Cap IV EFECTELE CONTRACULUI FATA DE TERTI Relativitatea efectelor contractului fata de terti Orice contract estre un acord de vointa Acest acord poate sa poarte numai asupra unor drepturi si obligatii de care partile pot sa dispuna, ele sunt stapanite de propriile interese si le pot implica in contract sau nu in ce maniera doresc Fata de terti contractul nu va produce in principiu nici un efect obligatoriu Definitie:contractul produce efecte numai intre parti, daca prin lene nu se prevede altfel- art 1280 Un contract valabil incheiat produce efecte numai intre partile contractante, cu exceptia cazurilor exores prevazute de legeJustificarea principiului relativitatii Contractul este un acor de vointe al unor persoane realizat in scopul producerii de efecte juridice intre ele Nimeni nu poate deveni debitor si in principiu creditor printr-un contract fara vointa sa.Domeniul de aplicare al principiului relativitatii Domeniu obiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de efectele contractului Domeniu subiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de subiectii de drept carora li se aplica aceasta regula.A. Domeniul obiectib al relativitatii efectelor contractelor in virtutea principiului fortei obligatorii a contractului acesta da nastere la obligatii in sarcina partilor in virtutea fortei obligatorii debitorul se obliga sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva contractul genereaza si alte efecte fara un continut propriu-zis obligational: cum sunt cele de transferul sau contituirea unui drept real, de crearea unei societati etc aceste efecte constituie fundamentul principiului opozabilitatii efectelor contractului are 1281 astfel contractul se impune partilor ca forta obligatorie care da nastere la drepturi si obligatii si el se impune tertilor ca realitate obiectiva care trebuie respectata efectele obigatorii ale contractelor se pot extinde si asupra tertilor prin intermediul ratificarii => astfel convetia incheiata fara putere de reprezentare pe seama unui tert poate fi ratificata de acesta

B. Domeniul subiectiv al relativitatii efectelor contractului = presupune determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractuluia) Partile contractante:i) Sunt persoane fizice si juridice care si-au dat consimtamantul personal si direct sau prin reprezentant la incheierea contractului Sunt numite parti originare ale contractului Fata de ele se produc efectele contractului conform clauzelor stabilite prin acordul lor de vointaii) La aceste persoane trebuie sa adaugam si pe cele care prin ratificare au devenit parti la o anumita conventie iii) Tot calitatea de parti o au si persoanele care adera la un contract deja format iv) Categoria persoanelor devenite deja parti, toate acele persoane care prin intermediul teoriei aparentei in dreptvor suporta efectele obligatorii ale contractului la care nu au fost parte Toate aceste persoane trebuie distinse de anumiti participanti la contract care au asistat intr-o forma sau alta la incheierea contractului fara a fi parti si in persoana carora produc efectele obligatorii ale contractului cum ar fi avocatii, notarii etcPentru ca o persoana sa devina parte la contract trebuie sa isi dea consimtamantul intr-o forma sau alta la incheierea lui sau sa adere ulterior la contractul in curs b) Tetii propriu- zisi si penitus extranei Prin terti se inteleg toate persoanele care nu au participat direct la incheierea contractului si care nu au astfel calitatea de parti contractante Tertul poate fi identificat prin excludere in fiecare moment al existentei unui contract :i) Unele parti ale acestuia isi pierd aceasta calitate pt a deveni tertiii) Unii terti dobandesc calitate de teriiii) Unii teri suporta consecintele incheierii unor contracte fara a fi parte la acesteaiv) Unii teri nu au nici o legatura cu contractul si nu suporta in niciun fel consecintele acezstuia In baza caracterului evolutivCategorii de terti: Teri deveniti parti: acele persoane care suporta in mod diferit efectele obligatorii ale unui contract datorita unei circumstante anterioare, acesti terti sunt in realitate asimilati partilor chiar din momentul incheierii contractului si se considera ca au contractat insisi. Succesorii in drepturi ai parintilor sau avanzii-cauza: intra aici acei terti fata de care se produc totusi efectele contr, desi nu si-au dat consimtamantul la incheierea lui, datorita legaturii sau raportului in care se afla partile. Acstia reprezinta o categorie intermediara de pers deoarece se aseamana cu partile in sensul ca efectele contractului se produc si fata de ele si se aseamana cu tertii intrucat nu au participat la incheierea contractului. Succesorii partilor se mai numesc si avanzi cauza.a. Succesori universali: dobandesc intreg partimoniul al unei parti contractanteb. Succesori cu titlu particular: acele pers care prin intermediul dobandirii unui bun sau unui drept, cu titlu accesoriu, dobandesc si obligatii contractuale strans legate de acel bun. Tertii care suporta anumite efecte ale contractului: intra aici avanzii-cauza, creditorii chirografari. Sunt tinuti sa suporte incheierea de contracte profitanile sau nu, de catre debitorii lor. Este vorba despre pers care au un interes ind esfasurarea contractului ceea ce le confera calitatea de avanzi-cauza propriu-zisi. ! se considera ca creditorii chirografari sunt singurii avanzi-cauza autentici! Tertii absoluti: este vorba de un cerc extins de pers care nu au nicio legatura cu contr pt ca nu fac parte din niciuna din categoriile de pers descrise mai sus. Acestia sunt pers complet straine de contract si nu au nicio legatura cu partile contractante, totusi ele sunt tinute sa respecte situaita juridica si fapta generata de contract in masura in care le este facuta cunoscuta. Concluzii: contr produce efecte intre partile contractante si fata de succesorii in drepturi si obligatii ai partilor, el produce efecte si asupra categoriei de creditori chirografari, fara a fi vorba de efecte obligatorii insa.

