Câmpurile Elctromagnetice Și Efectul Lor Asupra Sănătății

7/23/2019 Câmpurile Elctromagnetice Și Efectul Lor Asupra Sănătății

http://slidepdf.com/reader/full/campurile-elctromagnetice-i-efectul-lor-asupra-sanataii 1/13

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia21.05.2015

Facultatea de Științe !acte "i In#inere"ti $uda%iancarl&%ru'a I( 2015

)*m'urile lctr&ma#netice "i+ectul l&r asu'ra ,-n-t-ții

1





CuprinsNOȚIUNI GENERALE.........................................................4

FENOMENUL ABORDAT ÎN LUME.......................................5

/FU/

$I/

...........................................................................534// IFI................................................................................6

BALANȚA BENEFICIU-RISC...............................................7

CUVINTE CEIE ÎN DOMENIUL NUCLEAR............................!

LEGISLAȚIE....................................................................."

BIBLIOGRAFIE...............................................................##

2





N$%iuni G&n&r'(&7r&veniența termenului de( “electr&ma#netic” este de &ri#ine +rance-(

“lectr&ma#nti:ue” "i se de;ne"te ca ;ind & re#iune din s'ațiu <n care se'&t e!ercita acțiuni asu'ra 'urt-t&ril&r de sarcin- electric- sau asu'rama#nețil&r( av*nd d&u- c&m'&nente interde'endente( "i anume c*m'ulelectric "i c*m'ul ma#netic1.

7rinci'alele surse de c*m'uri electr&ma#netice de radi&+recven=a suntantenele care emit 'r&#ramele radi& >i de televiiune( antenele de tele+&niem&bil-( antenele de c&munica=ii ?armata( tra;c aerian( '&li=ie( '&m'ieri saude serviciile de ur#en=-@( a'aratele de tele+&nie m&bil-( instala=iile de

su'rave#ere a circula=iei( cu't&arele cu micr&unde( antenele tele+&anel&r;!e +-r- ;r( sistemele de securitate >i multe altele. &nit&rul calculat&rului(de ti' )3 este & surs- de radia=ii de unde electr&ma#netice 'r&venite de latubul cat&dic( iar cele mai 'ericul&ase sunt radia=iile cu +recven=a e!trem de B&as-8.

Fi#.1 ,'ectrul lectr&ma#netic

C





F&n$)&nu( A*$r+', n Lu)&

Av*nd <n vedere +a'tul c- <n sec&lul n&stru eci'amentele menți&natemai sus nu d&ar c- ne <nc&nB&ar-( dar au aBuns 'arte din viețile n&astre(ast+el <nc*t intervalul de tim' 'etrecut <n 'reența acest&ra este unul destulde ridicat. 7r&blema care se 'une este dac- s-n-tatea este 'us- <n 'eric&l <n'reența l&r sau +&l&sind aceste a'arate.

T&(&$nu( M$*i(Acesta intr- <n cate#&ria eci'amentel&r cu +&l&sire manual- ?and

set@( eci'amente care au 'uterea de emisie de c*țiva miliatt( iar

+recvențele la care &'erea- tele+&nia 3&m*n- sunt de E50( 900 "i 18005. DeGa lun#ul tim'ului anumiți cercetat&ri 'recum lle H&anss&n 9( rBanallber#( /ei+ ,der#renC( Adamantia Fra#&'&ul&u6( /l&Jd &r#an "i mulți alții(du'- di+erite e!'erimente au aBuns la destul de <n#riB&rat&are. %uvernul$ritanic rec&manda c&'iil&r ca s- se abțin- de la utiliarea tele+&anel&rm&bile( ca mai a'&i <n anul 2000 s- anunțe 'rin intermediul unui 'liant c-aceste dis'&itive le '&t a+ecta <n m&d direct s-n-tatea cum'-r-t&ril&rC. H&n&ltC un cercet-t&r Australian 'unctea- c- tele+&nul m&bil atunci c*nd este+&l&sit dublea- c&nținutul de istamin-( care '&ate caua aler#ii "i astmC( &

te&rie interesant- dar care nu a +&st dem&nstrat- de&arece astmGul sialer#iile '&t 'r&veni "i din alte m&tiveC. Kns- <n ,candinavia studiile arat- c-au a'-rut t&t mai multe 'ers&ane care se c&n+runt- cu b&ala sub numele deLburnG&ut”C( & b&al- care este cauat- din caua stresului( aBun#*nduGse ca <n anumite situații 'ers&anele a+ectate s- nu mai '&at- s- mear#- la lucru &'eri&ad- de tim'( sau ciar s- renunțe la a mai lucra din caua stresului.7r&+es&rul lle H&anss&n se <ntreab- dac- nu cumva t&cmai aceste unde

E





electr&ma#netice duc la ast+el de situații s'un*nd c- c&nte!tul de la l&cul de

munc- nu este del&c mai #reu sau s- se ;i scimbat ceva <n ultimi ani <ns-m&dul <n care ne tr-im viața( le#ați de ten&l&#ie sGar 'utea s- ne a+ecteemai mult dec*t neGam a"te'ta9. Kn ,uedia &dat- cu cre"terea utiliat&riil&r detele+&ane m&bile sa &bservat & de#radare a s-n-t-ții <n r*ndul utiliat&riil&rast+el <nc*t si 'eri&ada de recu'erare du'- &'erații a devenit mai lun#-C.

