Cap.8 Conceptul Grafcet -2010

8/10/2019 Cap.8 Conceptul Grafcet -2010

1/39

Capitolul 8

Conceptul GRAFCET

8.1 Introducere

In anul 1977, un grup de cadre universitare, constructori din industrie si utilizatori de

automatizari logice din sectiunea Systmes Logiques din AFCET (Association Franaise de

Cy!ern"tique Economique et Tec#nique$, si%au &i'at ca o!iectiv sa de&ineasca un conceptadaptat

reprezentarilor evolutiilor secventiale ale unuisistem automatizat avand urmatoarele caracteristici

% sa &ie simplu)

% acceptatde specialisti )

% inteligibilpentru constructori si utilizatori )% sa furnizeze &acilitati in realizarea instalatiilor de automatizare.

*upa + ani de lucru, acest grup a pus !azele diagramei functionalenumita si GRAFCET

ce a devenit normalizat dupa 19-

.st&el, GRAFCET!ul (a!reviere de la GRA&iculFunctional de Comanda Etape%Tranzitii$

este un limba" &unctional grafic, destinat pentru aprecizaciclurile si conditiilede &unctionare a

unei masini automatizate, sta!ilind corespondentadintre caracterulsecvential si com!inator al

% Intrarilor/ trans&erul de in&ormatii dintre 0artea #perativa si 0artea de Comanda)

% Iesirilor/ trans&erul de in&ormatii de la 0artea de Comanda la 0artea #perativa.

$ivelul de reprezentare al uni ra&cet cuprinde treidimensiuni

1- 2n punct de vedere, prin care un observator se implica in &unctionarea unui sistem de

automatizare, si care poate &i din partea sistemului, a 0artii #perativesau a 0artii de Comanda)

+- %pecificatii, ce caracterizeaza natura speci&icatiilor te&nice pe care tre!uie sa le satis&aca

'artea de Comanda, si care pot &i speci&icatii functionale te&nologicesi operationale )

3- Fineteace caracterizeaza nivelulde detaliu al descrierii &unctionarii de la nivelul globalpana

la nivelul de detaliucomplet al tuturor actiunilor si informatiilorelementare luate in considerare-

ra&cetul permite redactarea caietului de sarcini a masinii, apoi a4uta la realizarea acesteia si

in &inal constituie un a4utor important in e'ploatarea masinii, depanarea ei, precum si e&ectuarea

eventualelor modi&icari care pot apare-

1


2/39

8.( %imbolizarea si evolutia unui GRAFCET

Functionarea unei instalatii deautomatizarepoate &i reprezentata gra&ic prin ansamblul

1. Etapa/ asociate actiunilor)

(. Tranzitia * asociate receptivitatilor)+. ,egaturile orientate * ce leaga etapele si tranzitiile.

8.(.1 Etapa

5 etapa sim!olizeaza o staresau o parte a unei stari a sistemuluide automatizare in care

variabilele de intrareisi conserva starea lor- 'rocesulde lucru este descompusin etapecare vor &i

activateunele dupa altele intr%o ordinecronologica binede&inita-

5 etapa se reprezinta printr%un patrat cu un reper numeric, reper situat in partea

superioara- 6tapa poseda o variabila de starecare este o varia!ila !ooleana ce poate &i 1daca etapa

este activasau - daca nu este activa-

6tapainitialse reprezinta printr%un patrat dublusi apare la debutul ciclului (ig--1$- Intr%

un ra&cet trebuie sa avem cel putin o etapa initiala-

5 etapa activase poate remarcaprintr%un punctplasat in partea in&erioara a sim!olului-

%ensul de parcurs a informatiiloreste de susin"os-

6tap8 6tap8 activ8 6tap8 initial8

ig--1 Sim!olizarea etapelor-

Fiecareetapa poate &i asociatauneia sau mai multor actiuni care poate &i un ordincatrepatreaoperativa sau catre alte gra&cete-.cesteactiuninu vor &i efectivedecat atunci cand etapa

devine activa-

5etapanu poate &i activaatata timp cat etapa precedenta este ea insasi activasi conditia

de trecere este verificata-

+


3/39

/erificarea conditiei de trecere antreneaza activarea etapei urmatoare si dezactivarea

etapei anterioare.