Efectele contractului fata de succesorii partilor si fata de creditorii chirografariA. Fata de succesorii universali sau cu titlu universal Succesorii universali sunt acele pers care dobandesc in intregime si nefractionat patrimoniul autorului lor, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale Succesorii cu titlu universal sunt acele pers care ddobandesc o cora parte sau o fractiune din patrimoniul autorului lor Deosebirea dintre ei este exclusiv de ordin cantitativ: succesorul cu titlu universal este continuatorul personalitatii autorului sau, devenind astfel creditor si debitor; drepturile si obligatiile nascute din contr incheiate de autorul lor se trasmit succesorilor universali su cu titlu universal. Asadar efectele contr se produs si fata de aceste pers in masura in care ele subzista in momentul dobandirii patrimoniului. Toate aceste pers sunt asimilate partilor in privinta efectelor contr deoarece ele sunt terti deveniti parti (sau parti derivate, survenite.) Regula transmisibilitatii pe care succesorala comparta EXCEPTII: a) Partile pot prevedea expres ca efectele contr nu se vor produce in beneficiul si sarcina succesorilor universali si cu titlu universalb) Contr intuitu personae inceteaza, de regula, la moartea partii contractante, in considerarea identitatii sau calitatilor careia s-au incheiat. Efectele lor nu se vor produce fata de succesorii universali sau cu titlu universal, dimpotriva ele se sting.c) Este posibil si ca legea s aprevada ca anumite efecte ale contr nu se mai produc in raporturile dintre succesori.B. Fata de succesorii cu titlu particular Adica acele pers care dobandesc de la alta pers unul sai mai multe dr determinate, privite in individualitatea lor si nicidecum ca element sau elemente componente ale unui patrimoniu Efectele cont incheiate de catre autorul sau fata de el trebuie analizate numai in raport de acele contr din care s-au nascut drepturi si obligatii in legatura cu bunul sau drept ce i-a fost transmis particular Aceste drepturi pot si reale sau personale Art 1282 al (2): drepturile, precum si, in cazurile prevazute de lege, obligatiile contractuale in stransa legatura cu un bun se transmit odata cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai partilor Succesorul cu titlu particular profita de drepturile reale si este tinut sa respecte obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractele incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dreptul ce i-a fost transmisPentru ca succesorii cu titlu particlar sa fie considerati avanzi-cauza trebuie intrunite trei conditii: Sa fie vorba de dr si obligatii strans legate de bunul dobandit de succesorul cu titlu particular Contr care au dat nastere acelor drepturi si oblig sa aiba o data certa anterioara momentului incheierii actului intre succesorul cu titlu particular si cel de la care a dobandit bunul Sa fi fost indeplinite formele de publicitate atunci cand asemenea cerinte sunt prevazute de lege.In raport cu dr si oblig personale nascute din contractele incheiate de autorul sau, succesorul cu titlu particular are calitatea, in principiu, de tert propriu-zis => asemenea contr nu produc niciun efect fata de succesorul cu titlu particular.Exceptii :a) In cazul in care partile prevad expres in cont respectiv ca dr si oblig personale ale autorului se transmit cu titlu particular, cu conditia indeplinirii cond de opozabilitate ale acestei obligatii fata de tertul dobanditorb) At cand transmisiunea dr si oblig personale la succesorul cu titlu particular rezulta implicit din contr sau din caracterul accesoriu al acestora in raport cu bunul sau dr dobanditc) In situatiile in care legea prevede transmiterea oblig personale alea autorului catre succesorii cu titlu particular.C. In raport cu creditorii chirografari Creditorii chirografari sunt acei creditori care au ca singura garantie comuna si proportionala a realizarii drepturilor lor de creanta intregul patrimoniu al debitorului, ceea ce constituie gajul lor general Art 2324 al (1): cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna creditorilor sai Cred chirografari nu devin creditori sau debitori prin efectul contractelor incheiate de debitorul lor. Cred chirografari sunt insa considerati avanzi-cauza pt motivul ca suporta indirect fluctuatiile patrimoniale care se produc, urmare a contr pe care le incheie deb cu alte pers.Corelatia dintre categoria avanzilor-cauza, cea a succesorilor in drepturi si categoria tertilor propriu zisi Suc universali si cu titlu universal dobandesc de regula calitatea de parti, ei succed in toate drepturile si obligatiile uneia dintre parti, totusi devine tert propriu zic fata dfe actele de libertate incheiate de de cuius prin care s-a adus atingere rezervei sale succesorale sau prin care s-a incercat in alt mod fraudarea intereselor sale Suc cu titulu particular devin terti prorpiu zisi fata de actele incheiate de autorul lor atunci cand nu sunt indeplinite conditiile aratate mai sus Creditorii chirografari fiind in principiu avanzi cauza fata de actele incheiate de debitor cu alte pers, intra inc ategoria tertilor propriu zisi in caz de simulatie In mod exceptional unii terti pot dobandi drepturi dintr-un contr fara ca totusi sa devina parti ale acestui contract Concluzie: calitatea de tert sau avand-cauza a unei pers trebuie analizata de la caz la caz in raport cu fiecare act juridic incheiat de partile cu care se afla in legatura juridica.