R&%&(&(& /i03e=elele l&cale +-r- ;r ?ireless /A M ireless l&cal area

net&rNs@ sunt sisteme 'entru le#area <n re=ea a c&m'uterel&r sau a alt&rdis'&itive '&rtabile( +&l&sind +recven=e <n d&meniul %. ransmisiile /Aireless sunt intermitente( deci 'uterea medie de emisie este mic- >ide'inde de cantitatea de date transmis-. !'unerea de'inde numai de'&i=i&narea c&r'ului +a=- de anten-( de durata transmisiei >i de 'uterea dev*r+ 9. 7r&+es&rul lle H&anss&n susține "i de aceast- dat-( studiind undeleelectr&macnetice 'r&venite de la i;( ca <n tim' mai ales barbații dar nunumai v&r avea de su+erit de data aceasta sterilitatea10 ;ind 'us- in B&c.Undele electr&ma#netice sunt in&d&re( nu se vad "i urecea n&astr- nu le'erce'e dar <n +&nd s- d&rmi <ntrG& camera <n care r&uterGul este +uncți&nal "i

emite unde( este ca "i cum ai asculta muica la un nivel ridicat.

Acestea sunt d&ar d&u- e!em'le de dis'&itive care din studiilecercet-t&ril&r reiese c- s-n-tatea este 'us- <n 'eric&l destul de sever. Aua'-rut "i v&nuri cum c- & e!'unere <ndelun#at- la ast+el de radiații ar'r&v&ca cancerul cerebral9 <ns- nimeni nu '&ate a;rma cu si#uranț- ceim'licații sunt <n tim' de&arece <nc- nu a trecut destul tim'( dar &amenii destiinț- 'rivesc cu +ric- <nainte de&arece e!ist- "ansa ca i'&teele l&r ne#ativesa ;e c&n;rmate.

5





B'('n%' B&n&01iu-Ris1

Oitea "i c&municarea sunt cuvintele ceie 'entru sec&lul n&stru(a'aratele acestea au rev&luți&nat lumea ast+el <nc*t cei mai mulți &ameni nu <"i mai '&t ima#ina viața +ar- tele+&n m&bil sau i;( scutiind & #r-mada detim' cu aBut&rul l&r. ele+&anele m&bile au aBuns la un nivel e!tra&rdinar(ca'abile s- transmit- sunetul cu & claritate de <nalt- clitate( iar viteainternetului este intrG& c&ntinu- cre"tere.

Kns- &dat- cu cre"terea calit-ții( cre"te "i cantitatea de radiații. )u c*tcre"te vitea de net a unui r&uter i; cu at*ta r&uterGul este mai mare ceeace <nseamn- ca semnalul este mai 'uternic( "i emisia este mai 'uternic-(;ind direct 'r&'&rți&nale. 3iscurile sunt destul de severe( s-n-tatea&amenil&r ;ind 'us- <n B&c ciar dac- <nc- nu se "tie cu e!actitate dac-e+ectele acest&r a'arate au urm-ri catastr&+ale.

6





Cu2in,& C3&i& n D$)&niu( Nu1(&'r

,e +&l&sesc urm-t&arele m-rimi ;ice 'entru a caracteria e!'unereala c*m'uri electr&ma#neticeP

#. Cur&n,u( +& 1$n,'1, I1 <ntre & 'ers&an- >i un &biect este e!'rimat <nam'eri ?A@. Un &biect c&nduct&r <n c*m' electric '&ate ; <nc-rcat de acestcam'.

6. D&nsi,',&' +& 1ur&n, ! se de;ne>te ca ;ind curentul care traversea-& unitate de su'ra+a=-( 'er'endicular- 'e Qu!ul de curent( <ntrGun v&lumc&nduct&r cum ar ; c&r'ul uman sau & 'arte a c&r'ului. Aceasta se e!'rim- <n am'eri 'e m2 ?ARm2@.

