelul lactatului.

    Metoda care este cel mai la indemana antrenorilor in stabilirea si urmarirea intensitatii efortului

    in in timpul antrenamentelor este insa, masurarea frecventei cardiace si stabilirea relatiei acesteia

    cu consumul de oxigen.

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    13/14

  • 8/10/2019 Capacitatea de Efort

    14/14