Opozabilitatea contr fata de tertiNecesitatea distinctiei intre relativitatea efectelor cont si opozabilitatea lui fata de terti Un cont poate da nastere la dr si oblig numai in favoarea si sarcina partilor contractante, precum si a pers devenite parti ulterior incheierii contr sau asimilate partilor, ca efect al legii sau al unei alte circumstante. Numai continutul obligational al contractului este cel care nu poate fi opus tertilor Un contract este opozabil tuturor tertilor Tertii au obligatia generala de a respecta situatia juridica nascuta din contract, chiar daca pentru ei aceasta realitate se prezinta ca un fapt juridic In rap dintre terti si parti, dintre avanzii-cauza ai partilor si terti, precum si dintre terti, contractul are valoarea unui fapt juridic in sensul restrans al cuvantului si nu de act juridic Concluzie: orice contr, fie ca act juridic, fie ca fapt juridic, trebuie respectat= opozabilitatea contr.Reglementarea principiului opozabilitatiiArt 1281: contr este opozabil tertilor care nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor nascute din contract. Tertii se pot prevala de efectele contr, insa fara a avea dreptul de a cere executarea lui, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. De regula maniera absoluta in care opozabilitatea se realizeaza este probarea cunoasterii de catre tert a situatiei juridice rezultate din contract, indiferent ca aveam de a face cu un sistem de publicitate organizat legal sau nuOpozabilitate in sens largOpozabilitate= contr produce efecte intre partile contr si avanzii-cauza ai partilor, precum si faptul ca situatia juridica nascuta din contr respectiv trebuie respectata de catre toti, inclusiv de tertii propriu-zisi.Notiunea este alcatuita din opozabilitatea contr fata de parti si avanzii-cauza ai acestora si opozabilitatea contr fata de terti.Opozabilitatea contr consta in dreptul partilor contractante si al avanzilor-cauza ai partilor de a cere executarea unei prestatii sau, dupa caz, in obligatia de a o executa, invocand respectivul contract care a dat nastere acelui drept sau acelei obligatii.Opozabilitatea contr fata de tertii propriu-zisiOpozabilitatea contr fata de terti consta in obligatia tuturor de a respecta situatia juridica creata printr-un contract. Asadar, nu inseamna ca tertele pers devin obligate prin contr, ci numai ca situatiile juridice create de ele trebuie sa fie respectate si de catre alte pers decat partile. Opozabilitatea are pt terti, seminificatia respectarii unei stari de faptFormele opozabilitatii fata de tertii propriu-zisia)opozabilitatea probatorie: consta in aceea ca, un contr intre parti poate fi utilizat, de chiar parti sau de terti, in vederea probarii unei anumite situatii juridice sau de fapt Sub aspect probatoriu, contr poate fi utilizat ca si sursa de informatii in vederea probarii unei anumite situatii juridiceb)opozabilitatea substantiala: Consta in acea expresie a opozabilitatii care implica opunerea de catre una din parti a contractului ca sursa a legitimitatii dreptului sau rezultat din contract Dreptul pozitiv cunoaste cateva asemenea aplicatii ale opozabilitatii substantiale:i. Invocarea contr de catre o parte fata de un tert, ca proba sau titlu de dobandire a unui drept real sau de creantaii. Invocarea contr ca just titlu pentru dob proprietatii prin posesie de buna-cradinta asupra bunurilor mobileiii. Contr poate fi invocat de parat pt a dovedi imbogatirea sa impotriva unui tert care a introdus o actio de in rem verso( pe temeiul imbog fara justa cauza)Importanta distinctiei intre relativitatea efectelor contr si opozabilitatea contr fata de tertia) In materia raspunderii civilei. At cand una dintre partile contr cauzeaza un prejudiciu celeilalte parti, prin neexecutarea lato sensu a obligatiilor sale, se va angaja raspunderea sa contractualaii. Cand o terta pers aduce atingere unui drept dobandit prin contr de catre una dintre parti, cauzandu-i astfel un prejudiciu suntem in prezenta raspunderii civile delictualeiii. Daca neexecutarea contractuala se datoreaza unui tert, creditorul va putea indrepta direct actiune pe temei delictual impotriva acestuiab) In ceea ce priveste probatiunea judiciara In caz de litigiu intre parti, proba contr se face potrivit normelor care se refera la dovada actelor juridice Tertii pot dovedi existenta si continutul contr prin orice mijloc de proba, inclusiv prin martori

Exceptiile de la principiul relativitatii si de la principiul opozabilitatii efectelor contractului