8. In,&nsi,',&' 19)pu(ui &(&1,ri1! este & m-rime vect&rial- ?@ carec&res'unde +&r=ei e!ercitate asu'ra unei 'articule <nc-rcate( inde'endent dede'lasarea ei <n s'a=iu. Aceasta se e!'rim- <n v&l=i 'e metru ?ORm@.

S





4. In,&nsi,',&' 19)pu(ui )':n&,i1! este & m-rime vect&rial- ?@ care(

<m'reun- cu induc=ia ma#netic-( de;ne>te un c*m' ma#netic <n &rice 'unctdin s'a=iu. Aceasta se e!'rim- <n am'eri 'e metru ?ARm@.

5. In+u1;i' )':n&,i1< s'u +&nsi,',&' +& =u> )':n&,i1! este & m-rimevect&rial- ?$@ de;nit- ca +&r=a e!ercitat- asu'ra sarcinil&r m&bile( e!'rimat- <n tesla ?@. In s'a=iul liber >i <n materiile bi&l&#ice '&t ; utiliate at*t induc=iama#netic-( c*t >i intensitatea c*m'ului ma#netic( a'lic*nd ecivalen=a 1ARmT E 10GS.

?. D&nsi,',&' +& pu,&r& S!

este m-rimea adecvat- 'entru utiliarea <ncaul +recven=el&r +&arte <nalte( atunci c*nd 'r&+unimea 'enetr-rii c&r'uluieste redus-. 3e'reint- cantitatea de 'utere radiant-( inciden=-'er'endicular 'e & su'ra+a=-( <m'-r=it- la aria acestei su'ra+e=e. Aceasta see!'rim- <n a=i 'e m2 ?Rm2@.

7. A*s$r*;i' sp&1i01< ' &n&r:i&i SA! se de;ne>te ca ener#ia abs&rbit-'e unitate de mas- de =esut bi&l&#ic. Aceasta se e!'rim- <n B&uli 'e Nil&#ram?HRN#@.

!. R',' +& '*s$r*;i& sp&1i01< SAR! a ener#iei medii 'e <ntre#ul c&r'sau 'e & anumit- 'arte a c&r'ului se de;ne>te ca debitul cu care esteabs&rbit- ener#ia 'e unitatea de mas- de =esut c&r'&ral. Aceasta se e!'rim- <n a=i 'e Nil&#ram ?RN#@. ,A3 'e <ntre#ul c&r' este & m-rime lar#acce'tat- 'entru a stabili ra'&rtul <ntre e+ectele termice n&cive >i e!'unereala c*m'uri de radi&+recven=- ?3F@.

8





L&:is('%i&Kn +unc=ie de +recven=-( 'entru a de;ni val&rile limit- de e!'unere 'entru

c*m'urile electr&ma#netice se +&l&sesc urm-t&arele m-rimi ;iceP

9





a. se 'rev-d val&ri limit- de e!'unere 'entru densitatea de curent 'entru

c*m'urile variabile <n tim' de '*n- la 1 ( 'entru a 'reveni e+ecteleasu'ra sistemului cardi&vascular >i a sistemului nerv&s centralEV

b. <ntre 1 >i 10 ( se 'rev-d val&ri limit- de e!'unere 'entrudensitatea de curent( cu sc&'ul de a 'reveni e+ectele asu'ra +unc=iil&rsistemului nerv&s centralEV

c. <ntre 100 N >i 10 %( se 'rev-d val&ri limit- de e!'unere cu 'rivirela ,A3( 'entru a 'reveni stresul termic al <ntre#ului c&r' >i & <nc-liree!cesiv- l&caliat- a =esuturil&r. In d&meniul de +recven=e cu'rinse <ntre 100 N >i 10 ( se 'rev-d val&ri limit- de e!'unere re+erit&are

at*t la densitatea de curent( c*t >i la ,A3E

Vd. <ntre 10 % >i C00 %( se 'rev-d val&ri limit- de e!'unere 'entrudensitatea de 'utere( <n sc&'ul de a 'reveni & <nc-lire e!cesiv- a=esuturil&r la su'ra+a=a c&r'ului sau <n a'r&'ierea acestei su'ra+e=eE.

D&meniul de+recven=e

Densitatea decurent indus <n ca'

>i trunci H?mARm2@ ?rms@

,A3 medie'entru <ntre#ul

c&r'?RN#@

,A3l&caliat-

?ca' sitrunci@?RN#@

,A3l&caliat-?membre@

?RN#@

Densitateade 'utere, ?Rm2@

'*n- la 1 E0 G G G G1GE E0R+ G G G G

EG1000 10 G G G G1000 G 100 N +R100 G G G G100 N G10 +R100 0(E 10 20 G10 G 10 % G 0(E 10 20 G

10GC00 % G G G G 50Tabelul nr. 1 Oal&ri limit- de e!'unere G c&ndi=ii care trebuie <nde'linite2

Oal&rile de declan>are a ac=iunii( 'rev-ute <n tabelul nr. 2( sunt&b=inute 'lec*nd de la val&ri limit- de e!'unere <n c&n+&rmitate cu 'rinci'iilestabilite de )&misia interna=i&nal- 'entru 'r&tec=ia <m'&triva radia=iil&rnei&niante ?I)I37@( <n rec&mand-rile sale vi*nd limitarea e!'unerii laradia=ii nei&niante ?I)I37 SR99@E.

