CAPITOLUL II

LEGĂTURA CRIMINALISTICII CU ALTE ŞTIINŢE. MIJLOACELE

TEHNICE ALE CRIMINALISTICII

Secţiunea 1. Legătura criminalisticii cu alte ştiinţe

Am evidenţiat în mod repetat caracterul deschis al criminalisticii, modul în care aceasta

apelează la alte domenii pentru a-şi fundamenta concluziile şi rezultatele. Dar nu se limitează la

atât. Criminalistica are importante legături şi schimburi de informaţii cu diverse alte ştiinţe juridice

cât şi nejuridice.

1. Legătura cu dreptul penal: este evident în afara oricărei discuţii contradictorii. Dreptul

penal este cel care stabileşte elementele constitutive ale infracţiunii şi faptele considerate ca atare.

2. Legătura cu dreptul civil: în domeniul protejării actelor, al stabilirii falsului şi

autenticului semnăturilor, al modului de ascultare a persoanelor în cadrul procesului civil.

3. Legatura cu dreptul procesual: o intercondiţionare complexă. Codurile procedurale -

civil şi penal - sunt cele care stabilesc normele ce reglementează diversele activităţi legate de

administrarea şi verificarea probelor, recoltarea, examinarea, expertiza, verificarea de scripte,

percheziţii, reconstituiri, ascultări, etc.

4. Legatura cu medicina legală: uneori cele două domenii se confundă (cercetarea urmelor

produse de armele de foc pe corpul uman, a plăgilor prin împuşcare, traumatologia mecanică,

leziuni produse cu agent vulnerant), dinamica accidentelor de circulaţie (stabilirea locului unei

persoane în autovehicol la accident ). Este în afara oricărui dubiu nexul complex dintre cele două

domenii. În unele cauze este aproape imposibil de a le separa (ca de exemplu: atunci când se cere

stabilirea poziţiilor în momentul unei împuşcări, ori prin intermediul diferitelor urme de sânge,

abraziuni, etc., poziţiile victimă - agresor, succesiunea unor evenimente, operaţiuni, la stabilirea

discernământului cu ajutorul medicinei legale ş.a.m.d.).

5. Legătura cu criminologia. Adeseori confundate, criminalistica şi criminologia au

obiecte de cercetare net diferite, dar complementare. Criminalistica oferă mijloace de elucidare a

unor cazuri concrete şi date privind modul de săvârşire, care sunt valorificate în plan teoretic de

către criminologie pentru studierea fenomenului şi din punct de vedere psihiatric, statistic,

economic, s.a.m.d.

6. Legătura cu psihologia şi psihiatria: se realizează în aplicarea metodelor proiective,

caracteriologice, la stabilirea metodelor tactice de ascultare, prindere, elaborarera variantelor şi

versiunilor; de exemplu ,,Profilulul criminalului” şi ,,Criminal behaviour sciences” la FBI în

SUA. La stabiliirea condiţiilor care influenteaza procesul memorării şi al redării.

7. Legătura cu logica: fundament al întregii activităţi criminalistice, această legatură

permite aprecierea şi înţelegerea succesiunii operaţiilor, interpretarea, deducţiile şi inducţia logică.

8. Legătura cu ştiinţele naturii: în cercetarea criminalistică sunt utilizate informaţii şi

aplicaţii ale tuturor domeniilor conexe - biologie, fizică, chimie, mecanică, optică, fizică atomică,

informatică, genetică, s.a.

Secţiunea 2. Tehnică şi mijloacele tehnice în criminalistică

Criminalistica tinde să utilizeze mijloace tot mai variate de lucru, pe măsura complexităţii

problemelor pe care trebuie să le rezolve. Acestea trebuie să ofere precizie, profunzime, asigurând

în acelaşi timp capacitate de deplasare în spaţiu.