Se poate intalni o aceeasi actiune asociata mai multoretape sau o etapagoala (&ara actiune$

(ig--+$-

a$ !$

ig--+ a$ .ctiuni asociate unei etape ) !$ etapa goala (&ara actiuni$-

8.(.( Tranzitia

Tranzitiaindica posibilitatea evolutiei intredoua etape si deci succesiunea a doua actiuni

la parteaoperativa- Asociem&iecarei tranzitiio conditie logic8 numit8 receptivitate n func0ie de

valorile logice ale unor variabilede intrare sau n &unc:ie de stareaactiv8;inactiv8 a altor etape-

Receptivitateava &i scrisasu! &orma unei propozitii logice, de pre&erinta in partea dreapt,

in dreptul unei liniute de cota (ig--3$-

ig--3 Sim!olizarea tranzitiei-

Receptivitatea este o functie logica combinatorie care o&era informatii despre starea

captorilor, actionarea !utoanelor de apasare de catre operator , actiunea unui temporizator

numarator, starea activa sau inactiva a unei etape,etc-

Si

Si condi:ie logic8 de receptivitate

3


4/39

5 tranzitieeste validatasau nevalidata.0entru ca o tranzitiesa &ie validatatre!uie ca toate

etapele anterioare(imediat precedente legate de aceasta tranzitie$ sa &ie active-

6a este realizata(trecuta, e&ectuata$ cand (ig--?$

% etapele imediat precedente sunt active)

% sica receptivitateaasociata tranzitieieste adevarata(>1$ )Realizarea (con&irmarea$ unei tranzitii antreneaza activarea tuturor etapelor imediat

urmatoaresi dezactivarea tuturor etapelorprecedente-

-

Tranzitie nevalidata Tranzitie validata Tranzitie realizata

6tapa @ ne&iind activa, tranzitia

@%A nu este validata-

6tapa @ este activa, tranzitia @%A

este validata, dar nu poate &i

realizata pentru ca

receptivitatea este nula-

6tapa @ este activa si

receptivitatea este adevarata (>

1$, deci etapa A este activa-

ig--? 6tapele realizarii unei tranzitii-

Timpul realizarii unei tranzitiinu poate &i niciodatanul, c#iar daca teoretic se poate reduce

cat de mult dorim- 6ste de aceeasi durata ca si durata activarii unei etape-

8.(.+ ,egaturi orientate

,egaturileindica evolutiaunui B.C6=- Legaturile sunt verticalesau, in cazuri izolate,orizontale. %osirea si plecareade la o etapa sunt reprezentate vertical, sosirea &iind reprezentata in

partea superioara- ,egaturile de sus in "osnu necesita sageti (este implicit$-,egaturile´ de

"osin susnecesita sagetipentru o mai !una intelegere a sc#emei B.C6=-

0entru evitarea tuturor am!iguitatilor, se recomanda evitarea reprezentarilor incrucisate

continue (ig--@$ ) se vor utilizanumai linii drepte continue-

?

D sau 1


5/39

a$ !$

ig--@ Beprezentarea legaturilor a$ de evitat ) !$ recomandat-

5 legaturaorientata tre!uie salege intotdeauna o etapa de o tranzitiesau o tranzitiede o

etapa, dar niciodata doua tranzitiisau doua etape (ig--A$.

a$ !$

ig--A Legatura orientata intre etape a$ de evitat ) !$ corecta-

8.+ Actiuni asociate etapelor

Se va precizala &iecare etapaactiunile ce tre!uie efectuatesiinlantuirealor atunci cand

devin active. Actiunile sunt descrise in mod literal sau simbolic, in interiorul unuia sau mai

multor dreptung&iuri in partea dreapta a etapelorrespective (ig--7$- .ctiunile pot &i de naturi

diverse-

ig--1D Succesiune B.C6= stare%actiune%tranzitie-

Actiunileasociate unei etape sunt de trei categorii continue conditionate si memorizate-

.ctiunile pot &i clasi&icate in &unctie de durata lor in raport cu durata etapei-