10





D&meniul de+recven=-

Intensitateac*m'uluielectric

?ORm@

Intensitateac*m'ului

ma#netic ?ARm@

Induc=iama#netic-

$ ?@

Densitatea de'utere 'entru

und- 'lan-ecivalent-

,e:?Rm2@

)urent dec&ntact I)

?mA@

)urentindus <n

e!tremit-I/

?mA@

0G1 G 1(6C !105 2!105 G 1(0 G1G8 20.000 1(6C!105R+2 2!105R+2 G 1(0 G

8G25 20.000 2!10ER+ 2(5!10ER+ G 1(0 G

0(025G0(82N

500R+ 20R+ 25R+ G 1(0 G

0(82G2(5 N 610 2E(E C0(S G 1(0 G2(5G65 N 610 2E(E C0(S G 0(E+ G65G100 N 610 1.600R+ 2.000R+ G 0(E+ G0(1G1 610 1(6R+ 2R+ G E0 G1G10 610R+ 1(6R+ 2R+ G E0 G

10G110 61 0(16 0(2 10 E0 100110GE00 61 0(16 0(2 10 G G

E00G2.000

C+1R2 0(008+1R2 0(01+1R2 +RE0 G G

2GC00 % 1CS 0(C6 0(E5 50 G GTabelul nr. 2 Oal&ri de declan>are a ac=iunii ?val&ri rms <n c*m' ne'erturbat@2

11





Bi*(i$:r'0&

1. I&r#u( I.( Dicți&narul e!'licativ al limbii r&m*ne( ediția a IIGa Academiar&m*n-( institutul de lin#vistica( ditura Univers ncicl&'edic( 1998.

2. Deliu .( )al&t- O.( )*m'urile electr&ma#netice >i e+ectele acest&raasu'ra st-rii de s-n-tate( I.,.7.$( 2006.

C. H&urnal &+ Australian )&lle#e &+ utriti&nal W nvir&nmental edicineO&l. 20 &. 2V Au#ust 2001P 'a#es 29GC0( )&mmentarJP &bile ele'&nes G ill te %&lden %&&se $ec&me te ad )&X

E. Y3Z3 nr. 11C6 din C0 au#ust 2006 'rivind cerin=ele minime desecuritate >i s-n-tate re+erit&are la e!'unerea lucr-t&ril&r la riscuri#enerate de c*m'uri electr&ma#netice

5. tt'PRR.bi&&ne.&r#Rbi&&neRS58SWv&lumeT162WissueT02W'a#eT02

196. tt'PRRelectr&ma#neticealt.&r#Relectr&ma#neticGealtGbl&#RmiceG

'r&te&meR

S. tt'sPRR&ned&llarticNet.;les.&rd'ress.c&mR201ER10Rs'ectrulGviibil.B'#

8. tt'sPRR&sa.eur&'a.euR+&'Rr&maniaRr&R#&&d['racticeRcam'ulGelecr&ma#netic.Ge+ecteGasu'raGsanatatii

9. tt'PRR.'srast.&r#Rm&bilen#Rm&bilstarten#.tm\&tum

10. tt'PRRst&'smartmeters.&r#.uNR'r&+G&lleGB&anss&nG&nGi;Gradiati&nGeGc&uldGaveGirreversibleGsterilitJGitinG;veG#enerati&nsR

12

http://www.bioone.org/bioone/?request=get-abstract&issn=0033-7587&volume=162&issue=02&page=0219


http://electromagnetichealth.org/electromagnetic-health-blog/mice-proteome/


https://onedollarticket.files.wordpress.com/2014/10/spectrul-vizibil.jpg

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/campul-elecromagnetic.-efecte-asupra-sanatatii


http://www.psrast.org/mobileng/mobilstarteng.htm#whotum





https://onedollarticket.files.wordpress.com/2014/10/spectrul-vizibil.jpg



http://www.psrast.org/mobileng/mobilstarteng.htm#whotum





1C

Câmpurile Elctromagnetice Și Efectul Lor Asupra Sănătății

Documents

Transcript of Câmpurile Elctromagnetice Și Efectul Lor Asupra Sănătății