Cancerul de col uterin

Cauze

Principala cauză a cancerului de col uterin o reprezintă virusul papiloma uman (HPV). Aproape toate cazurile de cancer de col uterin apar la femeile care au fost anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV). HPV este de fapt numele unui grup de virusuri şi nu a unui singur virus. Există mai mult de 100 de tipuri diferite. HPV se răspândeşte în timpul actului sexual şi se consideră ca fiind frecvent întâlnit. Se estimează că 1 din 3 femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la începerea unei vieţi sexuale regulate.Anumite tipuri de HPV nu determină simptome depistabile, iar infecţia va trece fără a necesita tratament.

De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de dezvoltarea cancerului, celulele colului uterin arată deseori schimbări, cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială (CIN). CIN este o afecţiune pre-canceroasă, iar acestea nu implică un risc imediat pentru sănătate, însă în viitor acestea se pot dezvolta în cancer complet avansat. Cu toate acestea, majoritatea femeilor care au CIN nu dezvoltă cancer de col uterin.

Factorii de risc cunoscuţi includ

Fumatul – femeile care fumează prezintă un risc de două ori mai mare de a face cancer de col uterin în comparaţie cu cele nefumătoare; acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale substanţelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin.

Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoase, care sunt folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate, sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA.

Folosirea pilulelor contraceptive cu administrare orală timp de mai mult de cinci ani – se consideră că femeile care folosesc astfel de pilule prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin în comparaţie cu cele care nu folosesc astfel de pilule.

Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) – femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii. Motivul pentru legătura dintre cancerul de col uterin şi naştere este neclar.

1

O teorie arată că modificările hormonale care au loc în timpul sarcinii ar putea face colul uterin mult mai vulnerabil la efectele HPV.

Simptome

Simptomele cancerului de col uterin nu sunt întotdeauna evidente şi este posibil să nu existe niciun semn de alarmă până când nu a ajuns la un stadiu avansat. Din această cauză este foarte importantă testarea periodică în vederea depistării anumitor leziuni potențial canceroase și efectuarea cel puțin o dată pe an a testului Papanicolau. În cele mai multe cazuri, sângerarea vaginală este primul simptom vizibil al cancerului de col uterin care de obicei, acesta apare după actul sexual. Orice sângerare care apare în oricare alt moment, alta decât cea din perioada menstruaţiei, este, de asemenea, considerată a fi anormală.

Alte simptome ale cancerului de col uterin pot include:

Durere în sau în jurul vaginului în timpul actului sexual;

Secreţie vaginală cu miros neplăcut;

Durere la momentul urinării.

Cancer de col uterin în stadiu avansat

În cazul în care cancerul se extinde de la nivelul colului uterin la ţesuturile şi organele adiacente, acesta poate declanşa multe alte simptome, incluzând:

Constipaţie;

Prezenţa sângelui în urină (hematuria);

Pierderea controlului asupra vezicii urinare (incontinenţă urinară);

Dureri osoase;

Umflarea unuia dintre picioare;

Umflarea unuia sau a ambilor rinichi, care se pot deforma în urma unei acumulări de urină şi care poate cauza dureri severe în regiunea laterală sau a spatelui;

Modificări ale obiceiurilor intestinale şi ale vezicii urinare;

2

Pierderea apetitului;

Scădere în greutate;

Oboseală şi lipsă de energie.

Diagnosticarea

Dacă există suspiciune de cancer de col uterin (de exemplu din cauza unei sângerări vaginale anormale), medicul ginecolog va recomanda cel mai probabil să vă testați pentru o boală cu transmitere sexuală.

Colposcopia

Dacă aţi avut un rezultat anormal la testul de evaluare a colului uterin, sau dacă simptomele dumneavoastră sugerează că aţi putea avea cancer de col uterin, este posibil ca ginecologul să efectueze o colposcopie. Aceasta este o examinare vaginală internă efectuată pentru a vedea dacă există anomalii la nivelul colului uterin. Pe lângă examinarea colului uterin, este posibil ca medicul ginecolog să recolteze o mică probă de ţesut pentru biopsie, astfel încât aceasta să fie analizată la microscop pentru a vedea dacă există celule canceroase. Colposcopia este o procedură neinvazivă, uşoară. Examinarea durează aproximativ 10-15 minute şi poate cauza iritaţie vaginală şi senzaţie de arsură pentru câteva minute. Recomandabil ar fi să vă programaţi examinarea la o săptămână de la debutul menstruaţiei.

Conizaţia 

Dacă medicul ginecolog nu poate vedea colul uterin în mod corespunzător utilizând un colposcop, este posibil să fie nevoie să efectuaţi o conizaţie. Conizația reprezintă o procedură chirurgicală minoră care se desfăşoară într-un spital, de regulă folosind un anestezic local. În timpul procedurii va fi prelevată o secţiune mică în formă conică sau cilindrică de la nivelul colului uterin care va fi examinată ulterior la microscop pentru a vedea dacă există celule canceroase. Este posibil ca în urma acestei proceduri să experimentaţi sângerări vaginale timp de până la patru săptămâni. De asemenea, este posibil să aveţi dureri asemănătoare cu cele specifice perioadei de menstruaţie. Conizaţia este de obicei efectuată în urma unui test Papanicolaou, a unei colposcopii şi, după caz, a unei biopsii ţintite.