@


6/39

8.+.1 Actiuni continue

#rdinuleste emis de maniera continua atat timp cat etapala care este asociat este activa

(ig--11$-

ig--11 .ctiune continua-

8.+.( Actiune conditionata

5 actiuneconditionata este eecutatanumai daca etapa asociata este activa si conditia

asociata este adevarata.0oate &i descompusa in 3 cazuri particulare

% actiune conditionata simpla(ig--1+$ )

ig--1+ .ctiune conditionata simpla-

% actiune2ntarziata(ig--13$ ) timpul care intervine in acest ordineste conditionatde conditia

logica aferenta ) indicarea timpului se &ace prin notatia generala t;'i;q in care 'i indica

etapa luata ca origine a timpului si q este durata intarzierii-

A


7/39

ig--13 .ctiune intarziata actiunea . va lua conditia logica 1, la @ secunde dupa activarea etapei A-

% actiune cu duratalimitata (ig--1?$ ) ordinuleste emisla activarea etapei la care este asociat,

dar durata acestui ordin va &i limitatala valoarea speci&icata-

ig--1? .ctiune cu durata limitata ordinul . este limitat la + secunde dupa activarea etapei ?-

8.+.+ Actiuni mentinute pe mai multe etape

0entru a mentine continuitatea unui ordinpe mai multeetape, este posi!il sa se repete

ordinul relativ la aceasta actiune in toateetapele respective, sau sa se utilizezeo descriere su! &orma

de secvente simultane (ig--1@$, sau prin memorizarea actiunii prin utilizarea unei functii

au'iliare numita functie memorie (ig--1A$-

7


8/39

a$

!$

ig--1@ .ctiuni mentinute pe mai multe etape a$ prin repetarea ordinului ) !$ prin actiuni simultane-

ig--1A .ctiune mentinuta cu &unctia memorie-

8.3 Initializarea unui ciclu


9/39

0entru ca un ciclusa &ie activ, este necesar a i se stabili starea initiala, de unde se va putea

dezvolta- In starea initiala numai etapele initiale sunt active.6tapele initialactivate (reprezentate

prin careu du!lu$ nu e&ectueaza nici o actiune particulara, dar corespunde unei situatii de

asteptare asistemului automat-In cazulautomatizariiciclului, etapa initiala va &i activataprin conditiile de tranzitieale

ultimei etape- Ciclulva debuta atunci cand

% etapa initiala va &i .C=IE. )

% conditiile initiale vor &i reunite )

% ordinul de pornire ciclu va &i dat-

8.4 %tructuri de baza

8.4.1 $otiunea de secventa

5 secventaintr%un ra&cet este o suita de etape de eecutatuna dupa alta- Fiecareetapa are

o singura tranzitie in aval si una in amonte (ig--17$-

a$ !$

ig--17 a$ ra&cet cu secventa unica ) !$ ra&cet cu mai multe secvente-

8.4.( %alt de etape si reprize de secvente

9


10/39

%altul de etape permite sa se sara una sau mai multeetape- Saltul inainte (ig--1 a$

permite saltul uneiasau mai multoretape cand actiunilede realizat devin inutile- Saltul inapoi

(ig--1 !$ permite reluareaunei secvente atunci cand actiunile de realizat sunt repetitive-

Reprizade secvente (sau !ucla$ permite de areluaodata sau de mai multeori o secventa

cand o conditienu este indeplinita (ig--19$-

a$ !$

ig--1 Salt de etape a$ inainte ) !$ inapoi-

ig--19 Bepriza de secventa-

8.5 Configuratii particulare

1D


11/39

8.5.1 Ramificatii 6divergente7 in %A

9ivergenta %A are loc atunci cand un ra&cet se descompune in doua sau mai multe

secvente dupa o conditie aleasa cand conditiile de tranzitie se eclud reciproc (ig--+D$-

Receptivitatile . si F nupot &i simultanadevarate- Gumarul de ramuri poate &i superior lui +-*upa divergenta %A urmeaza convergenta %A cand sunt indeplinite conditiile de

tranzitiepe fiecareramura si cand douasau maimulte secvente converg catre o singura secventa-

Convergentatuturor ramurilor nuse &ace obligatoriuin acelasi loc.