Au fost create şi se utilizează truse criminalistice, care pot fi de utilitate generală pentru

cercetarea la locul faptei, dar şi truse specializate: pentru investigarea unor accidente, pentru

examinări balistico-judiciare, pentru examinarea actelor, pentru capacane chimice, ş.a.m.d.

Noţiunea de trusă ar trebui explicată ca având o accepţiune mai largă. Tendinţa actuală

este către crearea unor laboratoare mobile, care pot fi deplasate în cele mai diverse locuri, fiind

plasate pe autovehicole, pe elicoptere, pe ambarcaţiuni, în funcţie de locul şi complexitatea, de

specificul şi necesităţile cercetării propriu-zise.

A. Trusa criminalistică universală

- dispune de un ansamblu de materiale şi instrumentar necesare principalelor operaţiuni de

cercetare a locului faptei

Trusa universală cuprinde mai multe compartimente orientate spre:

1. Probleme de traseologie - destinat descoperirii, fixării şi ridicării urmelor de mâini,

picioare, dinţi, urmelor de instrumente, etc., prin folosirea de substanţe pulverulente pentru

evidenţierea urmelor latente, pulverizatoare, pensule, folii adezive pentru fixare / transfer de urme

evidenţiate, surse de lumină - UV, IR - în spectrul vizibil.

- vase de amestec pentru mulaje;

- benzi metalice pentru izolarea mulajelor etc.

2. Măsurători şi marcaje - plăcuţe cu numere, bandă metrică (dm, cm), cretă

specială.

3. Desene şi schiţe - busolă, hârtie milimetrică, calc, coli albe, şabloane pentru

hartă, ş.a.m.d.

4. Alte instrumente auxiliare - cleşti şi magnet pentru extragere de corpi metalici,

şurubelniţe, dălţi - utilizate după cerinţele locului, plicuri, pungi pentru ambalare şi transport.

- cutii, eprubete pentru recoltare de obiecte mici şi microurme (schije, resturi)

B. Trusa foto-video-audio

- cuprinde aparatură foto cu obiective suplimentare, superangular, teleobiective,

exponometru.

După 1989 în special, s-a extins dotarea şi utilizarea tehnicii video în realizarea

cercetărilor la faţa locului. Avantajele sunt date de rapiditate, claritate şi caracterul cuprinzator al

imaginii. Foarte utile se dovedesc a fi inregistrările video ale interogatoriilor luate autorilor unor fapte

grave. Prin utilizarea tehnicii video se pot obţine imagini prin care se fixează condiţiile locului faptei

când acesta are o întindere mai mare (de ex., locul prăbuşirii unei aeronave), declaraţii ale unei victime

care apoi decedează, declaraţii primare şi reascultările unor inculpaţi recalcitranţi, martori, etc.

C. Trusele specializate

1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispoziţia poliţiei şi a organelor vamale)

permit identificare substanţelor opiacee, halucinogene etc.; se bazează pe reacţii de tip colorimetric.

2. Truse pentru cercetarea accidentelor de circulaţie, explozii, incendii.

3. Truse pentru examinarea şi ridicarea actelor suspecte

4. Truse pentru examinări balistice - permit stabilirea direcţiei, unghiului, distanţei de

tragere, extragerea şi ridicarea gloanţelor, descoperirea şi ridicarea particulelor metalice.

Trusă generală de cercetare a locului faptei

Trusă pentru marcarea locului faptei

Trusă ridicare impresiuni papilare

Trusă pentru prelevarea urmelor chimice ( Trusa de „capcanare”)

D. Laboratoarele complexe mobile - cuprind mai multe mijloace auxiliare şi

principale utile în cercetarea locului faptei.

Aceste laboratoare mobile oferă posibilitatea de deplasare şi examinărilor de un anumit

grad chiar la locul faptei pentru cauze complexe - accidente aeriene, explozii de proporţii, omoruri în

serie cu îngropara victimelor etc.