3

Testări suplimentare

Dacă rezultatele biopsiei sugerează că aveţi cancer de col uterin şi că există riscul ca acesta să se fi răspândit, este posibil să aveţi nevoie să efectuaţi teste suplimentare pentru a evalua cât de mult s-a extins cancerul. Aceste teste pot include:

O examinare a pelvisului desfăşurată sub anestezie generală – uterul, vaginul, rectul şi vezica urinară vor fi verificate pentru prezenţa cancerului.

Analize de sânge – care pot fi folosite pentru a ajuta la evaluarea statusului ficatului, rinichilor şi a măduvei osoase.

Tomografia Computerizată (Scanare CT ) 3.2.– prin această metodă se efectuează scanări interioare ale corpului, care, prin intermediul unui computer sunt asamblate în imagini detaliate tridimensionale; CT-ul este util pentru a localiza tumorile canceroase şi pentru a verifica dacă celulele canceroase s-au răspândit.

Imagistica prin Rezonanţă Magnetică (IRM) – acest tip de scanare utilizează câmpuri magnetice puternice şi unde de radiofrecvenţă pentru a produce imagini detaliate ale interiorului corpului; de asemenea, această metodă poate fi folosită pentru a verifica extensia cancerului.

Radiografie pulmonară – aceasta va indica dacă a avut loc extensia cancerului la nivelul plămânilor.

Tomografia cu Emisie de Pozitroni (PET) – această metodă este similară cu cea IRM, cu excepţia faptului că aceasta poate să arate şi cât de bine funcţionează diferite organe ale corpului; acest tip de scanare poate fi folosit pentru a vedea în ce măsură pacientul răspunde la tratament.

Stadializarea

 Stadializarea reprezintă măsurarea gradului de extensie a cancerului. Cu cât stadiul este mai mic, cu atât probabilitatea ca tratamentul să fie complet este mai mare. Astfel, cancerul de col uterin se clasifică în 5 stadii:

Stadiul zero (pre-cancer) – nu există celule canceroase la nivelul colului uterin, însă există modificări biologice care ar putea declanşa debutul cancerului în viitor; acest stadiu este numit neoplazie cervicală intraepitelială (CIN).

Stadiul I – cancerul este încă doar la nivelul colului uterin.

Stadiul II – cancerul s-a extins în afara colului uterin până în secţiunea superioară a vaginului sau în ţesutul adiacent.

Stadiul III – cancerul s-a extins în secţiunea inferioară a vaginului şi/sau în ţesutul pelvisului.

4

Stadiul IV – cancerul s-a extins la nivelul intestinelor, vezicii urinare, sau, în cazurile foarte avansate, la nivelul plămânilor.

Tratament

Persoanele cu cancer de col uterin  ar trebui să beneficieze de îngrijire din partea unei echipe multidisciplinare, o echipă de specialişti care lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament.

Tratamentele principale pentru cancerul de col uterin sunt: Intervenția chirurgicală Radioterapia Chimioterapia

Pentru stadiul zero al cancerului de col uterin (neoplazie cervicală intraepitelială) – celulele anormale sunt îndepărtate, procedură care poate fi efectuată prin diferite metode, inclusiv prin utilizarea unor lasere pentru “a arde” celulele sau printr-un instrument care le îndepărtează prin îngheţ.

Pentru stadiul I incipient de cancer de col uterin – se utilizează intervenţia chirurgicală prin care este înlăturat un segment sau întregul uter.

Pentru stadiul I avansat şi pentru stadiul II de cancer – se utilizează intervenţia chirurgicală sau radioterapia; uneori, intervenţia chirurgicală este urmată de o sesiune de radioterapie.

Pentru stadiul III şi pentru stadiul IV incipient de cancer – radioterapia se foloseşte în combinaţie cu chimioterapia.

Pentru stadiul IV avansat de cancer – chimioterapia, radioterapia şi posibil intervenţia chirurgicală sunt folosite pentru a oferi un tratament paliativ.

MonitorizareDupă finalizarea tratamentului şi după ce s-a îndepărtat tumora din corp, veţi avea nevoie

să veniţi la programări periodice pentru testări. De regulă, acestea vor implica o examinare fizică a vaginului, şi – dacă e cazul – a colului uterin.

5

Dacă examinarea depistează orice modificare cu potenţial suspect atunci este posibil să se efectueze o biopsie suplimentară. În aproximativ 1 din 5 cazuri, cancerul de col uterin poate recidiva. Acest lucru se întâmplă de regulă în circa 18 luni după finalizarea unei sesiuni de tratament. Programările pentru monitorizare sunt destul de variate. De regulă sunt recomandate la fiecare patru luni după finalizarea tratamentului pentru primii doi ani şi apoi la fiecare şase până la 12 luni pentru încă trei ani.

6