ig--+D *ivergenta si convergenta S.2-

8.5.( 9ivergenta si convergenta %I 6secventa simultane7

%ecvente simultane6paralelism7 ! mai multe secven:e pot &i activatesimultan, plec:nd de

la o condi0ie de tranzi0ie.Evolu0iape &iecare ramurse e&ectueaz8 simultan- 'aralelismul se

consider8terminatatunci cHnd toatesecven:ele din paralelism s%au efectuat- Gumarul de ramuri

poate &i superior lui +-

11


12/39

2n ciclupoate cuprindemai multe secvente eecutatesimultan, dar a caror evolutii, pe

&iecare ramura, raman independente pana la regrupare- La regrupare, ciclul nu poate continua

pana cand toate ramurile nu sunt terminate-

0entru reprezentarea &unctionarii simultane, se vor trasa doua linii paralele, atat la

debutul cat si la finalul secventelor simultane (ig--+1$-

ig--+1*ivergenta si convergenta SI-

8.5.+ ,egaturi intre grafcete

5 etapa dintr%un gra&cet poate servica receptivitatela o etapa dintr%un alt gra&cet- .ceasta

metoda este utilizatade asemenea pentru a sincronizadoua gra&cete, adica de a &ace evolutia unui

gra&cet dependentade celalalt (ig--++$-

1+


13/39

ig--++ Legaturi intre gra&cete-

8.5.3 %tructura unui subgrafcet

In sistemeleautomatizate secventiale se intalnesc adesea secvente repetitive in acelasiciclu-

5 secventa repetitiva poate &i reprezentata printr%un subgrafcet sau grafcet su!program- 2n

gra&cet subprogrameste scrissu! &orma unui grafcet independent conectat la gra&cetul principal

(ig--+3$-

Grafcet principal Grafcet subprogram

ig--+3 Strctura unui su!gra&cet-

13


14/39

8.5.4 %tructura unei epansiuni in macro!etape

5 macro!etapaeste o reprezentareunica a unui ansamblu de etape si de tranzitii numite

epansiune de macro!etape (ig--+?$- La macro%etape nu se asociaza nici o actiune- .re

intotdeauna o etapa de intrare si una de iesire- 6tapa de intrare este activa din momentulreceptivitatii tranzitiei din amonte a macro%etapei- .ctivarea etapei de iesire declanseaza

receptivitatea tranzitiei aval a macro%etapei- 5 macro%etapa poate contine convergente si divergente

in SI si S.2, precum si alte macro%etape-

Grafcet de gestiune Grafcet ;< 1 de la macro!etapa dezactivarea unei stri ntr%o diagram8 ra&cet este guvernat8, pentru osuccesiune oarecare destri(ig--+@$, de urm8toarea ecua0ie

1?


15/39

ig--+@ Succesiune de stari in &ormalism B.C6=-

6cua:ia ra&cet

%i ? %i!1@ Ti %i@ i1)

.ctivare %i!1@ Ti.

.utomen:inere %i@ i1.

Se eviden:iaz8 doi termeni o condi:ie deactivarei o condi:ie de automen0inere-

Condi0ia de activare Starea se activeaz (condi:ia de activare este &8cut8$ dac8 este

realizat starea precedent(Si%1$ i condi0ia de tranzi:ie (=i$-Condi0ia de automen0inere Starea se automen0inedac8 nu este activat starea urm8toare-

9upa activare etapa memoreaza starea sa-

8.5.1 Cazuri GRAFCET

'roceselesecven:iale mai comple'e pot include ramnifica0iide tipul

9ivergen0 %ABatunci cHnd dintr%o %tare iprocesul poate evolua ntr%o Stare 4 sau Stare J,

dupK cum este activcondi:ia T" sau TD(ig--+A$-

ig--+A *ivergent8 S.2-

6cua:iile ra&cet

Si> Si%1 =i< Si 4 J)

S4> Si =4 J< S4 4 SJ =J 4< SJ J


16/39

0entru a evita situa:ia n care strile4 i J ar putea &i activate simultan, ecua0iilera&cet

tre!uie completate cu o condi0ie de ecludere reciprocK pentru cele dou condi:ii de tranzi0ie

condi:ia T" va &i validatnumai dacK nu este realizatK condi:ia TD, iar condi:ia TDva &i validat

doar dacK nu este realizat8 condi:ia T".

