Câmpia Siberiei de Vest este o regiune întinsă de

2.500.000 km², pe teritoriul Siberiei de Vest, o parte

din Siberia şi Rusia. Câmpia Siberiei de Vest este

limitată de munții Ural la vest, de Platoul Siberian

Central la est, iar la nord de peninsula Iamal și Marea

Kara. Fără să se poată face o delimitare naturală

clară, se continuă cu Câmpia Siberiei de Nord. La sud-

vest câmpia este delimitată de Podișul Kazah.

Regiunea este caracterizată printr-un ținut

mlăștinos. În sud cresc păduri de rășinoase, spre nord

domină vegetația de tundră și de taiga. Altitudinile

sale variază între 150 - 300 m .

Câmpia Siberiei de Vest este alcatuită în cea mai

mare parte din depozite aluvionare cenozoice şi este

extrem de plată. Este o regiune din crusta Pământului,

care a fost supusă procesului de subsidenţă prelungită.

Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie

sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc

cursurile râurilor Obi și Enisei, redirijându-le

spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral).

Mari regiuni din câmpie sunt inundate în timpul

primăverii. Tot aici există şi rezerve de petrol şi

gaze naturale. Cea mai mare parte din producţia de

petrol şi gaze naturale a Rusiei a fost extrasă din

această zonă în cursul anilor 1970 şi 1980.

Iernile sunt lungi și grele, iar gheața și zăpada

acoperă mai toată regiunea pentru aproximativ șase luni

din an. Temperaturile pot coborâ sub -68 °C.

Majoritatea apelor de coastă, lacurile și râurile

îngheață pentru o bună perioadă din an.

Câmpia Siberiei de Vest este traversată de

fluviile: Obi, Enisei şi Irtâş.