Fiind plasate pe mijloace de transport (auto, elicoptere, vase), ele permit accesul în

locuri chiar izolate, dispunând de surse proprii de iluminat, mijloace auxiliare cum ar fi: generatoare,

compresoare de aer, mijloace de excavaţie, sisteme de filtrare a noxelor. Unele din aceste laboratoare

dispun de mijloace de comunicare cu serviciile de evidenţă şi fişierele operative, constituind adevărate

centre de comandă în conducerea cercetarilor concomitent cu continuarea examinărilor criminalistice.

Instrumente de examinare criminalistică

O parte însemnată a examinărilor criminalistice se face prin tehnica vizuală. Aceasta

presupune mijloace optice cu putere de mărire, permiţând observarea unor detalii caracteristice, a

unor elemente deosebite etc.

Aşa cum arată cercetările ştiinţifice, acuitatea vizuală omenească se situează la limita

zecimilor de milimetru, sub această limită devenind foarte redusă. Vederea binoculară nu mai permite

perceperea spaţială pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru detaliile individuale aflate

sub această limită dimensională.

Lupa criminalistică este un instrument optic extrem de util şi de largă folosinţă. Poate fi

în varianta simplă cu mâner, sau lupă cu piedestal de laborator; poate fi o lupă dotată cu sistem de

iluminare şi uneori cu surse de radiaţii UV sau IR - vezi trusa criminalistică universală. Mai poate fi cu

modele binoculare, fixate pe cap şi permiţând mobilitate şi lucrul cu ambele mâini.

lupă simplă lupă laborator

lupă binoculară microscopică lupă binoculară fixată pe cap

Microscopul optic este un instrument foarte utilizat în examinările de laborator, pentru

traseologie, balistică, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie.

Tipuri de microscoape optice:

a) stereo microscopul - larg utlizat în examinarea în relief a suprafeţei obiectelor. Oferă

o mare claritate în profunzime, chiar dacă nu are o acuitate atât de mare ca şi microscopul clasic.

b) microscopul comparator - este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent în

examinările de balistică şi traseologie. Permite compararea a două obiecte din care unul este cel în

litigiu - provenit de la locul faptei (glonţ, tub cartuş, obiect cu urme de spargere, forţăre, fire de păr), iar

celălalt provine de la o sursă certă (armă suspectă, instrument suspect). Un sistem de prisme permite

unificarea imaginilor şi suprapunerea celor două obiecte (urme), compararea realizându-se prin

stabilirea continuităţii liniare.

Importantă este iluminarea egală, sub acelasi unghi, a ambelor obiecte, care se află pe mese

distincte de microscopie, sub obiective diferite a căror imagine este apoi unificată (aşa cum am arătat

pentru realizarea comparării prin suprapunere).

c) microscoape în spectru invizibil – IR (infraroşu), UV (ultra-violet), destinate în

special examinării documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de foc şi unor urme

biologice (spermă, spută, etc).

d) microscoape optice cu destinaţii speciale - pentru măsurarea unor valori unghiulare

(ghinturi pe ţeava armei), pentru măsurarea rugozităţii suprafeţelor - cu grosismente pentru dimensiuni

de nivelul milimicronilor.

Microscop Comparator Leica FS

Microscoape electronice:

a) prin transmisie permit vizualizarea structurii interne a probelor, având capacităţi de

rezoluţie la nivelul distanţelor interatomice (1,4 – 3.1010 nm). Funcţionarea lor se bazează pe

vizualizarea fluxului de electroni transmis prin secţiuni subţiri de probe (spalturi).

b) cu baleiaj (scanning microscope); metoda este utilizată mai nou în examinarea

urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Un spot electronic baleiază proba

pe care o pătrunde chiar în grosime. Precizia este mare 0,5 - 109 nm. şi rezoluţia de înaltă definiţie.

Laboratoarele moderne utilizează mult tehnica asistată de computere pentru examinări traseologice,

balistice, examinarea actelor.