9ivergen0a IB atunci cHnd dintr!oStare i, procesul evolueazK simultan n mai multestKri (de

e'emplu n StKrile" i D$, iar Starea i se va men0inepHnK cHnd se vor activa simultanStKrile"i D

(ig--+A$-

ig--+A *ivergen:a MI

6cua:iile ra&cet

Si> Si%1 =i< Si 4< Si J)

S4> Si =i


17/39

ig--+7 Convergen:a S.2-

6cua:ia ra&cet

Si > S4 =4


18/39


19/39

6cua:iile ra&cet corespunz8toare diagramei sunt

Stare1 > 0NirstNCycle < StareA Stop < Stare1 < Stare1 )

Stare+ > Stare1 Start < Stare+ )

Stare3 > Stare1 Start < Stare3 )

Stare? > Stare3 .paN! < Stare? )

Stare@ > Stare3 SolutieN! < Stare@ )

StareA > Stare+ SenzorNv (Stare? GivelNa Stare+

SenzorNv Stare? GivelNa < Stare+ SenzorNv Stare@ GivelNs < StareA )


20/39

ig--31 .plica:ie secven:ial8 / g8urire automat8 la apas8rea unui !uton-

*iagrama ra&cet are urm8toarele st8ri

Starea D / Paina este n pozi:ia de start)

Starea 1 / Comand8 vitez8 mare pHn8 se a4unge n dreptul senzorului LEP)

Starea + / Comand8 vitez8 mic8 pHn8 se a4unge n dreptul senzorului LQ)

Starea 3 / Comand8 retragerea pHn8 se a4unge n dreptul senzorului LS)

+D

Starea D

Starea 1

Starea +

Starea 3


21/39

ig--3+ *iagrama ra&cet asociat8 procesului-

6cua:iile ra&cet corespunz8toare sc#emei sunt

StareaD > 0NirstNCycle < Starea3 LS < StareaD

Starea1 > StareaD Start < Starea1 )

Starea+ > Starea1 LEP < Starea+ )

Starea3 > Starea+ LQ < Starea3 )

StareD

Stare1

Stare+

Stare3

.steptare

Comanda Eiteza Pare

Comanda Eiteza Pica

Comanda Betragere

0NirstNCycle

Start

LEP

LQ

LS

+1


22/39

8.8 Alte aplicatii

8.8.1 Alimentarea unei masini de taiat tabla

5 masina de taiat ta!la este alimentata de un dispozitiv &ormat dintr%un cilindru cu simpla

actiune si un cleste de prindere a ta!lei (ig--33$- *eoarece cilindrul este cu simpla actiune, tre!uie

mentinuta alimentarea lui pana ce clestele a4unge in pozitia C deasupra placii de asezare a

semi&a!ricatului-

ig- -33 .limentarea unei masini de taiat ta!la-

++


23/39

ig--3? ra&cetul din punct de vedere operativ si de comanda pentru alimentarea unei masini de taiat ta!la-

+3


24/39

8.8.( aie de degresare

2n carucior cu un cos (incarcat manual cu piese$ se deplaseaza pe o sina si se pozitioneaza

deasupra unei !ai de degresare, co!oara cosul in !aia de degresare si dupa un timp (3D secunde$,

ridica cosul si il transporta in zona de descarcare unde se va e&ectua descarcarea manual (ig--3@$-Controlul descarcarii cosului este validata de un !uton de apasare d-

ig--3@ Instalatie de degresare-

+?


25/39

a$

!$

ig--3A ra&cetul operatiei de degrtesare a$ d-p-d-v- al parti de Comanda ) !$ d-p-d-v- operativ-

8.8.+ Transfer de piese

+@


26/39

9upace piesele e'ecutate sunt pusein cutii de carton, sunt diri"atecatreloculde stocare

prin intermediul unor !enzi rulante- *eoarece spatiul de stocare este limitat in intreprindere, nu toate

caile sunt in linie dreapta si tre!uie sa sa evite o!stacole, ca de e'emplu diversi pereti-

In ig--37 este reprezentat un dispozitiv ce e&ectueaza trans&erul pieselor de pe o !andarulanta pe o alta !anda, evitand ast&el un perete- *e indata ce o cutia se prezinta in &ata

impingatorului 1, acesta il va diri4a catre impingatorul + situat perpendicular, ce va diri4a apoi cutia

catre !anda rulanta de evacuare-

9escrierea partii operative

0ro!lema se rezolva instaland + !enzi rulante paralele cu o masa intermediara ce permite

trecerea cutiilor de la o !anda la alta-

ig--37 Sc#ema instalatiei (vedere de sus$-

+A

E+

0erete

Fanda desosire a

cutiilor

artonsrtonscart

ons

=1 C1

C

3

Fanda deevacuare a

cutiilor

C

2

=+

Pasaintermediara=a!le interm"diaire

E1

AR

V 1

AR

V 2


27/39

9escrierea functionarii

Cutiile a4ung pe !anda transportoare =1- Cand captorul C1 detecteaza prezenta unei cutii un &ata

cilindrului pneumatic 1, cutia este trans&erata pe masa intermediara prin actiunea ti4ei cilindrului pneumatic 1-

Cand captorul C+ detecteaza prezenta cutiei pe masa intermediara, cilindrul pneumatic E+ este actionat,

trans&erand cutia pe !anda rulanta de evacuare =+-

2n captor C3 detecteaza prezenta cutiei pe !anda transportoare =+ si permite sa se veri&ice

ca operatia de trans&er de pe !anda 1 pe !anda + este terminata- Captori de pozitie permit asigurarea

ca cilindrii pneumatici E1 si E+ sunt in pozitie retrasa (.BE1 si .BE+$-

*upa o temporizare ce garanteaza evacuarea cutiei, ciclul se repeta-

#bsBFenzile rulante =1 si =+ &unctioneaza continuu si nu &ac o!iectul acestei aplicatii-

ra&cetul operatiei este redat in ig--3 unde captorii si cilindrii pneumatici sunt notati cu i > 1 sau

+-

% .pi avansul ti4ei cilindrului pneumatic i)

% B0i retragerea ti4ei cilindrului pneumatic i)

% 0i cutie in &ata ti4ei cilindrului pneumatic i)

% 0ar i impingator i in retragere)

% 0e piesa evacuata-

+7


28/39

*aca impingatorul 1 este in retragere si piesa nu este

evacuata, comanda retragere impingator ramane mereu

activa risc de ciocnire intre ti4e-

a$!$

ig--3 ra&cetul operatiei de trans&er a$ solutie nerecomandata) !$ solutie im!unatatita-

8.8.3 Transfer cu coborare

+


29/39

In ig--39 se prezinta un dispozitivde transfer ce se compune dintr%un caruciorcare se

deplaseaza pe o cale cu douasine (spre dreapta, directia 9, sau stanga directia G$ inzestrat cu un

cleste de prinderea pieselor ce poate co!ori sau urca- *upa ce o piesa se prezinta pe !anda rulanta

A(sesizor a$ sau (sesizor b$, caruciorul va pleca automat sa caute piesa, sa o ia, sa revina

in pozitia de deasupra mesei de preluare a pieselor (sesizor $ si sa o depoziteze pe aceasta masa

(masa &iind in pozitia ridicata$- .poi masa va co!ori in pozitia 4os si piesa este trans&erata de pe

masa de preluare pe !anda transportoare Ccu a4utorul unui impingator actionat de un cilindru

pneumatic ('!si '$-


30/39

In ig--?D se arata gra&cetul operatiei de trans&er, iar in =a!elul -1 sunt speci&icate actiunile

&iecarei etape si elementele care asigura tranzitia de la o etapa la alta-

ig--?D ra&cetul operatiei-

Tabelul 8.1 Elemente care asigura tranzitia de la o etapa la alta.

TC9 translatie spre dreapta a caruciorului )TGC translatie spre stanga a caruciorului )9' Co!orare cleste )


31/39

8.8.4 'latou turnant

2n platou turnant deserveste 3 posturi de lucru (ig--?1$

% post de incarcare cu piese )

% post de gaurire )

% post de control si evacuare piesa-

ig--?1 0latou turnant-

2n cilindru pneumatic roteste cu 1+DDplatoul e'terior se sustine piesele si mecanismul de

inde'are si !locare la &iecare post de lucru- Controlul gaurii e&ectuate se &ace cu un sti&t care co!oara

in pozitia 4os daca gaura este corect e'ecutata (operatie care dureaza + secunde$- *aca gaura nu este

cirect e'ecutata sistemul se !loc#eaza, sti&tul de control in pozitia ridicat, pentru a &i eliminata

manual piesa si a se porni instalatia din nou-

In ig--?+ este prezentat gra&cetul operatiei de lucru la platoul turnant-

31


32/39

ig--?+ ra&cetul operatiei la platoul turnant-

3+


33/39

8.8.5


34/39

Captorii de prezentapiesa sunt )

p>1 pentru prezenta piesa in dispozitiv )

p>D pentru piesa lipsa in dispozitiv-

In ig--?? se prezinta gra&cetul operatiei d-p-d-v- al partii operative-

ig--??ra&cetul operatiei d-p-d-v- al partii operative-

3?


35/39

In ig--?@ se arata gra&cetul operatiei de &rezare si alezare d-p-d-v- al partii de comanda-

ig--?@ ra&cetul operatiei de &rezare si alezare d-p-d-v- al partii de comanda-

3@


36/39

8.8.3


37/39

*iagrama ra&cet asociat8 procesului este

6cua:iile ra&cet corespunz8toare diagramei sunt

StareD > 0NirstNCycle < FNstop < .E.BI6 < StareD )

Stare1 > StareD FNstart < Stare? Senz1 < Stare1 )

Stare+ > Stare1 Gum+ < Stare+ )

Stare3 > Stare+ Gum3 < Stare3 )

Stare? > Stare3 =emp1 < Stare? )

0rogramul cuprinde urm8toarele &iiere

ra&cet / implementarea ecua:iilor ra&cet)

Comenzi / implementarea comenziilor asociate st8rilor)

Calcule / implementarea calculelor pentru temporizare i num8rare)

6nd / s&Hritul programului)

Stare D

Stare 1

Stare +

Stare 3

Stare ?

.E.BI6

FNstop

0NirstNCycle

.teptare

FNstart U U

Gum+ U U

Gum3 U U

=emp1 U U

Senz1

Comand8 B2G

B2G i setare vitez8 mic8

Qos cu:it

6li!erare cu:it (Sus cu:it$

ig--3? *iagrama ra&cet corespunzatoare masinii de t8iat la lungime-

37


38/39

8.8.4 %electare de piese

In ig--3? este prezentata o sc#ema a unei instalatii de selectare a pieselor ce sosesc pe o

!anda transpoartoare- Sunt doua tipuri de piese piramidale si prismatice- *aca in &ata

impingatorului + soseste o piesa piramidala, atunci impingatorul 1 o deplaseaza pe pozitia V!ac 1-

*aca piesa este prismatica, atunci impingatorul + se retrage si !anda pransportoare &ace sa cada

piesa in pozitia V!ac +-Captorii utilizati sunt

% retragere impingator 1 si + aD si !D)% avans impingator 1 si + a1 si !1)% piesa piramidala in &ata impingatorului + t)% piesa cilindrica in &ata impingatorulii + p)% piesa cazuta in V!ac + !+)% !uton de pornire !anda transportoare m-

ig--3? Sc#ema instalatiei de sortare piese-

In ig--3@ se prezinta ra&cetul operatiei d-p-d-v-al partii operative- Se o!serva ca avem o

divergenta S.2 ( numai una din ramuri poate &i activa$, urmata de o convergenta S.2-

3


39/39

ig--3@ ra&cetul operatiei d-p-d-v- al partii operative-

In ig--3A se prezinta gra&cetul operatiei d-p-d-v-al partii de comanda-

ig--3A ra&cetul operatiei d-p-d-v- al partii de comanda-

Cap.8 Conceptul Grafcet -2010

Documents

Transcript of Cap.8 Conceptul Grafcet -2010